În anii 1938-1939, tensiunile internaționale au dus la anexarea Austriei de către Germania

și la dezmembrarea Cehoslovaciei. România a pierdut un aliat important și principala sursă de

armament. În căutarea unui nou sprijin, Carol al II-lea a vizitat Londra și Paris, dar aceste state
nu au luat niciun angajament pentru a sprijini România. La întoarcerea în țară, Carol al II-lea a
vizitat Germania și au fost semnate tratativele pentru un acord economic, care a dus la
subordonarea economică a României nevoilor Germaniei. După invazia Cehoslovaciei și
anexarea Ucrainei Subcarpatice, presiunile Germaniei asupra României au crescut și a fost
semnat Tratatul economic româno-german. Franța și Marea Britanie au garantat integritatea
teritorială a României și Greciei.

În 1939, Armand Călinescu a încercat să îmbunătăţească relaţiile cu Uniunea Sovietică,

dar pactul de neagresiune dintre Germania şi U.R.S.S. a schimbat strategia politică a României.

România s-a simţit în pericol şi a încercat să stabilească legături cu Germania, dar a

trimis o notă Poloniei pentru a-i anunţa neutralitatea în cazul unui atac din partea Germaniei.

În 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, iar România a concentrat forţe militare
pentru a o apăra.

Autorităţile române au acţionat în trei direcţii: măsuri militare de apărare, destindere

politică internă şi încercări diplomatice de a obţine garanţii din partea Marii Britanii.

Nota ultimativa sovietica

În 27 mai 1940, România semnează "Pactul Petrol-Armament" cu Germania, care

prevedea livrarea de petrol în schimbul armamentului. La 1 iulie 1940, Carol al II-lea anunță
renunțarea la garanțiile anglo-franceze și se orientează spre Axă. La 2 iulie, Carol al II-lea îi cere
lui Hitler întărirea relațiilor lor de colaborare prin alianță și trimiterea de misiuni militare
germane în România. Germania avertizează că România va trebui să cedeze teritorii locuite de
unguri și bulgari. Carol al II-lea acceptă ideea de a negocia direct cu Budapesta și Sofia, iar
miniștrii și premierii de extrema dreaptă a Ungariei, României și Bulgariei se întâlnesc cu Hitler,
Mussolini și colaboratorii lor.

Cedarea Cadrilaterului

 La 1 iulie 1940, Hitler cedează Cadrilaterul Bulgariei.

 Încep tratativele dintre România și Bulgaria la Craiova în august 1940.

 România cere păstrarea orașului Silistra și a unor teritorii, dar sugestiile sunt respinse.

 România decide să trimită memoriu la Berlin și Roma, dar demersul este considerat
inutil.

 La 7 septembrie 1940, România semnează tratatul de la Craiova și cedează Dobrogea de

Sud (Cadrilaterul) Bulgariei.

Arbitrajul de la Viena

Între 16 și 24 august, s-au purtat tratative între România și Ungaria în Tumu Severin, dar
negocierile au fost dificile din cauza cererilor exagerate ale Ungariei. Hitler a intervenit personal
și a decis granițele dintre cele două țări pe 27 august. Reprezentanții României și ai Ungariei au
fost convocați separat la Viena, unde li s-a comunicat hotărârea arbitrilor, care nu putea fi
negociată sau modificată. Consiliul de Coroană s-a întrunit pe 29 august și a optat pentru arbitraj
cu 21 de voturi pro și 10 contra, fără să știe de decizia arbitrilor. România a trebuit să cedeze
Ungariei partea de nord-est a Transilvaniei. Decizia arbitrilor a fost respinsă de marile agenții de
presă și opinia publică a fost șocată. România nu a opus rezistență din cauza amenințărilor
externe, dar Carol al II-lea a recunoscut că a făcut o greșeală.

Consecintele pierderilor teritoriale

 În urma notelor sovietice, dictatului de la Viena și tratatului românobulgar, România a
pierdut 33,79% din teritoriu și 34,02% din populație, iar economia a suferit pierderi mari. Aceste
pierderi teritoriale au avut consecințe imediate și pe plan politic, în timp ce membrii din toate
categoriile sociale au protestat prin manifestații de stradă împotriva actului dictatorial impus de
puterile totalitare. Pe 5 septembrie 1940, Carol al II-lea a abdicat și tronul a fost preluat de fiul
său Mihai.