Renașterea și Umanismul

Studenți :
Ispas Cornel
Gheban Denisa
Renașterea
Renașterea este denumirea curentului de înflorire culturală și socială, care s-a manifestat în
Europa spre sfârșitul Evului Mediu, între secolele XIV și XVI, fenomen caracterizat prin
redescoperirea și promovarea culturii antichității în domeniile vieții culturale.

Termenul de renaștere își are originile încă din secolele al XIV-lea și al XV-lea fiind folosit
de cărturarii din Italia, care au folosit verbe precum renasci și rinascere, precum și
revivere,risuscitare și reflorescere pentru a exprima ideea că, după o perioadă de declin, arta
și literatura vor intra într-o epocă de aur, antichitatea clasică, fusese reînviată.
Origini
 A început în Italia şi s-a răspândit în Europa occidentală. În această perioadă s-au produs
profunde transformări sociale, politice, economice, culturale şi religioase, care au marcat un
început al tranziției de la societatea medievală către societatea modernă.

 Printre orașele italiene, în timpul Renașterii, doua dintre ele se remarcă prin puternica lor
semnificație istorică și anume : Florența și Veneția, orașe a căror prosperitate a contribuit din
plin mișcării culturale.

Florența

Veneți
 Literatură
 Se remarcă la început de secol XIV în literatură Dante Alighieri,
ce a fost un poet și filosof italian, om politic florentin, cel mai
mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al Divine Comedii,
capodoperă a literaturii universale ce prezintă moravurile vieții
politice a vremii, Dante este primul mare poet de limbă italiană.

Dante
Alighieri
1265-1321
Artă
 Dezvoltarea artei în Renaşterea italiană are loc la începutul secolului al XV-lea, tot în Florenţa.
Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai însemnat constructor al Renaşterii, descoperă perspec-
tiva liniară - caracteristică artei din această perioadă şi realizează cupola Domului din Florenţa
(1436).
 Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porţilor de bronz ale Baptisteriului
din faţa Domului, numite, mai târziu, de către Michelangelo "Porţile Paradisului". Donatello
(1386-1466), prin stilul său plastic, a influenţat şi pictura.

"Porţile Paradisului" Cupola Domului din Florența

 Michelangelo
Arta lui Michelangelo este definitorie pentru Renaștere prin formele ideal-
iza-te, eroice ce au inspirat manierismul italian. Artistul Michelangelo a
avut cea mai amplă și mai variată carieră a oricărei figuri a Renașterii și
rămâne un simbol al acesteia.

Michelangelo Buonarroti
(1475-1564)
Arhitectură
Arhitectura renascentristă reflcetă, de asemenea, admirația pentru antichitate, stilul
gotic fiind înlocuit de stilul roman. Formele arhitecturale romane au fost readuse la lu-
mină, precum : columne, domuri, cupole, arcuri, arcade, bolte, capiteluri. Cunoașterea
arhitecturii clasice provine din ruinele clădirilor antice și din scrierile lui Vitru-
vius.
 Manifestării ale Renașterii în alte zone
ale Europei

Mișcarea se extinde și in afara Italiei, în

occidentul și centrul Europei. În zona
Germaniei, începutul renașterii este
strâns legat de apariția tiparului lui
Johannes Gutenberg, în
1455 fiind tipărită în masă Biblia. Acest
fapt a reprezentat o revoluție a co-
municării, scrierile putând fi răspân-
Johannes Gutenberg
dite mult mai rapid și mai ușor. Inventatorul tiparului
(1455)

Spiritul Renaşterii italiene a pătruns în Franţa datorită

unor personalităţi ca Leonardo da Vinci şi Benvenuto
Cellini, prezenţi la curtea regelui Francisc I şi partici-
panţi la proiectarea decorării palatului din
Manifestării ale Renașterii în alte zoneale Europei

 Sub denumirea, de altfel controversată, de "Renaştere engleză" se înţelege mişcarea

culturală şi artistică din Anglia de la începutul secolului al XVI-lea până la mijlocul
celui de al XVII-lea, perioadă paşnică de dezvoltare după sfârşitul Războiului de 100
de ani şi al Războiului celor două roze. Această perioadă include lunga domnie a
reginei Elisabeta I, de aceea mai este denumită "Epoca Elisabetană".

 Spania, abia eliberată de sub dominația musulmană, se ataşează cu întârziere

Renaşterii europene. Se remarcă aderența deplină la arta renascentistă și arhitectura
renascentistă , orientate în principal spre formele manierismului .
Umanismul

Umanismul este o mişcare spirituală care stă la baza Renaşterii, apărută în Italia în secolul
al XIV-lea şi care s-a extins în mod progresiv în Europa apuseană până în secolul al XVII-
lea. Ea este marcată de reîntoarcerea la textele antichităţii greco-romane, care servesc ca
modele ale modului de viaţă, de gîndire şi de creaţie artistică. Umanismul renascentist
sublinia superioritatea literaturii latine și grecești și în special valorile ei în materie de
morală personală și publică.
Caracteristici
 Conform umaniştilor, este în sarcina oamenilor să găsească adevărul, prin opoziţie
cu căutarea lui în revelaţie, misticism, tradiţie sau orice altceva care e incompatibil
cu aplicarea logicii asupra dovezilor observabile. Cerând ca oamenii să evite
acceptarea orbească a unor opinii nesusţinute, el sprijină scepticismul ştiinţific şi
metoda ştiinţifică, respingând autoritarismul şi scepticismul extrem şi făcând din
credinţă o justificare inacceptabilă a acţiunilor.

 Se observă o luptă împotriva corupție,

umaniștii având o atitudine critică
față de corupția statului și a bisericii,
Atitudinea față de religie
 Atitudinea față de religie este una moderată : umaniștii resping credințele în superstiții pentru
soluționarea problemelor umane, dar nu și credințele însele, unele curente umaniste fiind chiar compat-
ibile cu anumite religii. Se consideră , de altfel, că umanismul prin poziția sa critică față de Biserica
Catolică, a influențat semnificativ Reforma Protestantă din sec XVI.

 A apărut și o nouă literatură care se ocupă de „interiorul”

ființei umane și a exprimat conștientizarea „diferențierii
tot mai mari a individualităților” și a „dezvoltării naturale
întemeiate în ființa umană.
Manifestări ale Umanismului în Europa
Printre marii reprezentanți ai acestei mișcării merită menționați poeții-filosofi ital-
ieni : Giovanni Boccaccio, Coluccio Salutati și Leonardo Bruni, Erasmus din Rotter-
dam, teolog și erudit olandez, unul din cei mai eminenți umaniști din perioada Re-
nașterii și Reformei, François Rabelais în Franța, scriitor, medic și poliglot și Thomas
Morus în Anglia cu fundamentala lucrare Utopia 1516.

Thomas Morus Erasmus din Rotterdam

Conluzie
În concluzie, Renașterea și Umanismul au reprezentat o redeșteptare
a mentalului european, ce s-a manifestat in toate domeniile vieții
intelectuale, o readucere la viață a dorinței de cunoaștere, a idealului
de frumusețe și moralitate și au dat o nouă direcție în dezvoltarea
viitoare a Europei.
Bibliografie
 The Civilization of the Renaissance in Italy- Jacob Burckhardt
 Humanismus und Individualismus. Der „Einzelne“ in ausgewählten
Erziehungsschriften des italienischen und deutschen Humanismus -
Vorgelegt von Vanderlei Defreyn
 Geschichte der Renaissance in Deutschland – Wilhem Lübke
 Arts and Humanities Through The Eras Renaissance Europe (1300-1600)-
Edward Bleiberg
 https://koaha.org/wiki/Rinascimento_spagnolo- accesat la data de
17.05.2022