COLEGIUL ECONOMIC MANGALIA

PROIECT PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE

CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE-NIVEL 4
CALIFICAREA: TEHNICIAN IN GASTRONOMIE
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR, CANDIDAT,
CHIRICĂ ELENA GRIGORIE ALEXANDRA-GABRIELA
CLASA a XII-a C
MANGALIA, 2023

ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ÎNTR-O BUCĂTĂRIE

OLTENEASCĂ

CUPRINS
ARGUMENT.....................................................................................................................................1
CAPITOLUL I
ORGANIZAREA BUCATARIEI OLTENEȘTI..........................................................................................2
1.1 BUCĂTĂRIA OLTENEASCĂ.......................................................................................................2
1.2 RETETE CU SPECIFIC OLTENESC...............................................................................................3
1.3 OBICEIURI CULINARE OLTENEȘTI............................................................................................8
CAPITOLUL II
OBICEIURI, TRADIȚII ȘI INFLUENȚE GASTRONOMICE DIN ZONA OLTENIEI...................................10
2.1 TRADITII DIN ZONA OLTENIEI..................................................................................................10
2.2 PREPARATE REALIZATE IN ZI DE SARBATOARE.......................................................................12
CAPITOLUL III
RESTAURANT ”HANUL OLTENESC”...............................................................................................13
3.1 DESCRIEREA RESTAURANTULUI.............................................................................................14
3.2 OFERTE DE PREPARATE .........................................................................................................16
3.3 MENIUL
ZILEI...........................................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................18
ANEXE...........................................................................................................................................19

ARGUMENT
Am ales tema „Organizarea productiei intr-o bucatarie olteneasca„ deoarece Oltenia este
cunoscuta prin oamenii ei cinstiti si harnici. Acesti oameni, de obicei foarte grabiti tin foarte
mult la mancarurile lor specifice si le plac mai ales felurile condimentate. Bucataria olteneasca
este una dintre cele mai cautate bucatarii, datorita mirosurilor si finetii cu care sunt pregatite
bucatele in aceasta zona.
Bucataria din oltenia pastraza si azi obiceiul de a pregati mancarea in oale de pamant la
„țest„ (sunt recunoscute sarmalele gatite in oale de pamant la țest), tehnologie care ofera un
gust deosebit mancarurilor. In bucataria olteneasca se folosesc legumele proaspete, pestele,
carnea de pasare, vaca si porc, lactatele si branzeturile.
Se pregatesc cum numai oltenii stiu sa le faca gustoasele ciorbe de praz si de stevie, fiertura
olteneasca care este o ciorba de pasare si legume fierte in oala de pamant in spuza pe vatra.

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA BUCATARIEI OLTENESTI

1.1 BUCATARIA OLTENEASCA
Se caracterizează prin pregătirea mâncărurilor în oale de pământ la „țest”, fapt care oferă
preparatelor un gust deosebit. Aici pot fi întâlnite ciorbe de praz și de ștevie, dar
caracteristice bucătăriei oltenești sunt ciulamaua de pui cu mămăliguță, roșiile umplute  cu
carne sau numai cu orez, tochitura oltenească, saramura de pește și cârnăciorii oltenești.

Influenta vecinilor s-a resimtit si in bucataria din Oltenia: ghiveciul calugaresc, tocana
calugareasca si altele. Cind vorbim de bucataria olteneasca, nu putem sa nu amintim
preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mamaliguta, rosiile umplute cu
carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca, saramura de peste si renumitii cirnaciori
oltenesti.

Oltenii sunt vestiti in toata lumea pentru bucatele gustoase. O caracteristica a bucatariei
oltenesti este prepararea bucatelor la „țest„ in oale de pamant.
Cei din sate pun accent in prepararea mancarurilor pe verdeturi cum ar fi: urzica, stefie,
frunze de ceapa verde.
Prazul este un aliment emblematic pentru zona Olteniei. Aceasta este o leguma
asemanatoare cepei, dar este mai putin iute decat aceasta sau usturoiul. Frunzele sunt
asemanatoare usturoiului, acestea se consuma gatite in diverse mancaruri sau crude, taiate
rondele in salate. In mancaruri trebuie adaugat la sfarsitul procesului de gatire pentru a nu-
si pierde aroma. Ciorbele le prefera mai acrisoare. Le acresc cu zeama de varza sau suc de
rosii. Prefera ciorbele de pui, legume, praz, loboda.
De obicei, ei condimenteaza mancarea cu hrean si ardei iute, iar ca verdeturi folosesc
patrunjel si leustean. Dintre specialitatile oltenesti amintim: ciorba de praz, praz cu masline,
tochitura olteneasca, ciulama de pui cu mamaliguta, carnaciori oltenesti.

1.2 RETETE CU SPECIFIC OLTENESC

1.SARMALE OLTENESTI
Se spala carnea si se taie cuburi. Se curata ceapa.Se toaca separat carnea si ceapa.Se
incinge uleiul si se calesc impreuna 1/2 din cantitatea de ceapa si orezul.Din carne, ceapa,
orez, cimbru, piper si sare se pregateste amestecul pentru sarmale.Se desareaza varza.Se
aleg si se taie foile pt umplut.Se umplu foile si se impacheteaza sarmale mari.Se toaca varza
ramasa.Intr-o oala de 5 l se adauga felii de slanina, apoi sarmale si varza tocata. Se adauga
rosiile decojite si taiate marunt, apa sarata. Cand sunt gata, se servesc in farfurii adanci cu
multa zeama.
2. CIORBA DE PUI OLTENEASCA

Ciorba de pui olteneasca este puțin diferita de restul ciorbelor, dat fiind faptul, ca în
rețeta originala, cea de astăzi, ciorba nu se acrește cu borș, ci cu corcodușe acre, struguri
necopti, sau roșii, ceea ce vom folosi și noi. Roșiile dau un gust ușor acrișor și dulce în același
timp, perfect pentru toate gusturile. Cea mai buna carne pentru ciorba de pui olteneasca
este cea de tara sau cea crescută natural în curte, puiul de curte fiind perfect pentru o
ciorba gustoasa și aromata.
Pentru realizarea ciorbitei avem nevoie de 1 kg de carne de pui cu os, 3 roșii decojite și
tocate, 2 cartofi, 40 g de fidea, 1 legătură pătrunjel și una de leuștean, 1 dovlecel, 1
pastarnac, 2 cepe și 2 morcovi, 1 sfert de țelină, 1 ardei gras și sare după gust.
Pentru început vom pune carnea de pui la fiert împreună cu un praf de sare și între timp
vom toca absolut toate legumele pentru a ne fi mai ușor pe parcurs. Fierbem carnea pana
când se formează spuma la suprafață și o luam ori de câte ori este nevoie. Când carnea este
aproape fiartă și spuma nu se mai formează, putem adauga legumele începând cu ceapa,
rădăcinoasele, ardeiul gras și cartoful, lăsându-le sa fiarbă pentru aproximativ 25 de minute.
Când legumele au fiert putem adauga și dovleceii, împreună cu roșiile decojite și tăiate, apoi
putem adauga și fideaua sau putem face zdrențe de ou, după placul fiecăruia și mai
condimentam cu putina sare.
3
3. TOCANITA OLTENEASCA DE PORC
INGREDIENTE
2 linguri ulei
700 gr spata porc
250 gr carnati picanti si afumati
2 tije praz
2 ardei grasi rosii (sau din congelator)
2 cartofi
250 gr rosii congelate
boia dulce
 boia iute
piper macinat
cimbru
2-3 foi de dafin
2-3 linguri pasta de rosii
patrunjel verde pentru decor
mamaliga pentru servit
MOD DE PREPARARE RETETA Tocanita olteneasca de porc:

Taiem carnea in bucati mai mici si o punem intr-o cratita pe foc, impreuna cu uleiul. Acoperim
cu un capac si dam focul mai iute pana se incepe sa se rumeneasca usor. Adaugam carnatii
taiati rondele si reducem focul.Cand carnatii incep sa se rumeneasca adaugam prazul taiat
rondele nu foarte subtiri.Adaugam cuburile de ardei gras si le lasam sa se inmoaie usor.Putem
rosiile, iar cand acestea se inmoaie adaugam foile de dafin, cimbru, piper si acoperim cu
apa.Dupa ce au dat primele clocote punem cartofii curatati, spalati si taiati cuburi mai maricele,
pasta de tomate, boiaua dulce si iute.Dam vasul la cuptor pana carnea si legumele s-au inmuiat
si sosul a scazut.
4. SARAMURA DE PUI OLTENEASCA

30 minute
Timp de gatire
2 ore Timp de preparare
Timp Total
2 ore 30 minute
Portii: 6 portii
Ingrediente - savoriurbane.com
1 pui mai marisor (preferabil de tara)
3-4 ardei grasi sau 2 ardei grasi si 2 ardei uscati (raci oltenesti)
1 ardei iute mic (optional)
4-5 rosii mari si zemoase sau o conserva de rosii
1 capatana marisoara de usturoi
putin ulei
 sare, piper
1 ceapa (optional)
1-2 crengute de cimbru uscat
verdeturi la alegere: patrunjel verde, leustean
Garnitura:
Mamaliga
Puiul se toaleteaza temeinic: se verifica de pene, puf si tuleie, se parleste (daca e cazul) si i se
decupeaza glanda de la tartita. Apoi se transeaza in piese potrivite: aripile, pulpele sectionate in
superioare si inferioare, pieptul cu piele si os taiat in jumatate si apoi in sferturi, spinarea taiata
in 2 sau 3 bucati. Oasele si pielea fac mancarea gustoasa!
Important: pentru a obtine crusta rumena si savoarea specifica trebuie sa stergem foarte bine
bucatile de carne cu proasoape de hartie absorbanta! Carnea umeda nu se va rumeni ci se va
inabusi, se va albi.
Saramura de pui pe tabla cu sare sau la gratar – la foc de lemne

Daca aveti vatra in aer liber si ati facut foc de lemne este momentul sa puneti la incins o tabla
mare metalica si sa o presarati din abundenta cu sare grunjoasa. Bucatile de carne se aseaza pe
stratul de sare si se coc pana ce se rumenesc usor, intorcandu-le pe toate partile. Ele isi vor
trage sare din stratul de sare grunjoasa pe care stau.
Daca aveti gratar in aer liber va trebui sa sa le condimentati bucatile de carne cu sare si piper, sa
le ungeti cu putin ulei si apoi sa le rumeniti pe barele incinse ale gratarului. Nu trebuie sa fie
complet patrunse pentru ca se vor gati si in oala, in zeama de saramura.

Tot pe gratar se pun la copt si rosiile, ardeii grasi si cel iute. Legumele vor primi o aroma
deosebita de fum.
Saramura de pui gatita pe aragaz clasic – in tigaie sau oala

Cei mai multi dintre voi poate nu dispun de curte si de gratar in aer liber. In acest caz se alege o
oala incapatoare in care se va fierbe saramura si direct acolo se face si prajirea carnii. Bucatile
de carne sarate si piperate se prajesc in putin ulei bine incins, intorcandu-le pe toate partile.
Intotdeauna, cand prajim o carne pentru o tocana sau papricas este recomandat sa continuam
gatirea mancarii in aceeasi oala/cratita pentru a pastra savoarea acumulata in micile bucatele
lipite de peretii si fundul oalei! Deci nu prajim carnea separat si gatim mancarea in alta oala!
Bucatile prajite de carne se scot intr-un castron si se pastreaza la indemana. In aceeasi oala se
adauga rosiile (coapte pe jar, despielitate si taiate in bucati sau direct din conserva) si se gatesc
cateva minute pana ce se inmoaie.
Peste sosul de rosii se pun bucatile de carne prajita si se adauga jumatate din cateii de usturoi
zdrobiti. Optional se adauga si o ceapa intreaga sau taiata in doua.
Totul se stinge cu 1,5-2 L de apa fierbinte si se aduce la fierbere. Se asezoneaza cu sare si piper
negru macinat, dupa gust. Cristina ne-a dezvaluit ca in familia ei se pun si 1-2 crengute de
cimbru uscat pentru extra-aroma.
Totul se stinge cu 1,5-2 L de apa fierbinte si se aduce la fierbere. Se asezoneaza cu sare si piper
negru macinat, dupa gust. Cristina ne-a dezvaluit ca in familia ei se pun si 1-2 crengute de
cimbru uscat pentru extra-aroma.

1.3 OBICEIURI CULINARE OLTENESTI

Bucătăria olteanească este unul dintre motivele pentru care ar trebui să vizitezi această
regiune din sudul țării. Preparatele oltenilor sunt foarte apreciate datorită aromelor
îmbietoare, dar și a prospețimii ingredientelor folosite în pregătirea rețetelor. Celebrul praz,
vedetă a unei importante producții cinematografice românești nu este singura legumă pe
 care craiovenii și oltenii în general o folosesc pentru a da naștere unor mâncăruri care îți
lasă gura apă; descoperă în continuare mai multe detalii despre gastronomia oltenească!

Preparate gătite în oale de pământ

În multe dintre zonele rurale ale Olteniei se păstrează și astăzi un obicei străbun; locuitorii
de aici obișnuiesc să preparare mâncarea în oale de pământ ”la țest”, o așa-zisă tehnologie
care conferă un gust savuros oricărui preparat. În special, sarmalele se pregătesc astfel.

Cârnații oltenești, faimoși în toată țara

Dacă ești împătimit al grătarelor sau pur și simplu, pofticios, cu siguranță ai gustat până
acum cărnații oltenești. Celebrii deja în toată țara, aceștia sunt preparați din carne tocată de
vită și de porc, în cantități egale. Amestecul se condimentează cu usturoi, sare și piper și se
asează în intestinele de oaie. Mai apoi, cârnații se afumă timp de câteva ore și sunt gata de
servire.

Legumele, preferate de săteni

Locuitorii satelor din Oltenia preferă să se hrănească natural, cu produse din propria lor
gospodărie. Astfel, sătenii folosesc adesea urzici, ștevie, frunze de ceapă verde și, desigur,
praz, pentru pregătirea mâncărurilor. Ciorbe delicioase de praz și de ștevie acrite cu zeamă
de varză sau suc de roșii, fiertura oltenească sau ciorbele cu carne fierte în oala de pământ
în spuză pe vatră sunt doar câteva dintre deliciile din care vei savura cel puțin două porții în
vizita ta pe meleaguri oltenești!

Cum arată o masă specific oltenească?

Oltenia oferă gastromiei românești unele dintre cele mai cunoscute preparate tradiționale.
Este vorba despre cârnăciorii oltenești pe care i-am amintit deja, despre tochitura
8

oltenească, saramura de pește, roșiile umplute, ciulamaua de pui cu mămăliguță și ghiveciul

călugăresc.

Oltenii preferă mâncarea consistentă, care să le potolească apetitul și desigur, care să fie
extrem de gustoasă. Iar dacă există vreun fel de mâncare specific acestei regiuni care
îndeplinește toate aceste criterii, acela este ciorba de dovlecei umpluți. Pentru felul doi,
poți încerca mâncarea de castraveți murați, un preparat cu un gust puternic și
inconfundabil. Desigur, la începutul mesei să nu uităm de zaibăr, lichoarea pe care o prefera
 chiar și Bachus!inconfundabil. Desigur, la începutul mesei să nu uităm de zaibăr, lichoarea
pe care o prefera chiar și Bachus!

CAPITOLUL II
OBICEIURI, TRADIȚII ȘI INFLUENȚE GASTRONOMICE DIN ZONA OLTENIEI

Păstrarea și transmiterea din generație în generație a tradițiilor înseamnă refuzul ruperii de

trecut. Legătura cu trecutul este una sacră în Oltenia, așa că oltenii respectă, ori de câte ori este
cazul, obiceiuri și tradiții moștenite de la înaintașii lor.

Marile sărbători creștine de peste an, dar și evenimente precum botezul sau nunta le oferă
locuitorilor din această zonă a țării prilejul de a se reîntoarce la tradiții.
Obiceiuri și tradiții oltenești la marile sărbători

De Paște, creștinii se preocupă mai cu seamă de curățarea sufletelor. Există superstiția că, în
această perioadă, sufletele morților se întorc pe pământ să petreacă Paștele cu cei dragi. De
aceea, în curți se aprind focuri și pe mese se așază colaci și căni cu apă.

În Vinerea Mare, sătenii țin post negru și se spală cu apă rece pentru a fi sănătoși tot anul. În
noaptea de Înviere, merg la biserică și iau lumina sfântă, despre care există credința că îi
apără de rele. Înainte de a intra în casă, culeg iarbă verde pe care o aruncă peste prag.

Rusaliie prilejuiesc respectarea unuia dintre cele mai vechi ritualuri oltenești, ritualul
Călușarilor. La mijlocul perioadei dintre Paște și Rusalii, călușarii se organizează să-i apere pe
săteni de duhuri rele, de boli și de infertilitate. La dans participă între 5 și 11 călușari, dintre
care se remarcă Vătaful (conducătorul grupului) și Mutu, simboluri ale practicilor magice.
Între cei doi există confruntări redate prin gesturi simbolice. Timp de trei zile, călușarii
colindă pe ulițe aducând belșug și fertilitate în case.

De Crăciun, localnicii respectă ritualuri menite să atragă belșugul în gospodărie. Unul dintre
aceste ritualuri este pregătirea „colindelor”, bețe de alun care se taie înainte de Ignat și se
lasă la uscat până de Ajun. Acestea sunt decorate în alb și negru, simboluri ale opoziției
lumină-întuneric, viață-moarte. Se crede că animalele atinse de aceste bețe vor avea parte
de sănătate.
10

Într-o anumită zonă a Olteniei s-a păstrat un obicei unic la noi în țară. De Anul Nou, bărbații
împodobesc un cap de porc cu mărgele și cercei și cântă un colind care povestește legenda
Vasilcăi, o zeitate care proteja holdele și care era, de fapt, o purcea.

Cele mai frumoase tradiții oltenești la botezuri și nunți

La botezurile oltenești este foarte puternică tradiția moașei care duce copilul la biserică și-l
ajută să devină din păgân creștin. Apoi, moașa ia apa în care a fost scăldat copilul și o pune
la rădăcina unui pom pentru ca cel mic să crească sănătos și falnic ca pomul.

Oltenii respectă cu sfințenie și ritualul “datului de grindă”. După ce copilul a fost botezat
timp de 3 ani la rând în dimineața Anului Nou, moașa va da copilul de grindă. Pe capul
copilului sunt puse un colac, bani și un pahar de vin. Apoi, moașa îl prinde de subsuori și-l
ridică de 3 ori rostind descântece de noroc, sănătate și bunăstare.
La nunțile oltenești, este necesar ca nașii să fie nașii de botez ai mirelui, altfel există credința
că mirele ar putea fi blestemat de către aceștia. Bradul de nuntă, simbol al demnității și
tinereții, este împodobit de tineri, apropiați ai mirelui și miresei. În timpul nunții, bradul
este așezat la poartă și jucat și rămâne acolo până se usucă. Înainte de a pleca la biserică,
tinerii își cer iertare de la părinți și primesc binecuvântarea lor. Apoi vornicul vestește
plecarea către biserică, tot el anunțând dansurile, felurile de mâncare și furatul miresei.

La sfârșitul nunții, are loc un alt moment important, „dezgolitul miresei”. Nașa îi scoate
voalul de pe cap și îi leagă o basma, apoi o duce în fața mirelui. La final, are loc „Hora
dezgovelei”, dansul integrării miresei în rândul femeilor căsătorite.

2.2 PREPARATE REALIZATE IN ZI DE SARBATOARE

Sarmale, cârnați, pomana porcului, bunătăți de tot felul, cozonaci și turte, pe toate le avem
aici, în preajma Crăciunului. Dar avem și niște lucruri care-s numai ale noastre, pentru că
noi, aici în Oltenia, le-am gândit și le-am făcut să fie așa cum sunt. O inspirație de iarnă, cu
gusturi alese, ce strâng în jur familii și prieteni, atât de post, cât și de dulce, să mulțumim pe
toată lumea.
Praz cu măsline

O mâncare de post, ușoară, cu tradiționalul și arhicunoscutul praz al nostru. Avem nevoie

de: 3 tulpini groase de praz, 1 pahar de ulei, 3 roșii, 1 ceapă, 3-4 căței de usturoi, 1 legătură
mărar, 100 g măsline negre, zdrobite, sare, piper, boia (după gust), 1 lingură zeamă de
lămâie sau 1 păhărel de vin alb.

Ceapa, roșiile și usturoiul se toacă mărunt, ceapa se rumenește în ulei, la foc mic, iar când e
aurie se adaugă roșiile, usturoiul, boiaua și piperul. Se taie prazul în bucățele, iar după 5
minute se adaugă și el și se stinge cu o ceașcă de apă. Apoi se lasă la fiert, la foc mic, pentru
30 de minute. Se scot sâmburii din măsline, dacă așa preferați, iar după jumătate de oră se
pun și ele la fiert, pentru 5-10 minute, împreună cu zeama de lămâie sau paharul de vin. La
final, se toacă mărarul și se adaugă împreună cu sare, după gust.

Hrean oltenesc
Și, pentru că orice oltean știe că-i iarnă si că avem medicamente în natură, nu putea lipsi de
aici această rețetă. Ce ne trebuie?

4 linguri de hrean ras fin, 2 mere rase, 1 linguriță de sare, 2 linguri de morcov ras, 1 lingură
de oțet, 4 linguri de sfeclă roșie rasă. Toate acestea se freacă cu oțet și sare și totul e gata.
Merge cu de toate, mai puțin cu pește.

Faceți mămăliga, așezați masa și chemați-vă dragii, pentru un Crăciun oltenesc special.
12

CAPITOLUL III
RESTAURANT ”HANUL OLTENESC”
 13

3.1 DESCRIEREA RESTAURANTULUI

Caracteristici
Livrare La pachet
Servicii luat masa
Bere Cafea Mâncare pentru vegetarieni
Vinuri
Prânz
Catering
Intim
Grupuri
Acceptă rezervări
Carduri de debit
Carduri de credit
Alcool
Cocktailuri
Potrivit pentru copii
Atmosferă relaxată
Plăți mobile prin NFC
Mic dejun
Numai numerar
Cecuri
Hanul Oltenesc va asteapta cu o varietate culinara vasta precum si serviciul de delivery gratuit
Hanul Oltenesc reprezinta dragostea pentru arta culinara si iubirea pentru gustul autentic al
fiecarui preparat.
14

”Punem suflet si savoare, atentie la detalii si cream cu pasiune fiecare ospat pentru ca tu si
familia ta sa va bucurati de ceea ce inseamna gust desavarsit. Fie ca alegi sa savurezi
preparatele noastre in restaurant, sau comanzi acasa, te asteptam cu un meniu diversificat, din
care poti alege preparate traditional romanesti, sau cu specific international.
Mai mult, diversitatea meniului nostru satisface gusturile celor mai mici sau celor experimentati
in arta culinara si astfel cream locul potrivit pentru mese in familii numeroase sau cine
romantice, desavarsite.”
3.2 OFERTE DE PREPARATE
RESTAURANTUL ”HANUL OLTENESC” VA OFERA O VARIETATE DE PREPARATE, CUM AR FI:
-SALATE APERITIV
-GUSTARI CALDE ( CASCAVAL PANE, CIUPERCI GRATINATE, MAMALIGUTA CU BRANZA SI
SMANTANA)
-CIORBE
-PASTE
-PREPARATE FRUCTE DE MARE

16

3.3 MENIUL ZILEI

Luni
Ciorba de pui a la grec 400g
Cartofi taranesti, carnati afumati
Salata muraturi 100g
Paine 3 buc

Marti
Ciorba de mazare cu galuste 400g
Varza calita cu carnati
Paine 3 buc

Miercuri
Supa de pui cu galuste 400g
Cas pane
Cartofi prajiti
Salata de varza murata 100g
Paine 3 buc

Joi
Supa de salata verde 400g
Snitel de pui cu orez
Salata muraturi
Paine 3 buc

Vineri
Ciorba de fasole cu ciolan 400g
17

BIBLIOGRAFIE
1. Nicolescu, R. – Tehnologia restaurantelor, Editura INTER-REBS, București 1988
2. Stavrositu, S. – Practica serviciilor în restaurante și baruri, Editura Tehnică, București
1994
3. Stavrositu, S., Dobrescu, E. – Tehnica servirii consumatorilor, Editura Didactică și
Pedagogică, București 2003
4. Ospătar – anul de completare clasa a XI-a, manual pentru Școala de Arte și Meserii,
domeniul Turism și alimentație, calificarea Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație,
Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 2006

* http://bucatariaolteneasca.info
* www.complexrustic.ro
 18

ANEXE
19
27 LEI/PERSOANA