Clasa

6 Cheltuieli si 7 Venituri

Prof.univ.dr. Adriana Tiron-Tudor

Cheltuielile instituţiilor publice
Definiţie- cheltuielile reflectă suma bunurilor şi
serviciilor consumate în timpul unui an, chiar
daca sunt sau nu platite în aceeasi perioada.

(Momentul recunoasterii cheltuielilor potrivit

principiilor contabile general acceptate prevazute
de Sistemul European de Conturi- ’95)
 Momentul recunoasterii cheltuielilor

a) Momentul efectuării tranzacţiei legate de achiziţia

bunurilor, lucrărilor sau serviciilor presupune recunoaşterea
cheltuielilor atunci când acestea sunt achiziţionate, Acest
moment, este specific operaţiilor legate de achiziţia de
lucrări şi servicii de la terţi sau achiziţiei de bunuri de natura
stocurilor, pentru instituţiile care utilizează pentru
evidenţierea stocurilor metoda inventarului intermitent.
Momentul recunoasterii cheltuielilor
a) Momentul consumului efectiv presupune ca în
contabilitatea instituţiei să se înregistreze cheltuielile
atunci când acestea se fac efectiv. Acest moment este
specific utilizării în contabilitatea instituţiilor publice
pentru evidenţierea stocurilor a metodei inventarului
permanent, care presupune ca în momentul achiziţiei să
se creeze stocurile de materii prime, materiale
consumabile etc. după caz, iar în momentul în care
acestea se consumă, să se înregistreze şi cheltuiala
instituţiei legată de consumul de astfel de elemente.
Deoarece instituţiile publice au rolul de a furniza servicii
gratuite pentru colectivitate, servicii ce sunt evaluate la
preţul factorilor, atunci cheltuielile sale sunt
preponderent cheltuieli ale perioadei şi deci, se vor
înregistra în contabilitate în primele doua momente, cel
de-al treilea moment fiind specific agenţilor economici.
Momentul recunoasterii cheltuielilor
Momentul plăţii presupune ca cheltuiala să se
înregistreze în contabilitate concomitent cu efectuarea
plăţii. Acest moment este specific contabilităţii de
casă, însa uneori se poate utiliza şi în contabilitatea
de angajamente. Spre exemplu, primele şi alte plăţi
excepţionale acordate angajaţilor instituţiei se
înregistrează drept cheltuieli în momentul în care se
face efectiv plata; de asemenea, cheltuielile cu
dobânzile aferente unor credite se înregistrează în
contabilitate în momentul în care acestea apar în
extrasul de cont, adică atunci când banii sunt retraşi
efectiv din contul de disponibil al instituţiei.
Momentul recunoaşterii
 În cazul achiziţionării unor materiale sau
imobilizări necesare instituţiei, momentul
recunoaşterii cheltuielii este:
 Momentul în care materialele au fost date în
consum
 Momentul înregistrării amortizării imobilizărilor
corporale şi necorporale
 Cheltuiala pentru un serviciu trebuie sa fie
contabilizata în momentul în care prestatia ia
sfarsit.
 Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in
momentul cand are loc productia destinata
pentru acest scop
Recunoaşterea chelt. cu salariile,contribuţiile
 Salariile si indemnizatiile brute sunt
inregistrate in cursul perioadei, pe timpul
cat este efectuata munca.
 Primele si alte plati exceptionale sunt
inregistrate in momentul in care ele trebuie
platite.
 Cotizatiile sociale efective in sarcina
angajatorilor si in sarcina angajatilor sunt
inregistrate in momentul in care este
efectuata munca care da nastere obligatiei
de a le varsa.
Contabilitatea cheltuielilor IP

IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare"

defineşte cheltuielile ca fiind „descreşteri
ale beneficiilor economice sau ale
potenţialului de servicii în timpul perioadei
de raportare sub formă de ieşiri sau de
consum de active sau apariţii de datorii
care au ca rezultat descreşteri în activele
nete/capitaluri proprii, altele decât cele
legate de distribuirile către proprietari”.
 Prezentarea cheltuielilor in SF
utilizând una din metodele de mai jos:

 metoda clasificării după natura cheltuielilor;

 metoda funcţională, care clasifică cheltuielile după

programul, scopul pentru care sunt făcute. In acest caz,
obligatoriu vor prezenta informaţii suplimentare
despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu
amortizările şi deprecierile, cu beneficiile angajaţilor şi
costurile de finanţare.
 Grupare cheltuieli si venituri

după natura activităţii în cheltuieli şi venituri

 ordinare (operaţionale)
 financiare
 extraordinare.
 alte cheltuieli finanţate din buget.
Activităţile ordinare ( de exploatare)

în contextul situaţiilor financiare, se referă la acele activităţi pe

care entitatea le desfăşoară pentru a-şi atinge obiectivele
fundamentale.
 activităţi care sunt angajate de o entitate, ca parte a serviciilor
sau activităţilor sale comerciale.
 activităţi conexe în care entitatea se angajează în promovarea
incidentă sau care derivă din aceste activităţi.

In urma înregistrării veniturilor şi cheltuielilor din activităţi

ordinare rezultă surplusul/deficitul din activităţi ordinare, care
reprezintă valoarea reziduală ce rămâne după ce cheltuielile ce
derivă din activităţile ordinare au fost deduse din veniturile ce
derivă din activităţi ordinare.
Activităţile ordinare ( de exploatare)
Cheltuielile operaţionale cuprind:
 cheltuieli privind stocurile;
 cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
 cheltuieli cu alte lucrări şi servicii executate de terţi;
 cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
 cheltuieli cu personalul;
 alte cheltuieli operaţionale;

Cheltuielile privind stocurile se referă la cheltuielile legate de:

 consumurile de materii prime, materiale consumabile, materiale
de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate consumate
de instituţie în scopul desfăşurării normale a activităţii proprii,
animale şi pasări aflate în laboratoarele de cercetare, mărfurile şi
ambalajele vândute, consumul de muniţie şi furnituri pentru
apărarea naţională, ordine publică şi siguranţa naţională;
 consumurile de produse monopol de stat;
Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi se referă
Ia lucrările şi serviciile achiziţionate de la terţe persoane fizice sau
juridice în scopul asigurării condiţiilor normale de desfăşurare a
activităţii instituţiei.

lucrări de întreţinere şi reparaţii efectuate de către terţe persoane Ia

activele aflate în folosinţa instituţiei;
cheltuielile legate de redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
plătite altor persoane juridice pentru bunurile date în folosinţa
temporară a instituţiei publice;
primele de asigurare plătite întreprinderilor de asigurare;

Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi se referă la alte

servicii executate de terţi, cum ar fi:
comisioanele şi onorariile plătite de instituţie altor organizaţii;
cheltuielile efectuate de instituţie cu protocolul, reclama şi
publicitatea, pentru bunul mers al activităţii acesteia;
cheltuieli cu transportul bunurilor sau al personalului instituţiei;
cheltuieli cu serviciile poştale şi taxele de comunicaţii;
cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate;
alte lucrări şi servicii executate de terţi;
alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale;
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate se
referă la cheltuielile de instituţie pentru impozitele, taxele şi alte
vărsăminte datorate bugetului local (mai ales la taxele pentru
clădiri, mijloace de transport, terenuri etc).

Cheltuielile cu personalul se referă la cheltuielile efectuate de

instituţia publică pentru:
a plata salariaţilor instituţiei publice;
cheltuielile legate de asigurările şi protecţia socială a salariaţilor;
cheltuielile cu deplasările în ţară şi străinătate, detaşările şi
transferările personalului;

Alte cheltuieli de operaţionale - alte cheltuieli efectuate de

instituţie care nu se regăsesc în structurile de mai sus, precum:
pierderi din creanţe şi debitori diverşi (în cazul prescrierii unor
creanţe ca urmare a insolvabilităţii debitorilor);
cheltuielile legate de cedarea sau dezmembrarea activelor
fixe amortizabile, precum şi alte operaţiuni de capital;
alte cheltuieli operaţionale;
Tot în categoria cheltuielilor operaţionale sunt incluse şi
cheltuielile de capital.

 se referă la cheltuielile instituţiei legate de achiziţia sau

realizarea în regie proprie a activelor fixe corporale şi
necorporale neamortizabile, dar şi la cheltuielile cu
amortizarea activelor fixe corporale şi necorporale
amortizabile, precum şi la cele legate de rezerva de stat şi
de mobilizare. Acestea se regăsesc sub forma:
 cheltuieli cu amortizările şi provizioanele activelor fixe
corporale şi necorporale;
 cheltuieli privind activele fixe corporale şi necorporale
neamortizabile;
 cheltuielilor privind rezerva de stat şi de mobilizare;
 Cheltuielile financiare ale instituţiei publice sunt legate de
activitatea financiară a acesteia şi se referă la:

 pierderi din creanţe legate de participaţii, determinate de plata

garanţiilor către alte societăţi - gaze, telefon, energie - şi
care au devenit nerecuperabile;
 cheltuieli cu diferenţele de curs valutar, determinate de reevaluarea
disponibilităţilor băneşti şi a împrumuturilor în valută, operaţie
efectuată la finele fiecărei luni, precum şi în urma încasării creanţelor
şi plăţii datoriilor exprimate în valută;
 cheltuielile cu dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de
instituţie;
 cheltuielile determinate de diferenţele din reevaluare şi diferenţele de
curs aferente dobânzilor încasate (diferenţe nefavorabile);
 dobânzi de transferat Comunităţii Europene, în cadrul
programului SAPARD, precum şi sume transferate bugetului de
stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programului
SAPARD şi alte pierderi legate de acest program;
 alte cheltuieli financiare care nu se regăsesc în structurile de mai sus;
 cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele;
 Alte cheltuieli finanţate de la buget

se referă la cheltuielile efectuate din resurse bugetare provenite

din subvenţii de la buget, transferuri consolidabile transferuri
neconsolidabile etc.
 subvenţiile de Ia buget, care se referă la cheltuielile
efectuate din subvenţiile provenite de la bugetul de stat;
 sumele alocate, care cuprind cheltuielile determinate
de sumele alocate de ordonator principal de credite, conform
bugetului aprobat;
 transferurile consolidabile, care se referă la cheltuielile
legate de sumele alocate de la buget, considerate transferuri
consolidabile;
 transferurile neconsolidabile, care sunt cheltuielile
determinate de transferurile neconsolidabile;
 dobânzile şi comisioanele aferente datoriei publice
externe şi interne;
 împrumuturile acordate;
 rambursările de credite;
Cheltuielile extraordinare
sunt cheltuieli ce apar în instituţie ca urmare a fenomenelor
naturale care determină pierderi pe care instituţia nu Ie-a
prevăzut, precum şi cheltuieli legate de valoarea
neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de
expirarea duratei normale de utilizare.
 BUGET
Cheltuieli bugetare
Cheltuielile efectuate de IP mai pot fi numite şi cheltuieli
bugetare, deoarece efectuarea acestora are la bază un buget ce
nu trebuie depăşit.

Cheltuielile bugetare
 sunt cheltuieli aprobate şi efectuate din BS, BL, bugetele
IP şi a serviciilor publice de interes local şi din bugetele
activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, în
limita şi cu destinaţiile prevăzute în bugetele respective.
 au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de
autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare
anuale.
 sunt grupate conform clasificaţiei bugetare stabilite prin
lege, clasificaţie care determină gruparea într-o ordine
obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate, a
cheltuielilor cuprinse în bugete.
In BUGET, conform clasificaţiei economice, cheltuielile se
clasifică în:

A. Cheltuieli curente

B. Cheltuieli de capital

C. Operaţiuni financiare

D. Rezerve, excedent/deficit

Clasificaţia economică se detaliaza pe titluri

A. Cheltuielile curente
 titlul I - Cheltuieli salariate, care cuprinde cheltuielile cu salariile,
defalcate pe salarii în bani şi în natură, iar la rândul lor, în salarii de
bază, salarii de merit, indemnizaţii de conducere, spor de vechime
etc, contribuţiile aferente salariilor, sume destinate deplasărilor,

 titlul II- Bunuri şi servicii, care cuprinde cheltuielile cu rechizitele,

cu hrana animalelor şi a oamenilor, cu medicamentele, cu furniturile
de birou, cu obiectele de inventar, cu lucrările şi serviciile executate
de terţi;
 titlul III- Dobânzi, care se refera la dobânzile şi comisioanele
aferente datoriei publice interne şi externe;
 titlul IV - Subvenţii, care cuprinde alocaţiile de la buget
acordate IP,şi subvenţiile acordate pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi tarif;
 titlul V - Fonduri de rezervă, care cuprinde fondurile aflate la
dispoziţia guvernului şi a administraţiei publice locale în vederea
utilizării lor conform dispoziţiilor legale;
 titlul VI şi VII - Transferuri, care cuprinde transferurile dintre
diversele bugete şi reprezintă transferuri consolidabile şi
transferurile neconsolidabile, care cuprind burse, ajutoare sociale,
contribuţii şi plăţi la diverse programe etc. şi transferurile curente;
 titlul VIII - Asistenţa socială, care se referă la cheltuieli legate de
asigurări si de asistenţă socială;
 B. Cheltuieli de capital, în care apar titlurile:

 titlul IX Cheltuieli cu investiţiile IP, ale RA, ale companiilor şi

societăţilor cu capital de stat, precum şi ale activităţilor autofinanţate,
precum şi cheltuielile cu reparaţiile capitale aferente activelor fixe
corporale şi necorporale; pentru efectuarea cheltuielilor de capital, IP
prezintă unităţilor de trezorerie programul de investiţii aprobat.
 titlul X - Stocuri, care cuprinde fondurile de rezerve de stat şi de
mobilizare, precum şi fondul seminţelor de rezerva.

C. Operaţiuni financiare, în care apar următoarele cheltuieli:

 titlul XI - Împrumuturi acordate, care reflectă

cheltuielile cu imprumuturile acordate pentru înfiinţarea unor instituţii
sau acordate de diverse agenţii guvernamentale prin agenţii de
credit;
 titlul XII - Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la
credite.

D. Rezerve, excedent / deficit.

Conectare contabilitate-buget

NORME METODOLOGICE privind angajarea,

lichidarea, ordonantarea si plata
cheltuielilor institutiilor publice, precum si
organizarea, evidenta si raportarea
angajamentelor bugetare si legale aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr.1.792/24.12.2002 - M.O. nr.
37/23.01.2003
Obiectivele normelor “ALOP”

 Sa descrie procedurile privind angajarea,

lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor
bugetare;
 Sa descrie conturile contabile pentru evidentierea
angajamentelor bugetare si legale;
 Sa stabileasca modul de raportare a
angajamentelor bugetare si legale.
Scopul normelor “ALOP”

 aplicarea unitara a prevederilor Legii privind

finantele publice nr.500/2002 cu privire la
procedurile privind angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare;
 sa intareasca disciplina financiara in institutiile
publice;
 sa creasca responsabilitatea ordonatorilor de
credite bugetare in utilizarea cu eficienta a
fondurilor publice;
 sa preintampine aplicarea de catre organele
abilitate de lege a prevederilor art. 71 din Legea
nr.500/2002.
Fazele executiei unei cheltuieli
bugetare

Angajarea
Lichidarea
Ordonantarea
Plata
 Fazele efectuării cheltuielilor

Cheltuielile bugetare, pentru a fi angajate şi efectuate, trebuie

să fie stipulate într-o bază legală.

Pentru efectuarea cheltuielilor, IP prezintă unităţilor de

trezorerie la care au deschise conturile, bugetul de venituri
şi cheltuieli aprobat şi repartizat pe trimestre.

Legile bugetare anuale cuprind creditele bugetare pentru

fiecare ex. bugetar, precum şi structura economică a ac.

Sumele aprobate prin buget la partea de cheltuieli, în cadrul

cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi,
reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

Pentru efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor trebuie parcurse

fazele ALOP: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.
 Angajarea
 Documente
 -Proiect de angajament legal individual (proiect de contract
de achizitie publica, comanda, contract de munca, acord de
imprumut);
 -Proiect de angajament legal provizoriu (buget provizoriu);
 -Propunerea de angajare a unei cheltuieli (Anexa nr. 1);
 -Angajamentul bugetar individual/global (Anexa nr. 2);
 -Anexa 1 si anexa 2 se supune vizei controlului financiar
preventiv.
 -Angajamentele legale si bugetare se inregistreaza in conturi
in afara bilantului.
Angajarea
Există doua forme de angajamente:
 angajamentul bugetar
 angajamentul legal.
 Angajamentul bugetar
 Reprezintă orice act prin care o autoritate competentă,
potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinatii
 Instrumentul utilizat este bugetul, care la partea de cheltuieli
prevede limitele maxime ce pot fi utilizate, pe naturi de
cheltuieli
 Angajamentul bugetar precede angajamentul legal.
 Pt. acţiuni multianuale se prevăd bugete multianuale.
Angajamentul legal

 Orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o

obligatie pe seama fondurilor publice sau actul juridic
prin care se creeaza sau se constata obligatii de plata pe
seama fondurilor publice.
 Sumele aprobate prin buget la partea de cheltuieli,
reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
 Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza
numai cu viza de control financiar preventiv propriu,
potrivit dispozitiilor legale.
 Lichidarea
Documentele de lichidare a unei cheltuielie = documente care
atesta serviciul efectuat;

Documentele se vizeaza pentru “Bun de plata” prin care se

confirma:
- bunurile au fost receptionate, cu specificarea datei si a
locului primirii;
- lucrarile au fost executate si serviciile prestate;
- conditiile de rambursare a imprumuturilor si de plata a
dobanzilor au fost indeplinite;
- bunurile furnizate au fost inregistrate in gestiune si in
contabilitate.
Documentele se inregistreaza in contabilitatea financiara.
Ordonantarea

 Document: “Ordonantarea de plata” (Anexa nr. 3)

 ordonatorul de credite bugetare dispune conducatorului
compartimentului financiar (financiar-contabil) sa
intocmeasca instrumentele de plata;
 se supune vizei de control financiar preventiv;
 Documentul nu se inregistreaza in contabilitate.
Plata
 Se emit documente prin care institutia publica este
eliberata de obligatiile sale fata de tertii-creditori;
 Se asigura de compartimentul financiar (financiar-
contabil) in limita creditelor bugetare deschise sau a
disponibilitatilor din conturi prin persoane imputernicite
de ordonatorul de credite bugetare sa dispuna de
conturile institutiei publice;
 Se efectueaza numai dupa indeplinirea condiilor
prevazute in norme;
 Se efectueaza plati prin virament (OPHT) sau numerar,
in conditiile legii.
 Documentele se inregistreaza in contabilitatea financiara.
Cum se poate ajunge la scopul propus

 prin acordarea vizei de control financiar

preventiv anterior angajarii si platii cheltuielilor
bugetare;
 printr-o evidenta a angajamentelor bugetare
care sa ofere informatii cu privire la creditele
bugetare consumate prin angajare si prin
comparatie sa se determine creditele bugetare
disponibile care mai pot fi angajate in viitor;
 prin evidenta a angajamentelor legale.
Cum se organizeaza si conduce evidenta
angajamentelor bugetare si legale

 Evidenta angajamentelor bugetare si legale se

organizeaza in compartimentul de
contabilitate din cadrul fiecarei institutii publice;
 Evidenta angajamentelor bugetare si legale se
conduce utilizand metoda “partida simpla” de
persoanele desemnate in acest scop de
ordonatorul de credite bugetare.
 Atributiile persoanelor desemnate sa
conduca evidenta angajamentelor bugetare
si legale

a) evidenta creditelor bugetare aprobate (ct.8060);

b) evidenta angajamentelor bugetare (ct.8066);
c) sa compare datele din ct.8060 si ct.8066 si sa determine
creditele bugetare disponibile care mai pot fi angajate;
d) evidenta angajamentelor legale (ct. 8067);
e) la finele lunii, reevaluarea angajamentelor legale exprimate
in devize si majorarea / diminuarea valorii inscrise in
ct.8066 si ct.8067;
f) la finele anului, inregistrarea in creditul ct.8067 a platilor
efectuate si determinate angajamentelor legale neplatite;
g) sa intocmeasca raportari privind abgajamentele legale si
bugetare.
 Raportarea cheltuielilor angajate

- Care este scopul raportarii cheltuielilor angajate?

- sa ofere informatii cu privire la creditele bugetare care
mai pot fi angajate;
- sa ofere informatii cu privire la angajamentele legale
ramase neachitate.
- Cand se raporteaza?
- trimestrial, anual in Anexa 7 “Contul de executie a
bugetului institutiilor publice-cheltuieli”din Situatiile fin.
- Cui se raporteaza?
- ordonatorului de credite bugetare;
- Ministerului Finantelor Publice;
- compartimentelor de specialitate - la cerere;
- persoanei imputernicite sa exercite CFP la cerere.
Continutul grupelor de cheltuieli(1)

 60 cheltuieli privind stocurile

 61 cheltuieli cu lucrarile şi serviciile
executate de terti
 62 cheltuieli cu alte servicii executate de terti
 63 cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
varsaminte asimilate
 64 cheltuieli cu personalul
 Continutul grupelor de
cheltuieli(2)

 65
alte cheltuieli operationale
 66
cheltuieli financiare,
 67
alte cheltuieli finantate din buget
 68
cheltuieli de capital, amortizari şi
provizioane
 69 cheltuieli extraordinare.
 60 Cheltuieli privind stocurile

 materiile prime, materialele consumabile, materialele

de natura obiectelor de inventar, materialele
nestocate, animalele şi pasarile, marfurile, ambalajele,
alte stocuri. (601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608,
609)
 energia şi apa.(605).
 Notă: Obiectele de inventar se înregistrează pe
cheltuieli în momentul dării lor în folosinţă, iar pentru
obiectele de inventar date în folosinţă se ţine evidenţă
operativă.
Conturi utilizate

601 Cheltuieli cu materiile prime

602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilii
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6027 Cheltuieli privind hrana
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6029 Cheltuieli privind medicamentele si materialele
sanitare
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
605 Cheltuieli privind energia si apa
606 Cheltuieli privind animalele si pasarile
607 Cheltuieli privind marfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Alte cheltuieli cu alte stocuri
Cheltuieli cu serviciile (1)(gr.61,62)

 Cheltuielile cu lucrarile şi serviciile

executate de terti includ:
- intretinerea şi reparatiile (contul 611);
- chiriile (contul 612);
- primele de asigurare (contul 613).
Cheltuieli cu serviciile (2)
(gr.61,62)
 Cheltuielile cu alte servicii executate de
terti includ:
- comisioanele şi onorariile (622);
- protocol, reclama şi publicitate (623);
- transportul de bunuri şi personal (624);
- servicii postale şi taxe de telecomunicatii (626);
- serviciile bancare şi asimilate (627);
- alte servicii executate de terti (628);
- alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale
(629)
Conturi utilizate (Gr.61)
 611 Cheltuieli cu întretinerea si
reparatiile
 612 Cheltuieli cu chiriile
 613 Cheltuieli cu primele de asigurare
 Conturi utilizate (Gr.62)
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri
6242 Cheltuieli cu transportul de personal
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale
 Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate

 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsaminte

asimilate includ cheltuielile cu alte impozite,
taxe şi varsaminte asimilate ce trebuie platite
de catre IP (635).

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate
Grupa 64 Cheltuieli cu personalul

 Cheltuieli cu personalul includ:

 salariile personalului ( 641);
 drepturile salariale în natura ( 642);
 asigurarile sociale: contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale,
asigurari de somaj, asigurari sociale de
sanatate, accidente de munca şi boli
profesionale, alte cheltuieli privind
asigurarile şi protectia sociala (645);
 indemnizatii de deplasare şi detasare (646).
Conturi utilizate
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli salariale in natura
645 Cheltuieli privind asigurarile sociale
646 Cheltuieli cu indemnizatiile de
deplasare, detasare
647 Cheltuieli din fondul destinat
stimulării personalului
Defalcarea contului 645
6451 Contrib. angajatori.pt. asigurari sociale
6452 Contrib. angajatori. pt. asigurari de somaj
6453 Contrib. angajatori. pt. asig. sociale sanat.
6454 Contrib. angajatori. pt. accid. de munca si
6458 Alte chelt. privind asig. si protectia sociala
 Alte cheltuieli operationale

- pierderi din creante şi debitori diversi (654);

- alte cheltuieli operationale (despagubiri,
amenzi, penalitati; cheltuieli privind activele
cedate şi alte operatiuni de capital (658)
 Conturi
654 Pierderi din creante si debitori diversi
658 Alte cheltuieli operationale
 Grupa 66 Cheltuieli financiare

 cheltuieli priv. investitiile financiare cedate (664);

 diferente de curs valutar rezultate în urma
reevaluarii disponibilitatilor, datoriilor şi creantelor
în valuta la sfarsitul perioadei (trimestru), precum
şi în urma incasarii creantelor şi a lichidarii
datoriilor în valuta (665);
 dobanzile aferente imprumuturilor primite (666);
 sume de transferat bugetului de stat reprezentand
castiguri din schimb valutar în cadrul programelor
Phare, Sapard, Ispa (667);
 alte cheltuieli financiare (668);
 alte pierderi: Phare, Sapard, Ispa (669);
Conturi utilizate
 663 Pierderi din creante legate de participatii
 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
 666 Cheltuieli privind dobanzile
 667 Sume de transferat bugetului de stat
reprezentand castiguri din schimb valutar-
Phare, Sapard, Ispa
 668 Alte cheltuieli financiare
 669 Alte pierderi
67 Alte cheltuieli finantate din buget
 Alte cheltuieli finantate din buget cuprind
cheltuieli privind sumele alocate din buget OPC
conform bugetului aprobat, respectiv:
- subventii (contul 672);
- transferuri consolidabile (contul 674);
- transferuri neconsolidabile (contul 675);
- asigurari sociale (contul 676);
- ajutoare sociale (contul 677).
Conturi utilizate
 670 Subventii
 671 Transferuri curente între unităţi ale
administraţiei publice
 672 Transferuri de capital între unit ale AP
 673 Transferuri interne
 674 Transferuri în străinătate
 676 Asigurari sociale
 677 Ajutoare sociale
68 Chelt.cu amortizările, provizioanele pt.
depreciere sau pierderile de valoare

 cheltuieli efectuate cu achizitia activelor fixe necorporale,

corporale, în curs, neamortizabile(682);
 cheltuieli cu amortizarea activelor fixe necorporale şi
corporale( 681).
 cheltuielile cu provizioanele constituite pentru deprecierea
activelor la finele exercitiului financiar, cu ocazia
inventarierii;(681)
 cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente activelor
fixe financiare (686);
 cheltuieli priv.rezerva de stat şi de mobilizare (689)
Conturi utilizate
681 Cheltuieli operationale privind amortizarile
si provizioanele
 6811 Cheltuieli operationale privind amortizarea
activelor fixe
 6812 Cheltuieli operationale privind
provizioanele
 6813 Cheltuieli operationale privind
provizioanele pentru deprecierea activelor fixe
 6814 Cheltuieli operationale privind
 682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile
 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si
provizioanele
 689 Cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare
Grupa 69 Cheltuieli extraordinare

 690 Cheltuieli cu pierderi din calamitati

 691 Cheltuieli extraodinare din operaţiuni cu active fixe
 Structura conturilor de cheltuieli

Conturile de cheltuieli se dezvolta în analitic pe structura

clasificatiei bugetare.

Structura contului contabil va fi urmatoarea:

 1. simbolul contului din planul de conturi;
 2. capitolul;
 3. sursa de finantare a cheltuielii
 4. subcapitolul;
 5. titlul;
 6. articolul;
 7. alineatul;
 8. paragraful.

Acolo unde exista programe aprobate prin buget, contul va

include şi un cod al programului.
Cheltuielile cu salariile Primăria Cluj
64100.00.51.02.01.I.10.01.01.
• 64100.00 - simbolul contului cheltuieli cu salariile;
• 51 - Autorități publice și acțiuni externe, codul capitolului;
• 02 - arată bugetul finanțator, în cazul de față bugetul local;
• 01 - Autorități executive, codul subcapitolului;
• I - titlul de cheltuieli conform clasificației economice,
respectiv „Cheltuieli de personal", titlul I;
• 10.01 - articolul din clasificația economică și anume
„Cheltuieli cu salariile în bani";
• 01 - alineatul din clasificația economică, respectiv în cazul de
față „Salarii de bază".
Clasificaţia bugetară
 OMFP nr. 1025-2005
 Clasificaţia economică
 Clasificaţia funcţională
Clasificaţia economică titluri (1)

 10 Titlul I CHELTUIELI DE PERSONAL

 20 Titlul II BUNURI şi SERVICII
 30 Titlul III DOBANZI
 40 Titlul IV SUBVENTII
 50 Titlul V FONDURI DE REZERVA
 51 Titlul VI TRANSFERURI INTRE UNITATI
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
 55 TitlulI VII ALTE TRANSFERURI
 57 Titlul VIII ASISTENTA SOCIALA
Clasificaţia economică titluri (2)

 59 Titlul IX ALTE CHELTUIELI

 70. CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)
 71 Titlul X ACTIVE NEFINANCIARE
 72 Titlul XI ACTIVE FINANCIARE
 79. OPERATIUNI FINANCIARE
(79=80+81)
 80 Titlul XII ÎMPRUMUTURI
 81 Titlul XIII RAMBURSARI DE CREDITE
REZERVE, EXCEDENT/
 90 Titlul XIV REZERVE,
EXCEDENT/DEFICIT
10 TITLUL I CHELTUIELI DE
PERSONAL(exemplificativ)

 10.01 Cheltuieli salariale în bani

 10.02 Cheltuieli salariale în natura
 10.03 Contributii
Închiderea conturilor de cheltuieli
 Conturile de cheltuieli se închid la
sfârşitul perioadei în vederea stabilirii
rezultatului patrimonial (rezultat
economic).

 Prin perioada, se inţelege exerciţiul

financiar, respectiv anul bugetar aşa
cum este denumit în Legea
contabilităţii nr.82/1991.
Clasa 7 Venituri
 Venituri şi Finanţări

 Veniturile reflectă sumele care trebuie incasate în

timpul unui an, chiar daca acestea au fost
colectate sau nu.
 Astfel efectele tranzactiilor şi ale altor evenimente
sunt recunoscute atunci când tranzactiile şi
evenimentele se produc (şi nu pe masura ce
numerarul sau echivalentul sau este încasat sau
platit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi
raportate în situatiile financiare ale perioadelor
aferente.
 Continutul grupelor de
venituri(1)

 70 venituri din activitati economice

 71 venituri din alte activitati operationale
 72 venituri din productia de active fixe
 73 venituri ale bugetelor din impozite şi taxe
 74 contributii de asigurari
 Continutul grupelor de venituri(2)

 75 alte venituri
 76 venituri financiare
 77 finantari, subventii, transferuri, alocatii
bugetare cu destinatie speciala
 78 venituri din provizioane
 79 veniturile fondurilor cu destinatie speciala
 Venituri din activitati economice
Variatia stocurilor (709).

701 „V vânzarea p. finite”, 702 semifabricatelor”, 703 p. reziduale”,

704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”,
705 „Venituri din studii şi cercetări”, 706 „Venituri din chirii”,
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi diverse”;
719 „Alte venituri operaţionale”;
790 „Venituri din despăgubiri din asigurări”.

735 „Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”,

739 „Alte impozite şi taxe, fiscale”,
750 „Venituri din proprietate”
751 „Venituri din vânzări de bunuri şi servicii”,
Caracteristicile veniturilor din
activitati economice(1)

 aceste venituri se înregistreaza în contabilitate în momentul:

 predarii bunurilor catre cumparatori,
 al livrarii lor pe baza facturii sau
 în alte conditii prevazute în contract,
 care atesta transferul de proprietate al bunurilor catre
clienti
 veniturile proprii ale IP provin din:
 chirii,
 organizarea de manifestari culturale şi sportive,
concursuri artistice,
 publicatii, prestatii editoriale,
 studii, proiecte,
 valorificari de produse din activitati proprii sau anexe,
 prestari de servicii şi altele asemenea.
 Caracteristicile veniturilor din
activitati economice(2)

 Veniturile din variatia stocurilor, reprezentând

cresterea sau reducerea între
 valoarea la cost de productiei efectiv a stocurilor de
produse şi a productiei în curs de la finele perioadei
 valoarea stocurilor initiale ale produselor şi
productiei în curs.
 reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru
a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul
stocurilor, fie vânzarile suplimentare au redus nivelul
stocurilor.
Venituri din alte activitati
operationale(1)

 Fondurile banesti acordate de persoanele juridice şi

fizice, primite ca donatii şi sponsorizari de institutiile
publice finantate integral de la buget, se varsa direct
la bugetul din care se finanteaza acestea.

 Cu fondurile primite de catre institutiile publice

finantate integral din venituri proprii şi cele finantate
din venituri proprii şi subventii de la buget, se
majoreaza bugetele de venituri şi cheltuieli ale
acestora.
 Venituri din alte activitati operationale(2)

 Bunurile materiale primite ca

 donatii şi
 sponsorizari de catre IP.
 Tipuri de venituri:
 Venituri din creante reactivate şi debitori
diversi (contul 714);
 Alte venituri alte trezoreriei (contul 718).
Venituri din productia de active fixe

 Veniturile din productia de active fixe cuprind

veniturile realizate din productia de active fixe
corporale şi necorporale, realizate pe cont
propriu. ( 721 şi 722).
 Venituri fiscale

Această grupă este specifică contabilităţii instituţiilor publice,

deoarece conţine conturi de venituri ale bugetului de stat şi ale
bugetelor locale. Contabilitatea acestor venituri se ţine de către
instituţiile care organizează contabilitatea bugetului de stat şi a
bugetelor locale, respectiv de Direcţiile finanţelor publice ale
judeţelor şi a municipiului Bucureşti, precum şi de primării.

Aceste venituri sunt recunoscute în contabilitate în momentul

constatării pe baza declaraţiilor depuse de contribuabili sau în
momentul încasării pentru veniturile pentru care nu se depun
declaraţii. Aceste venituri mai poartă numele şi de venituri
bugetare.
Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale
unităţilor administrativ - teritoriale, care se constituie pe baza
impozitelor şi taxelor, şi pe baza cărora se stabilesc limitele
cheltuielilor bugetare.
Instituţiile publice care încasează venituri pentru BS,BL,
BAS, sunt obligate să vireze aceste venituri la capitolele şi
subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se
cuvin.

În situaţia în care se fac propuneri de elaborare a unor acte

normative a căror aplicare poate duce la micşorarea
veniturilor sau creşterea cheltuielilor aprobate prin buget,
iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare
acoperirii minusului de venituri şi creşterea de cheltuieli.
Se consideră la consiliul local X, înregistrarea de venituri
din impozitul pe clădiri de la persoanele juridice, în baza
declarațiilor,
734.07.02.01.02
• 734 - simbolul contului de venituri;
• 07.02 - simbolul capitolului din clasificație „Impozite și
taxe pe proprietate”;
• 01 - semnifică simbolul subcapitolului „Impozit pe
clădiri";
• 02 - arată simbolul paragrafului „Persoane juridice.”
Veniturile şi cheltuielile aprobate prin
BC, BL, BAS, BASS, BFEN

se repartizează pe trimestre,

în funcţie de
 termenele legale de încasare a veniturilor,
 termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de
finanţare a deficitului bugetar şi
 perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
 Din această grupă fac parte următoarele
conturi de venituri:

 730 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la

persoane juridice”
 731 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la
persoane fizice”
 732 “Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital”
 733 “Impozit pe salarii”
 734 “Impozite şi taxe pe proprietate”
 735 “Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”
 736 “Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile
internaţionale”
 739 ”Alte impozite şi taxe fiscale”
 Impozite şi taxe(1)
 contine veniturile bugetului de stat şi bugetelor
locale, recunoscute la momentul constatarii, şi
cuprinde urmatoarele venituri:
- Impozit pe venit, profit şi castiguri din capital de
la persoane juridice (730);
- Impozit pe venit, profit şi castiguri din capital de
la persoane fizice (731); Alte impozite pe venit,
profit şi castiguri din capital ( 732);
- Impozite şi taxe pe proprietate (733);
Contributii de asigurari
 Aceasta grupa contine veniturile bugetului asigurarilor
sociale de stat, veniturile Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate şi veniturile bugetului
asigurarilor pentru somaj, recunoscute la momentul
constatarii
 cuprinde urmatoarele venituri:
 Contributiile angajatorilor (745);
 Contributiile asiguratilor (746).
 Alte venituri

 venituri ale bugetelor: de stat, locale, asigurari, somaj,

sanatate, altele decat cele mentionate la grupele: “Impozite şi
taxe” şi “Contributii de asigurari”
- Venituri din proprietate (750);
- Venituri din valorificarea unor bunuri (751);
- Venituri din prestari de servicii şi alte activitati (752);
- Venituri din taxe administrative, eliberari premise (753);
- Amenzi, penalitati şi confiscari (754);
- Transferuri voluntare, altele decat subventiile (755);
- Diverse venituri (759).
 Venituri financiare

 Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute în

perioada în care apar cu ocazia decontarii sau a raportarii în
situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor şi
datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost
inregistrate initial sau raportate în situatiile financiare anterioare.

 Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii

venitului
- Venituri din active fixe financiare (761);
- Venituri din creante imobilizate (763);
- Venituri din diferente de curs valutar (contul 765);
- Venituri din dobanzi (contul 766);
- Sume de primit de la buget pt.acoperirea pierderii din schimb
val. (767);
- Alte venituri financiare (768);
- Sume de primit de la BS pentru acoperirea altor pierderi 769).
 Finanţarea propriu-zisă a instituţiilor publice din credite
bugetare se realizează în două moduri, şi anume:

 pentru plăţi nete de casă, care cuprind totalitatea operaţiilor

prin care trezoreriile eliberează numerar instituţiei publice ce au
contul deschis la aceasta sau plăţile prin virament efectuate de
trezorerie în numele instituţiei către terţi, operaţii efectuate pe
baza cecurilor sau a ordinelor de plată primite de trezorerie de la
instituţia publică; pentru evidenţierea în contabilitate a
finanţărilor propriu-zise, pentru plăţile de casă se utilizează
contul 770 „Finanţare de la buget" la ordonatorii principali
finanţaţi de la bugetele centrale şi locale, conturile de
fonduri speciale sau conturile de venituri din fonduri
speciale.
Finanţarea propriu-zisă

 pentru efectuarea cheltuielilor efective ale

instituţiei, operaţie care se refera Ia acoperirea
cheltuielilor instituţiilor publice legate de consumurile
de materiale, de forţă de muncă, de energic etc;
pentru evidenţierea în contabilitate a acestor
cheltuieli efective se utilizează conturile de
cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi
specifice, care colectează toate cheltuielile efectuate
de instituţie în cursul anului, în limita stabilită, pe
capitole şi subcapitole de cheltuieli pentru care se
deschid conturi sintetice de gradul II şi conturi
analitice, iar la sfârşitul exerciţiului bugetar,
aceste cheltuieli se decontează direct asupra
contului de finanţări bugetare.
Creditele deschise pe seama ordonatorilor
principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat
şi bugetele locale, se evidenţiază în conturile din
clasa 8, conturi în afara bilanţului.
 Finantari, subventii, transferuri, alocatii
bugetare cu destinatie speciala

 cuprinde urmatoarele surse de finantare:

- Finantarea de la buget (770);
- Finantarea în baza unor acte normative speciale (771);
- Venituri din subventii (772);
- Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala (773);
- Finantarea din fonduri externe nerambursabile (774);
- Finantarea bugetului asigurarilor sociale de stat din
disponibilul trezoreriei (contul 775).
 Contul 770 „Finanţarea de la buget
este contul cu ajutorul căruia IP ai căror conducători au calitatea
de ordonatori principali finanţate din BS,BL,BASS tin evidenţa
plăţilor efectuate din creditele bugetare, deschise pentru
realizarea sarcinilor prevăzute în buget.

Contabilitatea analitică se ţine pe articole şi aliniate în cadrul

fiecărui capitol şi subcapitole clasificaţiei bugetare.
funcţia contabilă de pasiv,
conţinutul economic- cont de finanţare:
- C sumele plătite în cursul anului pentru bunurile, lucrările şi
serviciile achiziţionate de acestea.
- D sumele recuperate din finanţarea anului curent, reprezentând
reconstituiri ale creditelor bugetare ( avansuri sau sume
neutilizate în totalitate din cele ridicate din cont, reconstituiri de
plăţi eronat executate, sume recuperate din imputaţii ce privesc
anul bugetar curent). De asemenea la finele anului, contul se
debitează cu sumele reprezentând plăţile efectuate, care se
repartizează asupra contului de rezultate.
Venituri din provizioane
 se evidentiaza distinct în functie de natura
acestora.
 diminuarea sau anularea provizioanelor
constituite se efectueaza prin înregistrarea la
venituri în cazul în care nu se mai justifica
mentinerea provizioanelor constituite, respectiv
are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibila. (781 şi 786).
Veniturile fondurilor cu destinatie speciala

 grupa cuprinde urmatoarele venituri:

- Fonduri cu destinatie speciala (790).
- Cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale (791);
- Taxe speciale (792);
Inchiderea conturilor de venituri
 Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei în
vederea stabilirii rezultatului patrimonial (rezultat
economic).
 Prin perioada, se intelege exercitiul financiar, respectiv
anul bugetar asa cum este denumit în Legea contabilitatii
nr.82/1991 republicata, cu modificarile şi completarile
ulterioare.
 în situatia în care apar operatiuni inregistrate în debitul
conturilor de venituri, acestea pot fi inregistrate şi în
creditul conturilor în rosu.