Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
deductibilitate limitat:
ntretinerea i funcionarea unui sediu social aflat n locuina
personal
Bucureti
2014
CUPRINS
personala14
Deductibilitatea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea unui sediu social aflat in
locuinta personala..17
reglementarilor contabile romanesti, cheltuielile unei entitati reprezinta valorile platite sau de
platit pentru:
cheltuieli cu personalul;
prestate de terti (servicii de mentenanta PC, contabilitate, utilitati, chirie, taxi, servicii de
papetarie, telefonie, internet), servicii postale, comisioane notari, servicii bancare, amortizare.
Cheltuielile nedeductibile sunt cheltuieli in general care nu pot fi considerate ca indeplinind
conditia de baza pentru a fi deductibile (sunt descrise la art.21, alin. (4), Codul Fiscal).
Cheltuielile nedeductibile la calculul profitului impozabil cuprind atat cheltuieli nedeductibile
integral, cat si cheltuieli efectuate peste limita deductibilitatii stabilita prin lege.
Cheltuielile care sunt incadrate in categoria de cheltuieli cu deductibilitate limitata, cat si limitele
pana la care se acorda deductibilitatea sunt diferite de la o perioada la alta, in functie de gradul
de dezvoltare economica si sociala al tarii, de sistemul fiscal practicat, de principiile de echitate
fiscala si sociala aplicate, de masurile de protectie sociala promovate de stat, de gradul de
realizare a statului bunastarii sociale etc.
Prin legislatia in vigoare se prevede posibilitatea agentilor economici de a acorda anumite sume
de bani propriilor salariati in scopul acoperirii cheltuielilor efectuate de acestia in indeplinirea
unor sarcini de serviciu. Spre exemplu, prin Codul fiscal, se prevede ca sunt cheltuieli cu
deductibilitate limitata suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare (diurna) acordata
salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit
pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent
si/sau din anii precedenti.
Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor (diurna), in cazul
contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt
limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Pe perioada deplasarii, in alta localitate
fata de cea de domiciliu, salariatul respectiv efectueaza o serie de cheltuieli pe care nu le-ar
efectua in cazul in care s-ar afla in localitatea de domiciliu, in care isi are locul permanent de
munca in conformitate cu contractul individual de munca. Aceste cheltuieli sunt efectuate pentru
procurarea de alimente (fie si la minimum necesar unui consum modest), pentru plata hotelului
in care se cazeaza, pentru acoperirea cheltuielilor de transport, indiferent ca se deplaseaza cu
mijloace de transport in comun sau private (legea permitand deplasarea unui salariat in interes de
serviciu si cu autoturismul proprietate personala).
Intrucat deplasarea salariatilor se face in interes de serviciu (pentru rezolvarea unor probleme
privind buna functionare a societatii, al carui scop final este sporirea veniturilor, reducerea
cheltuielilor, ambele reflectate in cresterea profitului), este firesc ca aceste cheltuieli sa fie
suportate de unitate. In legatura cu aceste cheltuieli se ridica urmatoarele probleme:
daca sumele primite de salariatul aflat in delegatie pentru acoperirea cheltuielilor cu
hrana (diurna), cazarea si mijloacele de transport, constituie venituri personale si trebuie
impozitate
daca exista o limita in acordarea sumelor de bani pentru acoperirea unor asemenea
cheltuieli
Intelegerea ratiunii care sta la baza raspunsului la aceste probleme este esentiala pentru
interpretarea corecta a problemelor fiscalitatii:
atat din punct de vedere al fiecarui agent economic, sub aspectul mecanismului de
formare a cheltuielilor deductibile, nedeductibile, totale, a profitului contabil brut,
Sumele acordate salariatilor in scopul indeplinirii unor sarcini de serviciu constituie, pentru
unitate, o cheltuiala efectuata in scopul desfasurarii normale a activitatii acesteia, respectiv in
scopul obtinerii, direct sau indirect, de venituri, fapt pentru care aceste cheltuieli sunt deductibile
la calculul profitului impozabil, dar numai pana la o anumita limita, stabilita prin lege.
Din punctul de vedere al salariatului care primeste sumele respective, acestea, in cazul in care
sunt stabilite in limite normale, sunt folosite integral pentru acoperirea cheltuielilor generate de
indeplinirea sarcinilor de serviciu, fapt pentru care nu reprezinta si nu pot fi considerate ca fiind
venituri personale, folosite in interes propriu.
In cazul in care legea nu reglementeaza clar, precis si la modul imperativ cheltuielile cu
deductibilitate limitata, atat sub aspectul nominalizarii acestora, cat si al limitei deductibilitatii,
unitatile se vor folosi de aceste categorii de cheltuieli pentru savarsirea unor fenomene de
evaziune fiscala legala. Spre exemplu, indemnizatia de deplasare diurna este folosita pentru
acoperirea cheltuielilor cu hrana pe perioada deplasarii (pe o perioada de cel putin 12 ore din zi)
in alta localitate. Sumele acordate pentru cazare sunt folosite pentru plata hotelului in care se
cazeaza salariatul pe perioada deplasarii. Sumele acordate pentru transport sunt folosite pentru
plata mijloacelor de transport in comun sau a combustibilului consumat in cazul deplasarii cu
autoturismul proprietate personala. Unele dintre aceste cheltuieli, pe care le efectueaza salariatul
in interesul serviciului, pe perioada in care se afla in delegatie, se efectueaza pe baza de
documente legale, precum chitanta, factura simpla (emisa de unitatile neplatitoare de TVA) sau
factura fiscala (emisa de unitatile platitoare de TVA) de la hotelul unde a avut loc cazarea,
biletele de calatorie pentru deplasarea efectuata cu mijloacele de transport in comun etc.
Legea prevede clar, precis si la modul imperativ ca, pentru asemenea cheltuieli, decontarea
(justificarea) se face numai pe baza de documente justificative, care dovedesc folosirea rationala
si in scopurile pentru care s-au acordat sumele pentru care se solicita scaderea, in limitele admise
de lege.
Pentru alte cheltuieli efectuate de salariat pe perioada deplasarii, asa cum sunt cele efectuate cu
asigurarea hranei (cu diurna), decontarea nu se face pe baza de documente, ci in cadrul unor
limite stabilite prin lege. Aceasta intrucat ar fi foarte greu, si pentru salariat, si pentru unitate, sa
justifice cheltuielile respective pe baza de documente legale.
Structura si marimea consumului zilnic al unei persoane aflate in delegatie variaza foarte mult
atat de la o persoana la alta, cat si in cadrul aceleiasi persoane, de la o perioada la alta si depinde
de numerosi factori, precum:
de localitatea in care se deplaseaza: atat volumul si structura consumului, cat si posibilitatile
de sarcinile de serviciu care trebuie rezolvate: unele necesita simple formalitati (precum
predarea primirea unor documente, semnarea unor documente, receptia marfii etc.), pe
cand altele, precum incheierea unor contracte de miliarde de lei, castigarea unei licitatii,
Un salariat, aflat in delegatie, consuma anumite produse din piata, de la producatorii particulari,
alte produse sunt procurate de la unitatile de vanzare cu amanuntul, care nu elibereaza
documente justificative pentru plati marunte. Magazinele de vanzare cu amanuntul nu emit
chitanta si factura, simpla sau fiscala, nici chiar la solicitarea unei persoane aflate in delegatie,
pentru cumpararea de produse de mica valoare.
Daca s-ar emite documente justificative, precum chitanta si factura simpla sau fiscala si pentru
asemenea vanzari (de valori mici), s-ar ajunge, in frecvente cazuri, ca cheltuielile generate de
consumul formularelor, timpul consumat de vanzatoare cu intocmirea acestora, pierderea de
vanzari pe perioada intocmirii acestor documente etc. sa fie chiar mai mare decat pretul
produselor respective.
Distinctia dintre o factura simpla si o factura fiscala este data de faptul ca:
facturile (simple) se emit de unitatile care (1) nu sunt platitoare de TVA, (2) sunt
obligate sa foloseasca formulare care nu contin rubrici cu TVA, (3) nu au dreptul sa
Acestea sunt numai o parte din considerentele care s-au avut in vedere ca, pentru anumite
cheltuieli, dintre care cele cu diurna sunt cele mai reprezentative, sumele acordate sa se faca nu
7
pe baza de documente justificative, ci prin evaluarea unei medii a necesarului zilnic de consum
(la un nivel modest al consumului) si stabilirea lor prin lege, ca limita maxima.
Aceste limite maxime ale deductibilitatii fiscale pentru asemenea se stabilesc pentru astfel de
categorii de cheltuieli Pentru ca, asa dupa in cazul in care nu s-ar norma aceste cheltuieli si nu sar stabili limite maxime ale deductibilitatii (admiterii la scadere, la calculul profitului impozabil)
unitatile nu s-ar mai inregistra nici cu profit si nici cu dividende intrucat intregul profit si
dividendele ar fi sustrase pe seama acestor cheltuieli in scopul vadit de a nu mai plati nici
impozit pe profit si nici impozite. In aceste conditii, s-ar ajunge in situatia ca bugetul de stat sa
nu mai incaseze unele dintre cele mai importante surse de venituri ale sale, respectiv impozitul
pe profit si impozitul pe dividende.
Desigur ca aceste limite maxime ale deductibilitatii stabilite prin lege, pentru anumite categorii
de cheltuieli, trebuie intelese ca o medie a unui consum modest al persoanelor carora li se acorda.
Spre exemplu, prin lege s-a stabilit nivelul cheltuielilor cu diurna dupa cum urmeaza:
pentru salariatii institutiilor publice = 13 lei / zi;
pentru salariatii celorlalte unitati, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent
Codul fiscal reglementeaza clar, precis si la modul imperativ care sunt aceste categorii de
cheltuieli, admise a fi scazute din veniturile impozabile in vederea determinarii profitului
impozabil, stabilind si limitele maxime pana la care acestea au regimul de cheltuieli cu
deductibilitate limitata. In cazul in care asemenea cheltuieli nu ar fi nominalizate si precis
limitate prin lege s-ar ajunge efectiv in situatia ca, prin intermediul acestora, sa se retraga din
unitate, cu buna stiinta, importante sume de bani astfel incat unitatea sa nu se mai inregistreze
nici cu profit, si nici cu dividende, caz in care nu s-ar mai plati nici impozit pe profit si nici
impozit pe dividende.
Prin Codul fiscal si prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se prevad
urmatoarele cheltuieli cu deductibilitate limitata, conform art.21, alin (3):
cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si
cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat,
cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor
se scad veniturile neimpozabile;
Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor sunt limitate la nivelul legal
stabilit pentru institutiile publice, in situatia in care contribuabilul inregistreaza pierdere
contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat;
cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile ulterioare.
10
Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru
inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile
pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea
contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si
ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci,
cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au
sub patronaj. In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: cadouri in
bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate
salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru
salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au
suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei
Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum
proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu;
Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal cheltuielile inregistrate de
angajator in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, efectuate
potrivit Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale, in limita unei sume reprezentand
echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb
utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb EUR/RON comunicat
de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor;
11
Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k)
din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, efectuate de angajator
potrivit Legii asigurarilor private de sanatate nr. 212/2004, cu modificarile ulterioare. Cursul de
schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb EURO / RON
comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor;
In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru
functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare
raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu
modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu
respective;
In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice,
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita
determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in
contractul incheiat intre parti si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente le-gale, cum
sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente;
12
Stabilirea sediului social este o etapa importanta in procesul infiintarii unei intreprinderi.
Alegerea spatiului sau a zonei in care se va afla sediul poate avea o influenta pozitiva sau
negativa asupra reputatiei firmei respective.
Prevederile legislative in vigoare referitoare la procesul constituirii unei societati comerciale
precizeaza faptul ca nici o firma nu poate functiona legal fara un sediu social.
Neindeplinirea cerintelor privind sediul social valabil poate atrage si dizolvarea societatii.
Potrivit Legii societatilor comerciale 31/1990, art.237, alin. (1) litera c, orice persoana interesata
precum si Oficiul National al Registrului Comertului pot solicita tribunalului dizolvarea
societatii care nu are un sediu social valabil.
Asadar, una dintre primele probleme ce ar trebui rezolvate de catre o persoana care doreste sa
inceapa o afacere este gasirea unui sediu pentru societatea comerciala ce va fi infiintata si
rezolvarea problemelor administrative legate de inregistrarea acestui sediu la Registrul
Comertului. Dupa ce viitorul sediu a fost identificat, este necesara semnarea unor documente si
indeplinirea unor formalitati prealabile infiintarii societatii.
In primul rand, in functie de modalitatea in care convin cele doua parti, pentru folosunta spatiului
de catre noua societate comerciala se poate incheia fie un contract de comodat (contract cu titlu
gratuit, deci in temeiul caruia se foloseste spatiul fara a se plati o chirie), fie un contract de
inchiriere.
13
In cazul in care sediul se stabileste intr-un apartament de bloc, trebuie obtinut si acordul vecinilor
si al asociatei de proprietari. In ambele situatii, contractul de inchiriere sau comodat trebuie
inregistrat la organul fiscal din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Aceasta
inregistrare nu este aceeasi cu inregistrarea in scop de stabilire a impozitului pe venit datorat de
proprietarul caruia i se plateste chirie. Din acest motiv, chiar daca proprietarul spatiului este o
societate comerciala si chiar daca se incheie un contract de comodat, acesta trebuie sa fie
inregistrat la organul fiscal din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Aceasta
cerinta a fost introdusa prin Ordonanta de Urgenta nr. 54/2010 privind unele masuri pentru
combaterea evaziunii fiscale.
In urma inregistrarii se emite un certificat care atesta faptul ca in imobilul cu destinatie de sediu
social nu mai exista alta societate comerciala deja inregistrata. Acest lucru este posibil numai
daca imobilul, prin structura lui si suprafata sa utila, permite functionarea mai multor societati in
incaperi diferite sau in spatii distinct partajate. Numarul societatilor comerciale ce functioneaza
intr-un imobil nu poate depasi numarul de incaperi sau spatii distincte obtinute prin partajare.
Pana la intrarea in vigoare a acestei reglementari, exista posibilitatea ca la acelasi sediu sa poata
functiona mai multe societati, indiferent de dimensiunile spatiului respectiv, in cazul in care cel
putin o persoana era asociata in fiecare dintre societati sau in cazul in care cel putin unul dintre
asociati era proprietar. Prin urmare, noile dispozitii legale restrictioneaza si ingreuneaza
posibilitatea stabilirii sediului social al mai multor societati intr-un apartament de bloc.
Cu toate acestea, in cazul in care la acelasi sediu mai exista deja inregistrata o alta societate,
cerinta legala este indeplinita daca proprietarul va da o declaratie notariala in care sa arate ca la
aceeasi adresa pot functiona mai multe societati. Intentia autoritatilor a fost limitarea numarului
de firme fantoma, a situatiilor in care societatile respective nu au functionat niciodata sau nu mai
functioneaza la sediul social, nu isi inregistreaza tranzactiile in evidente financiar-contabile, iar
organele de conducere se sustrag de la efectuarea controalelor autoritatilor fiscale.
Un alt aspect care trebui avut in vedere este valabilitatea sediului social. De multe ori,
comerciantii pierd din vedere expirarea termenului contractului de inchiriere sau comodat in baza
caruia folosesc spatiul respectiv si ajung in situatia de a figura in baza de date a Oficiului
Registrului Comertului ca avand sediul expirat. O astfel de situatie poate aparea si in cazul in
14
care societatea nu isi desfasoara activitatea la sediu, ci la un punct de lucru sau alt sediu
secundar. Intr-un asemenea caz pot exista consecinte negative asupra activitatii comerciale a
societatii.
In cazul contractului de comodat incheiat pentru folosirea locuintei personale ca sediu social al
unei societati, inregistrarea documentelor care atesta dreptul de folosunta asupra spatiului cu
destinatie de sediu social la organul fiscal competent se efectueaza la solicitarea Oficiului
Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Judetean sau al Municipiului Bucuresti, prin
transmiterea in format electronic a Cererii de inregistrare a documentului care atesta dreptul de
folosunta asupra spatiului cu destinatie de sediu social si de eliberare a certificatului pentru
spatiul cu destinatie de sediu social, completata de persoana solicitanta potrivit modelului
prevazut in anexa nr. 2 la ordin, insotita de actele doveditoare ale dreptului de folosunta (cum ar
fi: titlu de proprietate, contract de vanzare-cumparare, contract de inchiriere, contract de comodat
sau alte acte care atesta dreptul de folosunta), conform Ordinului 108/2012 ce se refera la
certificatul pentru spatiul cu destinatie de sediu social).
15
Conform definitiei date de Codul Fiscal, avand in vedere ca pentru desfasurarea activitatii este
necesara functionarea intr-un sediu social, cheltuielile ocazionate de intretinerea si reparatiile
acestuia sunt deductibilie. Insa cand vine vorba despre un sediu social aflat intr-o locuinta care
nu apartine societatii, cheltuielile cu functionarea si intretinerea acestuia au deductibilitate
limitata.
In cazul sediului social, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente apartamentului
personal (sediu social) vor fi deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata
pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala
a locuintei, conform art. 21, alin. (3) litera m din Codul Fiscal.
Prin urmare, pentru a deduce integral sau partial costul utilitatilor aferente unui spatiu, societatea
trebuie sa poata justifica ca in acel spatiu este infiintat si autorizat sediul social, un punct de lucru
sau este vorba despre o locuinta de serviciu.
Trebuie asigurata o repartizare corecta a cheltuielilor respective in conformitate cu proportia
utilizarii bunului respectiv in scop personal sau in scop de afaceri, in functie de specificul
activitatii.
Astfel, este important sa se precizeze in contractul incheiat intre parti:
Suprafata destinata functionarii entitatii
Cheltuielile de intretinere/reparatii care revin in sarcina entitatii
Ca si documente justificative se pot anexa la inregistrarile lunare:
16
afacere si in scop personal), cheltuiala deductibila se determina, dupa caz, proportional numarul
de metri patrati folositi in interesul afacerii; numarul de unitati de masura specifice in alte cazuri.
De precizat faptul ca modul de impartire a cheltuielilor se va stipula in contractul de comodat. Se
procedeaza in mod similar si pentru alte bunuri folosite in comun, de exemplu: autoturismul
personal, al familiei sau al unei rude, abonamentele de telefon fix, mobil, internet.
In cazul oricarei categorii de spatii detinute de societate in desfasurarea activitatii economice,
facturile de amenajare, reparatii, vor trebui sa fie insotite de rapoarte de lucru, devizuri,
contracte, orice alte documente care sa poata demonstra realitatea prestarii acelor servicii,
lucrari. Astfel incat daca au loc lucrari de reparatie asupra intregului apartament, care serveste
drept sediu social, cheltuielile vor fi deductibile doar in limita spatiului pus la dispozitie prin
contractual de inchciriere, comodat. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare,
intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu
furnizorii de utilitati si alte documente. Toate aceste prevederi se regasesc in articolului 48, din
Codul Fiscal, si la pct. 43 lit. e) din OMFP nr. 1040/2004 Norme metodologice privind
organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla.
Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in
structura formularelor aprobate:
denumirea documentului;
continutul operatiunii economico-financiare, iar atunci cand este necesar, si temeiul legal
al efectuarii ei;
Documentele care stau la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla pot dobandi
calitatea de document justificativ numai in cazurile in care furnizeaza toate informatiile
prevazute in normele legale in vigoare.
Evidenta cheltuielilor in contabilitate se tine in functie de felul acestora, astfel ca putem distinge:
cheltuieli de sponsorizare
cheltuieli de protocol
O alta problema care intervine in cazul functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta
personala este deducerea TVA din facturile de utilitati emise proprietarului.
In principiu, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca
acestea sunt destinate obtinerii de operatiuni taxabile. Insa pentru exercitarea dreptului de
deducere a taxei trebuie sa detinem o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art.155,
alin. (5) din Codul Fiscal. Intrucat aceasta conditie nu poate fi indeplinita la calculul TVA,
deoarece persoana fizica, nefiind inregistrata in scopuri de TVA, nu poate emite factura cu TVA,
nu se poate exercita dreptul de deducere a taxei din facturile de utilitati eliberate pe numele
proprietarului, persoana fizica.
Luand drept exemplu o microintreprindere avand contract de chirie pentru sediul fiscal cu o
persoana fizica. Aceasta poate deduce cheltuielile cu utilitatile (electricitate, intretinere bloc)
chiar daca acestea sunt facturate pe persoana fizica (proprietar), conform art. 21 alin. (3) lit. m)
din Legea 571/2003 privind Codul fiscal (cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii
aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in
scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii
in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop).
Punctul 37 din Normele Metodologice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in cazul in
care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de
19
20
europene;
OMFP 3512/ 2008 privind documentele financiar-contabile;
M.Ristea, Contabilitate aprofudata
21