UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ:
AUTOMATICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ

PROIECT SISTEME AUTOMATE CU

EȘANTIONARE
DISCRETIZAREA UNUI MOTOR ÎN CURENT
CONTINUU

COORDONATOR : STUDENT:
BĂLAȘ Marius Mircea IOVĂNAȘ Dan - Alexandru

ARAD, 2023

semestrul II
 1. Introducere
Discretizarea este procesul de aproximare și reprezentare a unui element continuu prin
intermediul unui set de elemente discrete, prin divizarea intervalului continuu într-un număr
finit sau enumerabil de puncte sau niveluri. Aceste puncte discrete sau niveluri sunt
selecționate pentru a înlocui valorile continue, astfel încât să ofere o reprezentare
aproximativă sau esențială a caracteristicilor sau a comportamentului sistemului continuu
inițial.

Pentru a realiza discretizarea motorului, trebuie, mai întâi, explicat modul prin care se
realizează aceasta. Odată depistat semnalul continuu, acesa va fi eșantionat și reținut, acest
proces se referă la capturarea și intregistrarea valorilor unui semnal continuu la intervale de
timp sau spațiu discrete. Înformația generată în urma eșantionării și a reținerii urmează a fi
convertită printr-un convertor analogic-numeri, ca mai apoi să rezulte semnalul de timp
continuu cuantizat în amplitudine.
 2. Motorul în curent continuu
Acest motor este un dispozitiv electromecanic care convertește energia electrică în
energie mecanică prin intermediul curentului continuu. Acesta se compune dintr-un rotor și
un stator, în care bobinele de excitație și bobinele de înfășurare ale rotorului sunt alimentate
cu curent continuu. Prin interacțiunea între câmpul magnetic creat de bobinele de excitație și
curentul electric care trece prin bobinele rotorului, se generează un moment de forță care
pune în mișcare rotorul.

În modelul motorului de C.C. pe care l-

am folosit în simulink avem următoarele valori
de intrare: tensiunea de alimentare „u” de 220V,
rezistența „R” de 0.244Ω, inductanța „L” de
0.01H, inerția rotorului „J” de 3.22kgm2, iar doi
coeficienți ke și km. Iar ca valori de ieșire avem
doar curentul „i” și viteza de rotație „w” .

3. Discretizarea Motorului în curent continuu

Înainte de a începe procesul de discretizare, trebuie observate graficele motorului în
timp continuu, graficul w, reprezentănd modificarea vitezei de rotație a motorului în raport cu
timpul. Graficul i, reprezentând modificarea curentului motorului tot în raport cu timpul.

În graficul w se poate observa o crestere

a vitezei motorului, care începe de la
momentul t=1, și se stabilizează la
momentul t=2, la 300rpm. La momentul
t=5, viteza motorului crește până ajunge să
se stabilizeze la 600rpm în momentul t=6.
 În graficul i, se poate observa creșterea
amperajului exact în momentele inițiale de
crestere a vitezei motorului, ca mai apoi să
scadă si să se stabilizeze. Iar la a doua
creștere de viteză procesul se repetă cu
mențiunea că amperajul este acum dublu.

Am ales două tipuri de discretizare și anume, „Zero-Order Hold” respectiv „First-

Order Hold”. Pe care le-am utilizat prin intermediul simulink în realizarea discretizării.

Pentru
început am decis să aleg o frecvență de discretizare de 1Hz, din cele două grafice pe care
urmează să le vedeți, este clar faptul că nu se poate reproduce și reține semnalul, datorită
preciziei mult scăzute.
 Astfel, pentru următorul exemplu am decis să discretizez cu o frecventă de 0.2Hz.
Deși nici această frecvență nu reușește să satisfacă reproducerea și reținerea semnalului într-
un mod tocmai precis, se poate observa o îmbunătățire față de frecvența ulterioară ajungând
foarte aproape de pragul toleranței.

În ultimul exemplu am ales o frecvență de 0.1 Hz, care este îndeajuns de precisă încât
să rămână frecvența pe care o pot recomanda în această simulare. Desigur, frecvența mai
poate fi scăzută în continuare, dar acest lucru ar duce la un număr foarte mare de reținere,
care nu este tocmai benefic simulării.