1. Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996. Academicienii Năsăudeni și Bistrițeni, Ed.

Vitrus Rediviva, Cluj-Napoca 1996.

2. Enciclopedia istoriografiei românești, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1978.

Iulian Marțian: Născut în 23 iunie 1867, Mintiu, jud. Bistrița-Năsăud – mort la 26

octombrie 1937, Năsăud, a fost un bibliofil, arheolog amator și colecționar de documente
vechi românești. A strâns date despre descoperirile arheologice din Transilvania, publicând un
repertoriu al acestora în limba germană inițial, iar apoi, după corectări și completări, în limba
română.(2,pg.211) Acesta a devenit membru al Academiei Române la 27 mai 1933, la
propunerea lui Alexandru Lapedatu.
Studii: A făcut școala primară în satul natal, apoi a făcut șase ani de gimnaziu superior
greco-catolic românesc, între 1877-1883. După gimnaziu, el decide să urmeze o carieră
militară, devenind, astfel, cadet al Școlii militare de stat din Sibiu. Acesta a urcat în ierarhie
până la gradul de maior. (1, pg.51)Totuși, chiar și în perioada în care a activat ca militar,
Marțian a realizat studii în domeniul istoriei. Preocuparea fundamentală manifestată de
tânărul ofițer a fost pentru cercetările arheologice din Transilvania, în special cele de la valea
Someșului Mare, de unde a strâns o colecție impresionantă de documente, manuscrise, cărți,
obiecte de artă și urme, de orice fel, ce se legau de viața materială și spirituală ale strămoșilor.
(1, pg.52) Acesta devine unul dintre fondatorii Muzeului Năsăudean, din dorința de a
instituționaliza studiile sale. În cadrul muzeului, el și-a donat întreaga colecție de documente
și manuscrise pe care le-a acumulat în timp. De asemenea, el a ajutat și la înființarea Arhivei
Someșene, pentru care a realizat un număr considerabil de studii și articole.
Opera lui conține peste patruzeci de lucrări, printre care se numără: Repertoriu
arheologic pentru Ardeal, Bistrița, 1920; Urme din Războaiele Romanilor cu Dacii, Cluj,
1921; Ardealul. Constatări și lămuriri, Bistrița, 1925; Ardeal. Istorie și toponimie, Bistrița,
1924; Castrul Rodna, Contribuții la heraldica vechiului Ardeal.