Universitatea din București

Facultatea de Litere
Departamentul de Științe Administrative

UNIVERSUL EMINESCIAN

Profesor coordonator:
Lector Univ. Dr. Ioana Vasiloiu

Student
Fazal Jabin-Ellahi
CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................................3
CAPITOLUL I...........................................................................................................................................3
Viața si opera lui Eminescu......................................................................................................................3
1.1. Despre Eminescu........................................................................................................................3
1.2. Luceafărul..................................................................................................................................4
CAPITOLUL al II-lea...............................................................................................................................6
Scrisoarea I și viziunea eminesciană........................................................................................................6
2.1. Scrisoarea I.....................................................................................................................................6
2.2. Cosmogonia eminesciană...............................................................................................................7
CONCLUZIE.............................................................................................................................................7
Bibliografie.................................................................................................................................................8
Referințe Web............................................................................................................................................9

2
 INTRODUCERE
Poet național, personalitate care sintetizează spiritualitatea noastră, Eminescu este în
același timp un poet de valoare universală. Acesta este considerat ultimul mare romantic
european, dar si unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române, alături de Slavici, Creangă
și Caragiale. Analizând structura imaginarului eminescian, vom observa că este alcătuit din
modele cosmogonice, teme precum iubirea, geniul, timpul. El ilustreaza romanticul damnat, care
caută iubirea absolută, dar nu o găsește. Opera sa poetică este o mărturie a limitatului și
contrastantului spirit expansiv, care cuprinde toate domeniile cunoașterii.

CAPITOLUL I

Viața si opera lui Eminescu

1.1. Despre Eminescu

Eminescu era cel de-al șaptelea copil, din cei unsprezece ai familiei Eminovici. În clasa
a III-a, acestuia îi devine învățător Aron Pumnul, un mare patriot, pe care Eminescu l-a admirat
în mod deosebit. Mai târziu, tatăl său îl trimite la Viena unde studiază filosofie, istorie, drept,
anatomie, economie politică. Acesta se întâlnește prima data cu Veronica Micle in 1872, între
care se va lega o relație de prietenie mult mai apropiată.1 Femeia va deveni izvor de creație
pentru marele scriitor care nu a putut sa obțină iubirea veșnică a acesteia.

1.2. Luceafărul
Așa cum mărturisea și Mircea Eliade, geniul nu are nimic de pierdut de îndată ce miturile,
legendele, toate creațiile sunt supuse exigențelor critice. Dimpotrivă, cu ajutorul acestor analize
pot releva adevăratele sentimente ale scriitorului. Acestea sunt resimțite mai organic, mai
profund.2
Luceafărul este unul dintre marile poeme ale romantismului european. Avem de-a face cu un
mare poem filosofic și de speculație metafizică în care transpare concepția despre lume a lui
Eminescu, viziunea sa despre existență, dar și despre relația omului de geniu cu lumea.

1
Boga Bogdana, Cine a fost Mihai Eminescu-biografie. [online]. 15.01.2018. [Accesat la: 05.01.2019]. Disponibil
la: http://www.ziare.com/cultura/cultura-generala/cine-a-fost-mihai-eminescu-biografie-213932 .
2
Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hașdeu, Iași, Editura Junimea, 1987, pag. 6.

3
 Talentul marelui scriitor se observă și în conturarea portretului fetei de împărat. Prin forma
stilistică a superlativului absolut a adjectivului ,,O prea frumoasă fată” se întărește statutul de
idealitate și de frumusețe absolută. Imaginea acesteia este asociată cu un element mistic, ceea ce
îi conferă un statut cu totul diferit de realitatea imediată. Astfel, prima parte a poemului
transfigurează o frumoasă poveste de iubire între fata de împărat, entitate ce aparține dimensiunii
contingente a firii și ,,luceafărul de sus” care este o întrupare a lumii transcendente. Întâlnirile
celor doi se împlinesc întotdeauna într-un cadru romantic în care își fac apariția toposurilor
eminesciene.
Ceea ce-l diferețiază de ceilalți scriitori este că acesta a rămas mai actual ca oricând. Toți
scriitorii noștri, contemporani sau posteriori lui Eminescu au căzut în desuetitudine, în timp ce el
rămâne eternul confident al sufletului.3
Întâlnirile stau însă sub semnul ambiguității pentru că au loc întotdeauna într-un vis, într-un
spațiu oniric. Eminescu menține această notă de ambiguitate la fel ca și statutul celor două
personaje pentru că ele aparțin unor lumi diferite. De la început este zidită condiția Luceafărului.
Acesta este o stea a cărei apariție stă sub semnul focului, dar un foc rece, stelar, de altă lume, în
timp ce fata de împărat aparține lumii pământene. Aceasta îl refuză în călătoria subacvatică și
chiar în zborul către paradisul selenar, remarcând statutul ontologic diferit al Luceafărului.
Dialogurile dintre aceștia sunt numeroase, dense în semnificații, revelatoare pentru sugestiile
majore ale poemului. Pentru a-i dovedi cât de mult o iubește, Luceafărul este gata să-și schimbe
veșnicia cu o oră de iubire. Așa că se va desprinde de pe bolta cerească pentru a zbura către
Demiurg cu rugămintea de a-i schimba statutul ontologic.
George Popa susține faptul că lumea absolutului este o lume nemuritoare, însă lipsită de
culoare. În raport cu aceasta, lumea transcendentalului rămâne identică cu sine însuși, lipsită de
puterea de a simți eternitatea si universul. Tocmai de aceea Hyperion aspiră la omenesc, la
iubirea Cătălinei.4
Următoarea secvență lirică marchează câteva transformări importante, esențiale pentru
înțelegerea adevăratelor raporturi între semnificațiile de profunzime ale textului. În primul rând,
iși fac apariția Cătălin și Cătălina, o fată oarecare. În acest timp, Hyperion nu înțelege de ce
Creatorul nu vrea să-l facă nemuritor, cerându-i să se uite înapoi pentru ultima dată. Va observa

3
Ibrăileanu George, Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1974, pag. 98.
4
Popa George, Prezentul etern eminescian, Iași, Editura Junimea, 1989, pag. 268.

4
că iubita sa își găsește dragostea în brațele lui Cătălin. Poetul creează cadrul nocturn în care
sentimentul iubirii se contopește cu cel al naturii.5
Pentru Demiurg oamenii reprezintă trecătorul, vremelnicia. Existența omenească stă sub
semnul iluziei deșarte, a idealurilor fără substanță.
În spiritul lui Schopenhauer, Eminescu și-a transformat întreaga creație poetică într-una
filosofică, pentru a-și proteja, parcă, sâmburele emotiv.6 Tocmai de aceea și Luceafărul este o
poezie de meditație gravă asupra existenței umile ale oamenilor aflați în inferioritate ontologică
față de eternitatea universului.
În spatele tuturor lucrurilor se află un suflet însetat de a atinge ceva de neatins, sfâșiat de
neînțelegerea firii, reîntorcându-se la neființă.7

CAPITOLUL al II-lea

Scrisoarea I și viziunea eminesciană

2.1. Scrisoarea I
Sensibilitatea marelui scriitor este redată prin stăpânirea excesivă a cuvintelor, prin
cizelarea lor dupa lungi eforturi..8 Analizând structura imaginarului eminescian, s-a dovedit că nu
există un poem mai pregnant, precum Scrisoarea I.
Poem romantic de speculație metafizică, de meditație filosofică, proiecție a gândurilor
despre raporturile omului de geniu cu lumea, dar și expresie a concepțiilor despre lume și
univers, Scrisoarea I este împărțită în mai multe secvențe lirice; care constituie expresia unei
viziuni integratoare despre sensurile existenței, despre condiția umană a existenței, sau despre
locul creatorului în lume. Primele versuri au rolul de a creea un preambul. Poet selenar prin
excelență, Eminescu sublimează expresia misterioasă a miezului de noapte, când la nivel

5
ECHIPA NUMĂRUL 1. 'Luceafărul' de Mihai Eminescu - comentariu pe strofe..[online]. 24.01.2010. [Accesat la:
05.01.2019]. Disponibil la: http://bianca93bc.blogspot.com/2010/01/luceafarul-de-mihai-eminescu-comentariu.html .

6
Negoițescu Ion, Poezia lui Eminescu, Iași, Ediția a III-a, Editura Junimea, 1980, pag.112.
7
Eminescu Mihai, Constelația Luceafărului, Sonetele, Scrisorile, Editate și comentate de Petru Creția, București,
Editura Humanitas, 1994, pag. 208.
8
Bulgăr Gheorghe,De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Cluj-Napoca, Editura DACIA XXI,
2011,pag.13.

5
simbolic se face trecerea de la regimul diurn la cel nocturn, de la existența concretă, la cea
imaginară.
Peisajul romantic este dominat de motivul lunii, care, în accepția eminesciană, este un
simbol cu multiple conotații pentru că ea sugerează atât ideea eternității spațiilor uranice, cât și
ideea morții. Își fac apariția și toposurile eminesciene, precum: codrii, care din punct de vedere
metaforic, se înalță deasupra tuturor imensităților9, motivul mării, izvoarele. Apele, în concepția
lui Mircea Itu, simbolizează fluiditatea vieții: ploaia, seva, sângele, faptele. Astfel, pătrunderea în
apă, semnifică cunoașterea ultimă a sensurilor vieții.10
Sub razele albe ale lunii întreaga fire capătă alte dimensiuni pentru că în raport cu
infinitul cosmic toate zidirile omenești capătă proporții infinitezimale. Adept convins al lui
Schopenhauer, Eminescu era o fire pesimistă, dar nu cu propria sa viață, ci mai degrabă cu cea a
omenirii. Melancolia, indignarea erau rezultatul epigonilor, al demagogilor înșelători, nu a
propriei persoane.11

2.2. Cosmogonia eminesciană

Eminescu sublimează concepția sa despre nașterea universului apelând la viziunea
cosmogonică. Bătrânul dascăl, prin speculația inteligenței sale, poate să conceapă atât geneza
universală, cât și întreaga ulterioară devenire a lumii.12
În accepția eminesciană, haosul primordial a stat sub semnul întunericului, lumina
devenind un principiu energetic universal.
Ceea ce impresionează, însă, la Eminescu este capacitatea sa de a concretiza abstractul
sub forma unei expresii metaforice. El reușește să creeze sugestia nenăscutului, a păcii eterne,
când întreaga fire se afla într-o stare de virtualitate.
Așa cum îl descria și Constantin Noica în cartea sa ,,Eminescu sau Gânduri despre omul
deplin al culturii românești “ , ,,Rege el însuși al cugetării omenești, care alt rege ar fi putut să-l
distingă? “13 , Eminescu, rămâne un punct de reper al literaturii române, cât și al literaturii
europene.
9
Dumitrescu Ion, Metafora mării în poezia lui Eminescu, București, Editura Minerva,1972, pag. 116.
10
Itu Mircea, Indianismul lui Eminescu, Brașov, Editura Orientul Latin, 1995, pag. 36.
11
Mija Anișoara Anghel, Odiseea receptării personalității eminesciene, București, Editura Paco, 2005, pag.269.
12
Bhose Amita. Cosmologia lui Eminescu. [online]. 2007. [Accesat la: 05.01.2019]. Disponibil la:
http://amitabhose.net/Articol.asp?ID=56.
13
Noica Constantin, Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii românești, București, Editura Humanitas.
2014, pag 13.

6
 CONCLUZIE
Consider că, analizând întreaga creație eminesciană, putem observa complexitatea
percepției lirice a marelui scriitor. Eminescu a fost, este și va fi unul dintre cei mai mari scriitori
ai literaturii române, deoarece opera sa este într-o perpetuă actualitate.14. Niciun alt poet n-a putut
surprinde o mai frumoasă lirică de meditație filosofică și de speculație metafizică precum cea a
lui Eminescu. Romantismul său pregnant a conferit paginilor o savoare de care nicio altă poezie
nu s-a mai bucurat. Complexitatea gândurilor despre nașterea univesului, cât și despre stingerea
acestuia demonstrează geniul scriitorului împăcat cu propria soartă.

Bibliografie

Bulgăr, Gheorghe. De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Cluj-Napoca: Dacia, 2011.

Dumitrescu, Ion. Metafora mării în poezia lui Eminescu. București: Minerva, 1972.

Eliade, Mircea. Despre Eminescu și Hasdeu. Iași: Junimea, 1987.

Eminescu, Mihai. Constelația Luceafărului, Sonetele, Scrisorile. Editate și comentate de Petru Creția.
București: Humanitas, 1994.

Ibrăileanu, G. Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1974.

Itu, Mircea. Indianismul lui Eminescu. Brașov: Orientul Latin, 1995.

Mija, Anișoara Anghel. Odiseea receptării personalității eminesciene. București: Paco, 2005.

Negoițescu, Ion. Poezia lui Eminescu. Iași: Junimea, 1980.

Noica, Constantin. Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii românești. București:
Humanitas, 2014.

Popa, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989.

Referințe Web

14
Ariadna, Mihai Eminescu-Poezia de inspirație filosofică. [online]. [Accesat la: 05.01.2019]. Disponibil la:
http://www.referat.ro/referate/Mihai_Eminescu___Poezia_de_inspiratie_filozofica_432.html .

7
BOGA, Bogdana. Cine a fost Mihai Eminescu-biografie. [online]. 15.01.2018. [Accesat la:
05.01.2019]. Disponibil la: http://www.ziare.com/cultura/cultura-generala/cine-a-fost-mihai-
eminescu-biografie-213932
VOICU, Simona. 10 lucruri mai puţin ştiute despre Mihai Eminescu. Cum saluta marele poet al
românilor şi cum şi-a găsit sfârşitul. [online]. 15.01.2017. [Accesat la: 05.2019]. Disponibil la:
https://adevarul.ro/locale/vaslui/10-lucruri-mai-putin-stiute-despre-mihai-eminescu-saluta-
marele-poet-romanilor-si-a-gasit-sfarsitul-1_587b33d35ab6550cb872e8a9/index.html

ECHIPA NUMĂRUL 1. 'Luceafărul' de Mihai Eminescu - comentariu pe strofe..[online].

24.01.2010. [Accesat la: 05.01.2019]. Disponibil la:
http://bianca93bc.blogspot.com/2010/01/luceafarul-de-mihai-eminescu-comentariu.html

BHOSE, Amita. Cosmologia lui Eminescu. [online]. 2007. [Accesat la: 05.01.2019]. Disponibil
la: http://amitabhose.net/Articol.asp?ID=56

ARIADNA. Mihai Eminescu-Poezia de inspirație filosofică. [online]. [Accesat la: 05.01.2019].

Disponibil la:
http://www.referat.ro/referate/Mihai_Eminescu___Poezia_de_inspiratie_filozofica_432.html