MEDICINĂ DENTARĂ COMUNITARĂ

ECHIPA DE SANATATE IN CABINETUL DE MEDICINĂ DENTARĂ

Afecțiunile în Sanatatea publică oro-dentara:

Problemele de sănătate orală afectează pe toată lumea;

Există subgrupuri definite:
- De factori demografici: vârsta, sex, rasă, etnie, statut socioeconomic,
- De factori geografici,
- De stilul de viaţă - predispuşi la afecţiuni orale (oral heath
disparities)
Cauzele apariției acestor afecțiunilor în Sanatatea publică oro-dentară:
 Educaţie medicală limitată
 Access limitat la măsuri de prevenţie

Nevoile de sănătate oro-dentară:

 Caria dentară - cea mai frecventă afecţiune a copilăriei (de 5 ori mai frecventă decât
astmul)
 Copiii din familii cu venituri mici au dublu număr de carii netratate până
în adolescenţă , acest trend se transmite şi în adolescenţă
Ce se face pentru rezolvarea afectiunilor oro-dentare:
1. Sănătatea pentru toţi 2010-program de promovare şi prevenţie a bolilor (USA) care are ca
scop eliminarea inechităţilor dintre grupuri populaţionale diferite
2. Stabilirea celor 8 indicatori pt sănătatea orală – Naţional Oral Health Surveillance System
 Dental visits (vizite periodice la medicul dentist)
 Igiena orală
 Edentatiile
 Fluorizarea
 Carii
 Carii netratate
 Sigilări dentare
 igiena cavitate orală/faringe

Rolul medicului stomatolog într-un sistem de sănătate corect stabilit este să asigure
îngrijirile primare de sănătate oro-dentara, de asistenţă a familiei şi asistenţă comunitară. În
prezent este de neconceput ca, în lipsa echipei de sănătate, acesta să-şi poată îndeplini
obligaţiile şi indicatorii de sănătate să fie amelioraţi.

1. Managementul îngrijirilor primare de sănătate implică pentru medicul stomatolog primul

contact cu problemele pe care le au pacienţii, dar şi rezolvarea acestor probleme ce nu au
fost tratate de nimeni anterior. El presupune următoarele:
• deţinerea unui spaţiu adecvat, într-un cabinet medical, în care să acorde consultaţiile şi
îngrijirile necesare pacienţilor săi, precum şi primul ajutor prespitalicesc în caz de urgenţe;

• de a răspunde problemelor complexe pe care le ridică pacienţii săi,

• de a avea o echipă de lucru corespunzătoare obiectivelor asistenţei medicale primare și

necesităţilor populaţiei

• de a acorda asistenţă familiei şi asistenţă medicală comunitară.

2. Coordonarea îngrijirilor de sănătate odo-dentara alături de alţi colegi şi specialişti ,

integrarea tuturor informaţiilor culese în urma consulturilor medicale într-un program de
îngrijiri complexe în favoarea pacienţilor săi.

• desfăşurarea activităţii în mod legal, ţinând seama de legislaţia medicală şi cunoscând

dispoziţiile legale la zi, înacordarea diferitelor servicii medicale, pe care să le
îmbunătăţească şi să le diversifice;

• să acorde pacientului toată gama de servicii medicale în mod corect;

• să fie avocatul şi reprezentantul pacienţilor săi în toate problemele de sănătate ale

acestora, prin el și echipa sa de sănătate.

Funcţiile managementului echipei de sănătate:

• previziunea, planificarea: implică planuri ce cuprind scopuri, obiective, politici, proceduri;

• organizarea și utilizarea resurselor pentru serviciile acordate pacienţilor;

• comanda și antrenarea: personalul medical este orientat, direcţionat la locul de muncă;

• coordonarea: corelarea, armonizarea activităţii întregii echipe;

• evaluarea și controlul: evaluarea performanţelor personalului din echipă, controlul calităţii

serviciilor.

Asigurarea unei asistenţe medicale in problemele sanatatii oro-dentare, orientată nu doar

spre individ, ci şi spre familie şi comunitate implică necesitatea ca medicul stomatolog să
aibă o echipă de sănătate absolut indispensabilă asigurării unei bune calităţi a acestei
asistenţe. Nevoile de sănătate oro-dentare ale populaţiei pot să difere în funcţie de mediul
rural sau urban al activităţii medicului și echipei de sănătate, precum şi de gradul de
acoperire cu specialităţi multiple a localităţii respective. În prezent, pentru un cabinet de
medicina dentara, este considerat suficient ca echipa să fie constituită dintr-un medic
stomatolog şi o asistentă/un asistent medical. Când lucrează mai mulţi medici asociat sau
 grupat, echipa de sănătate poate fi lărgită cu un număr variabil de membri. În funcţie de
nevoile comunitare, de problematica complexă a teritoriului, de numărul pacienţilor
deserviţi, şi echipa de sănătate poate avea o structură variabilă.

Definiţia echipei de lucru:

Echipa de lucru în asistenţa medicală primară reprezintă totalitatea personalului organizat într-
un sistem de lucru, coordonat de medicul stomatolog şi care dă posibilitatea fiecărui
participant să contribuie cu abilităţile speciale, darşi cu deprinderile şi cunoştinţele câştigate la
realizarea scopului comun – o asistenţă medicala de calitate. Fişa postului implică
sarcinile,pregătirea profesională, abilităţile şi deprinderilenecesare pentru fiecare participant
laechipa de sănătate a medicului stomatolog.
Obiectivele echipei de sănătate trebuie cunoscute şi acceptate de toţi membrii echipei, astfel
încât activitatea acestora să ducă la realizarea lor. Comunicarea şi relaţiile între membrii
echipei este necesar să fie benefice scopului urmărit,scop care derivă din însăşi definiţia
echipei desănătate: o asistenţă medicală de calitate.

Componenţa echipei în perspectivă:

a. Medicul stomatolog poartă responsabilitatea activităţii întregii echipe de sănătate în

asistenţa medicală; în consecinţă, el este conducătorul, coordonatorul tuturor activităţilor şi
acţiunilor desfăşurate de membrii echipei. Medicul stomatolog însuşi execută şi rezolvă o
multitudine de sarcini, de probleme. Sarcinile şi problemele trebuie planificate, definite în
timp şi spaţiu, ele trebuie ierarhizate în funcţie de nevoile populaţiei şi repartizate pentru
activitatea specifică a fiecărui membru, într-un plan demuncă al echipei de sănătate.
Evaluarea şi analiza activităţiiechipei se poate face programat sau ori de câte ori este necesară
această evaluare.

b. Asistenta/asistentul participă la supravegherea medicală continuă a pacienţilor sănătoşi,

dar şi a pacienţilor cu factori de risc, cunoaşte aspectele familiale ale acestora. Asistenta
participă, de asemenea, la supravegherea pacienţilor cu afecţiuni cronice ce necesită
supraveghere medicală continuă.
Ea participă la acţiunile de educaţie sanitară sau la programe de prevenţie.