Psihologie organizațională și a resurselor umane

.Obiectul, sarcinile şi metodologia psihologiei organizaţionale și managementul resurselor umane.

Psihologia organizationala este ramură aplicativă a psihologiei, care studiază omul şi comportamentul
său organizational, adica omul in organizatie.Mult timp, Psihologia organizaţională a fost studiată într-o
disciplină complexă numită Psihologie industrială şi organizaţională, iar, mai nou, in psihologia
americana se numeşte Management şi comportament organizational.

Psihologia organizaţională s-a dezvoltat din mişcarea relaţiilor umane în organizaţii,

mişcare ai cărei precursori sunt psihologul George Elton Mayo şi
sociologul Fritz Roethlisberger.

Psihologia organizationala are ca obiect de studiu comportamentul organizational si se refera la setul de

fenomene psihosociale, specifice membrilor organizatiilor si la aria de studiu, domeniu ştiinţific, studiat
cu metode ştiinţifice.

Setul de fenomene psihosociale, specifice membrilor organizaţiilor sunt reprezentate de atitudinile,

valorile si preferintele membrilor, comportamentul indivizilor, consideraţi conducători, executanţi,
procesori de informaţii, implicaţi în evenimentele sociale din cadrul organizaţiei, comportamentul
grupurilor, echipelor, inclusiv a coaliţiilor informale, comportamentul unităţilor organizate si
comportamentul contextului organizaţional şi ambiental.

Comportamentul organizaţional nu poate fi redus la comportamentul individual, în sensul că el poate şi

trebuie să fie explicat prin distributia puterii, informatie si de distributia altor resurse. Trebuie studiat
individul, grupul, organizaţia în ansamblu, ambianţa si ne interesează modul în care comportamentul
organizational este suscitat de organizaţie sau de aspecte ale acesteia, modul In care comportamentul
organizational este cauzat de organizaţie, în mod direct si modul in care comportamentul organizational
este considerat relevant pentru membrii organizatiei respective.

Psihologia organizationala are ca sarcina explicarea comportamentului organizational, anticiparea

comportamentului organizational si controlarea comportamentului organizational.

Oamenii au constatat că în orice activitate pe care o desfăşoarărezultatele se îmbunătăţesc o dată

cu sporirea preocupărilor pentru pregătirea,controlul şi evaluarea critică a acţiunilor care o
compun. Altfel spus, auconstatat că organizarea activităţilor măreşte productivitatea şi
calitatearezultatelor. Mai mult, au descoperit că lucrând împreună şi specializându 
-se reuşesc să reducă timpul necesar îndeplinirii sarcinii şi să obţînă performanţe superioare.
Drumul început cu aceste constatări empirice a fost continuat cuinvestigaţii ştiinţifice efectuate
de către specialiştii în psihologieorganizaţională, una din numeroasele ramuri aplicative ale
psihologiei 
Câmpul psihologiei organizaţionale are o natură duală. Pe de o parte,abordează comportamentul
uman la locul de muncă, alături de alte ramuri ale psihologiei (experimentală, socială); Pe de altă
parte, psihologiaorganizaţională analizează cadrele organizaţionale  prin prisma principiilor
psihologiei. Preocuparea sa centrală constă în înţelegerea problemelor umaneale organizaţiilor, în
scopul utilizării eficiente a resurselor umane.Şi în psihologia organizaţională teoria, cercetarea şi
practica se află într-o strânsă corespondenţă. Teoriile dezvoltate pe baza cercetării
fenomenelororganizaţionale fundamentează demersurile practice menite să sprijine organizaţiile
în soluţionarea problemelor legate de activitatea angajaţilor. 
Studierea organizaţiilor este un demers multidisciplinar în care seintersectează psihologia
generală, diferenţială, socială şi experimentală,sociologia, teoria economică şi politică, geografia,
istoria, antropologia etc. 
 Psihologia organizaţională şi managerială are ca domenii conexepsihologia muncii şi psihologia
industrială. Sfera de cuprindere a psihologieimuncii este mai largă decât cea a psihologiei
industriale, pe care o înglobează (Luca, 1996, p. 8). Iniţial, problematica psihologică a muncii şi
organizaţiei purta denumirea de psihologie industrială,sintagmă sinonimă cu cea de psihologie a
personalului  (Miner, 1992, p. 4). Ulterior, s-a considerat necesarca aspectele organizaţionale ale
muncii să facă obiectul unei discipline de sine-stătătoare. 
Astfel, în anul 1961, Harold J. Leavitt formulează în mod explicitsolicitarea ca preocupările
dedicate studiului psihologic al organizaţiilor,insuficient sistematizat şi teoretizat până atunci, să
fie reunite sub numele depsihologie organizaţională. Solicitarea sa a fost urmată de publicarea de
Mariela Pavalache-Ilie Introducere în psihologia organizaţională 3 lucrări consacrate psihologiei
organizaţionale şi, mai ales de apariţia lucrării dereferinţă a lui D. Katz şi R.L. Kahn (TheSocial
Psychology of Organizations,1978), după care drumul ascensiunii şi expansiunii acestei ramuri
în perimetrulcunoaşterii şi psihologiei este deja deschis (Zlate, 2004, p. 33). Literatura americană
de specialitate tratează, de regulă, împreună dimensiunile industrială şi organizaţională, dovada
peremptorie în acest sens fiind
crearea în 1970 în cadrul APA (American Psychology Association) o secţiuneconsacrată acestui
domeniu- Division of Industrial and OrganizationalPsychology, numită ulterior TheSociety for
Industrial and OrganizationalPsychology – SIOP (Spector, 1996, p. 11). Specialiştii români
abordează din perspective variate organizaţiile, referindu-se la psihologia
organizaţională (Sîntion, 1999);psihologia muncii şi organizaţională (Bogathy, 2002) sau
psihologia organizaţional-managerială (Zlate, 2004; Avram şi Cooper, 2008). 

Experimentul psihologic si organizarea cercetarii de psihologie organizatonala

Pentru psihologie,metoda experimentala a insemnat structurarea ei ca stiinta independenta.

Experimentul reprezinta un mijloc de analiza. In linii generale, avantajelemetodei experimentale pot fi
sintetizate astfel :  Produce interventia activa in producerea fenomenului studiat prin crearea unor
conditii adecvate intr-un moment prestabilit ;  Realizeaza controlul variabilelor care pot influenta
fenomenul studiat prin manevrarea lor independenta sau concurenta  Ofera posibilitatea inregistrarii
precise a datelor cu tehnologii avansate etc.

Schema demersului de cercetare in psihologia M-O cercetarea in psihologia M-O pastreaza demersul
clasic algoritmului pe care trebuie sa-l parcurga un cercetator. Cercetarea de psihologia M-O parcurge
cinci etape succesive care se termina prin bucle de feedback destinata procesului de evaluare a
rezultatelorstudiului intreprins, de estimare a modului in care rezultatele obtinute pot influenta
rezolvarea problemei pe care cercetatoul si-a pus-o initial. Iata schema demersului de cercetare :
1.Formularea problemei 2.Design-ul cercetarii 3.Culegerea datelor 4.Concluziile cercetarii 5. Analiza
datelor

1.Formularea problemei de cercetare 7 Psihologul M-o cerceteaza permanent organizatia ,pentru ca

datoria lui este de a identifica problemele cu care aceasta se confrunta. Odata identificata problema si
apariatia idei de cercetare se realizeaza documentarea in literatura de specialitate, facandu-se apel la
teoriile din domeniul respectiv. 2.Proiectarea design-ului cercetarii A proiecta o cercetare nu este
altceva decat stabilirea planului urmarit de cercetator in vederea atingerii obiectivelor fixate. Exista
numeroase strategii pe care cercetatorul le poate avea in vedere.Muchinsky(1990) discutand despre
strategiile pe care le poate adopta un cercetator in domeniul psihologiei organizationale, mentioneaza
doua dimensiuni comparative : 1.cadrul natural de derulare al cercetarii .Psihologii isi organizeaza
investigatiile preferential in mediul natural sau pe teren ,acolo und au avut loc evenimentele investigate.
Motivul real al acestei optiuni este ca ei doresc sa pastreze fenomenele studiate nedistorsionate, cat mai
apropiate de realitate. 2.nivelul de control al mediului de cercetare Succesul unei cercetari depinde de
veridicitatea datelor care se obtin. Dintre formele de control utilizate amintim : a. Manipularea
(controlul la nivelul variabilei independente) b.eliminarea sau includerea. Controlul prin includere
inseamna introducerea variabilei externe in experiment astfel incat efectele potentiale ale aceteia
asupra VD sa poata fi studiate. Controlul variabilei prin includee presupune atat studiul barbatilor cat si
al femeilor in contentextul unui design factorial c.controlul statistic-principalele proceduri de control
statistic sunt covarianta si corelatia partiala d.randomizarea 8 3.Strategii de investigare In psihologia
O ,datele experimentale pot fi obtinute prin folosirea a patru tipuri majore de organizari experimentale :
a.experimente de laborator b.experimente de teren c.studii de teren 4.simulari Diferentele intre aceste
tipuri de experimente constau in : a.posibilitatea controlului sistematic de catre experimentator a
conditiilor de observare b.posibilitatea operarii cu variabile studiate (VI, VD) c.reprezentativitatea
observatiilor (VD)

Metoda Experimentul de laborator are ca avantaje -.Subiectii sunt selectionati dupa criterii dorite -
Efectul experientei poate fi controlat printr-o perioada de instruire -Sunbiectii care nu corespund
conditiilor experimentale sunt eliminati dupa criterii clare -VI pot fi manevrate dupa criterii variate si se
fac inregistrari corecte ale VD si ca dezavantaje Validitate ecologica redusa

Metoda Experimentul de teren care are ca avantaje -validitate ecologica extrem de mare si ca
dezavantaje prezinta -validitate ecologica extrem de mare
Metoda Studiul de teren care are ca avantaje Costuri reduse si ca dezavantaje Lipsa de control asupra
conditiilor de aparitie

Metoda Simularea cu avantajulCost redus si cu dezavantajul Artificializarea sarcinii simulate si a

situatiei experimentale

O variabila este orice factor insusire sau caracteristica ce se poate schimba /modifica sau poate lua
diferite valori numerice. Variabilele pot fi cantitative (varsta,timp, scoruri test) si calitative
(sex,calificative profesionale etc.). Variabilele calitative nu sut neaparat numerice, dar pot fi codificate
numeric(barbati=1, femei=2 ; necasatoriti=0, casatoriti =1,divortati =2 etc.) Adesea in studiile de
psihologia M-O ,termenul de variabila il gasim asociat cu alti termeni :variabile independente,variabila
dependenta, variabila predictor si vriabila criteriu. 5. Tehnici de analiza a datelor 1. Statistici descriptive
 Media  Mediana  Modulul 10 2.Corelatia si analiza corelationala-calculul coeficientilor de corelatie
3.Analiza factoriala –se determina actiunea comuna,exercitata de mai multe variabile asupra unui
esantion de subiecti sau factorii comuni diferitelor probe. 4.Inferenta statistica –se teteaza in ce masura
datele obtinute pe esantion sunt relevante pentru populatia studiata. Cele mai utilizate teste sunt t,F si
chi patrat.