HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

Coordonator:
Prof.univ. dr. Botea Gheorghe

Cursant: OPRIȘOR FLORIN

Noiembrie 2015
 Desfiintarea hotararii arbitrale
Cauzele desfiintarii hotararii arbitrale

Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul
din urmatoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;

Practica jurisdictionala. Acest motiv nu a fost luat in considerare chiar daca s-a
invocat existentei unui fapt delictual constand in incalcarea dreptului de autor.
Litigiul a fost fundamentat pe un contract din a carui executare
necorespunzatoare au rezultat prejudicii ce au cazut sub incidenta raspunderii
contractuale, competenta fiind instanta arbitrala in conformitate cu prevederile
clauzei compromisorii.

b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau

In temeiul unei conventii nule sau inoperante;

Practica jurisdictionala. Intr-un alt caz, motivul de nulitate a contractului,

inclusiv a conventiei arbitrale pentru lipsa consimtamantului la semnarea actului
juridic deasemenea nu a fost retinut, chiar daca contractul a fost semnat sub
stampila unitatii de catre sotul administratoarei. Temeiul l-a constituit faptul ca
aceasta persoana a creat aparenta reprezentarii unitatii, prin aflarea sa in
permanenta in incinta societatii in cadrul careia a actionat conform conditiilor
art. 395 si 396 cod comercial privind mandatul aparent.

Practica arbitrala. Clauza arbitrala care prevede ca 'eventualele litigii ivite in

executarea contractului ce nu pot fi rezolvate pe cale amiabila pot fi solutionate
la Bucuresti. de instanta oficiala de Arbitraj din Romania, a carei hotarare este
definitiva si obligatorie pentru parti', nu atrage incompetenta Curtii de Arbitraj
Comercial International, care respecta pe deplin regimul statornicit de art. 341
(1) din Codul ele procedura civila, avand calitatea de instanta permanenta de
arbitraj cu caracter jurisdictional pentru solutionarea litigiilor care intereseaza
comertul international. Ca atare, nu exista nici un dubiu ca partile si-au
manifestat acorelul ele vointa ca litigiul sa litigiul sii fie solutionat ele instanta
de arbitraj comercial cu caracter oficial - institutionalizat din Romania,
organizat in baza prevederilor Decretului-Lege nr. 139/1990 ce functioneaza in
baza unui regulament propriu - si care este Curtea de Arbitraj Comercial
International.

c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in confonnitate cu conventia arbitrala;

2
el) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare
nu a fost legal indeplinita;

e) botararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de

alt. 353

f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu
s-a pronuntat asupra unui lucru ceru ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;

g) hotararea arbitrala nu cuprinele dispozitivul si motivele, nu arata data si locul

pronuntarii, nu este senmata de arbitri;

h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la

indeplinire;

i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii

imperative ale legii.

Renuntarea la dreptul de a introduce actiunea in anulare

Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea

in anulare impotriva botararii arbitrale.

Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii

arbitrale.

3. Competenta de solutionare a actiunii in anulare

Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti

imediat superioare instantei judecatoresti, care in lipsa conventiei arbitrale, ar fi
fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta, in circumscriptia
careia a avut loc arbitrajul.

Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii

hotararii arbitrale.

Instanta judecatoreasca va putea suspenda executarea hotararii arbitrale atacate

cu actiune in anulare numai dupa depunerea unei cautiuni fixate de ea.

Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar,

daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele
conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe,
instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest
din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data cu hotararea
asupra fondului.
3
Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata
numai cu recurs.

Practica jurisdictionala. Calea de atac Impotriva hotararii arbitrale (actiunea in

anulare prevazuta de art. 364 c. pr. civ.). Instituirea unei alte cai de atac prin
regulamentul unei institutii permanente de arbitraj este lovita de nulitate.

Litigiul dintre parti, priveste regimuljuridic al cailor de atac, impotriva hotarari

lor arbitrale.

Codul de procedura civila, in cartea a IV -a 'Despre arbitraj' astfel cum a fost

modificat prin Legea nr. 59 din 26 iulie 1993, dispozitii in completarea carora
se aplica Decretul-Lege nr'. 139//990, privind camerele de comert si industrie
din Romania, precum si Regulamentul si Normele de procedura ale Curtii de
Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comelt si Industrie a
Romaniei contin reglementari specifice, derogatorii de la dreptul comun privind
litigiile comerciale.

Astfel, prin dispozitiile legale mcntionate, se atribuie hotararii arbitrale

caractere juridice proprii, in sensul ca este definitiva si obligatorie, avand
valoare de titlu executoriu.

Aceste caractere juridice sunt corelate cu caile de atac impotriva hotararii

arbitrale, desfiintarea acesteia avand caracter exceptional.

Astfel, art. 364 Cod procedura civila, prevede ca 'hotararea arbitrala poate fi
desfiintata numai prin actiunea in anulare pentru motive strict determinate'.

Caracterul exceptional al desfiintarii hotararii arbitrale, rezulta si din

reglementarea caii de atac, in sensul ca este exclusa calea de atac ordinara -
apelul - existand, conform art. 366 alin. 2 Cod de procedura civila, numai
recursul, impotriva hotararii de solutionare a actiunii in anulare.

Aceasta reglementare a cailor de atac este de ordine publica si nesocotirea

dispozitiilor lega le este sanctionata cu nulitate absoluta.

Ca urmare, cuprinderea in Regulamentul Curtii de Arbitraj de pe langa Camera

de Comert si Industrie Galati, a unei cai de atac - cererea de rearbitrare -
neprevazuta si contrara dispozitiilor legale aplicabile, conform Codului de
procedura civila si ale Decretului nr. 139/1990, este lovita de nulitate.

Dreptul de dispozitie al paltilor, in a supune litigiul unei instante de arbitraj, este

conditionat de respectarea normelor de ordine publica, de principiile
fundamentale ale procesului civil.

4
Reglementarea din Codul de procedura civila, privind caile de desfiintare a
hotararii arbitrale este imperativa, orice alta prevedere contrarie, cuprinsa Intr-
un act de aplicare a nornlelor de drept comun, fiind nula. De asemenea, este de
retinut ca aplicarea clauzei compromisorii la care paltile au convenit, este
limitata de ali. 5 Cod civil, care interzice orice derogare de la legile ce
intereseaza ordinea publica si bunele moravuri

Se retine deci ca art. 44 din Regulamentul Curtii de Arbitraj Galati - ce

prevedea cererea de rearbitrare, drept cale de atac a hotararii arbitrale - incalca
ordinea publica, normele imperative privind caile de desfiintare a hotararii
arbitrale, in reglementarea data de Codul de procedura civila.

Pe acest temei, care este cuprins in art. 364 lit. i Cod procedura civila,
reclamanta a formulat actiune in anulare, pe motiv ca s-a Incalcat ordinea
publica si dispozitiile imperative ale legii. Hotararea este nelegala, urmand a fi
casata.

Instanta nu a analizat prevederile Codului de procedura civila si ale Decretului-

Lege nr. 139/1990, care reglementeaza imperativ si cu caracter exceptional,
caile ele desfiintare a hotararilor arbitrale.

De altfel, asupra nelegalitatii art. 44 din Regulamentul mentionat s-a pronuntat

si Curtea de Apel Galati prin hotararea nr. 1528 din 3 iunie 1997, cu ocazia
dispunerii suspendarii acestui articol.

De asemenea, Colegiul de Conducere a Camerei de Comert si Industrie Galati,

prin decizia ar. 14 din 23 iunie 1997, a eliminat aceasta reglementare din
Regulamentul Curtii de Arbitraj Galati.

Contrar acestor retineri, prin hotararea atacata, instanta a considerat ca legala

calea de atac a cererii de rearbitrare, considerand ca nu sunt indeplinite
prevederile art. 364 lit. i, neexistand o incalcare a ordinii publice si a
dispozitiilor imperati ve ale legii.

Hotararea mentionata, fiind critabila, fata de cele sus aratate, recursul urmeaza
sa fie admis iar hotararea atacata sa fie casata si, pe cale de consecinta, sa fie
admisa actiunea in anulare formulata de reclamanta impotriva hotararii arbitrale
nr'. 5 din 4 iunie 1997, care urmeaza sa fie schimbata in sensul respingerii
cererii de rearbitrare ca inadmisibila, urmand sa fie mentinuta hotararea
arbitrala de fond ar. 5 din 18 aprilie 1997 a Arbitrajului Galati

5
 Executarea hotararii arbitraie
1. Efectele hotararii arbitrale

Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de

buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in
termenul aratat in hotarare.

La cererea partii castigatoare, hotarare a arbitrala se investeste cu formula

executorie.

Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca competenta, fara

citarea parti lor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la
regulalitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.

Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si

se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.

2. Litigiile cu caracter international

Un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca

s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.

Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili

ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.

In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane,

Tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre
parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri.

Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.

Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al
treilea stat.

In arbitrajul international, durata termenelor stabilite se dubleaza.

Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin

conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a
intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut
litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.

Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe

cheltuiala ei, tribunalul arbitraj ii asigura serviciile unui traducator.

6
Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.

In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile

de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului
unic sau al supraarbitrului, aceste chelhlieli se suporta de parti in cote egale.

3. Recunoasterea si executarea hotarariior arbitrale straine

Prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat
strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania.

Hotararile arbitrare straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de

puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art.
167 - J 72 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de
drept international privat.

Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de

catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul
Romaniei.

Practica jurisdictionala. Recunoasterea si executarea hotararii arbitrale In

Romania. Instanta arbitrala din Marea Britanie.

Societatea Comerciala 'T.S.C.', cu sediul ales In Marea Britanie, a formulat, in

contradictoriu cu SC 'P', cererea de recunoastere in Romania si de punere in
executare a hotararii arbitrale pronuntata la Londra, de Tribunalul Arbitral
constituit in baza clauzei arbitrale din contractul de navlosire incheiat intre parti,
prin care parata a fost obligata sa plateasca reclamantei suma pretinsa, in dolari
S.U.A., cu dobanzi si cheltuieli de judecata.

Tribunalul a admis cererea, retinand ca sunt intrunite dispozitiile legale

referitoare la recunoasterea hotararilor

arbitrale straine, cuprinse in art. 165 si urm. din Legea nr. 105/1992 privind
reglementarea raporturilor de drept international privat si Conventia de la New
York din 1958, la care Romania a aderat prin Decretul nr. 186/1961, in sensul
ca:

_ hotararea a carei recunoastere si executare s-a cerut este desfiintata, potrivit

legii statului unde a fost pronuntata;

_ instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii nationale, competenta sa

judece procesul;

7
_ exista reciprocitate, in ceea ce priveste efectele hotararilor straine, intre
Romania si statul care a pronuntat hotararea.

Parata a declarat recurs, reiterand sustinerile referitoare la incalcarea dreptului

sau de aparare in cursul procedurii arbitrale, necompetenta arbitrnlui si
obligarea sa la cheltuieli de judecata mult mai ridicate decat acelea pentru care
recunoasterea si executarea sentintelor nationale.

Recursul nu este fondat.

Recurenta neaga competenta arbitrului in solutionarea litigiului sustinand ca nu

poate fi aplicata clauza compromisorie inscrisa in art. 57 din contractul de
navlosire incheiat intre parti, intrucat este contrara dauzei 48 din contract,
potrivit careia jurisdictia exclusiva asupra oricarei dispute ce poate aparea din
contract revine Inaltei Curti din Londra.

Sustinerea nu poate fi primita intrucat acelasi articol, 48, prevede ca 'daunele

generale si Arbitrajul se aplica la Londra conform dreptului englez', astfel ca, in
concordanta cu aceasta prevedere, prin clauza compromisorie inscrisa in art. 57
din contract partile au stabilit ca 'orice disputa' rezultand din executarea
contractului de navlosire - deci si aceea referitoare la taxele portuare - se va
solutiona la Londra, de arbitrii numiti de parti (fiecare cate unul), iar daca una
din parti neglijeaza sau refuza sa numeasca un arbitru, 'singurul arbitru numit va
avea dreptul sa decida singur asupra disputei iar decizia sa va fi obligatorie
pentru ambele parti.' Drept urmare, recursul se respinge

Hotariiriie arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent,

au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt
pe care le constata.

Practica jurisdictionaJa. Recunoasterea si Incuviintarea executarii silite a unei

hotarari arbitrale straine.

Prin actiunea inregistrata la 11 octombrie 1994 reclamanta SC 'S.P.' din Elvetia

a solicitat in contradictoriu cu parata S.c. 'R' S.A. Bucuresti ca instanta sa
incuviinteze executarea hotariri Curtii  de Arbitraj a Camerei de Comert
Internationale Paris din 20 noiembrie 1992, cu cheltuieli de judecata.

Prin sentinta civila nr. 446 din 3 martie 1995, Tribunalul Municipiului Bucuresti
a admis cererea reclamantei, s-a recunoscut hotariirea Curtii de Arbitraj a
Camerei de Comerei Internationale Paris din 20 noiembrie 1992 si s-a dispus
investirea acesteia cu formula executorie pentru a se putea executa pe teritoriul
Romaniei.

8
Parata debitoare a fost obligata la plata sumei de 9.360.850 lei cheltuieli de
judecata.

Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut ca hotarare a Curtii de

Arbitraj a Camerei de Comert Internationale Paris din 20 noiembrie 1992
indeplineste prevederile art. 167 din Legea nr.1 05/1992 in sensul ca este
definitiva, este insotita de copia dovezii de inmanare a citatiei si a fost judecata
de o instanta competenta, iar potrivit art. 173 se dispune investirea cu formula
executorie pentru a se putea executa pe teritoriul Romaniei in conditiile in care
parata refuza sa o duca la indeplinire de buna voie.

Parata a declarat apel impotriva acestei sentinte, acesta fiind respins prin decizia
civila 11f. 243 din 24 mai 1995, pronuntata de Cmtea de apel Bucuresti.

Impotriva acestei decizii parata a declarat recurs, invocand netemeinicia

hotararii Curtii Internationale de Arbitraj Paris pe considerentul ca pentru
pretentiile reclamantei raspunderea revenea firmei 'MAVEN', care um1a sa
achite contravaloarea colorantilor, urmare a acordului tripartit de clearing.
Recursul a fost respins ca tardiv

Competenta CIRDI - arbitraj institutional specializat

Centrul international pentru reglementarea diferendelor cu privire la investitii
(CIRDI) a fost infiintat prin Conventia pentru reglementarea diferendelor
relative la investitii intre  state si persoane ale altor state, incheiata la
Washington la 18 martie 1965.

Potrivit art. 25 din Conventie, competenta centrului cuprinde diferendele de

ordin juridic intre un stat contractant (sau o anumita colectivitate publica sau un
anume organism dependent de acesta si pe care-l desemneaza centrul) si
persoana unui alt stat contractant, care sunt in relatie directa cu o investitie,
diferende pe care paltile au consimtit in scris sa le supuna centrului

Atunci cand partile si-au dat consimtamantul, nici una dintre ele nu va putea sa-l
retraga in mod unilateral.

Persoana a unui alt stat contractant inseamna:

a) orice persoana fizica care poseda nationalitatea unui stat contractant altul
decat statul parte la diferend la data la care partile au consimtit sa supuna
diferendul concilierii sau arbitrajului, precum si la data la care cererea a fost
inregistrata conform art. 28 alin. 3 sau art. 36 alin. 3, cu exceptia oricarei
persoane care la una sau la alta dintre aceste date poseda deopotriva si
nationalitatea statului contractant parte la diferend;

9
b) orice persoana juridica care poseda nationalitatea unui stat contractant altul
decat statul parte la diferend la data la care partile au consimtit sa supuna
diferendul concilierii sau arbitrajului si orice persoana juridica care poseda
nationalitatea statului contractant parte la diferend la aceeasi data si pe care
partile au convenit, in vederea realizarii telurilor prezentei conventii, sa o
considere ca apartinand unui alt stat contractant din cauza controlului exercitat
asupra acesteia de catre interese straine.

Consimtamantul unei colectivitati publice sau al unui organism depinzand de un

stat contractant nu poate fi dat decat dupa aprobarea zisului stat, afara de cazul
in care acesta indica centrului ca aprobarea nu este necesara.

Orice stat contractant poate, in momentul ratificarii, acceptarii sau aprobarii

conventiei sau la orice data ulterioara, sa faca cunoscute centrului categoria sau
categoriile de diferende pe care le considera ca pot sau nu pot sa fie supuse
competentei centrului., Secretarul general transmite imediat notificarea tuturor
statelor contractante.

Potrivit alt. 26 din Conventie 'Consimtamantul partilor la arbitraj in cadrul

prezentei conventii este considerat, in afara unei stipulatii contrare, ca implicand
renuntarea la orice alt recurs. Un stat contractant poate cere, ca o conditie la
consimtamantulla arbitraj in cadrul prezentei conventii, ca recursurile
administrative sau judiciare interne sa fie epulzate.

Potrivit art. 27 din Conventie, nici un stat contractant nu acorda protectie

diplomatica sau nu poate formula vreo revendicare internationala privind un
diferend pe care una dintre persoanele sale si un alt stat contractant au consimtit
sa-l supuna sau l-au supus arbitrajului in cadrul prezentei conventii, afara de
cazul in care celalalt stat contractant nu se conformeaza sentintei pronuntate cu
ocazia dferendului.

Protectia diplomatica nu are in vedere simplele demersuri avand drept scop

numai usurarea reglementarii diferendului (art. 27 alin. 2).

10
BIBLIOGRAFIE

1. Sălăgean, M., Arbitraj comercial, ed.All Beck, Bucureşti, 2001;

2. Revista de Drept Comercial nr. 3/2002, ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2002;
3. Revista de Drept nr.9/1995, , ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1995;
4. Revista de Drept Comercial nr.12/1999, ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999;
8. Revista Dreptul nr.8/1995, Anul VI, Seria III, Bucureşti, 1995

11