Machine Translated by Google
L. Lani, N. Reggitori, M. Renzulli et al.
a uitat efectul celor 4 variante asupra riscului de a dezvolta mai mult
boală hepatică severă de către un GRS ponderat, care a crescut de la control, la
NAFLD, la NASH/ciroză.
Concluzie: Acest studiu sugerează că în populația noastră, GCKR T
frecvența alelelor este crescută și că este posibil să se utilizeze GRS pentru
efectuează o stratificare genetică a riscului de NAFLD.
doi: 10.1016/j.dld.2022.01.053
P-20
Evaluări preclinice ale unei noi formulări de PD-L1-țintite
doxorubicină lipozomală pentru tratamentul carcinomului hepatocelular
D. Gabbia, A. Grigoletto, L. Cannella, I. Zanotto, V. Mazzucco,
G. Pasut, S. De Martin
Departamentul de Științe Farmaceutice și Farmacologice, Universitatea din
Padova, Padova, Italia
Introducere: Găsirea de opțiuni terapeutice pentru carcinomul hepatocelular (HCC)
este încă o provocare interesantă, datorită unor dezavantaje,
precum, de exemplu, lipsa de ținte farmacologice eficiente
pentru dezvoltarea medicamentelor.
Scop: Scopul acestui studiu este de a evalua in vitro și in vivo
activitatea unei noi formulări de doxorubicină lipozomală (DXR) vizată cu inhibitorul
punctului de control PD-L1 atezolizumab, pentru
pentru a furniza DXR în mod selectiv celulelor canceroase, sporindu-și activitatea și
scăzând toxicitatea în afara țintă.
Materiale și metode: Au fost testate două formulări lipozomale,
adică DXR lipozomal vizat de atezolizumab (Stealth ImmunoLipo somes,
SIL_atezolizumab) și DXR lipozomal nețintit (Stealth
Lipozomi, SL). Citotoxicitatea in vitro a fost evaluată pe cele trei
PD-L1 care exprimă linii de celule HCC Hu7, HepG2 și Hepa1-6, după 72
h-tratament prin testul ATP. Un șoarece HCC singenic
modelul a fost creat prin injectarea de celule Hepa1-6 murine în C57BL/6J
soareci imunocompetenti. SIL_atezolizumab și SL au fost administrate ev o dată
pe săptămână timp de 4 săptămâni. Au fost măsurate volumele tumorii
cu un șubler electronic o dată pe săptămână și colectate și cântărite la
sacrificiu pentru analize ulterioare.
Rezultate: Efectul citotoxic in vitro al DXR lipozomal în HepG2
iar celulele Hepa1-6 a fost crescută prin țintirea atezolizumab, deoarece
Valorile IC50 ale SIL-atezolizumab au fost semnificativ mai mici în ceea ce privește
SL (p<0,01 și, respectiv, p<0,05). În Hepa1-6-
S29
Boli digestive și hepatice 54 (2022) S19–S61
Creșterea tumorii de șoareci singenici injectați a fost redusă semnificativ
prin tratamentul atât cu SL cât și cu SIL_atezolizumab comparativ cu
soareci netratati (p<0,05). În plus, o ușoară creștere a supraviețuirii
a fost observată la șoarecii tratați cu SIL_atezolizumab.
Concluzii: doxorubicina lipozomală vizată de PD-L1 limitează celulele HCC
creșterea in vitro și in vivo. Această abordare, bazată pe combinarea a două
medicamente deja aprobate, unite într-un nou lipozomal
formularea, ar putea deschide noi perspective pentru gestionarea terapeutică a
HCC.
doi: 10.1016/j.dld.2022.01.054
P-21
Impactul prognostic al sarcopeniei asupra pacienților cu carcinom hepatocelular
avansat tratați cu sorafenib
L. Lani 1, N. Reggitori 1, M. Renzulli 2, A. Gramenzi 1, G. Iannone 1,
A. Granito 1, F. Piscaglia 1, R. Golfieri 2, F. Trevisani 1, M. Biselli 1
1Departamentul de Științe Medicale și Chirurgicale (DIMEC), Alma Mater
Studiorum - Universitatea din Bologna, Bologna, Italia
2 Departamentul de Medicină Specială, Diagnostică și Experimentală
(DIMES), Alma Mater Studiorum - Universitatea din Bologna, Bologna,
Italia
Introducere Sarcopenia, definită ca reducerea masei musculare și
funcția, a fost asociată cu rezultate slabe la pacienții cu
ciroză și carcinom hepatocelular (HCC).
Scopul Să investigheze impactul sarcopeniei asupra supraviețuirii la pacienți
cu HCC avansat tratat cu sorafenib.
Materiale și Metode Rezultate Caracteristicile 215 cirotice
pacienți cu HCC supuși sorafenib și tomografie computerizată abdominală (CT)
efectuată în decurs de 8 săptămâni de la tratament
start au fost analizate retrospectiv. Sarcopenia a fost definită prin indicele muscular
scheletic (SMI) redus, calculat dintr-o secțiune L3
imagine CT. Pacienți de sex masculin cu SMI < 53 cm2/m2 cu o masă corporală
indice (IMC) 25 sau cu SMI <43 cm2/m2 cu un IMC <25 și
Pacienții de sex feminin cu SMI <41 cm2/m2 indiferent de IMC au fost definiți ca
sarcopenici. Sarcopenia a fost prezentă la 103 pacien i (48%).
Pacienții cu sarcopenici nu diferă de non-sarcopenici în privința
la datele de bază, cu excepția metastazelor, mai reprezentate în sarcopenica (36
cazuri, 35% față de 22 cazuri, 19,5%; p=0,014). Sarcopenic
pacienții au prezentat o rată de supraviețuire semnificativ mai mică la 6 și 12 ani
luni (67% și, respectiv, 29%) comparativ cu non-sarcopenice
(74,1 și 45,5%; p=0,028). La analiza Cox multivariată sarcopenia [Raportul de risc
(HR): 1,43, interval de încredere 95% (IC 95%) 1,02-
2,01; p=0,03], Model pentru boala hepatică în stadiu terminal (MELD) >9 (HR:
1,63, CI 95% 1,15-2,3; p=0,006) și alfa-fetoproteina (AFP) >25
ng/mL (HR 1,6, 95%CI 1,12-2,29: p=0,01) a apărut ca independent
factori de prognostic. Prin urmare, am clasificat pacienții în funcție de
prezența celor 3 factori de prognostic menționați mai sus în doi
grupe: grupa 1 (factor de prognostic 0-1) și grupa 2 (2-3 factori de prognostic).
Grupul 1 a arătat o supraviețuire semnificativ mai bună în comparație cu grupul 2
(Figura).
Concluzii Sarcopenia este un predictor independent al supraviețuirii slabe la
pacienții tratați cu sorafenib pentru CHC avansat. Combinația sa prognostică cu
MELD>9 și/sau AFP>25 ng/mL ar putea
ajuta la identificarea pacientilor cu supravietuire mai scurta la 12 luni.
doi: 10.1016/j.dld.2022.01.055