Lucrarea nr.

11

DETERMINAREA REGIMULUI DE SUDARE MECANIZATĂ SUB STRAT DE

FLUX PROTECTOR

11.1. Scopul lucrării

Cunoaşterea utilajului necesar procedeului de sudare, elaborarea

tehnologiei de sudare mecanizată sub strat de flux protector a oţelurilor cu
conţinut scăzut de carbon, determinarea experimentală a influenţei parametrilor
electrici şi cinematici asupra geometriei cusăturii sudate.

11.2. Consideraţii teoretice

Ca şi la sudarea cu electrod învelit, sursa termică o constituie arcul

electric AE întreţinut între sârma electrod SE şi componentele de sudat CS
(figura 11.1).

SA - sursă de alimentare
vs - viteza de sudare
ve - viteza de avans a electrodului
RA - role de antrenare
SE - sârma electrod
CG - cavitate gazoasă
BFT-baia de flux topit
SF-strat de flux
Z - zgura
C - cusătura
BM - baia metalică
AE - arc electric
CS - componente de sudat

Figura 11.1 Principiul prelucrării sub strat de flux

Arcul electric topeşte atât metalul de bază al componentelor de sudat şi

metalul de adaos al electrozilor, cât şi o parte a fluxului, rezultând o baie
neomogenă baia de sudură, constituită din baia metalică BM şi baia de flux
topit BFT, separate gravimetric şi protejate de cavitatea gazoasă CG. Prin
solidificarea băii de metal rezultă cusătura sudată C, iar prin solidificarea băii
de flux, rezultă zgura Z. O parte lin flux rămâne netopit şi acoperă atât baia de
sudură, cât şi cusătura şi zgura. Sârma electrod fiind fuzibilă, execută o
mişcare de avans cu viteza ve, antrenată de rolele RA, iar tractorul de sudare
se deplasează în lungul rostului cu viteza de sudare ve. Sursa de alimentare cu
energie electrică, SA, se leagă la componentele de sudat prir intermediul unor
cleme de legătură, iar la sârma electrod, printr-un contact electric alunecător.
Procedeul se aplică numai la sudările orizontale sau uşor înclinate,
deoarece sudările de poziţie nu pot menţine fluxul în zona arcului electric. Se
recomandă utilizarea procedeului mecanizat la sudarea unor cordoane de
lungime mare, pe traiectorii rectilinii sau circulare. Principalele avantaje ale
sudării sub strat de flux protector, în raport cu sudarea cu electrod învelit sunt:
calitatea cusăturii sudate este mai bună; aspect mai frumos al cusăturii;
folosirea unor curenţi de sudare mai mari permite obţinerea unor pătrunderi mai
mari, deci productivităţi mai mari; posibilitatea mecanizării vitezelor de avans şi
de sudare.
Electrozii folosiţi la sudarea sub strat de flux sunt sub formă de sârmă,
având diametrele de standardizate la valorile de 2 mm, 2,5 mm, 3,25 mm, 4
mm, 5 mm, 6 mm, 8 mm, 10 mm şi 12 mm. Sârma este cuprată la suprafaţă,
pentru a îmbunătăţi contactul electric şi se livrează sub formă de colaci sau
role. Funcţie de natura metalului de bază al componentelor de sudat, sârma
electrod se alege întotdeauna în cuplu, împreună cu fluxul protector. Fluxul
este un material granular, uşor fuzibil fiind, din punct de vedere chimic, un
amestec de diferiţi oxizi: CaO, MnO, Si02, Ti02 A1203 etc. Rolurile fluxului,
aceleaşi ca cele ale învelişului electrozilor, sunt multiple. Raportate la
momentul sudării (înainte de sudare, în timpul sudării, după sudare), tre roluri
sunt mai importante: purtător de elemente de aliere care conferă calitatea
dorită a cusăturii, protejează baia metalică împotriva oxidării, fiind purtător de
elemente dezoxidante şi, sub formă de zgură, asigură o răcire lentă a cusăturii,
eliminânc pericolul apariţiei fisurilor.

11.3 Desfăşurarea lucrării

Pentru determinările experimentale se va utiliza tractorul universal de

sudare sub strat de flux TU-1000 (figura 11.2). Se va elabora tehnologia de
sudare mecanizată sub strat de flux protector a unor table din oţel cu puţin
carbon, de grosime s [mm]. Se calculează următorii parametri:
1) Numărul de treceri, nt [-], care reprezintă numărul de cordoane de
sudură aşezate una peste alta, pentru a cuprinde întreaga grosime a
componentelor de sudat:

(11.1)

unde sm reprezintă grosimea maximă posibil de sudat la o singură trecere. La

sudarea sub strat de flux se consideră că sm = 10 mm.
Numărul nt trebuie să aparţină mulţimii numerelor naturale (întregi şi
pozitive). Dacă nu rezultă un astfel de număr, atunci, valoarea obţinută se
rotunjeşte prin adaos, obţinându-se ntr. în această situaţie, se recalculează
grosimea elementară se [mm], care se sudează la o trecere şi, pentru
simplificare, se considera ca toate cele ntr treceri vor fi identice:

1 bobină cu sârma
electrod
2 - role de
antrenare
3 - motor de curent
continuu
4-role de ghidare
5 - contact
alunecător
6 - cleme de legătură
7 -buncăr de flux
8 - robinet
9 - conductă flexibilă
10 – cărucior
11 - panou de comandă
Figura 11.2 Schema de principiu a tractorului de sudare.

2) Pătrunderea, p[mm]:

p = 1,1-sc (11.3)

3) Aria secţiunii transversale a trecerii, A [mm2]:

 (11.4)
unde kA este un coeficient ce ţine cont de forma cusăturii, k A ε [0,7; 0,9];

4) Lăţimea cusăturii, b[mm]:

(11.5)

unde kb este un coeficient de lăţime, kt ε [0,5; 0,7];

5) Curentul de sudare, Is [A]:

(11.6)

unde kI este un coeficient ce ţine cont de forma rostului: kI ε [1,25; 2]-10-2 mm/A
pentru rost prelucrat, kI ε [1; 1,2]-l0-2 mm/A, pentru rost neprelucrat;

6)Diametrul sârmei electrod, d e [mm], se determină funcţie de curentul

de sudare, din monograma din figura 11.3, alegându-se una din valorile
standardizate;

Figura 11.3 Alegerea diametrului sârmei electrod funcţie de curentul de sudare

7) Tensiunea arcului, Ua [V], se determină funcţie de curentul de

sudare Is[A],
şi de diametrul sârmei electrod, de [mm], cu ajutorul datelor din tabelul 11.1;
Alegerea tensiunii arcului funcţie de curentul de sudare şi diametrul electrodului
Tabelul 11.1
Nr. crt. Curentul de sudare Tensiunea arcului, Ua [V]
UA] pentru de < 4 mm pentru de > 4 mm
1 180. . 300 32 ... 34 -
2 301 . . 500 34 ...36 -
3. 501 . . 600 36 ... 40 -
4 601 . . 700 38 ...40 -
5 701 . .. 850 - 40 ... 42
6 851 .. . 1000 - 40 ... 43
7 1001 . .. 1200 - 40 ... 44

8) Viteza de sudare, vs [mm/s]:

(11.7)

unde ρ este densitatea oţelului (ρ = 7,8-IO"3 g/mm3), q este căldura specifică a

oţelului (q = 2083 J/g), % se stabileşte funcţie de curentul de sudare, 1s [A] şi
de tensiunea arcului, Ua [V] cu ajutorul nomogramei din figura 11.4, iar η2 se
determină din tabelul 11.2 în funcţie de raportul dintre curentul de sudare şi
diametrul sârmei electrod, Is/de [A/mm];

Figura 11.4 Determinarea coeficientului nj funcţie de curentul de sudare şi

tensiunea arcului

Determinarea coeficientului η2 funcţie de raportul Is/de

Tabelul 11.2
 Is / de [A/mm] 70.. . 100 101 . 200 201 .. 300 301 .. .40
. . 0
η 0,78 . ..0,84 0,85 . . 0,87 0,88. .. 0,92 0,9 4.. .0,9
7

9) Viteza de avans a sârmei electrod, v e [mm/s]:

(11.8)

Pentru determinarea experimentală a influenţei regimului de sudare

asupra geometriei cusăturii, se vor depune, pe o placă de oţel cu puţin carbon,
trei cordoane de sudură, variind curentul de sudare, Ig, totodată cu viteza de
avans a sârmei electrod; ve, păstrând constantă viteza de sudare, vs, iar apoi,
alte trei cordoane cordoane de sudură, variind vs şi păstrând constanţi Is şi ve.
Cu ajutorul şublerului cu precizie de 0,1 mm se vor măsura lăţimea cusăturii şi
supraînălţarea ei.

11.4 Rezultate experimentale

Cu ajutorul relaţiilor, nomogramelor şi tabelelor prezentate anterior se va

determina regimul de sudare sub strat de flux protector, pentru cinci grosimi, s
[mm] diferite, completându-se tabelul 11.3, iar tabelul 11.4, se va completa cu
datele determinate exnerimental.

11.5 Prelucrarea datelor experimentale. Concluzii

Cu ajutorul primelor trei linii din tabelul 11.4, se va face reprezentarea

grafică cu trei curbe b,p,A=f(Is), iar cu ultimele trei linii, reprezentarea grafică
b,p,A = f(vs). Se vor trage concluziile privind influenţa regimului de sudare
asupra geometriei cordonului sudat. Se vor compara parametrii regimului de
sudare determinaţi pe baza relaţiilor, tabelelor şi monogramelor cu cei
determinaţi experimental.
Determinarea analitică a regimului de sudare sub strat de flux protector
Tabelul 11.3
Vitez
Vitez
Aria Lăţime a de
Grosim Număr Curent Tensiun Diametr a
Pătrunder secţiunii a avan
ea ul de ul de ea ul de
ea transvers cusătu sa
tablei treceri sudare arcului sârmei sudar
ale rii sârm
e
ei
n t [-] p [mm] A [mm ] 2
b [mm] IS[A] Ua[V] de [mm] v, ve

s [mm] [mm/ [mm/

s] s]
1

Determinarea experimentală a regimului de sudare sub strat de flux protecto

Tabelul 11.4
Tensiune Viteza de Aria
Curentu Viteza Lăţimea
Nr Diametru a arcului avans a secţiunii
l de de cusături Pătrundere
. l sârmei sârmei transversal
sudare sudare i a p [mm]
crt de[mm] ve e
IsfA] vs[m/h] b [mm]
[mrn/min] A [mm2]
1
2

4
5