Metode Final

Clasificare produse din carne
 produse din carne fierte, ca de exemplu: tobe, caltaboş, sângerete, paste, şunci şi
rulade, salamuri, cârnaţi, produse dietetice, semiconserve din carne;
 produse din carne afumate, ca de exemplu: slănină afumată, costiţă afumată, ciolane
afumate;
 produse din carne afumate şi fierte, ca de exemplu: salamuri, cârnaţi, specialităţi,
rulade
 produse din carne fierte şi dublu afumate, ca de exemplu: salamuri, cârnaţi,
specialităţi;
 produse din carne fierte, dublu afumate şi uscate, ca de exemplu: salamuri, cârnaţi,
specialităţi;
 produse din carne afumate şi uscate, ca de exemplu: pastrama
 produse din carne crude uscate, ca de exemplu: salamuri, cârnaţi, specialităţi;
 produse din carne fierte şi uscate;
 produse din carne prelucrate prin coacere, ca de exemplu: caşuri din carne;
 produse din carne sterilizate, ca de exemplu: conserve din carne, pateuri, paste din
carne, conserve mixte, dietetice
Elemente ce trebuie urmărite în activitatea de control
Ingredientele utilizate la obţinerea produselor din carne să corespundă reglementărilor
şi normelor în vigoare privind categoria de produse, respectiv;
- produsele din carne obţinute prin fierbere;
- produse din carne afumate;
- produse din carne afumate şi fierte;
- produse din carne fierte şi dublu afumate;
- produse din carne fierte, dublu afumate şi uscate;
- produse din carne afumate şi uscate;
- produse din carne crude – uscate;
- produse din carne fierte şi uscate;
- produse din carne prelucrate prin coacere;
- produse din carne sterilizate.
În cazul în care se se utilizează carne separată mecanic, operaţia de fierbere şi coacere se
va realiza la o temperatură de minimum 72°C în centrul geometric al produsului şi timp de
minimum 20 de minute.
In cazul în care la fabricarea produselor din carne se utilizează amidon sau amidon
modificat, proporţia maximă a acestora în componenţa produsului finit trebuie să fie de 4%
Proprietăţile organoleptice și cele fizico-chimice să fie în conformitate cu normele în
vigore. La produsele crude uscate, pentru un conţinut de apă sub limita stabilită în norme,
limitele de lipide, sare şi substanţe proteice se recalculează pentru valoarea reală a
conţinutului de apă.
Proprietăţile microbiologice şi normele toxicologice pentru produsele din carne trebuie să
se încadreze în parametrii de siguranţă microbiologici, chimici, inclusiv metale grele,
prevăzuţi prin legislaţia în vigoare
Ambalarea, marcarea, etichetarea şi depozitarea se efectuează cu respectarea prevederilor
legale.
Pe eticheta produsului trebuie să fie menţionată obligatoriu natura tratamentului termic
utilizat, în conformitate cu normele în vigoare privind grupa din care fac parte produsele
respective. La conservele mixte, pe etichetă se va menţiona procentul de carne existent în
produsul finit, iar în cazul utilizării de carne separată mecanic, aceasta se va menţiona distinct
pe etichetă
Mijloacele pentru transportul produselor din carne trebuie să îndeplinescă cerinţele
legislaţiei în vigoare şi să fie autorizate sanitar veterinar.
Fiecare transport trebuie însoţit de certificatul de sănătate publică veterinară eliberat de
medicul veterinar oficial care asigură supravegherea unităţii şi de declaraţia de conformitate
eliberată de producător pe propria răspundere
Proprietăţi organoleptice
Produsele din carne obţinute prin tratament termic cu excepţia semiconservelor din
carne
Aspect exterior
 suprafaţa curată, nelipicioasă, fără mucegai sau corpuri străine, de culoare specifică
sortimentului.
Pentru produsele introduse în membrana se impun, în plus , următoarele condiţii:
 nu se admit aglomerări de suc, gelatină şi grăsime sub membrane;
 membrana să fie aderentă la compoziţie, nedeteriorată;
 pentru produsele crude uscate cu mucegai se admite prezența unui strat subţire de
mucegai selecţionat, de culoare alb - gri; se admite pulbere de mucegai gălbui -
ruginiu şi porţiuni neacoperite cu mucegai pe circa 10% din suprafaţa totală a
membrane;
 pentru produsele crude uscate fără mucegai se admit pete rare de mucegai sau drojdii;
 la produsele uscate suprafaţa poate prezenta încreţituri;
 la produsele obţinute prin coacere suprafaţa este rumenă
Aspect în secţiune
Produsele din carne tocată (salamuri, rulade, cârnaţi, şunci)
• pasta omogenă, compactă şi/sau mozaicată;
• nu se admit bucăţi de flaxuri şi goluri de aer mai mari de 3 mm;
• la tăiere trebuie să se păstreze integritatea feliei, în cazul produselor în membrane;
• fără corpuri străine, fragmente de os, aglomerări de grăsime şi de condiment;
• pentru paste, aspectul trebuie sa fie alifios şi fără goluri de aer;
• pentru şunci şi rulade se admit rare goluri neregulate de maxim 1cm
Produsele din carne netocată (afumâturi, specialităţi,..)
• caracteristic piesei anatomice respective;
• pentru şunci şi rulade se admit rare goluri neregulate de maxim 1cm
Produsele din carne crude - uscate
• culoare pe secţiune uniformă de la roz la roşu rubiniu, admiţîndu-se o nuanţă mai închisă
pe o porţiune de maxim 10 mm de la margine
Consistenţa
• produsele din carne fierte tocate - moale şi/sau elastic;
• produsele din carne fierte netocate - specifică sortimentului;
• produsele din carne afumate tocate - moale spre semitare;
• produsele din carne afumate netocate - specifică sortimentului
• produsele din carne afumate şi fierte tocate – elastica;
• produsele din carne afumate şi fierte netocate - specifică sortimentului;
• produsele din carne fierte şi dublu afumate tocate - elastică spre semitare;
• produsele din carne fierte şi dublu afumate netocate - specifică sortimentului
• produsele din carne fierte, dublu afumate şi uscate tocate- semitare;
• produsele din carne fierte, dublu afumate şi uscate netocate - specifică sortimentului;
• produsele din carne afumate şi uscate tocate – semitare;
• produsele din carne afumate şi uscate netocate - specifică sortimentului
• produsele din carne crude uscate tocate - semitare până la tare;
• produsele din carne crude uscate netocate - specifică sortimentului;
• produsele din carne fierte şi uscate tocate – semitare;
• produsele din carne fierte şi uscate netocate - specifică sortimentului
• produsele din carne prelucrate prin coacere tocate – elastic;
• produsele din carne prelucrate prin coacere netocate - specifică sortimentului
Semiconserve din carne
Aspectul ambalajului
 exterior
• cutii metalice, nebombate, fără fisuri sau neetanşeităţi;
• se admit mici deformări care nu influenţează etanşeitatea;
• în cazul altor tipuri de ambalaje, acestea trebuie să fie nedeteriorate;
• ambalajele vor fi corect şi vizibil marcate.
 interior
• cutii vernisate în interior, fără pete de sulfura de fier;
• se admit marmorări, de culoare violacee sau uşoare oxidări de brunificare ce se pot
eventual transmite şi pe blocul de carne.
Semiconserve din carne
Aspectul conţinutului
 exterior
• La temperatura de până la 10°C păstrează forma ambalajului, cu aspicul mai mult sau mai
puţin gelificat la sortimentele cu gelatina şi cu suc la cele fără gelatină; aspicul sau sucul
clar, de culoare alb - gălbuie până la portocaliu, uneori roz, în funcţie de sortiment.
 pe secţiune
• Ţesutul muscular de culoare roz deschis la roz închis în funcţie de sortiment
Produse din carne sterilizate
Aspectul ambalajului
Pateuri şi paste din carne, conserve
a) în cazul ambalajelor metalice:
• se admit uşoare deformări la corpul ambalajului fără a se afecta zona falțului;

• cutii vernisate în interior fără pete de sulfura de fier, fără a fi bombate, fără fisuri sau
scurgeri de conţinut;
• se admite formarea de rare puncte de sulfura de fier în zonele în care tabla a fost solicitată
mecanic în procesul de fabricaţie , precum şi pe lungimea lipiturii laterale ;
b) în cazul altor tipuri de ambalaje, acestea trebuie să fie nedeteriorate. Ambalajele vor fi
corect şi vizibil marcate
Pateuri şi paste din carne
Aspectul conţinutului
 Exterior
• aspect specific sortimentului, fără spumă, goluri de aer, impurităţi;
• fără îmbrunare puternică (consecință a suprasterilizării);
• lichidul de acoperire(suc, ulei, sos) nu poate fi tulbure, filant;
• culoare specifică cărnii fierte;
• în cazul utilizării nitriților culoarea va fi roz-roșietică.
 Pe secțiune
• La 10°C
• Pasta uniformă, alifioasă, tartinabilă sau uşor granulată, poate prezenta un strat subţire de
grăsime şi aspic
Conserve din carne
 Exterior
• lichidul de acoperire(suc, ulei, sos) nu poate fi tulbure, filant;
 Pe secțiune
• La 10°C
• Masă compactă sau mozaicată putând prezenta la suprafaţă un strat de grăsime şi aspic.
• La 40°C
• Bucăţi de carne obţinute prin tocare, în suc de culoare specifică, opalescent, cu sedimente
de carne şi grăsime topită
Conserve mixte și dietetice
 Aspectul conţinutului exterior
• lichidul de acoperire (suc, ulei, sos) nu poate fi tulbure, filant;
 Aspectul conţinutului pe secțiune
• Specific fiecărui sortiment, funcţie de reţetă şi de procesul tehnologic folosit.
Proprietăţi fizico - chimice
Produs Apa, Substan NaCl, Proteine Azot uşor Raport

% ţe grase, % totale, % hidrolizabil, maxim,
max. % max. max. min. maxim, colagen/
mg/l00 g proteină
1. Produse obţinute
prin tratament
termic
a. Produse din carne

fierte
-tobe 70 27 3 10 30 35
- produse în aspic - - 2,5 - - -
- caltaboş 72 27 3 8 30 30
- sângerete 70 28 3 9 30 30
- paste 73 32 3 8 30 30
- şunci - 32 3 12 30 20
- rulade - 43 3 10 30 20
Produs Apa, Substan NaCl, Proteine Azot uşor Raport
% ţe % totale, % hidrolizabil, maxim,
max. grase, % max. min. maxim, colagen
max. mg/l00 g / protei
nă
prin tratament
termic
a. Produse din
carne fierte
- salamuri, din care :
- fără structură 70 26 3 11 30 20
- cu structură 68 28 3 11 30 20
- cârnati, din care:
- fără structură 70 27 3 10 30 30
- cu structură 68 28 3 10 30 30
- semiconserve din - - 3,9 15 - 20
carne*
- produse fierte - - 3 - - -
Produs Apa Substanţe NaCl, Proteine Azot uşor Raport

% grase, % % max. totale, % hidrolizabil, maxim,
max max. min. maxim, colagen/
. mg/l00 g proteină
prin tratament termic
b. Produse din carne
afumate
- afumături - - 4 - 45 -
- specialităţi - - 5 15 45 -
- cârnati afumaţi la 58 38 3 11 45 30
rece
Produs Apa, Substanţe NaCl, Proteine Azot uşor Raport
% grase, % % totale, % hidrolizabil, maxim,
max max. max. min. maxim, colagen/
c. Produse din carne
afumate şi fierte
- salamuri, din care:
- fără structură 70 26 3 11 35 20
- cu structură 66 30 3 11 45 20
- cârnaţi, din care:
- fără structură 70 26 3 10 35 20
- cu structură 65 32 3 10 45 30
- specialităţi - - 3,5 15 45 -
- rulade - - 3 10 45 20

mg/l00 g proteină
d. Produse din carne
fierte şi dublu
afumate
- salamuri 50 40 3 15 45 20
- cârnati 50 43 3 12 45 30
- specialităţi - - 3,5 15 45 -

e. Produse din carne
fierte , dublu afumate
şi uscate
- salamuri 48 44 3 15 45 20
- cârnati 48 47 3 12 45 30
- specialităţi - - 3 15 45 -
Produs Apa, Substanţ NaCl, Proteine Azot uşor Raport

% e grase, % max. totale, % hidrolizabil, maxim,
max. % max. min. maxim, colagen/
mg/l00 g proteină
g. Produse din carne
crude -uscate
- salam de Sibiu 30 46 6 20 200
- salamuri 35 50 6 16 200
- cârnati 35 50 6 14 -
- specialităţi - - 9 22 200
h. Produse din carne 45 50 3 12 45
fierte şi uscate
i. Produse din carne 65 40 3 10 30
coapte
Produs Apa, Substanţe NaCl, Proteine Azot uşor Raport
% grase, % % totale, % hidrolizabil, maxim,
max. max. max. min. maxim, colagen/
mg/l00 g proteină
j. Produse din carne
sterilizate :
- conserve din carne - 20 2 10 55 30
- pateuri 74 30 2 9 - 30
- paste din carne 75 30 2 8 - 30
- conserve mixte - - 2 - -
- conserve dietetice - 10 1,5 5 55 20
- conserve pentru 85 5,6 1,3 10 20
copii
DOCUMENTE FOLOSITE ÎN
ACTIVITATEA DE CONTROL
PROCES - VERBAL DE CONSTATARE
Autoritatea de control
PROCES - VERBAL DE CONSTATARE
Nr. ........din ..............

Subsemnații, ........................................ și ......................,………………………….. COMISARI ai autorității de
control, în urma controlului efectuat la unitatea ......................................... situată în
......................................., str. .................................................... nr. ...., bl. ......, județul/(sectorul)
................, cod unic de înregistrare (CUI) ............................, aparținând ........................ de S.C.
.............................., cu sediul social în .................................., str. ...................... nr. ...., bl. ...., sc. ..., ap. ....,
sectorul (județul) .............................., în prezența domnului/doamnei ..... ......................, în calitate de
..................................., am constatat următoarele:
...................................................................................................... .
În urma celor constatate și în conformitate cu legislația specifică în vigoare se aplică următoarele
măsuri, recomandări și termene (se vor specifica prevederile actelor normative care nu au fost
respectate): ............................................................................................................
Prezentul proces-verbal de constatare conține .................pagini și a fost întocmit în două exemplare,
dintre care unul rămâne la .................................................................................... .
Comisari ai autorității de control

............................
............................
(semnătura și parafa, după caz)
Reprezentantul legal al unității,
(semnătura și ștampila)
P R O C E S – V E R B A L de constatare şi sancţionare a contravenţiilor
……………………………………………………
(autoritatea căreia îi aparţine agentul constatator
Nr………...., încheiat azi, ...............................
1.Subsemnatul, ................................................., în calitate de ………………………………........., în

baza legitimaţiei de control nr. .......................... , eliberată de
....................................................................................., în urma controlului efectuat astăzi,
.............................,ora................la sediul..........................
................................................................................................... am constatat
următoarele............................................................................................................................…................
...................................................................................................................................................
2. În conformitate cu prevederile Legii nr… aceste fapte constituie contravenţii la normele legale privind
.......................................................................................................................................................... şi se
sancţionează cu amenda contravenţională, astfel:
a) conform art………..alin...........lit……………., — de la .................... lei până la .......................... lei;
b) b) conform art………..alin...........lit……….., — de la .................... lei până la .......................... lei;
c) c) conform art………..alin...........lit………..., — de la .................... lei până la .......................... lei;
Total amendă — de la .................... lei până la .......................... lei;
p2
3. De săvârşirea abaterilor de mai sus se face răspunzător, după caz:

a) persoana fizică dl (dna.), ....................................................., cu domiciliul în
........................................, str. .........................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ....,
judeţul ......................................, sectorul ....., C.N.P. I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I, posesor
(posesoare) al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria ....... nr. ...........................,
eliberat(ă)/emis (ă) de poliţia/statul ..................................................................... la data de
………………......................, tichet de înscriere a contravenţiilor seria ...........nr.
........................ (pentru cetăţeni străini), în calitate de ................................................;
b) b) persoana juridică ..........................................................................., înmatriculată la registrul
comerţului cu nr. ........................, cod fiscal nr…………………........., cu sediul în
............................................................., str.
....................................................................................., nr. ........, bl. ........, sc. ........, et.
........,ap. ........, judeţul ........................................., sectorul ...., reprezentată de dl (dna.)
..........................................................., în calitate de/având funcţia de
......................................................., C.N.P. I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I, posesor (posesoare)
al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria ....... nr. ……………….…....,
eliberat(ă)/emis de poliţia/statul ........................................................ la data de
...................................................., tichet de înscriere a contravenţiilor seria .............nr.
............................... (pentru cetăţeni străini).
p3
4. Subsemnatul(a), ............................................., posesor (posesoare) al/a

buletinului/cărţii de identitate seria ...... nr. ...................... eliberat(ă) de ..........................
la data de ..........................., domiciliat (domiciliată) în ...................................................,
str. .............................................., nr. ..., bl. ........, sc. ........, et. ........, ap. ........,
judeţul/sectorul ...................................., C.N.P. I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I_I, în calitate de
martor, declar că numitul, ................................................................................. nu este de
faţă/refuză/nu poate să semneze procesul-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor.
5. a) Alte menţiuni ale organului constatator (contravenientul nu se află de faţă, refuză
sau nu poate să semneze, motivele privind lipsa martorului etc.)
.........................................................................................................................................
b) Obiecţiuni ale contravenientului
........................................................................................................................... …....
Agent constatator,
……………………………..
(numele şi prenumele, semnătura)
Contravenient,
……………………………..
Martor,
……………………………..
p4
6. Potrivit prevederilor art.31 şi 32 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul

juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva prezentului
proces-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiei se poate face plângere, în
termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită
contravenţia.
Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare, conţinând rezoluţia de aplicare a
sancţiunii şi "Înştiinţarea de plată" şi s-a înmânat/comunicat contravenientului un exemplar
personal/prin afişare la domiciliu/cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire nr.
.............. din ........................
Agent constatator,
……………………………..
Contravenient,
……………………………..
Martor,
……………………………..
p5
7. Rezoluţie de aplicare a sancţiunii ținând seama de faptele săvârşite, constatate şi consemnate la

pct.2 din prezentul proces-verbal, în baza prevederilor art…. din Legea nr……. privind ……… și având
în vedere dispoziţiile art.21 din Ordonanţa Guvernului României nr.2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, subsemnatul,........................................................................................................., în
calitate de ........................................., aplic următoarele sancţiuni:
— pentru fapta consemnată la lit.a) — amenda în valoare de ................... lei (adică ………….....);
— pentru fapta consemnată la lit. b) — amenda în valoare de ................... lei (adică ………….....);
— pentru fapta consemnată la lit.c) — amenda în valoare de ................... lei (adică ………….....);
TOTAL — amenda în valoare de ................... lei (adică ………….....);
(în cifre) (în litere)
şi dispun, în temeiul legii, următoarele măsuri:
..................................................................................................
….............................................................................................................................................................
Măsurile dispuse se vor realiza până la data de ............................... , contravenientul având

obligaţia de a notifica organului de control îndeplinirea acestei obligaţii în termenul stabilit.
p6
8. Înştiinţare de plată:
a) Contravenientul urmează să achite suma totală de ..................................... lei la C.E.C.
Bank sau la Direcţia trezorerie şi contabilitate publică teritorială în termen de 15 zile de la data
comunicării prezentului proces-verbal, iar sumele încasate se fac integral venit la bugetul local;
b) Contravenientul are obligaţia să predea copia chitanţei, în termen de 15 zile de la data
Comunicării prezentului proces-verbal, la adresa
............................................................................................... , (organului de control căruia îi
aparţine agentul constatator) situată în.........................................................., str.
...................................................................., nr. ..........., judeţul/sectorul ........................, telefon
.......................................
Dacă contravenientul nu achită amenda în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării,
se va proceda la executarea silită.
……………………………………………………
(autoritatea căreia îi aparţine agentul constatator)
.................................................................
(organul de control/funcţia)

Am primit un exemplar Contravenient ……………………….............
DOCUMENT DE ÎNREGISTRARE PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
privind mijloacele de transport al produselor alimentare de origine nonanimală
Nr. ............. din ...............
Mijlocul de transport ........................ seria .................., nr. de înmatriculare, proprietatea

......................., din localitatea ..................., str. .................... nr. ......, sectorul ............, cod poștal
........., județul ....................., telefon ................., e-mail .........................., se înregistrează pentru
transportul .............................*)
I. Condiții de temperatură:
1. fără regim termic
2. temperatură de refrigerare
3. temperatură de congelare
4. alt regim termic
II. Condiții de transport:
1. preambalat/ambalat
2. vrac
Capacitatea de transport: ......................................................................
După emiterea prezentului document, reprezentantul legal al unității trebuie să notifice direcției
sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București
emitente orice modificare a condițiilor de transport intervenită ulterior, în vederea recontrolului
mijlocului de transport.
Nerespectarea condițiilor care au stat la baza emiterii prezentului document atrage, după caz,
sancționarea contravențională sau penală, conform legislației în vigoare.
Director executiv,
.....................................
*) Se vor preciza produsele transportate.
PROCES - VERBAL DE DISTRUGERE
Încheiat astăzi .............
Denumirea unității unde se efectuează distrugerea

........................................................................., având codul unic de
înregistrare ............................................,adresa punctului de lucru unde
se desfășoară distrugerea
..........................................................................................................
..autorizată cu Autorizația nr.
..........................................................................................................
.Produsul
..........................................................................................................
..Producătorul
..........................................................................................................
..Proprietarul
..........................................................................................................
..Data.fabricației
..........................................................................................................
..Lotul
..........................................................................................................
..Cantitatea.produsă
..........................................................................................................
..Cantitatea.sechestrată/reținută.oficial
................................................................................................
Nr.buletinului de analiză
..........................................................................................................
.Cauza distrugerii
..........................................................................................................
.Modul de distrugere
..........................................................................................................
..Observații (dacă este cazul)
..........................................................................................................
..Nerespectarea măsurilor dispuse atrage, după caz, sancționarea
contravențională sau penală, în ..conformitate cu prevederile legislației în
vigoare.
1. Proprietarul produselor*):
............................................................................................
2. Inspectorul autorității de control*): ................................
3. Reprezentantul legal al unității unde se efectuează distrugerea*):
.................................................
*) Se va completa cu numele, prenumele, seria și numărul actului de identitate,
semnătura
DOCUMENT
de însoțire a produselor alimentare de origine nonanimală în vederea distrugerii
Subsemnatul, ....................................., inspector al autorității…………………, am întocmit în data de

................. prezentul document care însoțește transportul următoarelor produse alimentare de
origine nonanimală în vederea distrugerii
Produsele: ...............................................................
Lotul: ......................................................................
Motivul reținerii oficiale: ..............................................................
Cantitatea reținută: .....................................................
Nr. sigiliului: ..................................................................
Rezultatul expertizei privind siguranța produselor (nr. buletin analiză etc.):
.......................................
Proprietarul produselor: ............................................................
Adresa proprietarului: ..............................................................
Nerespectarea măsurilor dispuse atrage, după caz, sancționarea contravențională sau penală, în
conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Inspector al autorității de control,

...........................
..........................
(numele prenumele, semnătura și ștampila)
ORDONANŢĂ privind suspendarea activităţii din unităţile supuse controlului
Nr. .............. din ......................
Directorul executiv al autorității de control .............................., având în vedere prevederile Ordonanţei

Guvernului nr. ….. privind …….şi Nota de constatare/Procesul-verbal de constatare
înregistrată/înregistrat.................... sub nr. .......... din data de ..............., întocmită/întocmit de
................................, inspector al autorităţii de control ………………în baza verificării efectuate la unitatea
............................... din ................./(adresa completă)................................................., reprezentant legal
al unităţii ..............................................,dispune suspendarea, începând cu data de .............................,
până la data de ............., a activităţii de ..............., desfăşurată în baza înregistrării la …………………. nr.
.......... din data de ........... de către unitatea ....................., reprezentant legal al unităţii ......................
Reluarea activităţii se efectuează la solicitarea, printr-o cerere scrisă, a reprezentantului legal al unităţii,
numai după remedierea deficienţelor şi verificarea unităţii privind asigurarea condiţiilor de
funcţionare, conform prevederilor legale.Neaplicarea de către operatorul economic a măsurilor
prevăzute în nota de constatare/procesul-verbal de constatare la termenul stabilit atrage, după caz,
interzicerea desfăşurării activităţii, sancţionarea contravenţională sau penală, în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
Director executiv,
..................
(semnătura şi stampila) Reprezentantul legal al unității
………………………..
(semnătura şi ştampila)
DOCUMENT DE SECHESTRU/REŢINERE OFICIALĂ
Nr. ........... din .................
Subsemnatul, .............................................., inspector al………………., având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
….. privind…………….., şi prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr…………….., în baza
Notei de control/Procesului-verbal de constatare nr. ............. din data de ......................, întocmită/întocmit la
........................................, dispun sechestrarea/reţinerea oficială pentru produsul (ele): ..........................................., în cantitate de
(kg) ................................., pentru o perioadă de (până la data de) .............................................
Proprietarul produselor: ....................................................................................
Adresa proprietarului: ......................................................................................
Locul unde s-a dispus măsura sechestrării/reţinerii oficiale: ...............................................
Data şi ora (minute) când s-a dispus măsura: ................................................................
Motivul sechestrului/reţinerii oficiale: ....................................................................
Nr. sigiliului: .............................................................................................
Nr. proces-verbal recoltare probe şi analize solicitate (dacă este cazul): ..................................
Rezultatul expertizei (nr. buletin analiză, dacă este cazul): ................................................................
Restricţii impuse: .................................................................................................
Nerespectarea măsurilor dispuse atrage, după caz, sancţionarea contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare.
Inspector al autorităţii de control

.........................
(semnătura şi parafa, după caz)
Reprezentantul legal al unității
……………………………………
(semnătura şi ştampila )
DOCUMENT de ridicare a sechestrului/a reținerii oficiale
Autoritatea de control
DOCUMENT
de ridicare a sechestrului/a reținerii oficiale
Nr. ......... din ........
Subsemnatul, ........................, comisar al autorității…………………….., având în vedere
prevederile Ordonanței Guvernului nr. …………..precum și prevederile Regulamentului Comisiei
Europene nr. ………….pentru aprobarea regulilor privind controalele oficiale efectuate pentru a se
asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și cea privind
alimentele și cu regulile de sănătate și de protecție a animalelor, cu amendamentele ulterioare, în
baza Notei de control/Procesului-verbal de constatare nr. .......... din data de ...............,
întocmită/întocmit la ........................., dispun ridicarea sechestrului/reținerea oficială pentru
produsul (ele):....................................................................................................
Proprietarul produselor: .....................................................................................
Adresa proprietarului: .......................................................................................
Locul unde s-a dispus măsura sechestrării/reținerii oficiale: ...............................................
Data și ora (minute) când s-a dispus măsura: .................................................................
Motivul reținerii oficiale: ..................................................................................
Cantitatea reținută: .........................................................................................
Nr. sigiliului: ..............................................................................................
Rezultatul expertizei privind …..(nr. buletin analiză, etc.): .............................
Observații:.............................................................................................................
Nerespectarea măsurilor dispuse atrage, după caz, sancționarea contravențională sau penală, în
conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Inspector al autorității de control
.............................
.............................
NOTIFICARE
privind activitatea desfășurată de unitățile de comercializare mobile
Nr. .............. din ......................

• Subsemnatul/a, ........................., reprezentant legal al unității
.........................., cu sediul social în .............................., localitatea
.........................., str. .................... nr. ..........., sectorul ...., codul
poștal ..................., județul .........................., telefon ............., e-mail
............................., cu unitatea de comercializare mobilă (de
exemplu: rulote, tonete mobile, magazine mobile) .........................
seria/număr de înmatriculare ......................, înregistrat cu nr.
......................., la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța
Alimentelor ........................., notific desfășurarea activității după cum
urmează:
• 1. Pe raza județului ...........................................;
• 2. În ziua/zilele de .............................................................;
• 3. În perioada .....................................................................
...................
(semnătura și ștampila)------
CONTROLUL CĂRNII ȘI PRODUSELOR DIN CARNE
Spații obligatorii în unitățiile ce produc carne
• spațiu frigorific pentru depozitare, destinat materiei prime, care să asigure o
temperatură cuprinsă între 0°C-3°C;
• spațiu pentru producție, bine delimitat, destinat producerii şi preambalarii cărnii
separate mecanic;
• spații pentru congelare;
• spații pentru depozitarea produsului finit congelat, care să permită menţinerea acestuia
la temperatura de -18°C;
• spațiu-tampon pentru depozitarea produsului finit refrigerat, care să asigure o
temperatura de 0°C-2°C
- spațiu pentru ambalare;
• spațiu destinat stocarii materialelor de ambalare;
• spațiu destinat spalării ustensilelor, utilajelor mobile şi recipientelor;
• rampă de livrare, cu sistem de închidere etanșă care să asigure în interior temperaturi
de refrigerare;
• spațiu pentru depozitarea deșeurilor;
• spațiu pentru păstrarea materialelor folosite la întreţinere
Dotarea spațiilor pentru obținerea, manipularea, stocarea și transportul cărnii
• pavimente impermeabile, necorodabile, ușor de curățat şi dezinfectat, cu o pantă care
să permită scurgerea apei spre gurile de canalizare prevăzute cu gratar necorodabil,
sifon de pardoseală cu clopot pentru a preveni difuzarea mirosurilor neplacute şi
refularea apelor uzate, cu excepţia spațiilor de congelare;
• pereți cu suprafaţa netedă, rezistentă şi impermeabilă, tencuielile placate cu materiale
usor lavabile şi curate, până la o înălţime de cel puţin 2 m sau cel puţin până la
înălţimea de depozitare. Linia de îmbinare a peretilor cu pardoseala trebuie să fie
rotunjită sau să aibă un finisaj asemanator
• uşi confecționate din/sau acoperite în totalitate cu material rezistent necorodabil, neted
şi impermeabil;
• materiale de izolare neputrescibile şi inodore;
• ventilație suficientă şi un dispozitiv eficient de evacuare a aburului;
• iluminare adecvată, naturală sau artificială, care să nu modifice culorile;
• plafoane rezistente, impermeabile, necorodabile, lavabile şi de culoare deschisă
• Instalații și dispozitive
• numar suficient de instalaţii pentru spălarea şi dezinfecția mâinilor şi pentru curațarea
ustensilelor;
• instalațiile trebuie să fie prevăzute cu apă curentă caldă şi rece sau cu apă premixată la
temperatura necesară;
• prevăzute cu substanțe pentru spălare şi dezinfecție;
• instalațiile trebuie să fie căt mai aproape posibil de punctele de lucru
• spălatoarele să nu fie acționate manual și prevăzute cu mijloace igienice de uscare a
mâinilor;
• dispozitivele destinate dezinfectării ustensilelor trebuie să fie prevăzute cu apă caldă la
o temperatură de minimum 82°C;
• dispozitive adecvate care să asigure protecția împotriva dăunătorilor;
• instalațiile frigorifice trebuie să fie dotate cu un sistem de scurgere care să permită
evacuarea apei de condens, astfel încât să se evite contaminarea cărnii;
• pentru controlul temperaturii în spațiile supuse unei temperaturi dirijate, trebuie
asigurate termometre sau teletermometre dispuse în punctul cel mai indepartat al
sursei de frig
Echipamente și ustensile
• să satisfacă cerinţele de igienă;
• să fie ușor de spălat şi dezinfectat, să fie confecționate din materiale rezistente la
coroziune, care să nu modifice aspectul şi calitățile cărnii;
• suprafețele de contact cu carnea sau susceptibile de a intră în contact cu carnea,
inclusiv îmbinările şi sudurile acestora, trebuie să fie netede;
• carnea sau recipientele în care aceasta este depozitată nu trebuie să vină în contact
direct cu pardoseala sau cu pereții
Depozitarea cărnii improprii consumului uman
• în recipiente speciale, etanșe, confecționate din materiale necorodabile, prevăzute cu
capac şi sistem de închidere care să împiedice accesul persoanelor neautorizate;
această carne trebuie să fie evacuată şi distrusă la sfârşitul fiecarei zile de lucru;
• într-un spatiu închis, special destinat, în cazul în care această carne nu este evacuată la
sfârşitul fiecarei zile de lucru. În spațiile de depozitare vor fi asigurate temperaturi de
refrigerare
APA
• unitatea care produce carne trebuie să utilizeze apa potabilă sub presiune, în cantitate
suficientă şi să dispună de o instalație care să furnizeze apa caldă necesară;
• utilizarea apei potabile este obligatorie pentru toate operaţiunile, în mod excepţional se
admite folosirea apei nepotabile pentru producerea aburului, stingerea incendiilor şi
răcirea echipamentelor frigorifice;
• conductele de apă nepotabilă trebuie să fie diferențiate de cele utilizate pentru apa
potabila;
• conductele de apă nepotabilă nu trebuie să permită utilizarea acestei ape în alte scopuri
şi să nu prezinte vreun risc de contaminare a cărnii proaspete
Spații pentru personal
• personalului trebuie să i se asigure vestiar cu pereți şi pavimente netede, impermeabile
şi lavabile, spalatoare, dușuri şi cabine de toaleta prevăzute cu chiuvete cu apă caldă;
• linia de îmbinare a pereților cu pardoseala trebuie să fie rotunjită sau să aibă un finisaj
asemanator;
• cabinele de toaletă nu vor avea ieșire directă în spațiile de lucru;
• spălatoarele trebuie să asigure apă curentă caldă şi rece sau apă premixată, materiale
pentru curățarea şi dezinfecția mâinilor şi mijloace igienice pentru uscarea mâinilor;
• spălatoarele pentru mâini trebuie să fie în numar suficient şi amplasate în apropierea
cabinelor de toaletă
Controlul igienei personalului, spațiilor şi utilajelor
• Personalul trebuie să respecte normele igienice, iar spațiile şi utilajele trebuie să fie în
permanență curate;
• Personalul care manipulează carnea vrac sau ambalată ori care lucrează în locuri sau
zone în care această carne este manipulată, ambalată ori transportată trebuie să poarte
bonete care să acopere în totalitate părul, încălţăminte ușor de spălat şi curățat,
salopete de lucru de culoare deschisă sau alte echipamente de protecţie;
• Echipamentul de protecţie trebuie schimbat ori de câte ori este necesar şi obligatoriu la
începutul zilei de lucru.
• este interzis fumatul în spațiile de producție, precum şi în alte zone şi culoare de
tranzit al cărnii proaspete;
• personalul care vine în contact cu produsul finit neprotejat de un ambalaj trebuie să
poarte mănuși, care se vor schimba ori de câte ori este necesar şi o mască buconazală;
• materialele şi ustensilele utilizate pentru manipularea şi prelucrarea cărnii, trebuie să
fie menținute în stare bună de întreţinere şi curăţenie, trebuie să fie curățate şi
dezinfectate de mai multe ori în cursul aceleiași zile de lucru, precum şi la sfârşitul
operaţiunilor zilnice şi înainte de a fi reutilizate, dacă au fost murdarite
• detergenții, substantele dezinfectante sau similare trebuie să fie folosite astfel încât
echipamentul, ustensilele şi carnea proaspată sa nu fie afectate;
• utilizarea detergenților, substantelor dezinfectante trebuie să fie urmată de o clatire cu
apă potabilă;
• produsele de curățat care se întrebuințează trebuie să fie aprobate pentru utilizare în
industria alimentară;
• deșeurile lichide şi solide trebuie să fie evacuate cu ajutorul unui dispozitiv care să
corespundă criteriilor igienice
Controlul igienei manipulării cărnii
• materia primă trebuie să provină din unităţi autorizate sanitar veterinar;
• materia primă trebuie să fie însoțită de certificat sanitar veterinar;
• este interzisă utilizarea materiilor prime congelate pentru obținerea cărnii separate
mecanic;
• în cazul în care materia prima provine din alte unităţi autorizate, la recepția în unitățile
de producere a cărnii separate mecanic aceasta se depozitează imediat în spații
adecvate care asigură temperatura de 0°C - +3°C
Conținut document ce trebuie să însoțească materia primă
• data sacrificării animalelor de la care este obținută materia primă;
• data tranșării când a fost obținută materia prima;
• numărul de autorizare al unităţii de origine;
• numărul de autorizare al unităţii de destinație;
• menţiunea "Destinată producerii de carne separată mecanic".
Materia primă folosită la obținerea cărnii separată mecanic
• materia primă trebuie să fie transportată în condiţii de igienă la temperatura de 0°C-
+3°C;
• în cazul în care materia primă este produsă în cadrul unităţii care produce carne
separată mecanic, ea trebuie să fie depozitată într-un spațiu frigorific;
• materia primă trebuie să fie identificată prin data tăierii animalelor şi prin data
tranșării;
• întervalul maxim admis între obținerea materiei prime şi utilizarea ei pentru fabricarea
cărnii separate mecanic trebuie să fie de 48 de ore
Condiții pentru obținerea cărnii separată mecanic
• în spațiile de lucru trebuie menținută o temperatura de maximum +8°C pe durata
producerii cărnii separate mecanic;
• temperatura materiei prime nu trebuie să depăşească +7°C;
• carnea separată mecanic trebuie ambalată, etichetată, congelată şi menținută la o
temperatură de minimum -18°C de la producere şi până la utilizarea în fabricația
produselor din carne tratate termic;
• carnea separată mecanic trebuie să fie ambalată imediat după producere
Etichetă cărne separată mecanic
• denumirea şi adresa unităţii producătoare;
• greutatea şi natura cărnii separate mecanic: "carne separata mecanic de............
(specia)........";
• termenul de valabilitate;
• data congelării;
• numărul lotului;
• marca de sănătate a unităţii producătoare;
• lângă marca de sănătate, menţiunea: "destinată unei unităţi autorizate pentru fabricarea
produselor din carne tratate termic"
Destinația cărnii separată mecanic
• numai prelucrării în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar
veterinar;
• unitățile care prelucrează carnea separată mecanic trebuie să dispună de echipamente
tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei
tratamentului termic aplicat şi să poată face dovada realizării acestor operaţiuni prin
termograme pentru fiecare sortiment de produs fabricat;
• este interzisă comercializarea cărnii separate mecanic ca atare sau în amestec cu alte
adaosuri către consumatorul final.
• carnea separată mecanic, introdusă în fabricația produselor din carne tratate termic,
poate fi utilizată fără a fi congelată, cu condiţia să fie introdusă în fabricație în
urmatoarele 4 ore de la producere, cu respectarea temperaturii cărnii de +7°C la ieşirea
din separator;
• produselor din carne tratate termic la care s-a folosit carnea separată mecanic trebuie
să aibă specificat pe etichetă acest aspect
Alte obligații ale autorităților responsabile cu activitatea de control
• să verifice programul de autocontrol al unităților şi rezultatele acestuia şi să dispună
masurile legale;
• să asigure că fiecare lot de produse satisface criteriile microbiologice stabilite în
legislația în vigoare;
• să verifice dacă personalul dispune de o calificare suficientă, certificată prin diplomă
care să permită acestuia să se conformeze condiţiilor de producție igienică, adaptată
structurii de producție;
• să verifice dacă unitatea organizează pentru personalul necalificat, programe de
formare a personalului
Obligații manager unitate
• să facă examene microbiologice periodice pe fiecare lot de produs finit periodic, în
funcție de natura şi cantitatea de carne separată mecanic produsă;
• să păstreze și să pună la dispoziţia autorităţii competente rezultatele examenelor , o
perioadă de 2 ani
Trebuie să înregistreze zilnic şi să pună la dispoziţie autorităţii competente urmatoarele
informaţii despre:
1. Materiile prime recepționate:
– originea (denumirea şi adresa unităţii, numărul autorizației sanitare veterinare);

– identificarea lotului;
– greutatea.
2. Produsele finite livrate:
– identificarea lotului;
– greutatea;
– destinaţia (denumirea şi adresa unităţii, numărul autorizației sanitare veterinare)
CONTROLUL OUĂLOR ȘI PRODUSELOR DIN OUĂ
În activitatea de control, se vor aplica sancțiuni în următoarele

situații:
 producători care vor livra:
- ouă altor persoane fizice sau juridice în afara
colectorilor, centrelor de ambalare, pieţelor, industriei
alimentare şi industriei nealimentare;
- ouă industriale, în afară de ouăle incubate, altor
persoane în afara centrelor de ambalare sau a industriei, cu
excepţia industriei alimentare;
- ouă incubate altora decât unităţilor de prelucrare
sau industriei, cu excepţia industriei alimentare.
 antreprenori care livrează ouăle sparte accidental în centrele de
ambalare către alte destinații decât pentru prelucrare industrială,
cu excepţia industriei alimentare;
 comercializarea de ouă încadrate la o altă categorie decât cea
pentru cere îndeplinește caracteristicile.
Ouăle se clasifică în funcţie de calitate, după cum urmează:
a) categoria A sau „ouă proaspete”;
b) categoria B sau „ouă calitatea a doua sau ouă declasate”, destinate a fi
folosite în industria alimentară, conform prevederilor Ordinului
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 356/2002 şi în
industria nealimentară.
În categoria A se încadrează doar ouăle care îndeplinesc cel puţin
următoarele caracteristici:
- să aibă coaja şi membrana normale, curate şi intacte;
- camera de aer să nu depăşească 6 mm în înălţime, să fie
imobilă, iar pentru ouăle cu menţiunea „extra” aceasta să
nu depăşească 4 mm;
- albuşul oului trebuie să fie transparent, limpede, de o
consistenţă gelatinoasă şi lipsit de corpuri străine de orice
natură;
- gălbenuşul oului trebuie să fie vizibil la examinare doar
sub forma unei umbre, fără contur aparent, să nu se
distanţeze vizibil de poziţia centrală în cazul rotirii oului,
să fie lipsit de corpuri străine de orice natură;
1
- embrionul să se afle într-un stadiu de dezvoltare
imperceptibil;
- să fie lipsite de mirosuri străine.
Restul ouălor care nu îndeplinesc aceste caracteristici se încadrează în
categoria B.
Ouăle din categoria A se clasifică în funcţie de greutate.
Din punct de vedere al greutății, ouăle din categoria A sunt clasificate
astfel:
- XL – foarte mari: 73 g şi peste;
- L – mari: de la 63 g până la 73 g;
- M – medii: de la 53 g până la 63 g;
- S – mici: sub 53 g.
 livrarea de către colectorii a ouălor la centrele de ambalare mai

târziu de ziua următoare celei în care s-a făcut recepţia;
 neasigurarea condiţiilor de depozitare şi transport;
 centre de ambalare care nu păstrează o evidenţă la zi a
furnizorilor;
 nepăstrarea documentelor întocmite în centrele de ambalare cel
puţin 6 luni;
 unități care clasifică ouăle, fără a deține autorizație în acest sens,
cu număr de identificare, de la autoritășile competente;
 depășirea termenelor pentru ambalarea şi marcarea ambalajelor;
 ouă nemarcate sau marcate necorepunzător;
 nemarcarea înainte de a părăsi locul de producţie a fiecarui
container cu ouă, cu următoarele informaţii, care trebuie să fie
înscrise şi în documentele însoţitoare:
- numele, adresa şi numărul de identificare ale producătorului;
- numărul de ouă sau greutatea lor;
- data ouatului sau perioada de ouat;
- data livrării.
 spaţii de colectare şi ale centrelor de ambalare care nu îndeplinesc
următoarele condiţii:
1. să dispună de o suprafaţă suficientă în raport cu importanţa
activităţii;
2. să fie construite şi amenajate astfel încât:
- să dispună de sisteme de aerisire şi iluminare
corespunzătoare;
2
- procesul de curăţare şi de dezinfectare să poată fi executat
în condiţii bune;
- ouăle să fie protejate împotriva diferenţelor mari ale
temperaturii exterioare;
3. să fie special destinate manipulării şi depozitării ouălor. O
parte din spaţiu poate fi destinată depozitării şi a altor produse,
cu condiţia ca acestea să nu transmită mirosuri străine ouălor.
 centre de ambalare care nu dispun de echipament tehnic care să
garanteze o manipulare a ouălor în condiţii corespunzătoare şi să
cuprindă în special:
- instalaţie de ovoscopare, care să fie menţinută în stare bună
de funcţionare, care să fie folosită la întreaga sa capacitate
şi care să permită examinarea separată a calităţii fiecărui
ou;
- dispozitive pentru măsurarea înălţimii camerei de aer;
- un dispozitiv pentru clasificarea ouălor după greutate;
- unul sau mai multe cântare avizate metrologic pentru
cântărirea ouălor;
- un dispozitiv pentru ştampilarea ouălor;
- în cazul utilizării unei maşini automate de ovoscopare, de
sortare şi clasificare, echipamentul trebuie să includă o
lampă de ovoscopare autonomă.
 condiții neigienice în spaţiul de colectare şi echipament tehnic
neigienizat;
Controlul privind marcajele și ambalajele

Ouăle din categoria A se vor ştampila cu numărul de identificare a
producătorului, care să permită identificarea metodei de producţie
folosite.
Pe ouăle din categoria A se pot aplica unul sau mai multe dintre
următoarele marcaje distinctive:
- termenul de valabilitate;
- una sau mai multe date care să îi ofere consumatorului informaţii
suplimentare;
- categoria de calitate;
- categoria de greutate;
- numărul centrului de ambalare;
- denumirea centrului de ambalare;
3
- numele comercial sau marca fabricii;
- o indicaţie asupra originii ouălor;
- date privind modul de furajare a găinilor ouătoare.
Ouăle din categoria B, cu excepţia ouălor crăpate, trebuie să poarte

un marcaj distinctiv care să specifice categoria de calitate. Acestea pot
avea una sau mai multe dintre marcajele distinctive enumerate pentru
categoria A.
Ouăle din categoria A, care nu mai îndeplinesc caracteristicile
prevăzute pentru categoria respectivă, vor fi declasate în categoria B. Ele
vor fi livrate direct către industria alimentară, în conformitate cu
prevederile legale sau către industria nealimentară, iar ambalajele acestora
vor fi întotdeauna marcate în mod clar pentru a li se indica destinaţia.
Ambalajele mari, precum şi ambalajele mici, chiar dacă sunt
introduse în ambalaje mări, trebuie să indice pe suprafaţa exterioară, cu
caractere vizibile şi lizibile, următoarele:
- numele sau denumirea şi adresa unităţii care a ambalat sau ale
celei pentru care se ambalează ouăle;
- numele, denumirea de activitate sau marca fabricii folosită de
unitatea respectivă, care poate fi o marcă folosită în mod colectiv
de mai multe întreprinderi, care poate fi indicată numai dacă nu
conţine formulări incompatibile cu legislația, privind calitatea sau
prospeţimea ouălor, tipul de producţie utilizat sau originea ouălor;
- numărul de identificare al centrului de ambalare;
- categoriile de calitate şi greutate. Ouăle din categoria A pot fi
identificate fie prin cuvintele „categoria A”, fie prin litera „A”
singură sau în combinaţie cu cuvântul „proaspete”;
- numărul de ouă ambalate;
- termenul de valabilitate, urmat de recomandările de depozitare
pentru categoria A şi data ambalării pentru ouăle din categoria B;
- metoda de producţie pentru ouăle din categoria A.
Atât ambalajele mari, cât şi cele mici pot conţine şi următoarele
informaţii suplimentare, fie pe suprafaţa interioară, fie pe cea exterioară:
- preţul de vânzare ;
- codurile de administrare a comerţului cu amănuntul şi/sau codurile
de control ale stocului;
- una sau mai multe date care să ofere consumatorului informaţii
suplimentare;
- specificaţiile privind condiţiile speciale de depozitare;
4
- propoziţii sau simboluri menite să promoveze vânzarea ouălor, cu
condiţia ca acestea şi modul în care sunt alcătuite să nu inducă în
eroare cumpărătorul;
- o indicaţie despre modul de furajare a găinilor ouătoare.
Dacă ambalajele mari conţin ambalaje mici sau ouă marcate cu
referire la tipul de producţie sau la originea ouălor, aceste specificaţii
trebuie să apară şi pe ambalajele mari. Ambalajele mari trebuie prevăzute
cu o bandă sau etichetă care să conţină specificaţiile, care să nu permită
refolosirea după desfacerea ambalajelor şi care să fie realizată de către sau
sub supravegherea autorităţilor competente (bandă sau etichetă nu este
obligatorie în cazul ambalajelor mari sub forma cutiilor sau containerelor
deschise cu condiţia ca acestea să nu împiedice identificarea
specificaţiilor indicate pe ambalajele mici din interiorul lor).
Prin derogare , în cazul livrării directe de la centrul de ambalare către
comerţul cu amănuntul al ouălor destinate vânzării neambalate în cantităţi
reduse, nu este obligatorie ambalarea acestor ouă în ambalaje mari.
Cuvintele „extra” sau „extra proaspăt” pot fi folosite pe ambalajele
mici care conţin ouă din categoria A, prevăzute cu o bandă sau o etichetă.
Aceste cuvinte se tipăresc pe bandă sau etichetă, iar aceasta se
îndepărtează sau se distruge cel târziu în a şaptea zi de la ambalare sau în
a noua zi de la ouat.
Ouăle expuse pentru vânzare sau oferite spre vânzare în comerţul cu
amănuntul trebuie să fie expuse separat, în conformitate cu categoria de
calitate şi greutate şi metoda de producţie. Diferitele categorii de calitate
şi greutate, precum şi metodele de producţie vor fi indicate astfel încât să
fie clare şi vizibile pentru consumator.
În cazul vânzării ouălor neambalate se indică numărul de identificare
al centrului de ambalare care a clasificat ouăle pe categorii sau, în cazul
ouălor importate din ţări din afara Uniunii Europene, ţara de origine,
precum şi durata de valabilitate minimă urmată de recomandările de
depozitare adecvate.
Ouăle din categoria A, cu excepţia ouălor din categoria A marcate
„extra”, pot fi expuse pentru vânzare sau oferite spre vânzare în ambalaje
mici care pot avea o categorie de greutate diferită, cu condiţia specificării
greutăţii totale nete şi a cuvintelor: „ouă de diferite mărimi” sau „categorii
de greutate variate”.
Pentru ouăle din categoria A marcajele distincte constau în:
- marca distinctă pentru categoria A este un cerc cu diametrul de cel
puţin 12 mm, în jurul mărcii distincte pentru clasa de greutate,
5
care constă în litera corespunzătoare clasificării, de cel puţin 2 mm
înălţime;
- numărul distinct al producătorului, care constă în coduri şi litere
de cel puţin 2 mm înălţime;
- numărul de identificare a centrului de ambalare, în litere şi cifre
de cel puţin 2 mm înălţime;
- data, în litere şi cifre de cel puţin 2 mm înălţime, care cuprinde
ziua şi luna durabilităţii minimale.
Pentru ouăle din categoria B marcajele distincte constau în:
- marcajul distinct pentru ouăle din categoria B este un cerc cu
diametrul de minimum 12 mm, în jurul literei B, cu dimensiunea
de minimum 5 mm înălţime. Această marcă nu este obligatorie
dacă ouăle sunt livrate direct către industria alimentară, cu
condiţia ca această destinaţie să fie clar marcată pe ambalajul care
le conţine.
Ouăle provenite din ţări din afara Uniunii Europene pot fi importate
dacă; respectă prevederile legislative din România, sunt puse în ambalaje,
inclusiv ambalaje mici introduse în ambalaje mari, prezentând, în mod
vizibil şi lizibil, următoarele informaţii:
1. ţara de origine;
2. numele unităţii de ambalare din ţara din afara Uniunii Europene;
3. categoria de calitate şi greutate;
4. pentru ambalajele mari, greutatea în kilograme a ouălor ambalate şi
numărul acestora, iar pentru ambalajele mici, numărul ouălor;
5. data ambalării şi durata de valabilitate minimă urmată de recomandările
de depozitare adecvate pentru ouăle din categoria A şi data de ambalare
pentru ouăle din alte categorii;
6. numele expeditorului şi adresa, în cazul ambalajelor mari;
7. metoda de producţie pentru ouăle din categoria A, sau următoarea
indicaţie: „metoda de producţie nu este specificată”.
Controlul produselor se face prin luarea de mostre randomizate în
toate etapele comercializării, precum şi în timpul transportului. În ceea ce
priveşte ouăle importate din ţări din afara Uniunii Europene, aceste
verificări de mostre alese la întâmplare au loc şi după efectuarea
formalităţilor vamale.
Măsurile care decurg din nerespectarea prevederilor legale pot fi
luate numai în legătură cu întregul lot verificat. Dacă se consideră că lotul
verificat nu respectă prevederile legale, organismul de control va interzice
6
comercializarea sau importul acestuia, dacă lotul respectiv provine dintr-o
ţară din afara Uniunii Europene, până când se aduc dovezi că lotul a fost
adus la forma corespunzătoare prevederilor prezentei hotărâri.
Când ouăle din categoria A sunt livrate către industrie sub această
denumire, clasificarea după greutate nu este obligatorie, iar livrarea se
face în concordanţă cu prevederile legale.
În privința marcajelor, organele de control vor aplica sancțiuni

dacă nu se respectă următoarele reguli:
 marcajele să fie aplicate pe ouă şi ambalaj în ziua clasificării şi
ambalării;
 marcajele care indică numărul de identificare a producătorului,
data ouatului, modul de furajare a găinilor ouătoare şi regiunea de
origine a ouălor să fie ştampilate de către producător;
 marcajele ştampilate pe ouă şi aplicate pe ambalaje să fie clar
vizibile şi lizibile;
 produsele folosite pentru ştampilare trebuie să fie conforme cu
prevederile în vigoare referitoare la coloranţii utilizaţi în
alimentele pentru consumul uman.
 ambalajele mari şi ambalajele mici, chiar dacă sunt introduse în
ambalaje mari, vor avea inscripţionată pe faţa exterioară, scrisă
vizibil şi lizibil, o recomandare adresată consumatorilor de a
păstra ouăle la rece după cumpărare.
 indicaţiile referitoare la data ambalării pot fi prezentate opţional
astfel: pentru ambalaj specificaţia „ambalat la”, iar pentru ou,
specificaţia „amb.”, urmate de cele două seturi de cifre sau litere
care indică ziua și luna;
 data ouatului va fi marcată pe ambalaj de către operator în timpul
ambalării, prin specificaţia „produs la”, care trebuie, de asemenea,
marcată şi pe ouăle din ambalaj prin specificaţia „prod.”, urmate
de cele două seturi de cifre sau litere care indică ziua și luna;
 ouăle livrate la un centru de ambalare în containere, toate trebuie
marcate cu data ouatului, sortate şi ambalate fără întrerupere;
 când un centru de ambalare este aprovizionat cu ouă care nu sunt
în containere, de la unităţile de producţie proprii situate în acelaşi
loc, ouăle trebuie să fie:
o ştampilate cu data ouatului în ziua ouatului;
7
o ouăle obţinute în zilele nelucrătoare pot fi ştampilate în
prima zi lucrătoare următoare, împreună cu ouăle obţinute
în acea zi, cu data primei zile nelucrătoare;
o clasificate şi ambalate sau livrate la alte centre de ambalare
sau la industria alimentară în ziua ouatului, iar dacă ziua
ouatului coincide cu o zi nelucrătoare, în prima zi
lucrătoare următoare.
 ouăle importate din ţări din afara Uniunii Europene trebuie să fie
ştampilate clar şi lizibil, cu codul ISO al ţării de origine;
În privința datei durabilităţii minimale regulile sunt următoarele:

 aceasta va fi marcată în momentul ambalării şi cuprinde pentru
ambalaj specificaţia „a se consuma, de preferinţă, înainte de
..........”, iar pentru ou, specificaţia „d.d.m.”, urmate de dată, care
va fi indicată astfel:
o ziua, exprimată în numere de la 1 la 31;
o luna, exprimată în numere de la 1 la 12 sau până la 4 litere
din alfabet.
 data durabilităţii minimale este data până la care ouăle din
categoria A îşi păstrează caracteristicile dacă sunt depozitate
corespunzător;
 data durabilităţii minimale trebuie fixată la mai puţin de 28 de zile
după data ouatului.
În cazul controlului benzilor și etichetelor de pe ambalajele în care se

găsesc ouă, se vor aplica sancțiuni dacă nu se respectă următoarele reguli:
 benzile şi etichetele pentru ouăle din categoria A să fie albe, iar
indicaţiile vor fi imprimate cu negru în conformitate cu
prevederile legale;
 se comercializează în ambalaje cu bandă sau etichetă galbenă, care
nu mai poate fi folosită după deschiderea ambalajului, ouăle care
fac parte din următoarele categoriile:
- ouăle neclasificate în categoria A sau B;
- ouăle din categoria A, care nu mai îndeplinesc cerinţele
pentru această categorie şi nu au fost declasate;
- ouăle din categoria B.
 benzile sau etichetele pentru categoriile A și B, vor prezenta clar şi
lizibil:
8
- numele sau denumirea şi adresa celui care a livrat ouăle;
- numărul şi greutatea netă a ouălor ambalate;
- marcajul „OUĂ PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ”, cu
litere de 2 cm înălţime.
 ouăle industriale, se comercializează în ambalaje cu benzi sau
etichete roşii. Pentru această categorie benzile sau etichetele vor
prezenta:
- numele sau denumirea şi adresa întreprinderii pentru care sunt
destinate ouăle;
- numele sau denumirea şi adresa celui care livrează ouăle;
- marcajul „OUĂ INDUSTRIALE” cu majuscule negre şi
înălţimea de 2 cm, precum şi marcajul „necorespunzătoare
pentru consumul uman”, cu litere negre de cel puţin 0,8 cm
înălţime.
 pe ambalajele care conțin ouă reambalate trebuie inscripționate
vizibil şi lizibil, cel puţin următoarele informaţii:
- numele sau denumirea unităţii care reambalează ouăle sau care
a reambalat ouăle;
- numărul de identificare a centrului de ambalare care a
reambalat ouăle;
- numărul de identificare a centrului de ambalare care a efectuat
prima ambalare a ouălor sau, în cazul ouălor importate, ţara de
origine;
- categoriile de calitate şi greutate;
- numărul de ouă ambalate;
- data durabilităţii minimale originale şi sub aceasta cuvintele
„ouă reambalate”;
- tipul de creştere a păsărilor.
 pe ambalajele mari care sunt refolosite, marcajele de pe benzile şi
etichetele vechi trebuie să fie complet acoperite cu benzi sau
etichete noi sau să fie eliminate în alt mod.
Controlul la producătorii de ouă, urmărește dacă aceștia înregistrează:

 informaţii cu privire la metodele de creştere a găinilor, specificând
pentru fiecare metodă de creştere folosită, următoarele:
– data populării, vârsta populării şi numărul de găini ouătoare;
– data sacrificării de necesitate şi numărul de găini sacrificate de
necesitate;
– producţia zilnică de ouă;
9
– numărul sau greutatea ouălor vândute zilnic;
– numele şi adresa cumpărătorilor şi numărul de identificare a
fermei;
 informaţii privind modul de furajare a păsărilor, în cazul în care
ouăle din categoria A şi ambalajele lor poartă indicaţii, specificând
cantitatea şi tipul de furaje furnizate şi/sau amestecate în fermă;
 informaţii privind hala de creştere a găinilor, când într-o unitate de
producţie se utilizează mai multe metode de creştere.
Producătorii sunt obligați să păstreze informaţiile, cel puţin 6 luni
după încetarea activităţii sau după depopulare.
În activitatea de control la centrele de ambalare, organele de control

vor verifica, dacă acestea au înregistrat separat, după metoda de creştere
şi după zi:
- cantitatea de ouă primite, ouăle sparte la producător, numele,
adresa şi numărul de identificare ale producătorului şi data sau
perioada ouatului;
- cantităţile de ouă neclasificate, livrate altor centre de ambalare,
specificând numărul de identificare a centrului respectiv şi data
sau perioada ouatului;
- categoriile de calitate şi greutate ale ouălor;
- cantităţile de ouă clasificate, primite de la alte centre de ambalare,
specificând numărul de identificare a centrului respectiv, data
durabilităţii minimale şi specificarea identităţii vânzătorilor;
- numărul şi/sau greutatea ouălor livrate, după categoriile de
greutate, data ambalării şi data utilizării, numele şi ultima adresă
a cumpărătorului;
- dacă centrele de ambalare actualizează săptămânal evidenţele cu
stocul fizic.
Controlul la colectori şi angrosişti, urmărește dacă:

 aceștia păstrează datele evidenţiate pe cumpărători şi tranzacţii de
vânzări, precum şi datele stocurilor fizice de găini cel puţin 6 luni;
 colectorii prezintă pentru categoriile de ouă:
- data şi cantitatea colectată;
- numele, adresa şi numărul de identificare ale producătorului;
- datele şi cantităţile livrate centrelor de ambalare;
 angrosiştii, inclusiv comercianţii care nu manipulează fizic ouă,
trebuie să prezinte pentru categoriile de ouă:
10
- datele şi cantităţile atât pe cumpărători, cât şi pe vânzători;
- numele şi adresele furnizorilor şi cumpărătorilor.
 angrosiştii care manipulează fizic ouăle ţin o evidenţă săptămânală
a stocurilor fizice.
În locul înregistrărilor specifice, colectorii şi angrosiştii pot ţine
dosare cu facturi şi note de livrare.
Vor fi sancționate în activitatea de control și următoarele situații:
- folosirea de ambalajele, inclusiv materialele interioare, care nu
sunt rezistente la soc, uscate, curate şi în stare bună şi nu sunt
făcute din materiale care să protejeze ouăle de mirosuri străine şi
de riscul deteriorării calităţii;
- reutilizarea ambalajelor mari folosite pentru transportul şi
expedierea ouălor, inclusiv materialele interioare, care nu răspund
cerinţelor tehnice şi de igienă;
- reutilizarea ambalajelor mari care prezentă marcaje anterioare care
ar putea crea confuzii;
- reutilizarea de ambalaje mici;
- neasigurarea temperaturii corespunzătoare, care să asigure
menţinerea optimă a calităţii ouălor, în timpul depozitării la
producător şi în timpul transportului de la producător la colector
sau la centrele de ambalare;
- neasigurarea în depozite și pe timpul transportului a condițiilor
corepunzătoare, cum ar fi: spații curate, uscate, lipsite de mirosuri
străine şi protejate de efectele luminii.
Autorităţile competente vor lua toate măsurile necesare pentru

asigurarea tratamentului confidenţial al informaţiilor furnizate de
categoriile controlate.
Datele introduse în registre, procesele-verbale şi alte date pot fi
utilizate numai la solicitarea autorităților competente.
11
Obiectivele activității de control a laptelui și
produselor din lapte
Laptele este produsul de secreţie al glandelor mamare ale unor
specii de animale, obţinut prin mulgere.
În activitatea de control a laptelui și produselor din lapte trebuie
urmărite proprietățile organoleptice și fizico-chimice, starea ambalajelor,
etichetarea, transportul, depozitarea și comercializarea acestuia.
Din punct de vedere oganoleptic și fizico-chimic, se consideră că
laptele este neconform și în consecință personalul responsabil cu
activitatea de control trebuie să aplice sancțiuni, atunci când prezintă
următoarele:
 culoarea roz-roşietică – cauzată de patologii ale glandei
mamare (leziuni ale canalelor galactofore, papilomatoză,
etc.) sau hrănirii animalelor cu unele plante (hrişcă, coada-
calului, pirul roşu, mugurii de conifere);
 gust amar – determinat de hrănirea animalelor cu plante
care conţin principii amare (absint, pelin, frunze de castan,
lupin);
 gust amărui sau astringent – cauzat de recipientele de
depozitare a laptelui care au fost descoperite, expuse la
raze UV (se descompun proteine şi se formează unele
peptone care imprimă gustul caracteristic);
 gust sărat – cauzat de diferite afecţiuni ale glandei mamare
care determină creşterea cantităţii de cloruri eliminate de
glanda mamară în lapte;
 miros de furaj, miros de purin, miros de dezinfectant,
miros de petrol cauzat de mulsorilor neigienice;
 miros amoniacal sau miros acid de fermentat cauzat de o
depozitare necorespunzătoare (nu s-a făcut o răcire în
prealabil, nu a fost menţinut la temperatură de refrigerare);
1
 miros putrid cauzat de afecţiunile glandei mamare sau
aparatului genital (mamite, metrite, retenţii placentare);
 vâscozitate sub 1,76 centipoise cauzată de falsificării cu
apă (apa are o vâscozitate de 1 centipoise);
 vâscozitate mai mare de 2.6 centipoise cauzată de
învechirea laptelui;
 punctul crioscopic mai mare de - 0,55 °C cauzat de
falsificarea cu apă;
 pH-ul situat în afara intervalului 6,33 - 6,59;
 prezintă reziduuri de antibiotice peste limitele maxime
admise.
Produsele lactate acide

Defectele produselor lactate acide sancționate în activitatea de control
sunt următoarele:
 gustul acru, care apare în urma unei termostatări prelungite, sau în

cazul depăşirii temperaturii de maturare (la iaurt se dezvoltă mai
frecvent Lactobacillus bulgaricus care modifică gustul în acru sau
determină o aromă inexpresivă);
 gustul de mucegai care apare atunci când maiaua de producţie
conţine drojdii şi mucegaiuri;
 gustul de rânced sau oxidativ care apare din cauza unor procese
hidrolitico – oxidative a grăsimilor, favorizate de lumina solară
sau de prezenţa unor cationi de cupru sau de fier, uneori datorită
neigienizării corespunzătoare a utilajelor;
 gustul de oţetit la kefir, apare din cauza unor bacterii acetice ce
transformă alcoolul etilic în acid acetic sau aldehidă acetică gustul
şi mirosul amoniacal, apare datorită proceselor de putrefacţie a
cazeinei sau apariţia unor compuşi de proteoliză ce determină
formarea unor gusturi particulare şi degajarea unor bule de gaz;
2
 consistenţa filantă (exceptând laptele acidofil) aspect mucilaginos,
apare din cauza dezvoltării unor bacterii cazeolitice care dau un
aspect uşor filant coagul dilacerat de gaze, apare ca urmare a
pasteurizării necorespunzătoare a laptelui materie primă,
neigienizării utilajelor şi apariţiei de contaminanţi biologici
(coliformi, levuri sau anaerobi) care dezvoltă gazele;
 separarea zerului de coagul, se produce în cazul în care
fermentarea durează mai mult sau se efectuează la temperaturi mai
ridicate decât cele prevăzute în normele tehnologice, uneori acest
defect apare datorită transporturilor necorespunzătoare, care
favorizează agitarea conţinutului din recipiente;
 consistenţă fluidă (defect semnalat la kefir), apare din cauza
reducerii intensităţii proceselor fermentative lactice şi dezvoltării
procesului fermentativ alcoolic determinat de levuri (dezvoltarea
exagerată a levurilor chiar în timpul fermentaţiei lactice);
 balonarea chefirului, apare din cauza dezvoltării unor bacterii
gazogene, denaturând aspectul organoleptic şi afectând calitatea
igienică a produsului.
În cazul smântânii defectele sanționate de personalul cu atribuții de

control sunt:
 gustul amar, din cauza administrării de furaje râncede sau care
conţin plante cu principii amare, uneori apare și din cauza
neigienizării corespunzătoare a utilajelor;
 gustul de brânză apare din cauza proteolizei cazeinei, sub influenţa
unor bacterii sau levuri;
 gust de peşte, apare din cauza hrănirii excesive cu făină de peşte,
îndeosebi cu făinuri de peşte care au iniţiat modificări alterative;
 gust săpunos, apare în cazul folosirii sodei la igienizarea utilajelor
şi neclătirii corecte;
 consistenţa mucilaginoasă cauzată de dezvoltarea unor bacterii sau
levuri;
3
 consistenţa vâscoasă, apare atunci când maielele de fermentare
sunt contaminate sau se utilizează temperaturi mari de maturare.
În cazul untului, defectele sancționate sunt următoarele:
 gustul amar, apare de regulă imediat după obţinere (atunci când

este impurificat cu oxizi de magneziu sau plumb, glicozizi,
alcaloizi);
 gustul metalic sau de seu apare din cauza expunerii la soare sau
prezintă diferiţi cationi;
 gust cazeos sau brânzos, atunci când maturarea biochimică
durează prea mult şi se ajunge la proteoliză;
 gust rânced, apare din cauza descompunerii trigliceridelor;
 gust săpunos, apare din cauza utilajelor neigienizate sau în cazul
folosirii sodei la igienizarea utilajelor şi neclătirii corecte;
 gust de mucegai, apare din cauza contaminării cu spori de
mucegaiuri;
 gust de peşte, apare din cauza oxidării lecitinelor din compoziţie,
care se descompun în colină, iar din aceasta, mai departe rezultând
trimetilamina, responsabilă de formarea aromei particulare de
peşte;
 consistenţa prea moale, din cauza maturării fizice insuficiente a
smântânii materie primă, sau temperaturii ridicate în timpul baterii
acesteia, când trigliceridele uşor fuzibile nu se aglomerează, acest
defect a fost constatat şi în cazul spălării şi malaxării untului la
temperaturi prea ridicate;
 consistenţa prea tare sau sfărâmicioasă, apare în cazul maturării
fizice prelungite a smântânii materie primă, sau temperaturii prea
scăzute în timpul baterii (mai mică de 8 °C);
 consistenţa lipicioasă, apare din cauza baterii prelungite a
smântânii materie primă, când bobul de unt nu se mai
aglomerează, sau atunci când se prelungeşte spălarea şi malaxarea;
 untul apos, apare în cazul dispersării zarei în compoziţia untului,
sau dacă nu s-a efectuat o spălare corespunzătoare;
4
 untul marmorat, se obţine în cazul:
- în care baterea a fost necorespunzătoare;
- atunci când colorarea nu s-a făcut prin introducerea colorantului
în smântână, înainte de batere;
- folosirii ca materie primă a smântânii prea acide care determină
precipitarea cazeinei şi formarea unor coaguli stabili care rămân în
masa grasă;
- falsificării untului prin amestecarea unor produse care au
proprietăți diferite, produsul final nu are culoare uniformă, ci
păstrează un aspect marmorat;
 untul prea colorat, apare în cazul folosirii în hrana animalelor a
unui furaj care determină excesul de pigmenţi în laptele materie
primă, folosirii în exces a coloranţilor artificiali sau dezvoltării
unor bacterii cromogene (Serattia marcescens – pigment roşu,
Sarcina luteea – pigment galben, Bacterium cianogenum –
pigment albăstrui).
În privința brânzeturilor, defectele și alterările sancționate în activitatea de

control sunt:
 brânza cu pastă prea tare, apare din cauza temperaturii foarte
ridicate la încălzirea a doua sau în timpul presării, din această
cauză consistenţa devine sfărâmicioasă;
 brânza cu pastă lipicioasă, apare din cauza deshidratării
insuficiente a coagulului, sau în cazul în care fermentarea este
necorespunzătoare, uneori acest defect apare în cazul folosirii unei
temperaturi prea ridicate la încălzirea a doua;
 brânză cu structură buretoasă, apare din cauza fermentării lactozei,
sau în cazul poluării laptelui cu germeni gazogeni;
 brânză cu goluri insuficiente, apare la brânzeturile tip Schwaiter
din cauza fermentării propionice incorecte;
 coagul cu crăpături exterioare, este un defect care se constată în
general la caşcaval, unde apar crăpături în structură, de obicei
atunci când umiditatea este mare la maturarea pe stelaje sau când
coagulul s-a mărunţit neuniform;
5
 pastă colorată roşu-brun, apare din cauza dezvoltării unor bacterii
cromogene (Bacterium rubrum, Serattia marcescens), sau a unor
bacterii denitrificante care determină formarea de nitriţi;
 culoare roşie a pastei, se mai constată în cazul prezenţei nitriţilor
în laptele materie primă sau transformării amoniacului în nitriţi, în
cursul procesului de proteoliză;
 pastă cu pete portocalii, apare din cauza dezvoltării unor levuri
(Oidium aurantiacum);
 pastă cu pete albăstrui, apare din cauza formării sulfurii de fier din
hidrogenul sulfurat, sau dezvoltării unor bacterii, levuri sau
mucegaiuri (Oidium niger, Aspergillus sp., Cladosporium
herbarum, Penicillum sp., Mucor mucedo, Bacillus mezentericus);
 gustul acid – apare din cauza deshidratării insuficiente a
coagulului, în special la brânzeturile cu maturare avansată (creşte
aciditatea);
 gustul amar – apare din cauza proteolizei şi formării de peptone,
sau din cauza descompunerii grăsimilor;
 gustul dulce-picant – apare din cauza bacteriilor propionice care se
dezvoltă excesiv pe substrat;
 gustul rânced – apare în cazul dezvoltării unor bacterii lipolitice
(Pseudomonas sp.);
 gustul putrid – apare de regulă în telemele atunci când se dezvoltă
bacterii halofile;
 balonarea timpurie a brânzeturilor – se formează goluri mici şi
numeroase, din cauza unor microorganisme halofile (bacteriile
coliforme asociate cu Aeromonas, care au activitate
lactozofermentativă intensă) şi gustul devine picant;
 balonarea târzie a brânzeturilor – se produc goluri mari şi
numeroase, separate de o membrană de grăsime, de regulă după 10
zile de la scoaterea de sub presă şi până la două luni de la
fabricare, se constată miros butiric din cauza dezvoltării bacteriilor
sporulate (Clostridium tyrobutiricum se dezvoltă masiv,
transformând lactatul în butirat);
6
 putrezirea albă (cancerul brânzeturilor) – apare la brânzeturile cu
pastă tare şi semitare, din cauza dezvoltării intense a lui
Clostridium sporogenes, apar caverne sau zone cu consistenţă
foarte moale, de culoare albă, cu un aspect făinos, cu miros ihoros,
această modificare alterativă apare de obicei din cauza
tehnologizării necorespunzătoare în etapa încălzirii a II-a;
 putrezirea cenuşie a brânzeturilor – produsul are culoare albăstruie
sau gri-cenuşie, presărată cu puncte negricioase, gustul este putrid,
cu miros aliaceu (aromă de ceapă), după 1 – 2 luni mirosul şi
gustul sunt fecaloide, în general această alterare este determinată
de Bacterium proteoliticum;
 alterări determinate de mucegaiuri care evoluează fie superficial,
fie profund, determinând proteoliză şi lipoliză intensă şi formarea
unor compuşi secundari care fac produsul neconsumabil.
În privința etichetării laptelui și produselor din lapte, personalul

responsabil cu activitatea de control trebuie să verifice dacă aceasta are
inscripţionate pe câmpul vizual următoarele elemente:
 denumirea produsului alimentar;
 lista ingredientelor folosite;
 cantitatea netă a produsului alimentar;
 data durabilităţii minimale sau data-limită de consum;
 condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare;
 ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud
materie primă pentru consum;
 denumirea ambalatorului şi marca de identificare;
 numele, denumirea comercială şi adresa procesatorului din
sectorul laptelui pentru consum;
 declaraţia nutriţională;
 conţinut de grăsime exprimat în procente;
 procesul de tratament termic utilizat: pasteurizat, sterilizat,
ultrapasteurizat.
7
Pentru unele produse pe etichetă trebuie adăugate informații
suplimentare, respectiv:
 pentru laptele şi produsele lactate care provin de la alte specii
de animale decât de la vaci, se specifică specia de la care
provine;
 modificările de compoziţie precum îmbogăţirea laptelui în
proteine lactice, săruri minerale sau vitamine, reducerea
conţinutului de lactoză prin conversia în glucoză şi galactoză;
 menţiunea "Produs natural" obligatoriu doar pentru produsele
care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele
crud provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în
compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf;
 menţiunea "Produs românesc" obligatoriu doar pentru
produsele care folosesc în proporţie de 100% lapte crud ca
materie primă provenit din fermele din România;
 pentru produsele care conțin lapte praf trebuie să fie
inscripționată, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinzând
sintagma "Conţine lapte praf în proporţie de __%".
Etichetarea necorespunzătoare constituie contravenţie, şi se
sancţionează cu amendă sau retragerea pe timp de 6 luni a autorizaţiei de
funcţionare a producătorilor sau comercianţilor, dacă potrivit legii penale,
faptele nu sunt atât de grave încât să constituie infracţiune. Constatarea
contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul împuternicit
din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
În procesul de ambalare a laptelui și produselor din lapte sunt

sancționate următoarele aspecte:
 spaţiile pentru păstrarea şi depozitarea materialelor
folosite la preambalare şi ambalare nu sunt igienice, au
paraziţi, nu sunt separate de spaţiile care conţin substanţe
ce ar putea contamina produsele;
 materialele folosite la preambalare şi ambalare sunt
depozitate pe podea;
8
 ambalarea nu se efectuează în spaţii special destinate
acestui scop;
 ambalarea nu se efectuează în condiţii de igienă;
 materialele folosite nu sunt suficient de rezistente pentru a
proteja efectiv produsele;
 materialele folosite la preambalare şi ambalare sunt
refolosite;
 ambalaje deteriorate în procesul de manipulare;
 recipiente nesigilate.
În procesul de depozitare şi transport al laptelui sunt
sancționate următoarele aspecte:
 depozitarea produselor nu se face la temperaturile stabilite
de către producător şi specificate pe eticheta produsului;
 suprafeţele interioare ale recipientelor folosite la
transportul laptelui pasteurizat şi de asemenea oricare altă
parte ce poate veni în contact cu laptele, nu sunt din
material neted, uşor de curatat, igienizat şi dezinfectat,
necorodabil şi care nu transferă laptelui substanţe care să
pericliteze sănătatea publică sau să confere acestuia
caracteristici organoleptice anormale;
 mijloacele de transport, recipientele şi containerele folosite
la transportul laptelui pasteurizat, nu sunt echipate astfel
încât temperatura necesară, să fie menţinută pe toată
perioada transportului.
9
Sancțiuni aplicate micilor producători care comercializează lapte şi
produse din lapte în piețe și târguri
Vor fi aplicate sancțiuni, de către organele de control, în

următoarele situații:
 micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în

pieţele agroalimentare şi târguri, nu sunt înregistraţi sanitar-
veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;
 laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în
brânzeturi, nu provine de la animale sănătoase, crescute în
ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu
suferă de boli ce pot fi transmise la om prin intermediul laptelui;
 micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte
către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, nu
deţin carnete de sanătate pentru animalele de la care provine
laptele, conform Ordinului ANSVSA nr.111/2008 ;
 brânzeturile destinate comercializării de către micii producători,
nu sunt expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe
agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în
recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de
curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);
 brânzeturile nu sunt protejate corespunzător împotriva
contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către
consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic,
pungi din plastic etc);
 în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea
vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente
confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea nu sunt curate
şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii
produselor şi prevenirea contaminării;
 comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri,
nu se face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de
unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată
alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate
corespunzător;
10
 nu este asigurată trasabilitatea brânzeturilor obţinute de micii
producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare,
care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului,
numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:
- aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete
adezive;
–utilizarea de pungi imprimate;
– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada
comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri
aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat.
11
CONTROLUL OFICIAL AL ALIMENTELOR
Controlul oficial al alimentelor urmăreşte dacă unităţile care

produc, prelucrează, depozitează, transportă sau comercializează
alimentele, auxiliarii "adjuvanţi" tehnologici, aditivii alimentari,
vitaminele, sărurile minerale, oligoelementele şi alţi aditivi destinaţi
vânzării ca atare, personalul implicat, obiectele sau materialele care vin în
contact cu alimentele în timpul fabricaţiei, manipulării sau comercializării
sunt conforme cu reglementările legale în vigoare, respectă tehnologiile
de fabricaţie, inclusiv calitatea utilajelor de fabricaţie. Scopul principal al
controlului oficial al alimentelor este de a asigura ca alimentele destinate
pieţei interne sau exportului să prezinte siguranţă, să fie salubre şi apte
pentru consum.
Autorităţile competente controlează alimentele pe întregul lor
circuit, de la producere până la comercializare, conform atribuţiilor şi
competenţelor legale în vigoare.
Controlul alimentelor se realizează prin inspecţiile efectuate de
inspectorii de stat pentru controlul alimentelor, care au obligaţia să
păstreze secretele de fabricaţie sau datele pe care le cunosc despre
unităţile controlate.
Inspecţia cuprinde verificarea materiilor prime, ingredientelor,
auxiliarilor tehnologici şi a altor produse utilizate pentru prepararea şi
producţia alimentelor, produselor semifabricate, produselor finite,
metodelor de conservare, condiţiilor de amplasare şi de igienă a unităţilor
în care alimentele sunt procesate, asigurarea apei potabile, verificarea
mijloacelor de transport, a echipamentelor şi mijloacelor tehnologice
utilizate în procesarea alimentelor, etichetarea, materialele utilizate în
contact cu alimentele, mijloacele, procedurile şi materialele folosite
pentru igienizarea unităţilor şi echipamentelor şi îndepărtarea reziduurilor.
În scopul verificării securităţii şi/sau a calităţii alimentelor prin
analize de laborator, inspectorii autorizaţi să exercite controlul pot preleva
probe de alimente, materiale în contact cu alimentele, substanţe utilizate
pentru curăţenie şi orice alte substanţe care pot afecta caracteristicile
alimentelor. Analizele trebuie efectuate numai de laboratoarele oficiale
ale autorităţilor competente pentru executarea controlului oficial al
alimentelor, iar contravaloarea analizelor efectuate pe probele prelevate se
taxează conform actelor normative în vigoare.
1
Inspecţia cuprinde verificarea persoanelor care lucrează în
unităţile care produc, prelucrează, depozitează, transportă sau
comercializează alimente, pentru a stabili dacă ele îndeplinesc condiţiile
de sănătate şi igienă.
Inspecţia cuprinde verificarea securităţii şi/sau a calităţii
alimentelor prin analize de laborator.
Inspecţiile trebuie efectuate regulat şi/sau atunci când se
suspectează o neconformitate, prin utilizarea unor mijloace proporţionale
cu scopul urmărit. Ca regulă generală, inspecţiile vor fi efectuate fără
avertisment prealabil.
Inspecţia poate fi suplimentată, dacă este cazul, cu interviuri cu
conducerea unităţii inspectate şi cu persoanele care lucrează pentru
această unitate, cu citirea valorilor înregistrate cu instrumentele de măsură
instalate de unitatea respectivă şi cu inspecţii realizate cu propriile
instrumente asupra măsurătorilor realizate cu instrumentele instalate de
unitatea respectivă.
Drepturile şi îndatoririle inspectorilor de stat pentru controlul
alimentelor sunt următoarele:
 Inspectorii sunt autorizaţi să facă copii de pe materialele şi
documentele care se află în posesia celor inspectaţi sau referinţe
despre acestea.
 Inspectorii sunt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu
divulge unei terţe părţi secretele comerciale sau alte informaţii
confidenţiale ori particulare obţinute în timpul sau în legătură cu
inspecţia, dacă nu li se cere să facă aceasta de către o autoritate
judecătorească sau de către partea inspectată.
 Inspectorii care descoperă sau suspectează neconformarea cu
prevederile actelor normative în vigoare vor lua măsuri în
conformitate cu prevederile acestora.
 Inspectorii de stat pot solicita pe timpul controlului, după caz,
protecţia personală şi sprijinul organelor de poliţie.
Inspecţiile sunt efectuate de inspectorii autorizaţi ai autorităţilor
competente.
Măsuri dispuse de autorităţile competente

Autoritatea desemnată pentru controlul alimentelor, în toate
cazurile în care constată nerespectarea prevederilor actelor normative în
vigoare, este împuternicită:
2
 să interzică funcţionarea unităţilor care produc, prelucrează,
depozitează, transportă sau comercializează alimente, precum şi
folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanţi, materiale de
ambalare, echipamente, ustensile, utilaje şi substanţe de
decontaminare;
 să declare alimentele ca fiind improprii consumului sau
necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, să limiteze sau să
interzică utilizarea şi comercializarea acestora, să le dirijeze
pentru consum condiţionat pentru utilizarea sau comercializarea în
alte scopuri şi să ordone distrugerea lor în conformitate cu
reglementările legale în vigoare;
 să retragă autorizaţia de funcţionare a unităţilor producătoare şi de
comercializare a alimentelor;
 să sesizeze organele de cercetare penală în cazul în care faptele
constatate pot constitui infracţiuni;
 să interzică temporar comercializarea loturilor de alimente
suspecte sub aspect calitativ. Deţinătorul alimentelor interzise
temporar de la comercializare trebuie să asigure condiţii de
păstrare şi de conservare adecvate până la clarificarea situaţiei
acestora.
Autoritatea desemnată pentru controlul alimentelor poate aplica
amenzi pentru contravenţii, în conformitate cu prevederile reglementărilor
legale în vigoare.
Sancţiuni
 Încălcarea prevederilor legale în vigoare privind alimentele

atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală,
după caz.
 Fabricarea de alimente falsificate sau contrafăcute
constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului
penal.
 Faptele care constituie contravenţii şi valoarea amenzilor
aplicate se stabilesc în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare.
3
Obiective privind producţa, circulaţia şi comercializarea alimentelor,
în activitatea de control
Unităţile în care se produc alimente, ingrediente, aditivi alimentari
şi auxiliari tehnologici se amplasează numai în acele spaţii care
îndeplinesc condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Alimentele, ingredientele, aditivii alimentari şi auxiliarii
tehnologici se produc în unităţi care îndeplinesc condiţiile de funcţionare
stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Condiţii privind utilizarea aditivilor alimentari

La fabricarea alimentelor se utilizează numai aditivi şi materiale
de ambalare sau orice alte materiale care vin în contact cu alimentele,
avizate de autoritățile competente, conform reglementărilor legale în
vigoare.
Fabricarea, depozitarea şi transportul alimentelor se fac cu
respectarea normelor tehnologice, igienicosanitare şi sanitare veterinare,
care să asigure îndeplinirea cerinţelor de sănătate publică, de igienă
alimentară şi de calitate a alimentelor.
Alimentele trebuie să aibă o compoziţie care să asigure atât
calitatea acestora, cât şi sănătatea consumatorilor şi să îndeplinească
condiţiile de igienă prevăzute de normele legale în vigoare.
Reglementările privind nivelul de admisibilitate a aditivilor
alimentari şi a auxiliarilor tehnologici din compoziţia alimentelor, precum
şi igiena alimentelor se stabilesc de autoritățile competente
La fabricarea sau la manipularea alimentelor destinate
comercializării sunt interzise:
 utilizarea aditivilor care nu au fost autorizaţi, fie singuri,
fie în combinaţie cu alte substanţe;
 utilizarea proceselor tehnologice în vederea obţinerii de
aditivi neautorizaţi în produsele alimentare;
 utilizarea peste limitele maxime admise a aditivilor
autorizaţi.
Fac excepţie:
 aditivii care au fost îndepărtaţi din alimente complet sau
care se regăsesc în produsul ce urmează să fie vândut în
cantităţi reziduale, tehnic inevitabile şi tehnologic
4
inactive, care nu pun în pericol sănătatea sau nu modifică
proprietăţile organoleptice ale produsului;
 apa distilată sau demineralizată, aerul, azotul ori dioxidul
de carbon, pentru situaţiile în care acestea nu sunt utilizate
ca presurizanţi, sau hidrogenul, dacă se foloseşte la
hidrogenarea grăsimilor sau la fabricarea alcoolilor.
Se interzice comercializarea aditivilor sau a schimbătorilor de ioni
a căror utilizare este interzisă la fabricarea sau la manipularea alimentelor.
Se interzice comercializarea alimentelor dacă acestea au fost
fabricate sau manipulate cu încălcarea reglementărilor legale în vigoare.
În vederea protejării intereselor consumatorilor şi ţinându-se
seama de cerinţele tehnologice, nutriţionale şi dietetice ale alimentelor, se
ține seama de reglementările și instrucţiunile legale referitoare la:
 utilizarea aditivilor în general sau numai pentru anumite
alimente ori pentru anumite scopuri;
 specificarea aditivilor admişi şi a limitelor maxime pentru
aditivi şi produşii lor de reacţie conţinuţi în alimente,
precum şi a condiţiilor de puritate pentru aditivi şi
schimbătorii de ioni;
 fabricarea, manipularea şi comercializarea aditivilor şi a
schimbătorilor de ioni;
 interzicerea sau restricţionarea utilizării anumitor aditivi şi
schimbători de ioni la fabricarea alimentelor;
 reactualizarea aditivilor admişi, în funcţie de condiţiile de
folosire şi de informaţiile ştiinţifice.
Reglementările privind prezenţa contaminanţilor în alimente se

bazează pe principiul conform căruia alimentul care conţine un
contaminant într-o cantitate neacceptată din punct de vedere al sănătăţii
publice, respectiv la un nivel de toxicitate care depăşeşte limitele maxime
admise, să nu fie fabricat şi distribuit în vederea comercializării.
Tratamentul alimentelor cu radiaţii ionizante se face numai:

 în unităţi de iradiere autorizate din punct de vedere al securităţii
nucleare de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor
Nucleare şi din punct de vedere sanitar, de către Ministerul
Sănătăţii;
5
 cu asigurarea mijloacelor de protecţie şi de securitate a sănătăţii
consumatorilor, după avizarea produsului de Ministerul Sănătăţi.
Iradierea alimentelor poate fi autorizată doar în cazul în care:

 este justificată şi necesară din punct de vedere tehnologic;
 nu prezintă riscuri pentru sănătate şi este realizată în condiţiile
prevăzute de reglementările legale în vigoare;
 este în beneficiul consumatorului;
 nu este utilizată ca înlocuitor al practicilor de igienă şi sănătate sau
al bunelor practici de fabricaţie ori de cultivare.
Iradierea alimentelor poate fi utilizată numai în următoarele

scopuri:
 pentru reducerea riscului bolilor provocate de organismele
patogene din alimente, prin distrugerea acestora;
 reducerea procesului de alterare a alimentelor prin
distrugerea organismelor dăunătoare şi stoparea proceselor
de deteriorare;
 reducerea pierderilor alimentare prin maturarea,
germinarea sau încolţirea prematură;
 îndepărtarea din alimente a organismelor dăunătoare
plantelor sau produselor din plante.
Utilizarea tratamentului cu radiaţii ionizante ca substituent al
practicilor de igienă sau sănătate ori al bunei practici de producţie sau de
cultivare agricolă este interzisă.
Materialele utilizate la ambalarea alimentelor ce urmează să fie
iradiate trebuie să corespundă acestui scop şi să fie avizate de Ministerul
Sănătăţii.
Tratarea prin iradiere nu poate fi utilizată în combinaţie cu alte
metode chimice de tratare folosite în acelaşi scop.
Iradierea poate fi realizată numai prin sursele autorizate de
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
Etichetarea alimentelor tratate cu radiaţii ionizante se face prin
înscrierea pe etichete a expresiilor "Tratat prin ionizare" sau "Tratat cu
radiaţii ionizante".
6
Condiţii privind reziduurile de pesticide şi alte produse care se
regăsesc în alimente
Este interzisă comercializarea alimentelor care conţin:

 reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor,
fertilizatori, astfel cum sunt definite în reglementările legale
specifice, sau alte produse pentru tratarea plantelor şi solului,
produse pentru protejarea depozitării ori produsele lor de
degradare sau de reacţie, peste limitele prevăzute în reglementările
legale în vigoare;
 reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor, astfel
cum sunt definite în reglementările legale specifice, care nu au
fost autorizate şi care sunt interzise să fie folosite pentru alimente
sau pentru materiile lor prime.
Reglementări privind reziduurile de pesticide şi alte produse care

se regăsesc în alimente vizează:
 limite maxime admise de reziduuri sau de alte substanţe în/pe
alimente;
 interzicerea comercializării alimentelor al căror conţinut în
reziduuri sau în alte substanţe depăşeşte limita maximă admisă;
 stabilirea măsurilor pentru dezinfectarea, decontaminarea şi
dezinfestarea camerelor sau a echipamentelor în care ori cu care
au fost fabricate, manipulate sau comercializate alimentele,
precum şi specificarea, interzicerea sau restricţionarea utilizării de
mijloace, echipamente ori metode, în vederea protejării intereselor
consumatorilor.
Condiţii privind prezenţa în alimente a substanţelor active

farmacologic
Este interzisă fabricarea şi comercializarea alimentelor de origine

animală, dacă ele conţin reziduuri de substanţe active farmacologic sau
produsele lor de metabolism:
- a căror utilizare a fost interzisă la animale prin
reglementări legale specifice;
- care depăşesc limitele maxime admise de reziduuri de
medicamente de uz veterinar în produsele de origine
7
animală, prevăzute de reglementările specifice legale în
vigoare;
- care nu au fost autorizate sau înregistrate ca
medicamente pentru tratamentul animalelor sau a căror
utilizare a fost interzisă prin alte reglementări legale în
vigoare ori care nu sunt autorizate pentru utilizare ca
aditivi în hrana animalelor.
În situaţiile în care substanţele active farmacologic sunt autorizate
şi înregistrate ca medicamente ori sunt autorizate ca aditivi în hrana
animalelor, se pot fabrica alimente de origine animală, care pot fi
comercializate dacă sunt respectate perioadele de aşteptare stabilite în
reglementările specifice legale în vigoare.
Reglementări privind prezenţa în alimente a substanţelor active
farmacologic:
 sunt stabilite limitele maxime pentru substanţele farmacologic
active şi produsele lor de reacţie, care nu pot fi depăşite în/pe
alimentele comercializate;
 sunt excluse din tratamentul animalelor, în totalitate sau pentru
anumite scopuri, acele substanţe farmacologic active care ar
conduce la depăşirea conţinutului de reziduuri admis în alimentele
de origine animală sau se respectă perioadele de aşteptare pentru
aceste substanţe şi se interzice comercializarea alimentelor care au
fost produse cu încălcarea acestor reglementări;
 sunt stabilite limitele maxime pentru reziduurile de antibiotice,
substanţe medicamentoase, hormoni, substanţe anabolizante, ca
rezultat al folosirii acestora în practica zootehnică pentru
stimularea creşterii animalelor şi în practica sanitară veterinară
pentru tratarea animalelor bolnave;
 sunt stabilite limitele maxime pentru metalele grele sau alte
substanţe nocive care poluează mediul şi care provin în principal
din sfera industrială şi a transportului;
 sunt stabilite limitele maxime pentru microtoxinele care provin
din dezvoltarea mucegaiurilor toxigene pe materiile prime sau pe
produsele finite.
8
Condiţii privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială,
suplimentele nutritive, alimentele fortificate şi cele modificate genetic
Reglementările privind alimentele cu destinaţie nutriţională

specială, suplimentele nutritive, alimentele fortificate şi cele modificate
genetic se bazează pe principiul comercializării numai a alimentelor
destinate unor cerinţe speciale de nutriţie, care nu sunt periculoase pentru
sănătatea publică şi pentru care se asigură o informare corespunzătoare a
consumatorilor privind proprietăţile şi caracteristicile acestora.
Reglementările prevăd:
 reguli privind fortificarea, restaurarea cu nutrienţi a alimentelor,
precum şi reguli privind fabricarea şi comercializarea
suplimentelor de hrană care conţin nutrienţi;
 doza zilnică de nutrienţi recomandată;
 asigurarea consumatorilor că alimentele fortificate, restaurate şi
normalizate cu nutrienţi şi suplimentele de hrană care conţin
nutrienţi nu sunt periculoase pentru sănătatea publică.
Condiţii privind producţia, igiena şi ambalarea alimentelor

Producători de alimente au următoarele responsabilităţi:
 să comercializeze numai alimentele care prezintă siguranţă, sunt
salubre şi apte pentru consum.
 să respecte parametrii privind proprietăţile organoleptice, fizice,
chimice, microbiologice şi toxicologice ale alimentelor conform
reglementărilor legale în vigoare.
 să organizeze şi să aplice controlul calităţii alimentelor, fabricate
sau manipulate, în laboratoare proprii sau în laboratoare
autorizate.
 Să nu fabrice şi comercializeze alimente contrafăcute .
În privința materialelor care vin în contact cu alimentele

autoritățile competente au adoptat reglementări care includ:
 condiţii generale pentru toate materialele care vin în contact cu
alimentele şi măsuri şi proceduri specifice pentru categorii diferite
de materiale care vin în contact cu alimentele.
 obligativitatea producerii de materiale şi obiectele care vin în
contact cu alimentele în conformitate cu bunele practici de
fabricaţie, astfel încât, în condiţiile lor normale şi prevăzute de
9
utilizare, să nu transfere alimentelor constituenţi în cantităţi care ar
putea periclita sănătatea umană sau care ar putea aduce o
schimbare inacceptabilă, potrivit legii, în compoziţia alimentelor
sau o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale acestora.
Etichetarea alimentelor
Etichetarea alimentelor trebuie să ofere consumatorilor
informaţiile necesare, suficiente, verificabile şi uşor de comparat, care să
permită acestora să aleagă produsul corespunzător exigenţelor şi
posibilităţilor lor financiare, să cunoască eventualele riscuri la care ar
putea fi supuşi, astfel încât să nu fie induşi în eroare.
Informaţiile de pe etichetele alimentelor trebuie să fie înscrise în
limba română, indiferent de ţara producătoare, fără a se exclude
prezentarea lor în alte limbi, să fie vizibile, lizibile şi inscripţionate într-
un mod care să nu permită ştergerea lor.
Condiţii pentru oferirea alimentelor spre vânzare

Alimentele pot fi comercializate numai în spaţii special amenajate
şi destinate acestui scop, în condiţii de igienă adecvate şi cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
Alimentele oferite spre comercializare trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
 să fie fabricate conform prevederilor legale, în scopul protecţiei
sănătăţii publice, protecţiei igienei alimentului şi protecţiei
calităţii produsului;
 să se încadreze în nivelurile maxime admise de contaminare fizică,
chimică, microbiologică, toxicologică sau radiologică, stabilite
prin reglementări speciale;
 să fie ambalate, etichetate şi marcate conform reglementărilor
specifice, iar inscripţionarea etichetelor să fie vizibilă, lizibilă şi
corectă.
Restricţii privind comercializarea alimentelor

Este interzisă comercializarea alimentelor care:
 nu sunt însoţite de documente care le atestă originea, provenienţa
şi securitatea;
 sunt manipulate şi comercializate în condiţii necorespunzătoare de
igienă, care pun în pericol sănătatea consumatorilor;
10
 afectează sănătatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau
substanţe drept alimente.
În scopul evitării daunelor asupra sănătăţii, cauzate de alimente există
reglementări emise de autorităţile competente pentru:
 interzicerea sau restricţionarea utilizării anumitor produse,
substanţe, obiecte ori procese tehnologice;
 specificarea utilizării anumitor procese de fabricare sau
manipulare a alimentelor;
 impunerea unor cerinţe la fabricarea, manipularea sau
comercializarea anumitor alimente;
 indicarea utilizării avertismentelor, a altor prezentări cu efect de
avertizare şi precauţii de siguranţă pentru anumite substanţe;
 interzicerea sau restricţionarea fabricării ori manipulării anumitor
substanţe dăunătoare din punct de vedere fiziologic în fabricile de
procesare a alimentelor, precum şi introducerea lor în astfel de
fabrici.
11
SOLUŢIONAREA PETIŢIILOR
CONSUMATORILOR
Pentru soluționarea petițiilor consumatorilor există o procedură cadru, procedură ce

stabileşte condiţiile şi modalităţile de efectuare a cercetării aspectelor sesizate sau
reclamate de către consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice
constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale,
industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.
Procedura se aplică de către personalul cu atribuţii de control al Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor şi al structurilor teritoriale subordonate.
Consumatorii se pot adresa structurilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor, prin sesizare sau reclamație, ambele reprezentând în sensul general petiții.
Sesizarea se poate făce în scris ori prin poşta electronică, prin
preluarea/completarea fişei de sesizare/reclamaţie, cu privire la lipsa conformităţii
produselor/serviciilor achiziţionate, fără solicitare de pretenţii materiale, prin care se aduce
la cunoştiinţă o posibilă încălcare a drepturilor şi intereselor consumatorilor;
Reclamaţia poate fi făcută în scris sau prin poşta electronică, prin
preluarea/completarea fişei de sesizare/reclamaţie privind lipsa conformităţii
produselor/serviciilor oferite de operatorii economici sau alte încălcări ale drepturilor şi
intereselor consumatorilor şi prin care se solicită pretenţii materiale sau de altă natură .
Reclamaţiea poate avea caracter trasfrontalier, situație în care de asemenea poate fi
făcută în scris sau prin poştă electronică prin preluarea fişei de reclamaţie de către
personalul CRPC privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor sau alte încălcări ale
drepturilor şi intereselor consumatorilor, români sau din alt stat membru, în cazul unor
relaţii comerciale cu carcater transfrontalier şi prin care se solicită pretenţii materiale,
conform prevederilor legale.
Se consideră relaţii comerciale cu caracter transfrontalier acele relaţii în cazul cărora fie
comerciantul este stabilit în alt stat membru, iar consumatorul este român, fie
consumatorul este din alt stat membru iar fapta s-a săvârşit pe teritoriul României.
Conform legislației în vigoare structurile teritoriale (CRPC), au un sistem propriu

pentru preluarea, înregistrarea, stocarea, analizarea, prelucrarea şi rezolvarea petiţiilor
consumatorilor cu privire la încălcări ale unor drepturi ale acestora, urmărindu-se aplicarea
corectă a prevederilor legale, inclusiv comunicarea, în scris, către aceştia a rezultatului
cercetărilor.
Înainte să se adreseze structurilor teritoriale, consumatorii vor fi îndrumaţi să se
adreseze mai întâi vânzătorului. În cazul constatării lipsei conformităţii
produselor/serviciilor în cadrul termenului de garanţie sau a datei durabilităţii
minimale/datei limită de consum, aducerea acestora la conformitate sau înlocuirea
acestora, în fiecare caz, se face fără plată – vânzătorul/prestatorul de servicii suportă toate
costurile necesare legate de transport, manipulare, expertizare, demontare, montare,
manoperă, materialele utilizate şi ambalare. După expirarea termenului de garanţie,
1
remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot fi folosite în scopul pentru care au fost
realizate ca urmare a unor vicii ascunse apărute în cadrul duratei medii de utilizare sunt
obligaţii ale operatorului economic.
Pentru operativitatea şi eficientizarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, în
sprijinul petiţionarilor, se recomandă ca petiţiile să fie adresate direct structurilor teritoriale
pe raza cărora se află entitatea reclamată. Petiţiile înregistrate la A.N.P.C. (Autoritatea
Centrală) se transmit structurilor teritoriale de la care petiţionarii vor primi răspuns.
Structurile teritoriale sunt obligate să desemneze, prin decizie administrativă/fişa
postului, persoanele care au în atribuţii rezolvarea petiţiilor (responsabili cu petiţiile) şi
expedierea răspunsurile către petiţionari.
Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare,
autorităţilor sau instituţiilor publice, care au ca atribuţii rezolvarea problemelor
reclamate/sesizate, informându-se, în aces sens, consumatorul.
În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi
problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care
trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.
Unele dintre petițiile înregistrate sunt clasate, respectiv:
 petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale
petiţionarului, a entităţii reclamate şi ale produsului/serviciului reclamat, precum şi
cele care nu au ataşate documentele aferente achiziţionării produsului sau
serviciului ori alt document care să aibă legatură cu aspectele reclamate;
 petiţiile care conţin informaţii aberante, impertinente, irelevante, limbaj agresiv şi
jignitor;
 petiţiile formulate cu tardivitate, care se referă la fapte contravenţionale săvârşite în
termen mai mare de 6 luni de la data înregistrării petiţiilor, cu excepţia celor ce constituie
contravenţii continue;
 petiţiile nelizibile şi/sau neinteligibile;
 petiţiile formulate care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti;
 petiţiile care sunt adresate prin interpuşi, inclusiv prin case de avocatură dacă nu
sunt însoţite de împuternicire avocaţială;
Se va informa petentul cu privire la clasarea petiţiei în maxim 10 zile de la înregistrare.
Preluarea şi înregistrarea petiţiilor/informaţiilor de la consumatori
Preluarea petiţiilor se poate face utilizând: birourile de primire/înregistrare ale

structurilor teritoriale, poşta electronică, fax, poştă.
Înregistrarea petiţiilor se face de către comisariatele regionale pentru protecţia
consumatorilor. Petiţiile se preiau şi se înregistrează, indiferent dacă operatorul economic
are sediul sau nu pe raza de activitate a structurii teritoriale la care consumatorul s-a
adresat.
Petiţiile trebuie să conţină informaţii referitoare la produsul sau serviciul reclamat,
datele de identificare a operatorului economic, inclusiv anexarea documentelor probatorii.
Petiţiile transmise prin e-mail trebuie să cuprindă datele de identificare a
petentului, adresa de e-mail fiind insuficientă.
Pentru formularea în scris a petiţiei, petentul trebuie să completeze datele din “Fişa
de sesizare/reclamaţie”.
Persoana care înregistreaza petiţia se va asigura că petiţionarul face petiţia în nume
propriu.
2
Reclamaţiile transfrontaliere pot fi soluţionate de către ANPC sau cele pentru care
ANPC nu este responsabilă cu soluţionarea se redirecţionează către ECC România ori se
redirecţionează către autoritatea competentă din alt stat membru.
Soluţionarea petiţiilor
Soluţionarea petiţiilor se poate face:
- pe cale amiabilă,
- prin acţiuni de control.
Soluţionarea petiţiilor pe cale amiabilă
În vederea soluționării petițiilor pe cale amiabilă, la înregistrarea unei reclamaţii se

verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil la vânzător, respectiv dacă acesta a
întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile legii și pretenţiile formulate de
petent. După aceste verificări, comisarii pot soluţiona operativ petiţiile, fără a fi necesară
deplasarea în teren, astfel:
- apelarea telefonică a entităţii reclamate şi consilierea acesteia, astfel încât să
accepte soluţionarea reclamaţiei pe cale amiabilă, în condiţii legale;
- notificarea entităţii reclamate, prin care se solicită soluţionarea pe cale amiabilă a
petiţiei şi punerea în drepturi a consumatorului, în condiţiile legii.
Cu acordul scris al petentului, Notificarea împreună cu o copie a Fişei de
reclamaţie, se vor transmite entităţii prin poştă/fax sau, după caz, vor fi transmise direct
prin intermediul petiţionarului care a depus reclamaţia.
În toate cazurile, notificarea, inclusiv poziţia operatorului economic, respectiv
poziţia consumatorului, va fi solicitată operatorului economic pentru returnare (prin
fax/poştă).
În situaţia în care reclamaţia nu se soluţionează pe cale amiabilă, structura
teritorială va declanşa acţiunea de control pentru cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei.
Apelarea la una din cele două modalităţi de rezolvare pe cale amiabilă a petiţiilor se
va face numai în situaţiile în care consumatorul nu s-a prezentat, în prealabil, la operatorul
economic şi numai în cazurile în care neconformităţile produselor sau serviciilor
reclamate/sesizate afectează individual consumatorul, respectiv natura neconformităţilor
nu impune desfăşurarea unor acţiuni de control din partea Comisariatului pentru prevenirea
sau limitarea prejudicierii altor consumatori.
Soluţionarea petiţiilor prin acţiuni de control

 La înregistrarea unei petiţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la
vânzător, respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în
condiţiile legii.
 Conducerea structurii teritoriale va asigura, într-un termen rezonabil de la data
înregistrării petiţiei, dar fără a depăşi termenul legal, declanşarea cercetării, echipa
de control fiind formată, de regulă, din doi comisari, cu excepţia cazurilor în care
Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct aprobă cercetarea, în scris, de către un singur
comisar.
 În situaţia în care numărul mare de petiţii înregistrate într-o perioadă de timp nu
permite cercetarea lor individuală, conducerea poate dispune, pe baza unor
priorităţi stabilite, să se procedeze, după caz, la cercetarea concomitentă a mai
multor petiţii la acelaşi operator economic.
 În situaţia în care atât soluţionarea petiţiei, cât şi stabilirea măsurilor pentru
limitarea prejudicierii altor consumatori nu se pot face prin acţiuni desfăşurate la
3
nivelul judeţului, fişa de sesizare/reclamaţie se va transmite structurii teritoriale pe
a cărei rază de activitate se află operatorul economic respectiv (producător,
distribuitor, vânzător), însoţită, atunci când situaţia o impune, de o constatare
prealabilă efectuată asupra produsului reclamat.
 Cercetarea sesizărilor se va face cu respectarea confidenţialităţii datelor de
identitate a persoanelor care au sesizat.
 Cercetarea şi concluzionarea petiţiilor se vor face în termen de 30 de zile
calendaristice de la data înregistrării lor la structura teritorială în competenţa căreia
se află rezolvarea cauzei.
 În cazul în care aspectele sesizate prin petiţie impun o cercetare care necesită timp,
ca urmare a apariţiei unor situaţii neprevăzute, Comisarul Şef/Comisarul Şef
Adjunct, poate prelungi termenul de 30 zile calendaristice cu cel mult 15 zile, cu
anunţarea petiţionarului despre acest fapt.
 În situaţia în care cercetarea petiţiei nu se poate efectua, ca urmare a unor cauze
obiective (lipsa documentelor doveditoare sau a unor informaţii eronate,
insuficiente) în registrul de evidenţă, la rubrica “Concluzii” se va înscrie
“Reclamaţie nesoluţionabilă”, cu precizarea cauzelor.
 Cercetarea se va efectua având la bază documentele probatorii puse la dispoziţie de
petiţionar, rezultatele controlului efectuat la operatorul economic asupra produselor
similare existente la comercializare şi, după caz, la petiţionar, inclusiv eventualele
buletine de analize şi încercări.
 Produsul reclamat nu poate face parte din probatoriu, decât în măsura în care
există certitudinea că starea sa nu a fost afectată de condiţiile specifice de
păstrare, depozitare sau atunci când sigiliile sunt intacte.
 Atunci când produsul reclamat poate fi acceptat ca probă, comisarul responsabil
cu preluarea petiţiilor va decide dacă este cazul să reţină produsul sau să îl lase
în posesia petiţionarului, urmând ca acesta să fie solicitat a-l prezenta cu ocazia
cercetării reclamaţiei.
 Ca urmare a cercetării efectuate, echipa de comisari va concluziona dacă
reclamaţia este rezolvată pozitiv (în favoarea consumatorilor) sau nejustificată
(în defavoarea consumatorilor). Reclamaţia va fi concluzionată ca justificată,
chiar dacă aspectele reclamate sunt parţial confirmate.
 Dacă cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei impun efectuarea unor teste şi
analize de laborator, acestea trebuie să aibă la bază eşantioane din acelaşi lot cu
produsul reclamat, prelevate de către comisari de la locul vânzării acestora.
 În funcţie de natura petiţiei, trebuie să se asigure declanşarea cercetării, inclusiv
testarea la un laborator, dacă se consideră necesar, cu prioritate a probelor
prelevate din produsele existente la vânzător sau, după caz, în mod deosebit, a
celor aduse de consumator.
 În caz de suspiciune de neconformitate, comercializarea produselor existente la
vânzător se va face pe propria răspundere a acestuia, menţiune care va fi
stipulată în documentul de control, urmând ca, în cazul în care se constată a fi
confirmată, fapta să fie considerată circumstanţă agravantă.
 Decizia privind testarea produselor va avea în vedere prezumţia de
neconformitate, precum şi următoarele aspecte:
- dacă produsul se pretează unei verificări sau analize în aşa fel încât
buletinul de analiză rezultat să poată fi fructificat în decizia luată de
comisari prin procesul verbal;
4
- dacă starea produsului, inclusiv a ambalajului (atunci când starea
produsului depinde de calitatea acestuia) permite să se demonstreze că
testarea produsului conduce la o concluzie a cercetării;
- costul testelor, având în vedere mărimea prejudiciului, numărul de
consumatori afectaţi şi natura riscului.
 Costul testelor şi al analizelor de laborator va fi suportat de către A.N.P.C., dacă nu
se constată vinovaţia operatorului economic, în caz contrar acesta este suportat de
operatorul economic respectiv.
 Petentul poate apela la efectuarea unei expertize tehnice, după ce structurile
teritoriale şi-au epuizat căile legale pentru a soluţiona reclamaţia, costul acesteia
fiind suportat de către consumator. În cazul în care expertiza tehnică confirmă cele
reclamate de consumator, acesta poate să se adreseze structurii teritoriale pentru
soluţionarea reclamaţiei sau direct operatorului economic. În situaţia în care
consumatorul continuă să fie nemulţumit, acesta se poate adresa instanţelor
judecătoreşti.
 Vânzătorul şi prestatorul de servicii au obligaţia să pună în drepturi petiţionarul, în
conformitate cu prevederile legale, atunci când se constată că reclamaţia este
justificată.
 În funcţie de natura produsului şi a rezultatelor primelor investigaţii efectuate la
vânzător, echipa de control poate decide asupra extinderii controlului asupra
produselor din categoria celor reclamate şi/sau asupra altor produse, existente la
distribuitor ori la producător, inclusiv prin sesizarea altei/altor structuri teritoriale
unde îşi desfăşoară activitatea operatorul economic respectiv şi/sau altor structuri
ale administraţiei publice competente, altele decât cele ale A.N.P.C.
 Cercetarea reclamaţiei şi controlul extins asupra produselor existente la operatorii
economici din lanţul de distribuţie şi/sau producţie se va face în conformitate cu
Procedura cadru de control a conformităţii produselor şi serviciilor destinate
consumatorilor.
STABILIREA MĂSURILOR ŞI ÎNCHEIEREA DOCUMENTELOR DE CONTROL
În funcţie de rezultatele cercetărilor şi controalele efectuate, comisarii vor avea în

vedere următoarele posibilităţi pentru finalizarea acţiunii:
 Finalizarea cercetării, în cazul în care reclamaţia este concluzionată ca fiind
neîntemeiată (în defavoarea consumatorului), se va face prin consemnarea în
Procesul verbal de Constatare.
 În situaţia în care reclamaţia este concluzionată ca fiind întemeiată (în favoarea
consumatorului) pot exista următoarele variante:
- Operatorul economic îşi însuşeşte concluzia cercetării şi este de acord să
pună petiţionarul în drepturi, conform prevederilor legale.
- Operatorul economic nu îşi însuşeşte concluzia cercetării ca fiind
întemeiată, din rea - credinţă, contrar prevederilor legale, şi nu este de acord
cu pretenţiile formulate de petiţionar.
În situaţia în care operatorul economic îşi însuşeşte concluzia cercetării şi este de

acord să pună petiţionarul în drepturi, conform prevederilor legale, comisarii pot încheia:
 Proces Verbal de Constatare -în cazurile în care se constată, de regulă:
- lipsa constatării abaterilor de natura celor reclamate asupra
produselor/serviciilor similare controlate;
5
- comportamentul corect al vânzătorului/prestatorului de servicii în timpul
cercetării petiţiei;
- lipsa şi posibilitatea afectării mai multor consumatori;
- neconformităţile constatate nu prezintă riscuri pentru sănătatea şi
securitatea consumatorilor;
- lipsa unor reclamaţii anterioare;
- clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii - se trimite la
instanţa judecătorească.
 Proces Verbal de Constatare a Contravenţiei - în cazurile în care se constată, de
regulă:
- periculoziotatea/riscul produsului/serviciului;
- afectarea prin prejudiciul ce poate fi adus sau l-a adus consumatorilor;
- nemulţumiri repetate şi confirmate ale consumatorilor;
- neîndeplinirea măsurilor stabilite anterior;
- lipsa de interes în soluţionarea petiţiilor consumatorilor.
În documentul de control se vor consemna abaterile de la prevederile legislaţiei în
domeniul protecţiei consumatorilor constatate asupra produselor/serviciilor în cauză,
evidenţiindu-se cele care confirmă concluzia cercetării.
În situaţia în care, în urma soluţionării petiţiilor, acestea sunt concluzionate ca fiind
întemeiate (rezolvate pozitiv), produsul va fi considerat neconform, completându-se în
procesele verbale încheiate. De asemenea, în procesele verbale vor fi menţionate obiectul
petiţiei şi concluzia cercetării.
În situaţia în care operatorul economic nu îşi însuşeşte concluzia cercetării ca fiind

întemeiată, comisia de control încheie Proces Verbal de Constatare a Contravenţiei.
Prin Procesul Verbal de Constatare a Contravenţiei, se vor stabili măsuri în
conformitate cu prevederile legale în domeniul protecţiei consumatorilor, menţionându-se,
totodată, şi obiecţiunile operatorului economic la rubrica “Menţiuni”.
Concluzia cercetării şi măsurile stabilite prin Procesul Verbal de Constatare a
Contraventiei vor avea la bază, după caz, rezultatele verificărilor efectuate asupra
produselor sau serviciilor similare comercializate, respectiv prestate la data controlului,
rezultatele controlului extins la distribuitor şi/sau producător, precum şi rezultatele
eventualelor buletine de analize şi încercări.
Prin documentul încheiat, comisarii vor stabili un termen pentru rezolvarea
aspectelor reclamate (remediere, înlocuire, achitarea contravalorii, după caz), cu
consultarea operatorului economic, dar să nu depăşească termenul legal, în cazul
produselor aflate în cadrul termenului de garanţie.
În situaţia în care operatorul economic nu respectă măsurile şi termenul stabilit
pentru soluţionarea reclamaţiei, comisarii vor încheia un nou proces verbal (dacă procesul
verbal încheiat anterior nu a fost contestat în instanţă), prin care se va aplica sancţiune
contravenţională.
În cazul în care vânzătorul nu asigură repararea sau înlocuirea produsului, sau dacă
acesta nu a luat măsura reparatorie în termenul stabilit, iar lipsa conformităţii nu este
minoră, vânzătorul are obligaţia să achite de îndată contravaloarea produsului la valoarea
stabilită în contract.
Totodată, după caz, se va consilia consumatorul să se adreseze instanţelor
judecătoreşti, printr-o asociaţie de consumatori, pentru repararea prejudiciului (solicitarea
plăţii unor prejudicii morale sau daune conexe remedierii ori a înlocuirii produselor sau
serviciilor necorespunzătoare), acţiunea fiind scutită de taxa de timbru judiciar.
6
INFORMAREA CONSUMATORILOR PRIVIND
MODUL DE SOLUŢIONARE A PETIŢIILOR
 Concluzia cercetării, modul de soluţionare a petiţiilor şi, după caz, măsurile

stabilite vor fi înscrise în “Fişa de sesizare/reclamaţie”, respectiv în “Registrul de
evidenţă a sesizărilor şi reclamaţiilor” existent la nivelul fiecărei structuri
teritoriale, menţionându-se data şi numărul documentului de control încheiat.
 În cazurile în care petiţiile au fost primite direct de la consumatori, structurile
teritoriale vor informa în scris petentul cu privire la concluzia cercetării, modul de
soluţionare şi temeiul legal, respectându-se termenul de 30 zile calendaristice de la
data înregistrării.
 Semnarea răspunsului se va face de către Comisarul Şef ori de către persoanele
împuternicite, precum şi de către comisarul care a cercetat petiţia, răspuns care va
cuprinde şi temeiul legal al soluţiei.
 În situaţiile în care consumatorul este satisfăcut de modalitatea prin care
reclamaţia a fost solutionată, fapt menţionat în documentele semnate de acesta,
informarea în scris a petentului nu mai este obligatorie.
 În cazul petiţiilor a căror cercetare urmează să fie efectuată în alt judeţ decât cel în
care au fost înregistrate sau a celor care au fost transmise spre soluţionare altor
structuri ale administraţiei publice competente, structura teritorială care a
înregistrat reclamaţia va înştiinţa în scris petiţionarul că reclamaţia va fi
soluţionată de către altă structură, de la care va primi şi răspunsul.
 Pentru reclamaţiile transmise altor structuri ale administraţiei publice, cât şi pentru
cele transmise altor structuri teritoriale se recomandă să se ţină o evidenţă
separată.
 Se va asigura câte un registru de reclamaţii şi sesizări pentru produse şi servicii
alimentare, produse şi servicii nealimentare, produse şi servicii financiare,
respectiv un registru pentru informaţii.
 Concluziile rezultate în urma prelucrării informaţiilor provenite din activitatea de
soluţionare a petiţiilor primite de la consumatori vor fi utilizate în scopul elaborării
sau îmbunătăţirii unor reglementări din domeniul protecţiei consumatorilor, la
programarea acţiunilor de control, inclusiv la elaborarea unor studii privind
factorii de risc asupra produselor sau serviciilor destinate consumatorilor.
7
PRACTICI SANCȚIONATE ÎN ACTIVITATEA DE
CONTROL OFICIAL
În activitatea de control, reprezentanții autorităților competente
sancționează toate practicile comerciale considerate incorecte, folosite de
comercianți în dauna consumatorilor.
O practică comercială este incorectă dacă:
a) este contrară cerinţelor diligenţei profesionale;
b) deformează sau este susceptibilă să deformeze în mod esenţial
comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau
căruia i se adresează ori al membrului mediu al unui grup, atunci când o
practică comercială este adresată unui anumit grup de consumatori.
Practicile comerciale susceptibile să deformeze în mod esenţial
comportamentul economic al unui anumit grup vulnerabil de consumatori,
clar identificabil, trebuie evaluate din perspectiva membrului mediu al
grupului. Grupul de consumatori este cu precădere vulnerabil la
respectiva practică sau la produsul la care aceasta se referă, din motive de
infirmitate mentală sau fizică, de vârstă sau de credulitate,
comportamentul economic al acestuia putând fi în mod rezonabil prevăzut
de comerciant.
Practicile comerciale incorecte sunt, în special:
 înşelătoare
 agresive
Practicile comerciale înşelătoare pot fi:

- acţiuni înşelătoare
- omisiuni înşelătoare.
O practică comercială este considerată ca fiind acţiune
înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie,
inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să
inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl
determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o
1
decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă
informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre
următoarele elemente:
 existenţa sau natura produsului;
 principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi:
disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea,
compoziţia, accesoriile, asistenţa acordată după vânzare şi
instrumentarea reclamaţiilor, modul şi data fabricaţiei sau
prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului,
utilizarea, cantitatea, specificaţiile, originea geografică sau
comercială, rezultatele care se pot obţine din utilizarea sa,
rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau
controalelor efectuate asupra produsului;
 perioada pentru care comerciantul se angajează, motivele
utilizării practicii comerciale şi natura desfăşurării
vânzării, precum şi toate declaraţiile sau toate simbolurile
care ar induce o legătură între produs sau comerciant şi o
sponsorizare sau o aprobare, direct ori indirect;
 preţul sau modul de calcul al preţului ori existenţa unui
avantaj specific al preţului;
 necesitatea service-ului, a unei piese separate, a înlocuirii
sau a reparării;
 natura, competenţele şi drepturile comerciantului sau ale
reprezentantului său, cum ar fi: identitatea şi patrimoniul,
calificările sale, statutul, autorizarea, afilierea sau
legăturile sale, drepturile de proprietate industrială, de
autor sau comercială ori recompense şi distincţii primite;
 drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia
de reparare, de înlocuire sau de restituire a contravalorii ca
urmare a rezoluţiunii contractului, astfel cum sunt
prevăzute de Legea nr. 449/2003 privind vânzarea
produselor şi garanţiile asociate acestora, sau riscurile pe
care consumatorul le poate întâmpina.
2
O practică comercială este, de asemenea, considerată ca fiind
acţiune înşelătoare dacă, în contextul prezentării situaţiei de fapt, ţinând
cont de toate caracteristicile şi circumstanţele, determină sau este
susceptibilă să determine consumatorul mediu să ia o decizie de
tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o. În acest caz, acţiunea
înşelătoare este determinată de:
a) orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv
publicitatea comparativă, creând o confuzie cu alt produs, marca, numele
sau cu alte semne distinctive ale unui concurent;
b) nerespectarea de către comerciant a obligaţiilor prevăzute în
codul de conduită pe care s-a angajat să îl respecte, dacă:
 angajamentul său nu este o aspiraţie, ci este ferm şi
poate fi verificat;
 acesta indică, în cadrul unei practici comerciale, că s-a
angajat să respecte codul.
O practică comercială este considerată ca fiind omisiune

înşelătoare dacă, în contextul prezentării situaţiei de fapt, ţinând cont de
toate caracteristicile şi circumstanţele acesteia, precum şi de limitele
mijloacelor de comunicare utilizate pentru transmiterea informaţiei omite
o informaţie esenţială necesară consumatorului mediu, ţinând cont de
context, pentru luarea unei decizii de tranzacţionare în cunoştinţă de
cauză şi, prin urmare, determină sau este susceptibilă să determine luarea
de către consumator a unei decizii de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi
luat-o.
O practică comercială este, de asemenea, considerată ca fiind
omisiune înşelătoare atunci când, un comerciant ascunde sau oferă într-un
mod neclar, neinteligibil, ambiguu ori în contratimp o informaţie esenţială
sau nu indică intenţia comercială a practicii, în cazul în care aceasta nu
rezultă deja din context, şi când, în oricare dintre cazuri, consumatorul
mediu este determinat sau este susceptibil a fi determinat să ia o decizie
de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o.
3
În cazul în care mijloacele de comunicare utilizate pentru
transmiterea practicilor comerciale impun limite în spaţiu sau în timp, în
momentul determinării practicii ca fiind sau nu omisiune înşelătoare, se
va ţine cont de aceste limite, precum şi de orice măsuri luate de către
comerciant în vederea punerii informaţiei la dispoziţia consumatorului
prin alte mijloace.
În cazul unei invitaţii de a cumpăra, următoarele informaţii sunt
considerate esenţiale, dacă nu rezultă deja din context:
a) caracteristicile principale ale produsului, ţinând cont de mijlocul
de comunicare utilizat şi de produs;
b) sediul şi celelalte date de identificare ale comerciantului şi, în
cazul în care acţionează pe seama altui comerciant, sediul şi celelalte date
de identificare ale acestuia;
c) preţul cu toate taxele incluse sau, dacă preţul nu poate fi în mod
rezonabil calculat în avans, ţinând cont de natura produsului, modalitatea
de calcul al acestuia. De asemenea, unde este cazul, toate costurile
adiţionale pentru transport, livrare sau taxele poştale ori, în cazul în care
aceste cheltuieli nu pot fi, în mod rezonabil, calculate în avans, precizarea
că pot exista costuri adiţionale ce trebuie suportate de consumator;
d) modalităţile de plată, livrare, executare şi cercetare a
reclamaţiilor, dacă acestea diferă de condiţiile cerute de diligenţa
profesională;
e) pentru produsele şi tranzacţiile ce implică un drept de renunţare
sau de reziliere, menţionarea acestui drept.
PRACTICI COMERCIALE CONSIDERATE INCORECTE ÎN ORICE

SITUAŢIE
Practici comerciale înşelătoare
1. Afirmarea de către comerciant că este parte semnatară a unui cod de

conduită, în cazul în care nu este.
2. Afişarea unui certificat, a unei mărci de calitate sau a unui echivalent
fără a fi obţinut autorizaţia necesară.
4
3. Afirmarea că un cod de conduită a primit aprobarea unui organism
public sau a unui alt organism, în cazul în care aceasta nu a fost primită.
4. Afirmarea că un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau că
un produs a fost agreat, aprobat ori autorizat de un organism public sau
privat, în cazul în care nu este adevărat, ori afirmarea că a fost agreat,
aprobat sau autorizat fără a respecta condiţiile de agreare, aprobare sau
autorizare.
5. Lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, în
cazul în care comerciantul nu dezvăluie existenţa unor motive rezonabile
în baza cărora ar aprecia că nu va putea să furnizeze, el însuşi sau prin
intermediul altui comerciant, acele produse sau produse similare la acelaşi
preţ, pentru o perioadă şi într-o cantitate rezonabile, avându-se în vedere
produsul, amploarea reclamei şi preţul oferit.
6. Lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, pentru
ca apoi comerciantul să recurgă la una dintre următoarele fapte: a)
refuzarea prezentării articolului ce a făcut obiectul publicităţii; b)
refuzarea luării comenzii privind respectivul articol sau a livrării în cadrul
unui termen rezonabil; c) prezentarea unui eşantion cu defecte, în scopul
promovării unui produs diferit.
7. Afirmarea falsă că un produs nu va fi disponibil decât pentru o
perioadă foarte limitată de timp sau că nu va fi disponibil decât în anumite
condiţii, pentru o perioadă foarte limitată, în scopul obţinerii unei decizii
imediate şi al lipsirii consumatorilor de alte posibilităţi sau de un termen
suficient pentru a putea face o alegere în cunoştinţă de cauză.
8. Angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu postvânzare
către consumatori, fără însă a-i informa în mod clar, înainte de angajarea
acestora în tranzacţie, cu privire la limba în care furnizează serviciul, în
situaţia în care comerciantul a comunicat cu consumatorul, înaintea
încheierii tranzacţiei, într-o limbă ce nu este limba oficială a statului
membru în care el este stabilit.
9. Afirmarea sau crearea impresiei că un produs poate fi în mod legal
vândut, în situaţia în care acest lucru nu este posibil.
10. Prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o
caracteristică distinctă a ofertei comerciantului.
5
11. Utilizarea unui context editorial în mass-media, în vederea promovării
unui produs pentru a cărui reclamă comerciantul a plătit, fără însă ca
aceasta să se precizeze clar fie în cuprins, fie prin imagini sau sunete uşor
de identificat de către consumator (publicitate mascată). Această
dispoziţie nu aduce atingere prevederilor Legii audiovizualului nr.
504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
12. Lansarea de afirmaţii inexacte cu privire la natura şi amploarea
riscului pentru securitatea personală a consumatorului sau a familiei
acestuia, în situaţia în care consumatorul nu achiziţionează produsul.
13. Promovarea, cu intenţia de a induce în eroare consumatorul, a unui
produs care se aseamănă cu un alt produs fabricat de un anumit
producător, astfel încât consumatorul să creadă că produsul este fabricat
de acest producător.
14. Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promoţional piramidal,
pe care un consumator îl ia în considerare datorită posibilităţii de a primi
remuneraţie, ce provine în special ca urmare a introducerii unui alt
consumator în sistem decât ca urmare a vânzării sau consumului
produselor.
15. Afirmarea de către un comerciant că îşi încetează activitatea sau se
stabileşte în altă parte, atunci când acest lucru nu este adevărat.
16. Afirmarea că un produs poate facilita câştiguri la jocurile de noroc.
17. Falsa afirmaţie că produsul poate vindeca boli, disfuncţii sau
malformaţii.
18. Transmiterea de informaţii inexacte cu privire la condiţiile oferite de
piaţă sau la posibilitatea achiziţionării produsului, cu intenţia de a
determina consumatorul să cumpere produsul în condiţii mai puţin
favorabile decât în condiţiile normale ale pieţei.
19. Afirmarea, în cadrul unei practici comerciale, că se va organiza un
concurs sau se va oferi un premiu în scopuri promoţionale, fără însă a
acorda premiul promis sau un echivalent rezonabil.
20. Descrierea unui produs ca fiind "gratis", "fără costuri" sau într-un
mod similar, în cazul în care consumatorul trebuie să suporte alte costuri,
în afară de costurile inevitabile ce rezultă din răspunsul la practica
comercială şi din plata pentru livrarea sau ridicarea produsului.
6
21.Includerea în materialele publicitare a unei facturi sau a unui document
similar referitor la plată, prin care se dă consumatorului impresia că acesta
a comandat deja produsul promovat, când, de fapt, acesta nu l-a
comandat.
22. Afirmarea falsă sau crearea impresiei că acţiunile comerciantului nu
sunt legate de activităţile sale comerciale, industriale sau de producţie,
artizanale ori liberale, sau falsa prezentare a calităţii sale de consumator.
23. Crearea impresiei false că service-ul postvânzare cu privire la un
produs este disponibil într-un stat membru, altul decât cel în care produsul
este vândut.
Practici comerciale agresive

O practică comercială este considerată agresivă dacă, în contextul
prezentării situaţiei de fapt şi ţinând cont de toate caracteristicile şi
circumstanţele, limitează sau este susceptibilă să limiteze în mod
semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului
mediu cu privire la produs, prin hărţuire, constrângere, inclusiv prin
utilizarea forţei fizice sau prin influenţa nejustificată şi, prin urmare,
determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie
de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o.
Pentru a determina dacă o practică comercială recurge la hărţuire,
constrângere, inclusiv la forţa fizică sau la influenţa nejustificată, se iau în
considerare următoarele elemente:
a) momentul, locul desfăşurării, natura şi/sau durata acesteia;
b) recurgerea la ameninţare, la un limbaj sau la un comportament
abuziv;
c) exploatarea de către comerciant a unei situaţii nefericite sau a
unei circumstanţe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează
raţionamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este
conştient, în scopul influenţării deciziei consumatorului cu privire la
produs;
d) orice obstacol oneros sau disproporţionat, neprevăzut în
contract, impus de comerciant, atunci când consumatorul doreşte să îşi
7
exercite drepturile contractuale, inclusiv dreptul de a înceta contractul sau
de a schimba produsul ori de a se adresa unui alt comerciant;
e) orice ameninţare cu măsuri, în situaţia în care acestea nu pot fi
luate în mod legal.
Exemple de practici comerciale agresive:

1. Crearea impresiei consumatorului că nu poate părăsi sediul
comerciantului până când nu se întocmeşte un contract.
2. Efectuarea personală de vizite la locuinţa consumatorului, ignorând
solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se întoarce, cu excepţia
situaţiilor legitime şi în măsură justificată, conform legislaţiei naţionale,
pentru punerea în aplicare a unei obligaţii contractuale.
3. Solicitarea persistentă şi nedorită, prin intermediul telefonului, faxului,
e-mailului sau prin alte mijloace de comunicare la distanţă, cu excepţia
situaţiilor legitime şi în măsură justificată, conform legislaţiei naţionale,
pentru punerea în aplicare a unei obligaţii contractuale.
4. Solicitarea de la un consumator care doreşte să execute o poliţă de
asigurare de a aduce documente care nu pot fi considerate în mod
rezonabil relevante, pentru a stabili dacă pretenţia este validă, sau lipsa
sistematică a răspunsului la corespondenţa pertinentă, cu scopul de a
determina un consumator să renunţe la exercitarea drepturilor sale
contractuale.
5. Includerea într-o reclamă a unui îndemn direct adresat copiilor să
cumpere produsele promovate sau să îşi convingă părinţii ori alţi adulţi să
cumpere produsele promovate.
6. Solicitarea unei plăţi imediate sau ulterioare pentru returnarea ori
păstrarea în condiţii sigure a produsului furnizat de comerciant, dar
nesolicitat de consumator, cu excepţia cazului în care produsul este un
înlocuitor furnizat în conformitate cu prevederile legale.
7. Informarea explicită a consumatorului că, în cazul în care acesta nu
cumpără produsul sau serviciul, comerciantul riscă să îşi piardă serviciul
ori mijloacele de trai.
8. Crearea falsei impresii consumatorului că a câştigat deja, va câştiga sau
că, dacă va face un anumit lucru, va câştiga un premiu sau un alt beneficiu
8
echivalent, când, în realitate, este valabilă una dintre următoarele situaţii:
a) nu există niciun premiu sau un alt beneficiu echivalent; b) intrarea în
posesia premiului sau a altui beneficiu echivalent este condiţionată de
plata unei sume de bani ori de suportarea unui cost de către consumator.
În vederea stopării și combaterii practicilor comerciale incorecte,
persoanele sau organizațiile care, potrivit legii, au un interes legitim pot
fie să sesizeze Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în
legătură cu practicile comerciale incorecte pentru ca aceasta să decidă
asupra reclamațiilor, fie să inițieze acțiuni în justiție împotriva
comercianților care au săvârșit sau sunt susceptibili să săvârșească
practici comerciale incorecte.
Operatorii economici concurenți pot informa Autoritatea
Națională pentru Protecția Consumatorilor în legătură cu practicile
comerciale incorecte
Comercianții trebuie să furnizeze dovezi privind exactitatea
afirmațiilor în legătură cu practica comercială întreprinsă și sunt obligați,
la solicitarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau a
instanțelor judecătorești, să le pună acestora la dispoziție documente care
să probeze cele afirmate. În cazul în care documentele nu sunt furnizate în
termenul stabilit de solicitanți sau dacă sunt considerate insuficiente,
afirmațiile în cauză se consideră inexacte.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor poate
dispune măsuri conform prezentei legi, prin ordin emis de conducătorul
Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau prin decizie
emisă de conducătorii unităților cu personalitate juridică din subordinea
Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
În măsura în care se consideră necesar, ținând cont de toate
interesele implicate și, în special, de interesul public, instanțele
judecătorești competente sau Autoritatea Națională pentru Protecția
Consumatorilor vor dispune, în procedură de urgență, chiar fără a exista o
dovadă a unei pierderi sau a unui prejudiciu efectiv ori a intenției sau a
neglijenței comerciantului, una dintre următoarele măsuri:
a) încetarea sau instituirea procedurilor legale corespunzătoare
pentru încetarea practicilor comerciale incorecte;
9
b) interzicerea sau instituirea procedurilor legale corespunzătoare
pentru încetarea practicilor comerciale incorecte, chiar dacă acestea nu au
fost încă puse în practică, dar acest lucru este iminent;
c) transmiterea de către Consiliul Național al Audiovizualului, în
termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării, a datelor de
identificare a persoanelor fizice sau juridice implicate în realizarea
publicității audiovizuale, considerată a fi o practică comercială incorectă,
precum și o copie a materialului publicitar difuzat.
În cazul în care, în vederea eliminării efectelor practicilor
comerciale incorecte, s-a dispus încetarea, respectiv interzicerea acestora,
instanța care a emis hotărârea definitivă și irevocabilă, respectiv
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, poate solicita:
a) publicarea acesteia, integral sau parțial, în forma pe care o
consideră adecvată;
b) publicarea unui comunicat rectificator. Comunicatul rectificator
trebuie să cuprindă sediul și celelalte date de identificare ale
comerciantului, practica incorectă săvârșită, data la care a fost săvârșită,
precum și măsurile dispuse.
Măsurile corective sunt dispuse de către conducătorul Autorității
Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau de către conducătorii
unităților cu personalitate juridică din subordinea Autorității Naționale
pentru Protecția Consumatorilor, la propunerea agentului constatator, în
termen de 5 zile.
Utilizarea de către comercianți a unor practici comerciale
incorecte este interzisă, constituie contravenție și se sancționează conform
legii.
Odată cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, agentul
constatator poate propune ca sancțiune complementară suspendarea
activității până la încetarea practicii comerciale incorecte.
Odată cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, agentul
constatator poate dispune ca sancțiune complementară restituirea
contravalorii produsului sau serviciului, după caz, în termen de maximum
15 zile, de la luarea la cunoștință de către contravenient a procesului-
verbal de constatare a contravenției.
10
STABILIREA MĂSURILOR DE LIMITARE A CONSECINȚELOR
NECONFORMITĂȚII PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR
Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor inspectorul poate

dispune urmatoarele măsuri:
 Retragerea din circuitul de distribuție și, dupa caz, ca ultimă
modalitate pentru prevenirea riscurilor, returnarea de la
consumatori a produselor care:
 prezintă riscuri și pericole: arsuri, șocuri electrice, tăieri,
afecțiuni ale auzului și ale vederii, supraîncălziri, răniri,
incendii, otraviri, reziduuri de metale grele, contaminari,
explozii, microbiologice, chimice, modificari organoleptice,
corpuri străine, falsificări și contrafaceri dacă sunt nocive
pentru om, iradieri, data durabilității minimale și data limită de
consum depășite și altele.
 sunt interzise consumului uman și/sau utilizării prin
reglementari legale.
 Dovada eliminarii din circuitul de distribuție a produselor care nu
mai pot fi remediate:
 procesul verbal de distrugere încheiat în timpul controlului, ori
menționarea în PVCC, cap. Mențiuni, că produsele au fost
distruse, precum și modalitatea de distrugere a acestora.
 documentul prin care se face dovada retragerii din circuitul
comercial (returnarea la furnizor ori declarație pe propria
răspundere a operatorului economic că produsele au fost
retrase din circuitul comercial);
 documentul prin care se face dovada că produsul a fost
confiscat de organele abilitate;
Urmare verificării măsurilor, inspectorii vor întocmi:
• PVC pentru confirmarea remedierii deficiențelor și incetarea
efectului măsurii dispuse sau
• un nou PVCC pentru menținerea interdicției stabilite, până la
remedierea deficiențelor.
În cazul interzicerii temporare a producerii și/sau distribuției
produselor care prezintă risc, activitatea se poate relua, după caz, pe
proprie răspundere, cu anunțarea prealabilă a oficiilor teritoriale, în
funcție de nivelul riscului, numai după înlăturarea acestuia.
1
 Interzicerea temporară a producerii și/sau distribuției produselor
sau a utilizarii acestora la prestarea serviciilor, în cazurile în care :
• informarea privind riscurile este incompletă și/sau incorectă;
• prezintă neconformități cu cerințele generale de securitate care pot fi
înlăturate prin remediere;
Pe perioada verificărilor ocazionate de evaluarea securității
produselor se poate lua măsura interzicerii producerii și/sau distribuției
produselor, în situațiile în care acestea ar putea fi periculoase.
 Distrugerea produselor periculoase, dacă aceasta constituie
singurul mijloc care face să înceteze pericolul.
 Oprirea definitivă a comercializării și retragerea din circuitul
comercial a produselor care:
 sunt falsificate sau contrafăcute;
 au data durabilității minimale sau data limită de consum
depășite ;
 sunt interzise utilizării prin reglementări legale;
 sunt neetichetate (produse alimentare).
 Oprirea temporară a prestării serviciilor, importului, fabricației,
comercializării produselor sau a utilizării acestora la prestarea
serviciilor, până la remedierea deficiențelor, în cazul în care:
 produsele nu sunt testate și/sau certificate, dacă normele
prevăd aceasta;
 produsele nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau
declarate, fară ca acestea să fie periculoase;
 produsele nu prezintă elementele de identificare și de
caracterizare, precum și documentele de însoțire;
 se prestează servicii care pot pune în pericol viața, sănătatea
sau securitatea consumatorilor;
APLICAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE
Contravențiile prevăzute în legislația specifică se sancționează cu

amendă dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii
penale, să fie considerate infracțiuni.
Aplicarea sancțiunilor contraventionale se face prin PVCC.
Echipa de control va stabili cuantumul amenzii, având în vedere :
2
obligațiile și răspunderile celui care a săvârșit contravenția
– producator, importator, distribuitor, vânzător, prestator
de servicii – potrivit prevederilor legale;
 gradul de periculozitate al produsului/serviciului evaluat în
conformitate cu cerințele minime de securitate prevăzute în
actele normative;
 categoria de consumatori expusă riscului prin folosirea
produsului/serviciului;
 împrejurările în care a fost săvârșită fapta;
 încălcarea repetată a dispozițiilor sau a mai multor
prevederi legale în domeniul protecției consumatorilor;
 prejudiciul adus consumatorilor;
 reluarea activității fără îndeplinirea măsurilor stabilite în
procesele verbale;
 Odata cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, agentul
constatator poate propune una dintre urmatoarele sancțiuni
complementare:
 închiderea temporară a unității pe o durată de cel mult 6 luni;
 închiderea temporară a unității pe o durată de la 6 luni la 12
luni;
 închiderea definitivă a unității;
 suspendarea sau retragerea definitivă, după caz, a avizului,
acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități.
Sancțiunea complementară privind închiderea temporară a

unității pe o durata de cel mult 6 luni poate fi aplicata în cazurile în care
se constată:
 lipsa condițiilor igienico-sanitare pentru produsele și
serviciile nealimentare;
 folosirea unor spații și condiții necorespunzatoare pentru
producție, depozitare sau comercializare;
 nerespectarea condițiilor impuse de producatori privind
manipularea, transportul, depozitarea și comercializarea,
dacă acestea sunt de natură să modifice, în mod periculos,
caracteristicile initiale ale produsului respectiv;
 lipsa specificațiilor tehnice, a instrucțiunilor și a
procedurilor de lucru la producatorii și prestatorii de
servicii;
3
 lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de
laboratoarele de încercări sau de omologări specifice;
 lipsa certificatelor de conformitate.
Sancțiunea complementară privind închiderea temporară a

unității pe o durata de la 6 luni la 12 luni poate fi aplicata în cazurile în
care se constată:
 folosirea practicilor de comercializare abuzive sau
săvârșirea repetată a unor abateri sancționate de organele
de control în decurs de 6 luni de la prima constatare;
 refuzul operatorului economic de a permite, în prima fază,
controlul organelor de specialitate și la care, în urma unui
control ulterior, se constată deficiențe grave;
 lipsa licenței de fabricație a produselor alimentare pentru
producători;
 nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garanție
pentru lucrările de prestari de servicii;
 utilizarea în activitatea de service a unor piese sau
componente neomologate.
Sancțiunea complementară privind închiderea definitivă a unității

poate fi aplicată în cazurile în care se constată:
 importul cu bună știintă al produselor care nu respectă
condițiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt
periculoase;
 prestarea de servicii care pun în pericol viața, sănătatea sau
siguranța consumatorilor;
 punerea în vânzare a produselor despre care operatorii
economici controlați au cunoștința că sunt falsificate sau
contrafacute ori care au parametrii de securitate
neconformi;
 recondiționarea unor produse alimentare retrase de la
consumul uman ca fiind necorespunzătoare, prin adăugarea
de aditivi sau alte substanțe ce nu se regăsesc în rețeta de
fabricație, în urma căreia a rezultat un produs destinat
comercializării în scopul consumului uman;
 în cazul în care operatorul economic nu a sistat livrările
sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar
4
produsele pentru care organele abilitate prin lege au
constatat că sunt periculoase sau că nu îndeplinesc
caracteristicile calitative prescrise ori declarate;
 împiedicarea sub orice formă de către operatorul economic
sau de către angajații acestuia a organelor administrației
publice însărcinate cu protecția consumatorilor și
supravegherea calității produselor și serviciilor să își
exercite atribuțiile de serviciu referitoare la prevenirea și
combaterea faptelor ce pot afecta viața, sănătatea ori
securitatea consumatorilor sau instigarea oricărei alte
persoane împotriva acestor organe;
 comercializarea de produse interzise prin reglementarile
legale în vigoare;
 continuarea desfășurării activității după dispunerea măsurii
de închidere temporară, fară obținerea acordului scris al
oficiilor teritoriale/inspectorate regionale/ANPC.
Suspendarea sau retragerea definitiva, dupa caz, a avizului,

acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activități - se aplică de
către autoritățile publice competente înștiințate în acest sens.
În cazul închiderii unităților, decizia dispunerii măsurilor
complementare se ia de către inspectorul șef adjunct la propunerea
inspectorilor, cu mențiunea ca, închiderea unităților între 6 -12 luni,
respectiv închiderea definitivă a acestora, se va face de către inspectorul
șef adjunct cu înștiințarea prealabilă a inspectorului șef.
VALORIFICAREA CONSTATARILOR DIN DOCUMENTELE DE

CONTROL
 Informari periodice și sinteze la A.N.P.C.

Rezultatele activității desfășurate de C.J.P.C., lunar și cumulat
(sinteza și anexele aferente), sunt raportate la C.R.P.C., pentru întocmirea
sintezei lunare și a anexelor aferente la nivel regional, în conformitate cu
sistemul informațional elaborat și aprobat, care vor fi transmise la
A.N.P.C.
5
In afara datelor din sistemul informațional, oficiile teritoriale
întocmesc și transmit la C.R.P.C. date și informații cu privire la acțiunile
tematice de control, dispuse de catre C.R.P.C., respectiv de A.N.P.C.
C.R.P.C./C.J.P.C. informează A.N.P.C. și, dupa caz, autoritățile
locale asupra evenimentelor deosebite care au legatură cu protecția
consumatorilor, în cazurile luării unor măsuri imediate.
În afara acestor informații operative, C.J.P.C. vor transmite
periodic la C.R.P.C., respectiv C.R.P.C. la A.N.P.C., rapoarte periodice
cu privire la rezultatele activității de protecție a consumatorilor
desfășurată în perioada raportată.
Masura de oprire (interzicere) temporară sau definitivă a
comercializării (distribuției) nu poate fi considerată ca sistare a prestării
de servicii.
 Sesizarea organelor de specialitate ale administratiei publice

locale
În cazurile când inspectorii constată alte încălcări ale normelor
legale cu privire la protecția consumatorilor, comisariatele județene
pentru protecția consumatorilor vor sesiza organele de specialitate ale
administrației publice locale, pentru a acționa potrivit competențelor ce le
revin prin lege.
 Sesizarea altor C.J.P.C.

Sesizarea se va face în scopul continuării investigațiilor la furnizorul
de produse cu abateri aflat în sfera de acțiune a acestora.
 Extinderea acțiunilor de control la producatori sau importatori

vor avea loc ca urmare a constatărilor proprii , a unor sesizări
primite de la alte comisariate județene sau reclamații/sesizări ale
consumatorilor.
 Informarea consumatorilor, inclusiv prin mass-media asupra

rezultatelor controalelor efectuate.
Informațiile date spre publicare trebuie să fie bine fundamentate,
renunțându-se la publicarea constatărilor înainte de finalizarea
investigațiilor și a concluziilor acțiunilor de control.
6
Este interzisă prezentarea unor date și informații privind
rezultatele obținute de alte comisariate teritoriale, în relațiile cu mass-
media, putându-se face referire numai la rezultatele propriei activități.
Constatările făcute de inspectori și inscrise în documentele de
control sunt informații utile care pot sta la baza elaborarii de propuneri de
îmbunătățire a legislației sau a procedurilor de lucru în domeniul
protecției consumatorilor.
URMARIREA MASURILOR STABILITE PRIN DOCUMENTELE

DE CONTROL
În vederea desfășurării unei activități eficiente, care să asigure o

protecție reală a consumatorilor, este obligatoriu să se procedeze la:
 verificarea respectării de către operatorii economici a măsurilor
stabilite în PVCC privind oprirea temporară sau definitivă a
comercializării, respectiv interzicerea temporară a distribuției sau
a prestării de servicii; în procesul-verbal încheiat se consemnează
stadiul sau modul de remediere a abaterilor;
 verificarea aplicării măsurii de retragere din circuitul comercial a
unor produse periculoase, iar nerespectarea de către operatorul
economic a măsurilor stabilite în acest caz, obligă la sesizarea
organelor de urmărire penală.
 urmărirea și înregistrarea rezultatelor înscrise în buletinele de
analiză și stabilirea măsurilor conform dispozițiilor legale în
cazurile în care se confirmă unele neconformități.
 verificarea modului în care sunt realizate măsurile stabilite cu
ocazia soluționării reclamațiilor din partea consumatorilor.
Se va urmări asigurarea dreptului cetățenilor de a fi despăgubiți,
precum și prevenirea ori limitarea prejudiciilor prin extinderea controlului
asupra produselor similare existente la producător sau importator.
 urmarirea măsurilor stabilite în procesele verbale încheiate în
unitățile vamale de pe teritoriul județului, cât și din alte judete, în
funcție de destinația mărfii, prin schimb reciproc de informații
între oficiile teritoriale;
 urmarirea încasării amenzilor contravenționale aplicate;
Se impune urmărirea primirii documentului de plată prin care
contravenientul a achitat contravaloarea amenzii și atașarea acestuia la
procesul verbal.
7
În valoarea vărsămintelor la buget va fi inclusă și valoarea
amenzilor pentru care exista confirmarea preluării în evidența organelor
financiare, în vederea aplicării executării silite.
 urmarirea transmiterii PVCC către alte organe de specialitate,
abilitate să aplice dispozitiile legale cu privire la:
 suspendarea/retragerea autorizațiilor de funcționare;
 confiscarea produselor periculoase, falsificate sau
contrafăcute;
 urmărirea penală în cazurile comiterii faptelor considerate
infracțiuni;
 preluarea la bugetul de stat a veniturilor încasate ilicit;
 executarea silită în cazurile neachitării amenzilor în termenul
legal.
CONSILIEREA OPERATORILOR ECONOMICI

Consilierea, activitate desfășurată de oficiile teritoriale în
completarea activității de control, constituie o modalitate eficientă pentru
realizarea unor acțiuni preventive și corective, informarea operatorilor
economici și asigurarea unui schimb de informații asupra obligațiilor și
răspunderilor ce le revin și modul cum acționează organul de control
pentru respectarea acestora, potrivit legislației în vigoare.
Consilierea operatorilor economici se poate realiza atât individual,
cu ocazia efectuării acțiunilor de control, la sediu, cât și prin organizarea
unor conferințe, simpozioane etc.
Consilierea operatorilor economici, cu sprijinul asociațiilor de
consumatori și în colaborare, după caz, cu camerele de comerț și industrie
judetene, asociațiile patronale, asociațiile profesionale, contribuie la
dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă și operatorii economici
furnizori de produse și servicii destinate consumatorilor, prin asigurarea
unui schimb util de informații, în vederea respectării legislației în
domeniu și implicit realizarea unui înalt nivel de protecție a
consumatorilor.
La nivelul operatorilor economici, cunoașterea și aplicarea corectă
a legislației constituie o premisă esențială pentru un comportament corect
în relațiile cu beneficiarii, persoane fizice.
8
DOCUMENTE FOLOSITE ÎN CADRUL ACŢIUNILOR DE
CONTROL
Urmare a acţiunilor de control efectuate, în funcţie de natura

constatărilor şi obiectivele urmarite, se completează urmatoarele
documente:
 Registrul unic de control
Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor
controalelor desfăşurate la contribuabil de către toate organele de control
specializate, în toate domeniile prevăzute de lege, inclusiv cel pentru
protecţia consumatorului.
Evidenţierea controalelor în registrul unic de control, se face cu
semnăturile reprezentantului legal al contribuabilului şi organului de
control.
Toți contribuabilii, persoane juridice înregistrate la Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului, autorizate potrivit legii, au obligaţia
să ţină registrul unic de control. Celelalte categorii de contribuabili pot
ţine registrul unic de control, în funcţie de opţiunea acestora.
Contribuabilii au obligaţia de a prezenta organelor de control
registrul unic de control.
Organele de control au obligaţia de a consemna în registru,
înaintea începerii controlului, următoarele elemente: numele şi prenumele
persoanelor împuternicite de a efectua controlul, unitatea de care aparţin,
numărul legitimaţiei de control, numărul şi data delegaţiei/ordinului de
deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada
controlată, precum şi temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.
Organele de control sunt obligate ca înainte de începerea acţiunii
de control să consulte actele de control încheiate anterior, care au legătură
cu domeniul lor de activitate, pentru a cunoaşte constatările făcute,
măsurile stabilite şi stadiul îndeplinirii lor.
Controlul se poate desfăşura numai după consemnarea în registrul
unic de control a datelor enumerate anterior.
În situaţia neprezentării registrului unic de control, verificarea se
efectuează, iar cauzele neprezentării se consemnează în actul de control.
După finalizarea controlului, în registrul unic de control se înscriu
obligatoriu numărul şi data actului de control întocmit.
Registrul unic de control se ţine la sediul social şi la fiecare sediu
secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizaţii şi/sau acorduri de
funcţionare.
1
Constituie contravenţii următoarele fapte:
 neachiziţionarea registrului unic de control de la direcţiile generale
ale finanţelor publice din raza teritorială unde îşi are sediul social
contribuabilul, în termenul prevăzut de lege;
 neprezentarea registrului unic de control la solicitarea organelor de
control specializate, potrivit prevederilor legale.
Neînscrierea, de către organele de control specializate, în registrul

unic de control a elementelor obligatorii prevăzute de lege constituie
abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi
completările ulterioare sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii.
 Proces verbal de constatare a contravenției-PVCC în cazurile în

care se constata încălcări ale legislaţiei în domeniul protecţiei
consumatorilor, inspectorii A.N.P.C. vor încheia procese verbale de
constatare a contravenţiei în trei exemplare .
Procesul verbal de constatare a contraventiei trebuie completat citeţ,
pentru a obţine copii lizibile şi a nu crea confuzii în cazul probării
acestuia în instanţă.
Dacă la locul controlului nu sunt asigurate condiții pentru
redactarea procesului verbal, echipa de control, după culegerea datelor
relevante şi,după caz, luarea unor probe, poate să se deplaseze la sediul
oficiului teritorial, pentru întocmirea documentului de control. În acest
caz, pentru prezentarea şi semnarea procesului verbal se poate reveni la
operatorul economic sau se poate invita reprezentantul acestuia la sediul
oficiului judeţean pentru protecţia consumatorilor.
La acţiunile desfăşurate în comun cu alte organe, inspectorii pot
întocmi procese verbale proprii.
Personalul de control al A.N.P.C. poate semna, după caz, procese
verbale întocmite de celelalte structuri, după cum poate solicita ca şi
personalul acestora să semneze procesele verbale proprii.
La intocmirea PVCC, inspectorii trebuie să ţină seama de
prevederile O.G. nr 2/2001 cu modificările şi completările ulterioare, care
reglementează, în mod expres, elementele obligatorii pe care trebuie să le
cuprindă procesele verbale.
În conformitate cu aceste prevederi, PVCC va cuprinde în mod
obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea
2
şi instituţia din care face parte inspectorul – agent constatator; datele
personale din actele de identitate, inclusiv codul numeric personal,
ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei
contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită,
precum şi înscrierea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea
gravităţii faptei şi la evaluarea pagubei pricinuite; semnaturile pe fiecare
pagina a agenţilor constatatori şi a reprezentantului operatorului
economic; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se
sancţionează contravenţia; posibilitatea achitării în termen de 48 ore a
jumatate din minimul amenzii prevazute în actul normativ dacă acesta
prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi
organul la care se depune plângerea; posibilitatea operatorului economic
de a avea obiecţiuni.
Dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții,
sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție în parte. Nu se va putea
aplica o singură sancțiune pentru mai multe contravenții constatate prin
același P.V.C.C . Când contraventiile au fost constatate prin acelasi
proces verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fară a putea
depași dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai
gravă sau, dupa caz, maximul general stabilit prin OG 2/2001.
În situația în care contravenientul este persoană juridică, în
procesul verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul,
numărul de înmatriculare la registrul comertului și codul fiscal al
acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
În cazul în care contravenientul nu se afla de față, refuză sau nu
poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste
constatari, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, iar
procesul verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al
martorului și semnătura acestuia.
PVCC – poate fi revocat numai dacă acesta nu a intrat în circuitul
civil, respectiv nu a fost comunicat contravenientului. În această situație
persoana ce propune revocarea pvcc va înainta un referat conducatorului
instituției din care să reiasă motivele revocarii. Urmare aprobării
referatului de către conducatorul instituiției, pe actul de control revocat se
va trece mențiune „ANULAT” . Actul de control anulat alături de
referatul privind revocarea acestuia, aprobat de conducatorul instituției,
vor fi îndosariate în mod separat pentru a se avea o evidență clară asupra
acestora.
3
 Proces verbal de constatare – P.V.C.
Documentul va fi întocmit în două exemplare, dintre care unul la
profesionistul controlat, în următoarele situații:
 nu sunt constatate şi/sau dovedite încălcări ale legislației şi
nu sunt aplicate sancțiuni contravenționale şi măsuri
complementare;
 acțiunea se desfăşoară pentru culegerea de date şi
informații;
 există prezumții de neconformitate care nu pot fi dovedite,
decât cu analize de laborator, caz în care echipa de control
va atrage atenția în scris asupra riscurilor pe care şi le
asumă profesionistul în situația continuării producerii,
distribuirii şi comercializării produselor sau serviciilor;
 ca urmare a verificării măsurilor stabilite în controlul
anterior, dacă s-a constatat remedierea neconformităților.
 Proces verbal de prelevare – PVP

Acest document se va întocmi în situațiile în care se prelevează
eșantioane de produse pentru teste și analize de laborator.
Documentul se încheie în trei exemplare din care unul se predă
operatorului economic, un exemplar însotește probele și un exemplar la
oficiu
 Etichetă pentru mostră – EM. În situațiile în care se procedează
la prelevarea eșantioanelor, după întocmirea PVP se va completa
câte o etichetă pentru fiecare mostră prelevată.
Datele înscrise pe etichetă trebuie să corespundă cu datele și
informațiile cuprinse în PVP al carui număr și dată sunt menționate pe
etichetă.
În cazul în care se dorește păstrarea confidențialității operatorului
economic – eticheta poate fi neutră, situație în care în locul denumirii
operatorului economic de la care s-a prelevat proba se va completa
C.J.P.C.-ul respectiv.
 Proces verbal de distrugere – PVD

Documentul va fi întocmit de profesionistul care procedează la
distrugerea produselor periculoase în urma măsurii opririi definitive și
retragerii din circuitul comercial.
4
Distrugerea produselor poate fi efectuată în timpul controlului,
când nu este necesară luarea unor măsuri de protecție a mediului
înconjurator.
 Invitație scrisă pentru prezentarea operatorului economic la sediul

C.J.P.C.
Această modalitate se aplică în situațiile în care, pentru finalizarea
proceselor verbale sunt necesare unele clarificări asupra faptelor
constatate cu reprezentantul autorizat al operatorului economic,
prezentarea unor documente sau când nu sunt asigurate condiții pentru
redactare.
După întocmirea documentului, o filă se înmânează persoanei din cadrul
entității controlate iar cealaltă filă se anexează la PVC sau PVCC.
 Decizia de închidere temporară/definitivă a unităților

Se întocmește în baza prevederilor legale.
.
 Înștiințare de plata a operatorului economic de a achita amenda
în termen de 15 de zile de la încheierea și luarea la cunoștință a
procesului verbal.
 Adresă către Administratia Financiară pentru executare silită a

operatorului economic care nu a achitat amenda.
VALORIFICAREA ACTELOR DE CONTROL ȘI PROCEDURILE

DE CONTESTARE ALE ACESTORA
Actele de control încheiate în urma finalizării acțiunii de control,
pentru a-și produce efectele pe care legea sau alte reglementari le
stabilesc, urmează să fie valorificate prin punerea în aplicare a măsurilor
stabilite.
Ori de câte ori actele de control se finalizează prin măsuri a caror
punere în aplicare nu se poate face imediat, personalul cu atribuții de
control, după o perioadă rezonabilă de timp, va verifica modul de
îndeplinire, de către agentul economic, a obligațiilor stabilite în sarcina
acestuia.
Actele de control pot fi supuse procedurilor de contestare la
instanțele judecătorești competente, urmare plângerilor operatorilor
economici, în condițiile legii.
5
În scopul unei întocmiri cât mai corecte a actelor de control și a
aplicării corespunzatoare a legislației din domeniu, se va face o analiză
periodică a proceselor verbale, a contestațiilor formulate de operatorii
economici precum și a hotărârilor instanțelor judecătorești prin care s-a
dispus anularea actelor de control întocmite.
Pentru pagubele cauzate în activitatea de control, ca urmare a
neîndeplinirii sau îndeplinirii cu rea credință a atribuțiilor, în măsura în
care nu sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii penale, personalul
cu atribuții de control poate raspunde potrivit legislației în vigoare.
Răspunderea civilă delictuală se stabilește în baza hotărârilor
definitive și irevocabile ale instanțelor judecatorești.

Metode Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasificare produse din carne

• se admit uşoare deformări la corpul ambalajului fără a se afecta zona falțului;

Produs Apa, Substan NaCl, Proteine Azot uşor Raport

a. Produse din carne

Produs Apa Substanţe NaCl, Proteine Azot uşor Raport

Produs Apa Substanţe NaCl, Proteine Azot uşor Raport

Produs Apa Substanţe NaCl, Proteine Azot uşor Raport

Produs Apa, Substanţ NaCl, Proteine Azot uşor Raport

Nr. ........din ..............

Comisari ai autorității de control

1.Subsemnatul, ................................................., în calitate de ………………………………........., în

3. De săvârşirea abaterilor de mai sus se face răspunzător, după caz:

4. Subsemnatul(a), ............................................., posesor (posesoare) al/a

6. Potrivit prevederilor art.31 şi 32 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul

7. Rezoluţie de aplicare a sancţiunii ținând seama de faptele săvârşite, constatate şi consemnate la

Măsurile dispuse se vor realiza până la data de ............................... , contravenientul având

(numele şi prenumele, semnătura)

Mijlocul de transport ........................ seria .................., nr. de înmatriculare, proprietatea

Denumirea unității unde se efectuează distrugerea

Subsemnatul, ....................................., inspector al autorității…………………, am întocmit în data de

Inspector al autorității de control,

Directorul executiv al autorității de control .............................., având în vedere prevederile Ordonanţei

Inspector al autorităţii de control

Nr. .............. din ......................

– originea (denumirea şi adresa unităţii, numărul autorizației sanitare veterinare);

2. Produsele finite livrate:

În activitatea de control, se vor aplica sancțiuni în următoarele

 livrarea de către colectorii a ouălor la centrele de ambalare mai

Controlul privind marcajele și ambalajele

Ouăle din categoria B, cu excepţia ouălor crăpate, trebuie să poarte

În privința marcajelor, organele de control vor aplica sancțiuni

În privința datei durabilităţii minimale regulile sunt următoarele:

În cazul controlului benzilor și etichetelor de pe ambalajele în care se

Controlul la producătorii de ouă, urmărește dacă aceștia înregistrează:

În activitatea de control la centrele de ambalare, organele de control

Controlul la colectori şi angrosişti, urmărește dacă:

Autorităţile competente vor lua toate măsurile necesare pentru

Produsele lactate acide

 gustul acru, care apare în urma unei termostatări prelungite, sau în

În cazul smântânii defectele sanționate de personalul cu atribuții de

În cazul untului, defectele sancționate sunt următoarele:

 gustul amar, apare de regulă imediat după obţinere (atunci când

În privința brânzeturilor, defectele și alterările sancționate în activitatea de

În privința etichetării laptelui și produselor din lapte, personalul

În procesul de ambalare a laptelui și produselor din lapte sunt

Vor fi aplicate sancțiuni, de către organele de control, în

 micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în

Controlul oficial al alimentelor urmăreşte dacă unităţile care

Măsuri dispuse de autorităţile competente

 Încălcarea prevederilor legale în vigoare privind alimentele

Condiţii privind utilizarea aditivilor alimentari

Reglementările privind prezenţa contaminanţilor în alimente se

Tratamentul alimentelor cu radiaţii ionizante se face numai:

Iradierea alimentelor poate fi autorizată doar în cazul în care:

Iradierea alimentelor poate fi utilizată numai în următoarele

Este interzisă comercializarea alimentelor care conţin:

Reglementări privind reziduurile de pesticide şi alte produse care

Condiţii privind prezenţa în alimente a substanţelor active

Este interzisă fabricarea şi comercializarea alimentelor de origine

Reglementările privind alimentele cu destinaţie nutriţională

Condiţii privind producţia, igiena şi ambalarea alimentelor

În privința materialelor care vin în contact cu alimentele

Condiţii pentru oferirea alimentelor spre vânzare

Restricţii privind comercializarea alimentelor