Povestea lui Harap Alb

Ion Creangă

I.Contextul apariției
 Basmul lui CREANGĂ a fost publicat pentru prima oară în revista Convorbiri Literare, în anul 1877
 „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult în compoziția căruia autorul preia tiparul basmului popular, pe care îl
modifică în funcție de viziunea lui artistică: în ciuda intruziunii (introducerii) miraculosului și a fabulosului, CREANGĂ
dorește să confere basmului său un caracter mai realist
 Protagonistul basmului este surprins în drumul său de inițiere care nu reprezintă altceva în plan simbolic decât un
proces de maturizare

II.Semnificația titlului
 Personajul eponim al basmului este la început MEZINUL CRAIULUI, el primește numele de HARAP-ALB după
întâlnirea cu SPÂNUL, căruia îi devine SLUGĂ
 Odată cu schimbarea onomasticii, are loc și o schimbare de condiție a personajului : pentru că a încălcat interdicția
tatălui său „FEREȘTE-TE DE OMUL SPÂN ȘI DE OMUL ROȘ”, din FIUL DE CRAI ajunge în condiția umilă de SLUGĂ
 Numele personajului e compus din substantivul „HARAP” = slugă neagră, însoțit de adjectivul „ALB”= acest adjectiv îi
certifică statutul de origine nobilă, diferită de al slugilor obișnuite
 De asemenea, conotațiile cromatice NEGRU și ALB, din nume îi sugerează statutul unei ființe perfecte, statut la care
ajunge în urma inițierii
 Eroul trece prin morți și învieri simbolice :
1. Prima este la fântână, când coboară,păcălit de SPÂN, ca FIU DE CRAI și revine la suprafață în ipostază de SLUGĂ
2. Tăierea capului și învierea cu apă vie , apă moartă și smicelele de măr dulce reprezintă o altă moarte și înviere
simbolică, în urma căreia personajul devine din SLUGĂ, ÎMPĂRAT, dovedind că are calitățile necesare
 Substantivul „POVESTEA” poate fi sinonim cu „VIAȚA”, deoarece este urmărită călătoria prin viață, spre maturitate, a
eroului, fapt care aduce basmului caracterul de BILDUNGSROMAN

III.Tema + semnificațiile călătoriei

 Supratema, asemeni basmelor în general, este victoria binelui asupra răului
 O altă tematică a basmului este călătoria ale cărei semnificații sunt multiple :
1. DRUMUL DE INIȚIERE
- Eroul parcurge o călătorie inițiatică, un traseu de la statutul de neofit (neinițiat) la statutul de inițiat, ceea ce în
mentalitatea populară este echivalent cu a fi împărat
- Traseul inițiatic presupune depășirea unor probe , impuse de antagonistul și inițiatorul eroului, SPÂNUL
- Pentru a fi împărat personajul trebuie să dovedească o serie de calități , pe care le dobândește odată cu depășirea
probelor , la care este ajutat de donatori și ajutoare
- Eroul trece printr-o serie de morți și învieri simbolice succesive, iar în drumul său, podul reprezintă puntea de legătură
între etapele devenirii lui și implică în traversarea lui întotdeauna câte o probă (tatăl deghizat în urs, alaiul furnicilor)
2.Unificarea simbolică a celor trei împărății
- Prin dovedirea calităților necesare, mai întâi HARAP-ALB primește tronul de la ÎMPĂRATUL VERDE, însă putem afirma
că depășirea probelor îi demonstrează capacitățile de a conduce toate cele 3 împărății este : este cel mai vrednic și
curajos dintre cei 3 fii ai CRAIULUI iar ÎMPĂRATULUI ROȘ îi devine ginere după ce a depășit probele impuse chiar de
acesta
- Este astfel restaurant echilibrul lumilor, deoarece o lume în care unchiul nu își mai recunoaște nepotul s-a abătut de la
legile firescului
- Simbolic centrul lumii este curtea ÎMPĂRATULUI VERDE, de unde HARAP-ALB urmează să își conducă întreaga
împărăției - iar VERDELE este simbolul vieții , al renașterii și al regenerării
3.REITERAREA (REFACEREA) DESTINULUI TATĂLUI
- CRAIUL în tinerețea lui, a trebui să parcurgă și el un drum de inițiere , presărat de probe, pentru a-și dovedi capacitatea
de a conduce o împărăție a
- Acum pe același drum al maturizării pornește HARAP-ALB, însoțit de același CAL al tatălui, care recunoaște că a urmat
același traseu în tinerețea lui
- De asemenea, un alt argument care certifică această interpretare a călătorie îl constituie sfatul părintesc „FEREȘTE-TE
DE OMUL SPÂN ȘI DE OMUL ROȘ” , prin care CRAIUL face apel la propria experiență de viață, în care a avut și el parte de
cei 2 inițiatori
- Preluarea hainelor, armelor și a CALULUI de pe vremea când CRAIUL a fost mire, la sfatul SFÂNTEI DUMINICI poate fi
interpretată simbolic drept o preluare a identității tatălui
- Așadar, eroul supus inițierii parcurge același traseu inițiatic ca al tatălui său

IV.Structura basmului
 Basmul lui CREANGĂ respectă structura tradițională a basmului, în general, subiectul narativ fiind narat pe
următoarele momente specifice :
1.ECHILIBRUL INIȚIAL = armonia de la CURTEA CRAIULUI, dintre acesta și fii lui, precum și dintre frați
2.FACTORUL PERTURBATOR = scrisoarea trimisă de ÎMPĂRATUL VERDE prin care îi cere fratelui un moștenitor la tron,
dintre cei 3 băieți ai săi, el având doar fete
3.ÎNCERCAREA DE REINSTAURAREA A ECHILIBRULUI = cuprinde seturile de probe și călătoriile parcurse de erou

A) SETUL I DE PROBE = LA CURTEA CRAIULUI

 O miluiește pe SFÂNTA DUMINICĂ deghizată cu un ban => milostiv
 Refuză calul pentru că îl consideră cu o înfățișare nepotrivită și nu ascultă sfatul SFINTEI DUMINICI => naiv , judecă
după aparente
 Își înfruntă tatăl deghizat în urs , la pod => curajos
B) CĂLĂTORIA I = CURTEA CRAIULUI - ÎMPĂRĂȚIA VERDE
 Întâlnirea cu SPÂNUL din pădurea-labirint => încalcă interdicția și este pedepsit, devenind slugă, SPÂNUL luându-i
toate actele care îi dovedesc origine
C) SETUL II DE PROBE = LA CURTEA ÎMPĂRATULUI VERDE
 Inițiatorul este SPÂNUL care îl trimite după salățile din grădina URSULUI ( este ajutăt de SFÂNTA DUMINICĂ și CALUL
SĂU , HARAP-ALB se dovedește ascultător și curajos)
 Capul și pielea bătută în pietrele prețioase ale CERBULUI FERMECAT (se dovedește din nou ascultător față de sfatul
SFINTEI DUMINICI, curajos iar un alt ajutor este CALUL)
 Să o aducă pe FATA ÎMPĂRATULUI ROȘ (această probă va presupune depășirea unor alte probe necesare pentru
maturizare)
D) CĂLĂTORIA II = ÎMPĂRATUL VERDE - ÎMPĂRATUL ROȘ
 În drumul său eroul se dovedește : a fi MILOSTIV, față de FURNICILE și ALBINELE întâlnite, de la care va primi câte o
aripă fermecată ; ÎNȚELEPT în alegerea prietenilor, pe care nu îi mai judecă după aparențe, având abilitatea de lider
în raport cu OCHILĂ, SETILĂ, FLĂMÎNZLĂ, GERILĂ și PĂSĂRI-LĂȚI-LUNGILĂ
E) SETUL III DE PROBE = LA CURTEA ÎMPĂRATULUI ROȘ
 Inițiatorul fiind aici OMUL ROȘ, cel despre care la avertizarea tatăl , deși HARAP-ALB nu execută practic nicio probă
intervenind ajutoarele și donatorii, totuși el dovedește o calitate demna de un ÎMPĂRAT, prietenia, omenia și doar
datorită acestor însușiri ale eroului îi vor sării în ajutor astfel:
- Înnoptarea în camera supraîncălzită - GERILĂ
- Ospățul cu mâncare și băutură din abundență - FLĂMÂNZILĂ și SETILĂ
- Separarea macului de nisip - FURNICILE
- Păzirea fetei de împărat - OCHILĂ și PĂSĂRI-LĂȚI-LUNGILĂ
- Identificarea adevăratei fetei de împărat ALBINELE
- Ultima probă, este impusă de fată, ea îl trimite după apă vie , apă moartă și smicelele de măr dulce - CALUL
F) CĂLĂTORIA III = ÎMPĂRATUL ROȘ - ÎMPĂRATUL VERDE
 HARAP-ALB și FATA ÎMPĂRATULUI ROȘ se îndrăgostesc, eroul dovedind că poate să iubească și să se facă iubit

4.RESTABILIREA ECHILIBRULUI INIȚIAL

 După depășirea probelor și dovedirea tuturor calităților necesare, SPÂNUL îl dezleagă de jurământ, prin tăierea
capului, această moarte simbolică e urmată de o înviere (fata, apă vie, apă moartă și smicelele de măr) iar condiția
de SLUGĂ este anulată
 CALUL îl nimicește pe SPÂN, deoarece rolul acestuia de inițiator, în destinul eroului, s-a încheiat
5.RĂSPLATA EROULUI
 HARAP-ALB devine ÎMPĂRAT trecând toate probele inițierii, iar căsătoria cu FATA ÎMPĂRATULUI ROȘ devine și
pretext pentru CREANGĂ pentru a face trecerea de la lumea fabuloasă a basmului la realitatea în care doar cine are
bani bea și mănâncă restul doar privesc

V.Originalitatea viziunii narative

 Basmul urmărește parcursul prin viață al FIULUI DE CRAI, aflat într-un traseu inițiatic
 La început este confirmat statutul de neofit al eroului, prin caracterizarea directă făcută de naratorul însuși, care îl
numește pe mezin „BOBOC ÎN TREBI DE AIESTE”
 Probele parurse îi vor dovedi maturizarea, iar prin caracterizarea indirectă, care este majoritară vor fi evidențiate
trăsăturile morale ale eroului
 Acesta va dovedi prin probe și prin relația cu alte personaje că este bun ,milos ,curajos ,cinstit și apropiat în relațiile
interumane
 De asemenea este capabil să învețe din propriile greșeli, să-și învingă temerile fără să dea înapoi în fața problemelor
 Condiția de slugă este necesară pentru că ,pe deoparte ,se întâlnește cu inițiatorul, iar pe de altă parte pentru că v-a
învăța din această experiență ce înseamnă umilință și va știi cum să îi trateze și pe cei cu o condiție socială inferioară
 Spre deosebire de FĂT FRUMOS, HARAP-ALB prin atitudine și limbaj pare croit după tiparul unui țăran din Humulești,
care face haz de necaz în fața greutăților, lipsindu-i puterile supranaturale
 Întregul fir al basmului este unul simbolic, întrucât HARAP-ALB poate ipostazia orice tânăr aflat în drumul spre
maturitate, presărat cu nenumărate probe
 Spre deosebire de eroul clasic al basmelor populare HARAP-ALB pare mult mai uman decât FĂT FRUMOS, existența
donatorilor și a ajutoarelor fiind indispensabilă în parcurgerea probelor
 În denumirea lui, eroul care dovedește sub superioritatea mezinului, se află de partea binelui, el evoluează spre a
deveni inițiat, ceea ce în lumea basmului se traduce prin a fi ÎMPĂRAT
 Un alt aspect modificat de autorul basmului cult îl reprezintă incipitul și finalul : CREANGĂ nu mai folosește clișeul
„A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ” care plasează sub semnul negației timpului în care se desfășoară întâmplările
 Caracterul expozitiv al incipitului prezintă mai întâi existența personajelor, lăsându-l pe cititor să decidă
verosimilitatea (credibilitatea) celor narate „AMU CICĂ ERA ODATĂ UN CRAI”
 Și formula de final e modificată, urmărindu-se astfel stabilirea unei legături între lumea fabuloasă a basmului și
lumea reală, la care se face trimitere directă după prezentarea nunții împărătești
 Totuși în basmul lui CREANGĂ acțiunea pusă sub semnul fabulosului este plasată în același îndepărtat illo temporare
 Particularități care caracterizează stilul narativ sunt :
1.UMORUL , rezultat din limbajul folosit din ironie și autoironie, din poreclele și limbajul personajelor, din utilizarea
diminutivelor cu sens argumentativ („buzișoarele” lui GERILĂ sugerează tocmai contrariul)
2.ORALITATEA, care sugerează utilizarea unui limbaj popular regional, a dialogului, a exclamațiilor și interogațiilor și
introducerea prin sintagma „VORBA CEEA” a citatelor paramiologice (proverbe,zicători)
VI. Elementele specifice basmului
1. Tematica abordată - victoria binelui asupra răului , călătoria inițiatică
2. Motivul literar specific - treiplicarea ,superioritatea mezinului
3. Personajele specifice - protagonistul ,antagonistul ,ajutoarelor ,donatorii
4. Fabulosul și miraculosul
5. illo tempore
6. Existența inițiatorului ,care testează calitățile eroului
7. Subiectul narativ dispus pe mai multe secvențe legate ,prin înlănțuire
8. Structura specifică basmului - echilibrul inițial