Numele școlii: Gheorghe Popovici

Materia: Istorie

Nume profesor: Vlad Claudiu

CODUL LUI HAMMURABI

Referat realizat de : Ilonca Maria Debora

 Hammurabi – suveran al regatului vechi babilonian (1792-1749 î.Hr.). Abil om politic,
talentat comandant militar, Hammurabi a transformat micul regat din Mesopotamia centrală în
cea mai importantă putere a Orientului Mijlociu. După ce a cucerit întregul Sumer, Hammurabi a
constrâns Asiria să recunoască suzeranitatea Babilonului. Domnia sa reprezintă o epocă de vârf a
civilizației babiloniene care încearcă unificarea jurisdicției mesopotamiene și se cristalizează cele
două mari eposuri: „Poemul creațiunii” și „Epopeea lui Ghilgameș”.

Codul lui Hammurabi, cel mai vechi cod de legi cunoscut până astăzi, întocmit la inițiativa
lui Hammurabi și păstrat pe o stelă de diorit, sub forma unei lungi inscripții cuneiforme, a fost
descoperit la Susa, în 1901. El reunește, în 282 de articole, remarcabile prin concizia și claritatea
enunțului, dreptul civil, penal și comercial al epocii. Iată câteva dintre legi:

 Dacă un constructor construiește o casă, și o construiește bine, proprietarul va plăti

doi șekeli pentru fiecare suprafață a casei.
 Dacă, însă, nu reușește, și casa se prăbușește, ucigându-l pe proprietar, constructorul
va fi omorât.
 Dacă fiul proprietarului va fi omorât, fiul constructorului va fi ucis
 Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată aduce vreo dovadă, acuzatorul va fi
omorât.
 Dacă cineva acuză pe altcineva, și poate dovedi vina acestuia, el va fi răsplătit cu bani.
 Dacă un judecător ia o decizie într-un caz, iar apoi se dovedește că a greșit, va fi pus
să plătească de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului, și nu i se va permite să mai
judece.
 Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât.
 Dacă cineva găsește un sclav evadat și îl returnează proprietarului, acesta va trebui să
plătească doi șekeli.
 Dacă un hoț este descoperit în timp ce fură, va fi omorât.
 Dacă cineva nu are suficientă grijă de un baraj, și barajul cedează, el va fi vândut, iar
banii obținuți vor înlocui recolta pierdută în timpul inundării culturilor.
 Dacă cineva inundă culturile unui vecin, îi va plăti pierderea.
 Dacă cineva are o datorie, și nu poate plăti, el se poate vinde pe sine, pe soția sa, pe
fiul său și pe fiica sa să muncească; după trei ani ei vor fi eliberați.
 Dacă un om dator își plătește datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu
pot exista obiecții.1

Codul lui Hammurabi reflectă, în ceea ce priveşte regimul pedepselor, un sistem foarte aspru.
Pedeapsa capitală este revăzută de cod de 34 de ori. Ea se aplica mai întâi unor infracţiuni
îndreptate împotriva patrimoniului şi de aceea socotite ca foarte primejdioase. Aşa este cazul
furtului din patrimoniul regal sau al templelor (art. 6), a celui săvîrşit prin spargere (art. 21) sau
cu ocazia unui incendiu (art. 25); la acestea se adaugă înlesnirea fugii sclavilor (art. 15) şi
adăpostirea celor fugiţi (art. 16) sau ştergerea semnelor cu care aceştia erau înfieraţi pentru a nu
mai putea fi recunoscuţi şi revendicaţi de stăpânii lor (art. 227). Tot cu pedeapsa capitală era
pedepsit cel ce vindea un lucru furat (art. 9), cel care cumpăra sau primea în păstrare – fără
martori sau acte scrise – diverse bunuri din mâinile unui minor sau ale unui sclav (art. 7), cel care
revendica un lucru străin deşi nu-i aparţinea (art. 9) etc.

Cu aceeaşi pedeapsă erau sancţionate actele care denotau un comportament primejdios ce

putea ameninţa securitatea statului babilonian care, în plină dezvoltare, avea nevoie de o
conducere autoritară şi de oştire puternică: răscoala împotriva orînduirii de stat precum şi
1
https://istoriiregasite.wordpress.com/2016/10/18/legile-regelui-hammurabi/
adăpostirea răsculaţilor şi nedenunţarea acestora (art. 109); soldaţii care nu se supuneau ordinelor
de mobilizare, chiar dacă au trimis în locul lor un substitut (art. 26)3; guvernatorii şi căpitanii de
district care acceptau înlocuiri de combatanţi în armatele regale (art. 33) sau care îi jefuiau pe
soldaţi de bunurile lor şi de darurile primite de la rege sau îi nedreptăţeau în alte chipuri (art.
34).2

Codul lui Hammurabi (sau Hammurapi sau Codex Hammurapi) este o culegere de

legi din timpul regelui babilonian Hammurabi. Codul a fost scris în jurul anului 1760 î.Hr. ,
cuprindea un Prolog, 282 de articole de legi și un Epilog. Textul a fost săpat pe o stelă
din diorit lungă de 2,25 metri. Stela a fost descoperită în 1902 de M. J. de Morgan în timpul
săpăturilor arheologice efectuate la Susa. Se presupune că a fost pradă de război luată de un
cuceritor dintr-un oraș babilonian. Stela se află în muzeul Louvre din Paris, iar o copie a ei se
află la muzeul Pergamon din Berlin.3

Codul lui Hammurabi

2
https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/08/02/codul-lui-hammurabi-infractiuni-si-pedepse/
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_lui_Hammurabi