Codul lui Hammurabi

Codul lui Hammurabi (sau Hammurapi sau Codex Hammurapi) este cea mai veche culegere de legi, din timpul regelui babilonian Hammurabi. Codul, scris probabil n jurul anului 1760 .Hr., cuprindea un Prolog, 282 de articole de lege i un Epilog. Textul a fost spat pe o stel din diorit lung de 2,25 metri. Stela a fost descoperit n 1902 de M. J. de Morgan n timpul spturilor arheologice efectuate la Susa. Se presupune c a fost prad de rzboi luat de un cuceritor dintr-un ora babilonian. Stela se afl n muzeul Louvre din Paris, iar o copie a ei se afl la muzeul Pergamon din Berlin. Codul lui Hammurabi nu a fost n epoca sa ceva ieit din comun: cu trei sute de ani mai devreme, regele sumerian Ur-Nammu scosese o culegere similar, iar cu 150 de ani naintea lui Hammurabi, regele Isinului, Lipit-Itar, dispusese inscripionarea unei stele similare. ns cele dou coduri de legi sumeriene s-au pstrat doar fragmentar. n contrast, codul lui Hammurabi a fost rspndit n exemplare numeroase. O copie, pe tblie de lut, a fost descoperit n resturile bibliotecii din Ninive a regelui asirian Asurbanipal. Codul lui Hammurabi este apreciat mai mult din punct de vedere literar dect din cel juridic. Codul difereniaz trei tipuri de oameni: omul liber, subalternul (omul care se prosterneaz) i sclavul (juridic fiind asimilat unui bun mobiliar). Drepturile femeii sunt protejate juridic. Femeia dispune de bunurile sale pe care le administreaz liber, practic numeroase meserii i uneori poate avea rspunderi importante n societate. Dup cstorie, femeia se supune autoritii soului. Ca vduv, poate administra i apra interesele motenitorilor. La moartea tatlui (capul familiei), puterea revenea fiilor i, n cazul lipsei de motenitori de parte brbteasc, fiicelor. Pentru supui, codul lui Hammurabi prevedea observana monogamiei. Suveranii puteau fi ns poligami.