Atributiile asistentei medicale din cadrul blocului operator

 Tinuta ireprosabila
 Exemplu de meticulozitate si ordine
 Sa participe activ la activitatile din sala de operatie
 Sa constientizeze faptul ca echipa operatorie trece deseori prin momente dificile, ca aceasta
echipa poate ajunge uneori la o tensiune nervoasa deosebita si ca ea, asistenta medicala, factor
important al modului cum se desfasoara actul operator, trebuie sa contribuie prin calmul,
atentia si promptitudinea participarii sale la desfasurarea normala a interventiei operatorii, la un
bun climat de lucru, sa ofere un ajutor prompt si eficient, uneori chiar inainte de a-l solicita
medicul chirurg.
 Sa urmareasca actul operator si sa pregateasca instrumentele chirurgicale adecvate, materialele
sanitare necesare, inainte chiar ca medicul chirurg sa le ceara
 Sa mentina perfecta curatenia in sala de operatii in cursul actului operator, sa coordoneze
activitatea infirmierei in acest sens
 Sa dea dovada de ,,umanitate’’, specificul cadrului medical, de altfel, sa intampine bolnavul care
vine in sala de operatie cu un zambet si o vorba de incurajare, sa-l pregateasca pentru operatie
cu gesturi clare, precise, bine reglate, fara agitatie, ton ridicat sau senzatie de graba, stresante
pentru bolnav
 Sa aiba un comportament bun, linistitor si cu echipa operatorie, chiar in cazul in care considera
ca I s-a facut un repros pe care nu l-a meritat; aceasta se va discuta dupa incheierea interventiei
operatoriii, niciodata in cursul ei
 Sa cunoasca perfect instrumentarul pe care-l are in grija, tehnica pregatirii lui in vederea actului
chirurgical
 Sa aiba oricand pregatite instrumentarul si sala de operatie pentru interventii chirurgicale de
urgenta; la fel materialul moale
 Sa stie sa manevreze aparatura existenta la sala de operatie
 Sa verifice daca pacientul este pregatit pentru interventia chirurgicala, daca este curatat si ras in
regiunea campului operator si, eventual sa completeze pregatirea acestuia
 Sa pozitioneze pacientul pe masa de operatie
 Sa ajute restul echipei operatorii la imbracare, sa pregateasca instrumetarul pe masa de
operatie
 Dupa incheierea interventiei chirurgicale sa asigure si sa coordoneze curatirea salii de operatie si
pregatirea ei pentru o noua interventie chirurgicala
 In situatiile in care asistenta este utilizata ca ajutor principal in actul operator, trbuie sa
cunoasca timpii operatori principali, o serie de manunte de tehnica chirurgicala pentru a putea
reprezenta un factor eficient in timpul actului operator
 In urgentele chirurgucale, rolul asistentei medicale de la blocul operator devine unul capital,
este vorba despre acele urgente chirurgicale de grad zero in care timpul devine dimensiunea
esentiala in buna desfasurare a actului operator si in reusita lui
 In astfel de momente, experienta acumulata, cunostintele teoretice si practice permit
personalului mediu de la blocul operator sa faca posibila inceperea interventiei chirurgicale in
bune conditii prin pregatirea adecvata si in cel mai scurt timp a acelui instrumentar de care este
nevoie pentru o anumita interventie.
 In interventiile chirurgicale de urgenta, mai ales pe timpul noptii, deseori, asistenta medicala
este cea care pregateste instrumentarul, instrumenteaza si chiar participa efectiv (pana la
sosirea ajutorului chirurgical si, uneori pana la finalul interventiei), ca ajutor principal in
desfasurarea interventiei chirurgicale. Sunt momente in care cunostintele acumulate si
experienta capatata sunt testate la maxim
Blocul operator-reprezinta o componenta esentiala a serviciului de chirurgie. Pentru o izolare cat mai
buna, blocul operator va fi amplasat la un etaj separat( in spitale mari) ori intr-o alta aripa a cladirii cat
mai departe de intrarea in spital si coridoarele genarale. Aceste masuri exclud circulatia persoanelor
straine si a personalului din alte sectii din vecinatatea blocului operator

Blocul operator cuprinde: camera de filtru, sala de pregatire a personalului pentru operatie, salon
postoperator pentru urmarirea temporara a pacientilor pana la normalizarea parametrilor functiilor
vitale si trezirea bolnavului dupa anestezie.

Incaperi auxiliare pentru: prelucrarea instrumentelor si sterilizarea lor, confectionarea materialelor din
tifon folosite la operatii, impachetarea halatelor chirurgicale si a lenjeriei, aranjarea casoletelor s.a.

Camera de depozit; grupuri sanitare.

Camera de filtru- prima incapere a blocului operator, unde personalul blocului si chirurgii se dezbraca de
tinuta de spital si imbraca costum chirurgical sterilizat, boneta si masca ( de preferat de unica
folosinta )si incaltaminte din materiale care se pot dezinfecta. La iesirea din blocul operator chirurgii se
vor dezbraca si isi vor relua tinuta cu care au venit in filtru.

Camera de pregatire a personalului medical pentru operatie este dotata cu lavoar special cu 3-5 posturi,
alimenta cu apa sterila (prin autoclavare sau filtrare) si rezervoare cu detergenti speciali pentru
antiseptizarea chirurgicala a mainilor ( SCRUB AL, Hospisept, clorhexidina, alcool eticlic etc. ) Dupa
spalarea mainilor chirurgul intra in sala de operatie, unde, ajutat de o asistenta imbraca halatul si
manusile sterile.

Blocul operator contine Sali de operatie aseptice si septice, care sunt complet separate. Sala de operatii
este complet izolata de mediul exterior, fiind dotata cu climatizatoare speciale care folosesc filtre ce
asigura asepsia si microclimatul corespunzator. In sala de operatii temperatura trebuie sa fie constanta
20-22 grade. Pentru a usura curatenia si dezinfectia, peretii sunt acoperiti cu faianta, tavanele acoperite
cu materiale speciale, fara porozitati (sau vopsite cu ulei), iar pardoseala din mozaic.

Sala de operatii este dotata cu masa de operatii cu multe articulatii, care permit ridicarea, coborarea,
inclinarea sau rotatia ei pe un picior telescopic, masa de operatie este acoperita cu o saltea speciala,
care se poate dezinfecta, este prevazuta cu diferite suluri si pernute mobile, folosite la pozitionarea
bolnavului.

-aparat de anestezie cu monitor

-defibrilator

-sistem de aspiratie

-termocuagulator

-masa sterila de baza ( pe care sunt amplasate toate materialele necesare pentru interventii chirurgicale
programate si de urgenta)

-masa de lucru sterila pentru asistentul de operatie ( pe care sunt amplasate materialele necesare
pentru operatia curenta)

-masa metalica pentru casolete

-masa pentru solutiile antiseptice

-portlighene cu lighene emailate

-suport pentru perfuzii si transfuzii

-lampa scialitica de operatii (atasata de tavan) ale carei raze pot fi directionate

-lampi cu raze ultraviolete pentru sterilizarea aerului

-containere pentru deseuri

Asepsia. Profilaxia infectiei prin aer si picatura, de contact si prin implantare.I
Intr-un timp apropiat dupa implementarea in practica chirurgicala a metodei antiseptice de tratament al
plagilor s-au depistat unele neajunsuri si au fost incepute lucrari pentru elaborarea unor noi metode de
compatere a microbilor piogeni. Chirurgul neamt Ernst Bergman (1836-1907) si discipolul sau C.
Schimmelbuch minutios au elaborat metoda de sterilizare cu vapori, la temperaturi inalte a materialului
de pansament si instrumentariului. Acesti savanti au pus baza asepsiei. In 1890 la congresul X
international al chirurgilor in Berlin au fost relatate principalele principii ale asepsiei la tratamentul
plagilor, dar intrebarile antisepsiei au fost date pe planul 2.

In istoria chirurgiei paralel au fost elaborate 2 cai de lupta cu infectia chirurgicala:

1. Distrugerea factorului microbian ce a patruns in plaga sau tesuturile organismului- antisepsie.

2. Preintampinarea patrunderii microbilor in plaga -asepsie

Acest fapt nu este intamplator, deoarece atat asepsia cat si antisepsia sunt menite sa lupte cu
factorul microbian si sunt frecvent bazate pe aceleasi metode de actiune asupra celulei microbiene,
adica folosesc acelasi factori antiseptici

In activitatea chirurgicala este necesara respectarea legii fundamentale a asepsiei, care poate fi
formulata astfel: totul ce contacteaza cu plaga trebuie sa fie steril. Pentru aceasta este necesar de a
cunoaste bine sursele prin care bacteriile pot nimeri in plaga. Sunt 2 astfel de surse: exogena si
endogena.

Exogena se considera infectia care nimereste in plaga din mediul care inconjoara bolnavul: din
aer(infectia prin aer) cu picaturi de saliva si alte lichide ( infectia prin picaturi), de pe obiecte, care
vin in contact cu plaga (infectia prin contact), de pe obiectele care raman in plaga (suturi, drenaje,
etc.) asa numite infectii prin implantare.

Endogena se considera infectia, care se gaseste in interiorul organismului sau pe tegumentele lui
(piele, tubul digestiv, caile respiraturii etc. ). Infectia endogena poate patrunde in plaga direct sau
prin vase (pe cale limfogena sau hematogena).

In ultimul timp s-a constatat, ca infectia prin aer si picaturi joaca un rol important in evolutia
complicatiilor postoperatorii. La sfarsitul zilei de munca in aerul salii de operatie, de pansamente
creste brusc numarul bacteriilor si se depisteaza forme patogene de microbi.

Compararea microflorei din plaga in caz de supuratie dupa operatie aseptica cu microflora din aerul
salii de operatie confirma, ca una din cauzele supuratiei este infectia prin aer si picaturi.Profilaxia
infectiei prin aer in sectiile de chirurgie depinde de organizarea muncii in ele si de masurile
indreptate la micsorarea infectarii aerului cu microbi si nimicirea lor.

Pentru respectarea asepsiei in timpul operatiilor in blocul operator trebuie respectata devizarea in
zone a incaperilor.

In zona sterila 1- sunt incluse incaperilor cu cele mai stricte cerinte: salile de operatie si camera de
sterilizare ( in cazul cand lipseste sectia de sterilizare centrala)

In zona sterila 2- a regimului strict se refera incaperile, care direct sunt legate de sala de operatie;
sala de pregatire preoperatorie; sala de anestzie .

In zona 3- zona regimului limitat – o alcatuiesc incaperile pentru pregatirea si pastrarea sangelui,
pentru pastrarea aparatajului mobil pentru deservirea salilor de operatie, biroul chirurgilor,
asistente medicale, laboratorul pentru analize urgente.
In zona 4 zona regimului spitalicesc obisnuit -include incaperile in care intrarea nu este legata cu
trecerea prin camera de dezinfectie sanitara: biroul sefului blocului de operatie, biroul chirurgilor,
asistente medicale si camera pentru lengerie murdara si deseuri.

In sala de operatie trebuie sa se gaseasca numai utilajul necesar pentru executarea operatiei. Cu cat
mai putin utilaj se afla in sala de operatie cu atat mai usor se asigura curatenia. In timpul cand se
opereaza este interzis accesul in sala de operatie.

In timpul lucrului se respecra curatenia, compresele si tampoanele de tifon imbibate cu sange sau
secretie din plagi se arunca in ligheane speciale. Exsudatul si puroiul din plaga sau cavitati se
colecteaza cu aspiratorul intr0un vas inchis.

Curatenia in sala de operatie se face cu prudenta pe cale umeda.

Exista urmatoarele metode de curatenie in sala de operatie:

1. Curatenia curenta in timpul operatiei: infirmiera strange tampoanele si compresele intamplator

cazute pe podea si sterge podeaua murdara de sange sau exsudat
2. Curatenia salii de operatie dupa fiecare operatie
3. Curatenia zilnica dupa finisarea operatiilor obisnuite sau urgenta
4. Curatenia generala a salii de operatie, care se face conform unui plan intr-o zi cand nu se fac
operatii, o data pe saptamana
5. Dimineata inainte de a incepe lucrul, suprafetele orizontale (dusumeaua, mesele, pervazurile) se
sterg cu o carpa umeda pentru a strange praful depus peste noapte. Aceasta metoda se
numeste prealabila.

Temperatura aerului din sala de operatie trebuie sa fie 22-25 grade la o umeditate de 50% si cu o
ventilatie ce asigura schimbul aerului de 3-4 ori pe ora. Temperatura mai inalta provoaca
transpiratia, infectand astfel tegumentele cu bacterii din glandele sudoripare. Temperatura joasa
poate provoca racirea bolnavilor si crea conditii pentru dezvoltarea complicatiilor.

In cazul cand se foloseste epuratorul de aer stationar se asigura schimbul aerului curatit de 40 de ori
intr-o ora. In afara de aceasta dezinfectarea aerului din sala de operatie si pansamente cu lampi
ultravieolete bactericide.

Profilaxia infectiei prin contact

Chirurgul si asistentii trebuie sa- si pregateasca mainile pentru operatie. Dezinfectarea mainilor este
deficila in legatura cu imposibilitatea utilizarii in acest scop a temperaturii inalte si a solutiilor de
antiseptice concentrate. Este dificila dezinfectarea mainilor de microbi, care se acumuleaza in
canalele excretoare ale glandelor sebacee si sudoripare, in foliculii pilosi.

In legatura cu aceasta toate metodele de dezinfectare a mainilor prevad in mod obligatoriu

tabacirea pielii, scopul careia consta in ingustarea porilor pielii si cimentarea bacteriilor ei in timpul
operatiei.

O mare importanta are ingrijirea mainilor si prevenirea infectarii lor ( leziuni, traume) . Este
importanta succesiunea in dezinfectarea anumitor parti ale mainilor. La inceput cu ajutorul unei
perii si a sapunui se spala palma, apoi partea dorsala a fiecarui deget, spatiile interdigitale si loja
unghiala de exemplu a mainii stangi. La fel se dezinfecteaza degetele mainii drepte. Apoi se spala
suprafata regiunii matacarpiene dorsale si ventrale mai intai la mana stanga si apoi la cea dreapta, si
in sfarsit se spala antebratul. La sfarsit inca o data se spala loja unghiala.

Se sterg mainile cu o compresa sterila si se dezinfecteaza cu antiseptice in aceiasi succesiune.

 Metodele clasice de dezinfectare a mainilor chirurgului sunt: Fiurbringher, Alfeld, Spasocucotki-
kocerhin. Metodele Fiurbringher si Alfed au doar o importanta istorica.

Metoda Spasocucotki -Kocerghin

In cazul utilizarii acestei metode nu este necesar de a spala in prealabil cu apa intrebuintand peria si
sapunul. Metoda se bazeaza pe dizolvarea cu sol. De amonia a grasimilor de pe suprafata pileii si
indepartarea impreuna cu solutie a tuturor bacteriilor.

Metodica: Solutie proaspata si calda de amoniac de 0,5 % se toarna in 2 ligheane sterile. Cuu o compresa
sterila se spala mainile in consecutivitatea descrisa mai sus timp de 3 min., mai intai intr-un lighean, apoi
3 min. in altul . Dupa aceasta mainile se sterg cu un prosop steril sau compresa si timp de 5 minute se
dezinfecteaza cu alcool de 96 grade

Multi chirurgi badijoneaza lojiile unghiale cu tinctura de iod. Pregatirea mainilor pentru operatie trebuie
sa prevada:

1. Indepartarea de pe suprafata pielii mainilor a murdariei si a bacteriilor

2. Distrugerea bacteriilor ramase pe maini
3. Tabacirea pielii pentru a inchide canalele glandelor sebacee si sudoripare.
4. Inofensivitate pentru piele

Este imposibil de a obtine o sterilitate absoluta a mainilor pe tot parcursul operatiei . In legatura cu
aceasta este necesar de a izola pielea mainilor de plaga operatorie cu manusi

O alta metoda de dezinfectare a mainilor este utilizarea este utilizarea pervomurului sau C-4 ( amestec
de apa oxigenata si acid formic si higluconat de clorhexidina (hibitan) .Inainte de dezinfectarea mainilor
cu pervomur, mainile se spala cu apa si sapun( fara perie – timp de 1 min.) Se sterg cu o compresa
sterila. Apoi mainile se dezinfecteaza timp de 1 min. , cu solutie C-4 sau pervomur intr-un lighean
emailat, se sterg cu o compresa sterila si se imbraca manusile sterile.

Dezinfectarea mainilor cu biggluconat de clorhexidina (Hibitan)

Mainile se spala cu sapun si se sterg cu o compresa sterila, apoi timp de 2-3 min. se dezinfecteaza cu un
tampon de vata muiat in solutie alcoolica de 0,5 % de clorhexidina.

Dezinfectarea mainilor cu novosept

Mainile se dezinfecteaza cu o solutie apoasa de 0,3% de novosept timp de 2-3 min. cu o copresa.

La metoda de spalare a mainilor bazata numai pe tabacirea pielii se refera dezinfectarea mainilor timp
de 10 min. cu alcol de 96 de grade. Spalarea mainilor cu apa in acest caz nu se recomanda, pentru ca
acesta inrautateste procesul tabacirii. Aceasta metoda nu a capatat o larga intrebuintare din cauza
sigurantei insuficiente. Insa metoda tabacirii se recomanda in lipsa apei calde sau manusilor sterile.

Dezinfectarea mainilor cu preparate aniogene si catiogene sintetice

Se utilizeaza detergentii sterilim, rodolon etc. Pentru dezinfectarea rapida a mainilor se utilizeaza bai
ultrasonore in care dezinfectarea mainilor se face timp de 1 min. Dezinfectarea se realizeaza prin
cufundarea simpla in solutie de antiseptic prin care trec unde ultrasonore. Astfel de bai se utilizeaza si
pentru sterilizarea instrumentelor.

Pregatirea campului operator

La dezinfectarea campului operator se utilizeaza cu succes metoda Grossich- Filoncicov- badijonarea cu
solutie alcoolica de iod 5%. Prima badijonare se efectueazainainte de aplicarea pe campul operator a
lengeriei sterile, a doua- dupa izolarea capului de operatii cu lengerie sterila, a treia inainte de suturarea
pielii si a patra-dupa aplicarea suturilor la piele.

Deci, iodul tabaceste pielea patrunzand in adancul porilor, o dezinfecteaza.

In Occident pe larg se utilizeaza dezinfectarea capului operator cu solutie de hibiscrub, hibitan si

betadina.

Sterilizarea instrumentelor

Instrumentele necesare pentru operatie se sterilizeaza prin fierbere in sol. De 2 % de hidrocarbonat de

sodiu sau apa timp de 20- 30 min din momentul in care a inceput fierberea. Instrumentele de taiere si de
intepare in cazul fierberii indelungate se tocesc, de aceea ele se fierb separat timp de 3 min. fara
adaugarea hidrocarbonatului de sodiu si se tin in alcool de 90 grade nu mai putin de 2-3 ore.
Instrumentele infectate cu microbi patogeni, trebuie fierte timp de 45 min. iar cele contaminate cu
microbi sporulati anaerobi se sterilizeaza prin fierbere timp de 2 ore. Sterilizarea se face cu sterilizatoare
metalice cu plasa si cu un capac care se inchide ermetic. In prezent instrumentele se pot steriliza cu aer
uscat in termostate- electrosterilizatoare. Exista de asemenea metoda de sterilizare in sterilizatoare
speciale cu gaze. Dar aceasta metoda a capatat o intrebuintare mai larga.

Cateterile uretrale si cistoscoapele sterilizate prin fierbere sau in autoclave cu vapori se strica, de aceea
ele se sterilizeaza timp de 10 min. mai intai in alcool( fara a cufunda ocularul), apoi 5 min in sol. De
clorura de mercur 1: 1000 ). Inainte de intrebuintare instrumentul sau cateterul se dezinfecteaza in
alcool.

Sterilizarea materialului de pasament si lenjeriei

Tot materialul de pansament trebuie supus sterilizarii( tifonul, tampoanele, vata). Materialul de
pansament se sterilizeaza in sterilizator sub actiunea temperaturii inalte. Exista 2 tipuri de aparate
pentru sterilizare: in primul rand se utilizeaza vapori fluizi cu temperatura de 100 grade; in al doilea se
utilizeaza vapori sub presiunea ridicata cu temperatura mai mare de 130 grade. Sterilizarea cu vapori
fluizi este nesigura fiinda cea mai ridicata temperatura in aparat (100 grade) nu distruge bacteriile
sporulate, tetanosul, antraxul etc.

Pentru aceasta este nevoie de o temperatura nu mai mica de 120 grade.

Controlul sterilitatii

Controlul sterilitatii materialului la autoclave se efectueaza prin metode directe si indirecte.

Metoda directa- bacterilogica; insamantarea pe materialul de pansament si albituri sau utilizarea

testelor bacterilogice.

Pentru efectuarea testelor bacteriologice sunt utilizate eprubete cu culturi de micoorganisme

nepatogene sporulate care mor la o anumita temperatura. Eprubetele se introduc in interiorul casoletei,
iar la finalizarea sterilizarii sunt indreptate la laborator.

Lipsa de crestere a microbilor confirma sterilitatea materialului. Acest test se efectueaza o data la 10
zile.

Metodele indirecte- Sunt utilizate permanent la fiecare sterilizare. Pentru aceasta se folosesc substante
cu un anumit punct de topire- acidul benzoic (120 grade), resorbcina ( 119 grade), antipirina ( 110
grade). Aceste substante se pastreaza in fiole. In casoleta se introduc cate 1-2 fiole. Topirea prafului si
transformarea lui intr-o masa compacta demonstreaza faptul, ca temperatura in casoleta a fost egala
sau mai inalta decat ceea de topire a substantei de control.

Pentru controlul regimului de sterilizare a in sterilizatoare sub presiune, sunt utilizate substante cu o
temperatura de topire mai inalta: acid ascorbic ( 187-192grade), Pilocarpini hidrocloridi (200 grade),
tiouree ( 180 grade) etc.

O alta metoda este temrmometria. In fiecare casoleta se instaleaza cate 1-2 termometre. In acest mod
primim informatia despre temperatura maximala, iar neajunsul acestei metode este faptul ca nu stim in
decurs de cat timp a fost mentinuta aceasta temperatura.

Pofilaxia infectiilor prin implantare.

Sterilizarea materialului de sutura este necesara din doua puncte de vedere:

-In primul rand, confectionarea firelor este legata de posibilitatea unei infectari considerabile

- In al doilea rand, o parte considerabila de suturi raman in adancul plagii si microbii care s-au pastrat in
ele, infecteaza tesuturile.

In calitate de material de sutura se intrebuinteaza pe larg matasea, lavsanul, firele de capron, agrafe
metalice.

In Occident pe larg se utilizeaza material de sutura montat pe ace atraumatice( dexon, etilon, ti-cron,
polisorb, surgilon, vicril rapid etc. )care se sterilizeaza cu raza gamma la uzine.

La noi se utilizeaza pe larg firele de capron, care se sterilizeaza prin fierbere timp de 20 min. Avantajele
capronului sunt:

a) Simplitatea pregatirii
b) Rezistenta inalta
c) Reactia slaba a tesuturilor organismului la firele de capron

Neajunsul consta in elasticitatea marita a firelor din care cauza exista pericolul deznodarii nodului,
de aceea se recomanda de a lega firul de capron in 3 noduri.