PROIECT DE LECTIE

DATA

CLASA: a IX-a B;

UNITATEA DE INVATAMANT: Liceul tehnologic „Dr. C. Angelescu” Găești

DISCIPLINA: Limba romana

ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare

UNITATEA DE INVATARE: Joc și Joacă

TEMA: „Tablouri biblice” de Tudor Arghezi

TIPUL LECȚIEI: însușire de noi cunoștințe;

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de clasa;

I. OBIECTIVE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite
situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare
II. OBIECTIVE SPECIFICE

1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte

1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate

1.4 redactarea unor texte diverse

1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de
comunicare

2.1 aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare

2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare

III. OBIECTIVE OPERATIONALE:

La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:

O.1: Să identifice tema poeziilor din ciclul „Tablouri biblice" de Tudor Arghezi

O.2: Să explice structura poeziei și structura acesteia

O.3: Să recunoască relațiile semantice dintre cuvinte: sinonimia, antonimia, omonimia, polisemia

O.4: Să își exprime opinia în legătură cu impresia produsă de lectura textului

STRATEGIA DIDACTICA:

a) Metode și procedee: conversația, expunerea, exercițiul, analiza, explicația.

b) Resurse: textul din ciclul "Tablouri biblice" de Tudor Arghezi, DEX, capacitățile receptive ale
elevilor, timp – 50 minute.

c) Forme de organizare: - activitate frontala;

- activitate individuala.

d) Mijloace de invatare: Limba romana, manual pentru clasa a IX-a,Ed. Art, 2005, tabla, fișe de lucru

e) BIBLIOGRAFIE :

 Psihopedagogica si metodologica:

Marinescu, Valeriu, Metodica predarii limbii si literaturii romane, Editura Fundatiei Romania de Maine,
2004

Parfenie, C., Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, ed. Polirom, 1999

De specialitate:

Lovinescu, Ion, Istoria literaturii romane contemporane, Ed. Minerva, Bucuresti, 1973

Balota, Nicolae, Opera lui Tudor Arghezi, Ed. Albatros, Bucuresti, 1979

SCENARIUL DIDACTIC

Nr Strategia didactică
crt Etapele Conţinutul învăţării Metode şi Mijloace Forma Evaluare
 procedee de învăţă de
mânt organi-
lecţiei
zare
Moment Se asigură condiţiile necesare Conversaţia Activita- Observa-
1 organizatoric defăşurării optime a activităţii: te rea
(1 min.) asigurarea liniştii, notarea absenţelor, frontală sistemati-
pregătirea materialului didactic. că
Captarea Pentru a le capta atenţia, Conversația Activite- Orală
2 atenţiei profesorul le prezintă elevilor un te
(10 min.) citat pe care să-l comenteze: „Unul frontală Analiza
dintre cele mai norocoase lucruri răspunsu-
care ți se pot întâmpla în viață este, rilor
cred, să ai o copilărie
fericită.” Agatha Christie
3 Actualizarea Profesorul verifică tema pentru Conversaţia Activi-
cunoştinţelor acasă. tate
(1 min.) frontală

4 Enunţarea Profesorul anunţă elevilor titlul Expunerea Fișă de Activita-

temei şi a lecţiei şi prezintă succinct obiectivele lucru te
obiectivelor vizate. frontală
(5 min.) tabla

Conversaţia
5 Dirijarea Profesorul distribuie elevilor fişe Conversaţia Anexa 1 Activita- Formati-
învăţării de lucru care conţin textul poeziei te vă,
(25 min.) Adam și Eva (Tablouri biblice. Analiza frontală continuă,
Versuri de Abecedar) de Tudor orală
Arghezi. ( vezi Anexa 1) Exerciţiul
Elevii vor citi oral textul liric și
vor rezolva exercițiile sub
îndrumarea profesorului.
Activita- Analiza
te răspunsu-
individu- rilor
ală
 6 Se dă ca activitate independentă / Explicaţia Fișe de Activita- Scrisă
Obţinerea individuală rezolvarea exercițiului 13 Munca lucru te
performanţei în care elevii să evidențieze independentă individu-
şi asigurarea elementele simboliste din poezie. ală
feed-back-
ului
(7 min.)
Se apreciază modul în care au Conversaţia Activita- Formati-
rezolvat sarcinile primite. Cinci te vă orală
elevi sunt nominalizați să citească frontală
rezolvarea exercițiului.
Realizarea Elevii vor primi ca temă să Explicaţia Activita- Observa-
7 retenţiei şi a realizeze un eseu de 1-2 pagini în te rea
transferului care să-și descrie jocul preferat din frontală sistemati-
(1 min.) copilărie. că

Anexa 1
JOC ȘI JOACĂ

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucureşti, pe

numele său adevărat Ion N. Teodorescu. Debutează cu versuri în revista Liga
ortodoxă (1896) a poetului Alexandru Macedonski. în anul 1927, îi apare volumul de
poezii Cuvinte potrivite, care constituie unul dintre cele mai importante momente
pentru poezia românească din perioada interbelică. În 1928, scoate revista Bilete de
papagal, insolită prin formatul de buzunar. în 1931, publică un alt volum de referinţă
pentru lirica românească - Flori de mucigai, o radiografie a periferiei societăţii
româneşti. Volumele ulterioare, fie de poezie (Cărticica de seară, Ce-ai cu mine,
vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-
Vestire, Lina), nu fac decât să confirme talentul unui mare scriitor. După al doilea
război mondial, poeziile şi articolele sale devin punctul de pornire al unor atacuri
împotriva sa de pe poziţiile noii ideologii comuniste. Scriitorul este pus sub interdicţia
de a mai publica vreme de câţiva ani.
Împăcarea cu oficialităţile comuniste se produce după 1956, când este ales în Academie
şi elogiat public pentru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în ciuda vârstei înaintate, până
în ultimele zile de viaţă, dovedind o longevitate artistică demnă de invidiat.

Puncte de reper Text-suport

Tablouri biblice TABLOURI BIBLICE
(Versuri de (Versuri de Abecedar)
Abecedar) de Tudor de Tudor Arghezi
Arghezi cuprinde o
grupare de cinci poezii: Adam şi Eva
Adam şi Eva,
Paradisul, Porunca, Urându-i-se singur în stihii,
Păcatul, Pedeapsa. A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii
Ele s-au publicat în Şi s-a gândit din ce să-ifacă,
august 1944 în Revista
Fundaţiilor Regale.
Inspirându-se din
Vechiul Testament,
Tudor Arghezi oferă
cititorului în ciclul de
poezii Tablouri biblice
(Versuri de
Abecedar) o viziune
personală, necanonică, a
modului cum Dumnezeu
i-a conceput pe primii
oameni: Adam şi Eva.
Păstrând coordonatele
textului biblic, autorul
construieşte un univers
diferit, marcat de
puternice accente ludice.
În poezia Adam şi Eva,
Arghezi îşi imaginează
cum Dumnezeu, pentru
a-şi alunga singurătatea,
îl iveşte pe Adam din
praf şi niţeluş scuipat.
Plămada, întâiul fiul al
Domnului, nu iese cum
ar fi trebuit din pricina
aluatului. Plictisul
Creatorului se curmă în
clipa când o zămisleşte şi
pe Eva dintr-un os rupt
din coasta lui Adam.
stihie, s.f. - (poetic) pustietate,
singurătate, sălbăticie
borangic, s.n. - fir depănat de
pe gogoşile viermilor de
mătase
zbanghiu, adj. -
neastâmpărat, fluşturatic,
zvăpăiat, aiurit
Concepte operaţionale
Tema reprezintă un aspect general,
o idee centrală la care se referă un
text. Marile opere au izvorât
întotdeauna din teme majore.
Fiecare creator tratează tema în
funcţie de personalitatea sa. între
temele cele mai frecvente care apar
în literatură se numără: dragostea,
natura, copilăria, timpul, călătoria,
războiul, prietenia etc.
Motivul este o unitate structurală a
operei literare care ajută la
conturarea temei. Se manifestă ca o
Din borangic, argint sau promoroacă,
Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi.
Se puse-aşezământul dintre fraţi.
Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam
Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam;
Că l-a făcut, cum am aflat,
Cu praf şi niţeluş scuipat;
Ca să încerce dacă un altoi
De stea putea să prindă pe noroi,
Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher,
Făcuse şi luminile din cer.
Dar iată că l-a nimerit,
Din pricina aluatului, greşit,
Şi că Adam, întâiul fiu
Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu.
Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă
Cum ar fi fost omul dintâi la faţă.
Nici unda lacului nu l-a păstrat,
In care se-oglindea la scăpătat.
Puterea lui dumnezeiască,
Dormind mereu, căta să-l mai trezească:
l-a rupt un os din coaste, ceva,
Şi-a zămislit-o şi pe Eva.
Mai poţi căsca de lene, iarăş,
Când ai o soră şi-un tovarăş?
S-au luat de mâini şi au cutreierat
Grădina toată-n lung şi-n lat.
Să nu te miri că, şovăind şi mici,
Li se julea şi nasul prin urzici.
Cerințe:
1. Exprimă-ţi opinia în legătură cu impresia pe care ţi-a
produs-o lectura acestei poezii a lui Tudor Arghezi.
2. Arată motivul pentru care Dumnezeu doreşte să
aibă-n cer copii.
3. Care sunt „materialele" aflate la îndemâna
Creatorului pentru plămadă?
4. Prezintă trăsăturile strămoşului Adam, aşa cum apar
în viziunea originală a poetului; evidenţiază termenii care
impun un registru minor textului.
5. Comentează semnificaţia următoarelor versuri: Ca să
încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi;
situaţie tipică, purtătoare de pune-le în legătură cu textul biblic unde se prezintă
semnificaţie. Motivul este un element „facerea" primului om.
al operei literare cu un pronunţat
caracter de generalitate: un obiect 6. Arată cauza pentru care Adam iese altfel decât ar fi
(oglinda, codrul, lacul, marea, luna dorit Domnul.
etc), un număr simbolic (trei, şapte, 7.Identifică versurile în care este prezentă „facerea" Evei.
mai ales în basm), o maximă, o Este respectată sau nu în poezie viziunea biblică?
formulă (fortuna labilis - „soarta
schimbătoare", cârpe diem -
8. Comentează semnificaţia versurilor: ...poţi căsca de
„bucură-te de ziua de astăzi") care se lene, iarăş,/ Când ai o soră ş-un tovarăş?
repetă în momente variate ale 9. Ce sugerează distihul din finalul poeziei?
aceleiaşi opere sau în creaţii diferite. 10. Explică sensul din text al verbului a juli (Li se julea şi
Motivul central, cu grad sporit de nasul prin urzici). Construieşte un context în care să
repetabilitate, poartă numele de
laitmotiv. foloseşti acelaşi verb ca element de argou.
Ficţiune (lat. fictio, „creaţie a 11. Identifică în text verbele la persoana a II-a; arată de ce le
imaginaţiei, născocire") - trăsătură foloseşte autorul.
specifică operei literare, prin capa- 12. Motivează schimbarea accentului în cuvântul ceva.
citatea de a sugera iluzia unor 13. Care este, după opinia ta, tema acestei poezii? Alege
întâmplări adevărate, care de fapt
sunt o plăsmuire a imaginaţiei dintre următoarele variante sau propune una nouă: •
autorului. Ficţiunea implică un pro- creaţia; • jocul; • copilăria.
ces complicat de interpretare şi de
imaginare a realităţii. Ea cuprinde,
într-un grad mai mare sau mai mic,
elemente din realitate.
Text ficțional/ text nonficțional
-diferenţa dintre cele două tipuri de
texte este următoarea: în timp ce tex-
tul ficţional nu trimite la un referent
care să aibă corespondent în
realitate, ci la unul imaginar, textul
nonficţional transmite ceva despre
un referent care aparţine realităţii.