Ursu Dan Cristian

MOTORUL OTTO
Ursu Dan Cristian
16.04.2023
Contents
1 Date bibliografice despre Nikolaus Otto și scurt istoric al motorului pe benzină...............................1
2 Componentele motorului Otto............................................................................................................2
2.1 Cilindrul......................................................................................................................................2
2.2 Pistonul........................................................................................................................................2
2.3 Segmenţii.....................................................................................................................................2
2.4 Bujia............................................................................................................................................2
2.5 Supape.........................................................................................................................................2
2.6 Camera de ardere.........................................................................................................................2
2.7 Biela............................................................................................................................................2
2.8 Arborele cotit...............................................................................................................................3
3 Principiul de funcționare...................................................................................................................3
Timpul 1 : Admisia...........................................................................................................................3
Timpul 2 : Compresie adiabatică......................................................................................................3
Timpul 3 : Aredere și destindere adiabatică......................................................................................3
Timpul 4 : Evacuarea gazelor arse în atmosferă...............................................................................3
4 Ciclul ideal Otto...............................................................................................................................3
 Compresia – proces adiabatic....................................................................................................4
 Arderea – proces izocor.............................................................................................................4
 Detenta – proces adiabatic.........................................................................................................4
 Evacuarea – proces izocor (4-1) și proces izobar(1-0)...............................................................4
5 Randamentul motorului termic.........................................................................................................4
5.1 Motorul Otto................................................................................................................................4
5.2 Motorul Diesel.............................................................................................................................5
6 Companii care folosesc motorul Otto și anul în care au fost fondate................................................5
Bibliografie............................................................................................................................................5

1
 Ursu Dan Cristian

1 Date bibliografice despre Nikolaus Otto și scurt istoric al motorului

pe benzină
Nikolaus August Otto s-a născut în anul 1832 în localitatea Holzhasen din Germania.
A absolvit cursurile politehnice, obţinând diploma de inginer.
În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor
termic cu ardere internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil gazos.
În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu
combustibil lichid (benzină) cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la
perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-o
inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat primele automobile
acţionate cu astfel de motoare.
Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.

2 Componentele motorului Otto

2.1 Cilindrul
[2] Reprezintă componenta în care culisează pistonul. Motorul descris aici are un
singur cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (4, 6 sau 8). Motoarele, dacă
au mai mulţi cilindrii, pot fi: în linie, în V sau opuşi orizontal (boxer). În funcţie de
configuraţie, diferă nivelul vibraţii şi zgomot, costul de fabricare şi caracteristicile ce le fac
mai potrivite sau nu pentru anumite tipuri de autovehicule.
2.2 Pistonul
Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de aluminiu, turnat,
având formă cilindrică, care culisează în cilindru.
2.3 Segmenţii
Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa cilindrică
exterioară a pistonului, care au următoarele roluri:
a) de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc)
b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston
c) de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a
cilindrului.
2.4 Bujia
Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea
amestecului carburant în cilindru prin producerea unei scântei electrice între doi electrozi la
un moment bine stabilit.
2.5 Supape
Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia
combustibilului în cilindru şi evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de translaţie,
fiind comandate de camele de pe axul cu came (ca în animaţia alăturată, unde axul cu came
are culoarea verde)

2
 Ursu Dan Cristian

2.6 Camera de ardere

Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de aer cu combustibil.
Camera de ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului. Capacitatea camerei de
ardere oferă de obicei o idee asupra puterii motorului.
2.7 Biela
Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura dintre piston şi arborele cotit. Ea
este legată articulat la ambele capete de piston şi respectiv braţul arborelui cotit, astfel încât,
împreună cu arborele cotit, transformă mişcarea alternativă de translaţie a pistonului în
mişcarea de rotaţie a arborelui cotit.

2.8 Arborele cotit

El este cel care, împreună cu biela, transformă mişcarea de translaţie care vine de la
piston, într-o mişcare circulară.

3 Principiul de funcționare
Timpul 1 : Admisia
Pistonul pornește de la capătul superior al cilindrului și în cilindru este aspirat
amestecul de aer și benzină deoarece supapa de admisie este deschisă la sfârșitul acestui timp
pistonul ajunge la capatul inferior și supapa de admisie este închisă.

Timpul 2 : Compresie adiabatică

După ce pistonul a ajuns în punctul mort inferior, supapa de admisie se închide.
Supapa de evacuare este şi ea închisă. În deplasarea pistonului înspre punctul mort superior,
acesta comprimă amestecul din cilindru până la o rată de 9:1.

Timpul 3 : Aredere și destindere adiabatică

La sfârşitul compresiei, când pistonul a ajuns la punctul mort superior şi ambele
supape sunt închise, se produce o scânteie electrică între electrozii bujiei. Scânteia aprinde
amestecul carburant care începe să ardă progresiv. Temperatura rezultată este de circa 2000
de grade celsius şi presiunea de aproximativ 25 atm. Gazele produc o forţă mare de apăsare
asupra pistonului împingâdu-l spre punctul mort inferior. Pe măsură ce pistonul coboară,
gazele se destind și are loc detenta. Acum este singurul moment când se produce lucru
mecanic.

Timpul 4 : Evacuarea gazelor arse în atmosferă

Începe printr-un proces de răcire izocoră, până când gazele ajung la presiunea
atmosferică. Pistonul se ridică și gazele sunt evacuate, supapa de evacuare fiind deschisă. La
capatul ciclului supapa de evacuare se închide iar supapa de admisie se deschide și începe un
nou ciclu.

3
 Ursu Dan Cristian

4 Ciclul ideal Otto

 [1] Admisia – proces izobar

Q01 = - ν Cp ( T1 – T0 )
L01 = p1 ( V1 – V0 )

 Compresia – proces adiabatic

L12 = ΔU12 = - ν Cv ( T2 - T1 )
Q12 = 0

 Arderea – proces izocor

L23 = 0
Q23 = ν Cv ( T3 – T2 )

 Detenta – proces adiabatic

L34 = −ΔU34 = − ν Cv ( T4 − T3 )
Q34 = 0

 Evacuarea – proces izocor (4-1) și proces izobar(1-0)

Q41 = − ν Cv ( T0 – T1 )
L41 = 0
Q10 = − ν Cp ( T0 – T1 )
L10 = p1 ( V0 – V1 )

4
 Ursu Dan Cristian

5 Randamentul motorului termic

Un motor termic este un dispozitiv ce primește căldură de la mediul exterior prin arderea unui
combustibil, o transformă parțial în lucru mecanic și cedează mediului exterior restul de
căldură. Randamentul motorului termic este:
L Qcedat
η = Q primit = 1- Qprimit < 1

5.1 Motorul Otto

Dacă notăm raportul de compresie, adică raportul dintre volumul maxim cuprins în cilindru și
V1
volumul minim: ε atunci randamentul motorulu Otto este descris de relația:
V2
1
η=1- γ −1 (1)
ε

5.2 Motorul Diesel

V1 V3
[3] Dacă notăm: ε = și ρ = atunci randamentul motorului este :
V2 V2
1 ρ γ −1
η=1-
γε γ−1 ρ−1
(2)
unde γ este coeficentul adiabatic.

5
 Ursu Dan Cristian

6 Companii care folosesc motorul Otto și anul în care au fost fondate

COMPANIA ANUL
Renault 1899
Ford 1903
Volkswagen 1937
Mitsubishi 1921
Nissan 1933
BMW 1916
Mercedes 1881
Audi 1909

Bibliografie
[1] https://enginesmg.wordpress.com/2017/05/26/first-blog-post/
[2] https://www.calameo.com/read/00656229751a863de498d
[3] https://lectii-virtuale.ro/teorie/motoarele-termice-otto-si-diesel