Universitatea SPIRU HARET

Facultatea de Stiinte Economice

Master Audit Financiar Contabil

Disciplina Audit Public Intern

STUDIU DE CAZ
privind Raportul de Audit Public Intern
la
Trezoreria Municipiului Iasi

Titular disciplină: Prof. Univ. Dr. Luminita Ionescu

Masterand: Baciu (Dobreanu) Doinita

2019

1
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………..3

CAPITOLUL I- Organizarea auditului public intern la entitatile publice………….4

CAPITOLUL II- Elaborarea normelor metodologice specifice activitatii institutiilor

publice……………………………………………………………………………….6

II.1. Elaborarea proiectului planului anual de audit public

intern………………………………………………………………………………….7

II.2. Efectuarea activitatilor de audit public intern pentru evaluarea sistemelor

de management financiar si de control ale institutiei publice……………………10

II.3. Informarea UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre

conducatorul institutiei publice auditate si despre consecintele
acestora………………………………………………………………………………11

II.4. Raportarea periodica asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor

rezultate din activitatea de audit……………………………………………….…11

II.5. Elaborarea raportului anual al activitatii de audit public intern…………12

STUDIU DE CAZ privind Raportul de audit intern la Trezoreria Mun. Iasi. .

……………………………………………………………………………….…13

CONCLUZII………………………………………………………………………22

BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor

unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului
riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia.

El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de

persoane din exteriorul acesteia.

Auditul intern are scopul:

• de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile,
programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale;
• de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de
conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul
cresterii eficientei activitatii organizatiei;
• de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate
conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia
respectiva;
• de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si
de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.

In Romania, auditul intern se practica in conformitate cu Normele elaborate de

Camera Auditorilor Financiari; acestea cuprind reguli de organizare (definesc
entitatile si persoanele care pot exercita activitatea de audit intern), reguli de
exercitare (criterii de calitate pentru evaluarea acestor servicii), reguli de
implementare (pentru tipuri specifice de angajamente) si Codul de etica pentru
profesia de auditor intern (care are rolul de a asigura obiectivitatea auditorului intern).

Persoanele responsabile pentru organizarea activitatii de audit intern, coordonarea

lucrarilor/angajamentelor si imputernicite pentru semnarea rapoartelor de audit intern
trebuie sa aiba calitatea de auditor financiar (art. 23 din OUG nr. 75/1999, cu
modificarile si completarile ulterioare).

3
 Cu ocazia exercitarii profesiei lor, auditorii financiari efectueaza si evaluarea
functiei de audit intern, pentru a stabili in ce masura se pot baza pe rezultatele
auditului intern pentru propriul lor raport.

Pentru regiile autonome, companiile nationale si societatile nationale, precum si

pentru alte entitati economice cu capital majoritar de stat, auditul intern trebuie
organizat in conformitate cu legislatia privind auditul intern din entitatile publice.

CAPITOLUL I- Organizarea auditului public intern la entitatile

publice

La nivelul institutiilor publice se organizeaza in mod obligatoriu,

compartimentul de audit public intern, cu exceptia institutiilor publice mici si a acelor
entitati publice subordonate pentru care conducerea de la nivelul ierarhic imediat
superior a emis decizia de neinfiintare a compartimentului de audit public intern.

Institutiile publice mici sunt acele entitati care deruleaza un buget anual de pana
la nivelul echivalentului in lei a 100.000 euro pe o perioada de 3 ani consecutiv. In
cazul in care institutiile publice mici au depasit pragul anual de 100.000 EURO, o
perioada de 3 ani consecutiv, au obligatia organizarii compartiment de audit public
intern pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator. In situatia inversa, cand
institutia are compartiment de audit public intern si, intre timp devine institutie
publica mica, trebuie sa instiinteze compartimentele de audit public intern din cadrul
DGFP, de noul statut.

La institutiile publice care organizeaza compartiment de audit intern, obligatia

infiintarii acestuia revine:

 conducatorului institutiei publice sau, in cazul altor entitati

publice, organului de conducere colectiva, care are obligatia
instituirii cadrului organizatoric si functional necesar
desfasurarii activitatii de audit public intern;

4
  la institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor
entitati publice, auditul public intern se limiteaza la auditul de
regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit
public intern ale Ministerului Finantelor Publice;
 conducatorului entitatii publice subordonate care poate stabili si
mentine un compartiment functional de audit public intern, cu
acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior,
iar daca acest compartiment nu se infiinteaza, auditul entitatii
respective se efectueaza de catre compartimentul de audit
public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat
superior.

Compartimentul de audit public intern este organizat in subordinea directa a

managerului institutiei publice si, asa cum se arata in capitolul anterior, persoanele
angajate in acest compartiment, nu trebuie sa fie implicate in elaborarea procedurilor
de control intern si in desfasurarea activitatilor supuse auditului public intern.
Conducatorii compartimentelor de audit din institutiile publice ai caror manageri au
calitatea de ordonatori principali de credite sunt numiti sau destituiti cu acordul
UCAAPI, in timp ce pentru celelalte institutii publice, numirea sau destituirea
conducatorilor compartimentelor de audit public intern se face cu avizul organului
ierarhic superior.

Compartimentul de audit public intern din cadrul institutiilor publice are

urmatoarele functii:

1. are obligatia ca pe baza normelor generale elaborate de UCAAPI sa creeze

norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara
activitatea;
2. elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern;
3. efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de
management financiar si de control ale institutiei publice sunt transparente si
sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si
eficacitate;
4. informeaza UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul
entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora;

5
 5. raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor
rezultate din activitatile sale de audit;
6. elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;
7. in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza
imediat conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate.

CAPITOUL II- Elaborarea normelor metodologice specifice

activitatii institutiei publice

Fiecare compartiment de audit public intern organizat la nivelul institutiilor

publice are obligatia elaborarii normelor specifice activitatii desfasurate de entitatea
respectiva. Trebuie avut in vedere ca activitatea desfasurata lsa nivelul sectorului
public este eterogena si sunt necesare adaptari ale normelor generale la specificul
fiecarei activitati. Aceste norme, dupa ce au foste elaborate de auditorii institutiilor
publice, pentru a fi aplicate trebuie sa aiba avizul UCAAPI sau avizul organului
ierarhic imediat superior in cazul entitatilor publice subordonate.

Desi la nivel national se duce o munca sustinuta pentru implementarea auditului

public intern, ca una din cerintele esentiale de aplicare a acquis-ului comunitar in
legatura cu indeplinirea cerintelor Capitolului 28 – Controlul financiar, exista inca
reticente din partea unor conducatori ai acestora care nu au infiintat compartiment de
audit. In normele generale elaborate de UCAAPI este prevazut terenul de 90 de zile
pentru elaborarea normelor proprii. Pentru entitatile publice care nu au compartiment
de audit public intern organizat, termenul de 90 de zile curge din momentul infiintarii
acestora. De asemenea pentru institutiile publice subordonate care au particularitati in
desfasurarea activitatii, organul ierarhic imediat superior poate decide elaborarea de
norme proprii pentru fiecare unitate subordonata. Entitatile publice subordonate
transmit normele proprii spre avizare la organul ierarhic imediat superior care a decis
obligativitatea elaborarii acestora. Normele proprii se transmit pentru avizare cu
aprobarea conducatorului entitatii publice, semnate pe fiecare pagina, de auditorul
intern care le-a elaborat. Compartimentele de audit public intern abilitate sa avizeze
normele proprii entitatilor publice sunt obligate sa le avizeze in termen de 30 de zile si

6
sa instiinteze entitatea in cauza. Compartimentele de audit public intern abilitate sa
avizeze normele proprii entitatilor publice, pot solicita eventuale clarificari,
modificari, completari ale acestora. Conducatorii entitatilor publice vor lua masurile
necesare pentru solutionarea operativa a acestor solicitari.

Nu sunt obligate la elaborarea normelor proprii urmatoarele institutii publice:

- Institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice.

Misiunile de audit public intern desfasurate la nivelul institutiilor publice mici se
efectueaza in conformitate cu normele proprii Ministerului Finantelor Publice;

- Entitatile publice subordonate pentru care entitatea publica de la nivelul ierarhic

imediat superior a decis organizarea compartimentului de audit public intern fara
obligatia elaborarii de norme proprii. Misiunile de audit public intern se desfasoara in
conformitate cu normele proprii organului ierarhic imediat superior;

- Entitatile publice subordonate pentru care entitatea publica de la nivelul ierarhic

imediat superior a decis neinfiintarea compartimentului de audit public intern.
Misiunile de audit public intern desfasurate la nivelul acestor entitati se efectueaza in
conformitate cu normele proprii Ministerului Finantelor Publice.

II.1. Elaborarea proiectului planului anual de audit public intern

Planul de audit public intern se intocmeste anual de catre compartimentul de

audit public intern.

Misiunile de audit public intern sunt selectate in functie de urmatoarele elemente

de fundamentare:

a) Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau

operatiuni;

b) Anumite semnale primite de auditori, precum si sugestiile facute de conducatorul

institutiei publice, ca de exemplu:

7
 deficiente constatate anterior in rapoartele de audit;
 deficiente constatate in procesele-verbale incheiate in urma inspectiilor;
 deficiente consemnate in rapoartele Curtii de Conturi;
 alte informatii si indicii referitoare la disfunctionalitati sau abateri;
 aprecieri ale unor specialisti, experti etc. cu privire la structura si dinamica unor
riscuri interne sau de sistem;
 analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale functionarii
sistemului;
 evaluarea impactului unor modificari petrecute in mediul in care evolueaza
sistemul auditat;

c) Temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducatorii entitatilor publice

sunt obligati sa ia toate masurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de
UCAAPI sa fie introduse in planul anual de audit public intern al entitatii publice,
realizate in bune conditii si raportate in termenul fixat;

d) Numarul entitatilor publice subordonate;

e) Respectarea periodicitatii in auditare, cel putin o data la 3 ani;

f) Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonata;

g) Recomandarile Curtii de Conturi.

Proiectul planului anual de audit public intern este intocmit pana la data de 30
noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza si trebuie aprobat de
conducatorul institutiei publice pana la 20 decembrie a anului precedent.

Planul anual de audit public intern reprezinta un document oficial. El este pastrat
in arhiva institutiei publice impreuna cu referatul de justificare in conformitate cu
prevederile Legii Arhivelor Nationale.

Referatul de justificare insoteste planul de audit anual de audit public intern si

intocmirea lui are ca scop justificarea modului in care au fost selectate misiunile de
audit din plan. Acesta trebuie sa cuprindapentru fiecare misiune de audit public intern
urmatoarele:

8
 rezultatele analizei riscului asociat,
 criteriile semnal si alte elemente de fundamentare, care au fost avute in vedere la
selectarea misiunii respective.

Analiza riscului asociat este un document anexat la referatul de justificare, care

are ca scop justificarea modului in care s-au planificat misiunile de audit.

Planul de audit public intern cuprinde urmatoarele componente :

 scopul actiunii de auditare;

 obiectivele actiunii de auditare;
 identificarea/descrierea activitatii/operatiunii supuse auditului public intern;
 identificarea/descrierea entitatii/entitatilor sau a structurilor organizatorice la
care se va desfasura actiunea de auditare;
 durata actiunii de auditare;
 perioada supusa auditarii;
 numarul de auditori proprii antrenati in actiunea de auditare;
 precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunostinte de specialitate,
precum si a numarului de specialisti cu care urmeaza sa se incheie contracte
externe de servicii de expertiza/consultanta (daca este cazul);
 numarul de auditori care urmeaza sa fie atrasi in actiunile de audit public intern
din cadrul structurilor descentralizate.

Planul de audit public intern se poate actualiza ca urmare a unor modificari

legislative sau organizatorice, care schimba gradul de semnificatie a auditarii
anumitor operatiuni, activitati sau actiuni ale sistemului, precum si la solicitarea
UCAAPI sau a institutiei publice ierarhic imediat superioara de a introduce, inlocui
sau elimina unele misiuni din planul de audit.

Pentru modificarea planului de audit public intern trebuie intocmit un Referat de

modificare a planului de audit public intern, care trebuie aprobat de conducatorul
institutiei publice.

9
 II.2. Efectuarea activitatilor de audit public intern pentru
evaluarea sistemelor de management financiar si de control ale
institutiei publice

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o

institutie publica, inclusiv la nivelul institutiilor subordonate, daca acestea nu au
compartiment de audit organizat la nivelul lor. Obiectivul principal al auditului intern
la institutiile publice este legat de formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si
de administrarea patrimoniului public.

Compartimentul de audit public intern are obligatia ca, cel putin o data la 3 ani,
fara a se limita la acestea, sa efectueze misiuni de audit privind:

 angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de
plata, inclusiv din fondurile comunitare;
 platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
 vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat
al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
 concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al
unitatilor administrativ-teritoriale;
 constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a
titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
 alocarea creditelor bugetare;
 sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;
 sistemul de luare a deciziilor;
 sistemele de conducere si control precum si riscurile asociate unor astfel de
sisteme;
 sistemele informatice.

10
 II.3. Informarea UCAAPI despre recomandarile neinsusite de
catre conducatorul institutiei publice auditate si despre
consecintele acestora

In urma efectuarii misiunilor de audit de catre auditorii institutiilor publice se

elaboreaza raportul de audit in care, printre altele, sunt prezentate conducatorului
institutiei publice, recomandari legate de deficientele constatate. In urma acestor
rapoarte, conducatorul institutiei trebuie sa ia masuri pentru inlaturarea acestor
deficiente. In situatia cand recomandarile din rapoartele de audit nu sunt luate in
seama de conducatorul institutiei, compartimentul de audit va sintetiza recomandarile
si le va transmite. Aceste sinteze trebuie insotite de documente care sa ateste relevanta
recomandarilor facute conducatorului institutiei. Aceste rapoarte de sinteza se
transmit in termene diferite, in functie de gradul de coordonare sau subordonare al
institutiei astfel:

 entitatile publice subordonate transmit trimestrial in maxim 5 zile de la

incheierea trimestrului organelor ierarhice imediat superioare;
 entitatile publice ale Administratiei publice locale transmit trimestrial la
structurile teritoriale UCAAPI, in termen de 10 zile de la incheierea trimestrului;
 entitatile publice ale Administratiei publice centrale transmit trimestrial la
UCAAPI, in termen de 10 zile de la incheierea trimestrului.


II.4. Raportarea periodica asupra constatarilor, concluziilor si

recomandarilor rezultate din activitatile de audit

Compartimentele de audit public intern transmit la

UCAAPI, structurilor teritoriale ale UCAAPI sau organului ierarhic imediat
superior, la cererea acestora rapoarte periodice privind constatarile, concluziile si
recomandarile rezultate din activitatile lor de audit.

11
 II.5. Elaborarea raportului anual al activitatii de audit public
intern

Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele

constatari, concluzii si recomandari rezultate din activitatea de audit, progresele
inregistrate prin implementarea recomandarilor, eventualele iregularitati, fraude sau
prejudicii constatate in timpul misiunilor de audit public intern, precum si informatii
referitoare la pregatirea profesionala.

Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se transmit la

UCAAPI, structurile teritoriale ale UCAAPI sau organul ierarhic imediat superior,
astfel:

· entitatile publice subordonate transmit organelor ierarhice imediat superioare

astfel: cele ale Administratiei publice locale pana la 5 ianuarie, iar cele ale
Administratiei publice centrale pana la 10 ianuarie;

· entitatile publice ale Administratiei publice locale transmit la structurile

teritoriale UCAAPI, pana la 15 ianuarie;

· entitatile publice ale Administratiei publice centrale transmit la UCAAPI,

pana la 25 ianuarie.

12
 STUDIU DE CAZ privind

Raportul de Audit public Intern in cadrul Trezoreriei Mun. Iasi

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE
AUDIT PUBLIC INTERN

Structura de audit public intern din cadrul Trezoreriei Municipiului Iasi

funcţionează in subordinea directă a conducatorului entităii publice, exercitând o
funcţie distinctă şi independentă de activitatea entităţii . Prin atribuţiile sale de audit
public intern nu trebuie să fie implicată în elaborarea procedurilor de control intern.
Compartimentul de audit este format dintr-un număr de patru persoane şi
anume:
 2 auditori superiori
 un auditor asistent
 un expert asistent
din cadrul serviciului de Audit Public Intern al D.G.F.P. Iasi. Organigrama
compartimentului de audit este prezentata in figura 1.

Director Executiv
funcţionar public

Auditor superior coordonator

Nr de posturi: 1

Auditor superior Auditor asistent Expert asistent

Nr de posturi: 1 Nr de posturi: 1 Nr de posturi:1

Fig. 1 Organigrama compartimentului de audit public intern.

13
 Activităţile Compartimentului de Audit Public Intern sunt:
 misiuni audit de regularitate
 misiuni audit de sistem
 misiuni audit de consiliere
 misiuni audit de performanţă

DATE DE IDENTIFICARE A MISIUNII DE

AUDIT PUBLIC INTERN

Conform planului de audit pe anul 2019 au fost efectuate 6 misiuni de audit

distincte privind acitvitatea trezoreriei statului la subunităţi ale Direcţie Generale
Finanţe Publice Maramureş, iar raportul de faţă este un centralizator al celor 6
rapoarte de audit încheiate la finalul misiuni.
Misiunile de audit public intern au fost efectuate pe baza Ordinelor de serviciu
nr.146∕ 01.01.2019, nr.1158∕ 26.05.2019 avizate de către Seful Serviciului de Audit
Public Intern.

Structurile auditate:
A fost auditată activitatea din cadrul:
♦ Trezoreriei Mun. Iasi ( Serviciul încasare şi evidenţa veniturilor bugetare,
Serviciul verificarea şi decontarea cheltuielilor publice şi Serviciul vânzare şi gestiune
a titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie);

Durata de auditare:
Misiunile de audit public intern s-au desfăşurat în perioada 01.01-28.05.2019,
astfel:

Perioada auditată:
A fost auditată perioada: 01.01.2018-28.05.2019

Tipul de audit efectuat:

A fost efectuat un audit de regularitate şi un audit de sistem.

14
 Baza legală:
Misiunile de audit public intern s-au desfăşurat în baza:
 art. 11, lit e, din Legea nr. 679/19.12.2002 privind auditul public intern
 pct 4, lit c, din Normele generale privind exercitarea activităţii de audit public
intern, aprobate prin O.M.F.P. nr. 38∕ 15.02.2003
 pct 4, lit c, din Normele proprii privind exercitarea activităţii de audit public
intern în cadrul M.F.P., aprobate prin O.M.F.P. nr.445∕ 22.03.2004
 planul de audit public intern al Serviciului A.P.I 2007

MODUL DE DESFĂŞURARE A MISIUNII DE

AUDIT PUBLIC INTERN

Misiunile de audit au utilizat metoda sondajului statistic, pe baza tabelelor cu

numere întâmplătoare, alegându-se eşantioane care să permită examinarea a cel puţin
20% din totalul operaţiunilor derulate în perioada auditată. Eşantioanele sunt
prezentate în cadrul fiecărui raport de audit încheiat.
Acest eşantion de timp a permis examinarea a 20 % din totalul operaţiunilor şi
activităţior derulate în perioada auditată la: Serviciul încasare şi evidenţa veniturilor
bugetare, serviciul verificarea şi decontarea cheltuielilor publice şi Serviciul vânzare
şi gestiune a titlurilor de stat şi certificare de trezorerie.
Activităţile şi operaţiunile desfăşurate în cadrul structurii auditate în perioada
01.01.2007-31.03.2008 au fost auditate pe întregul parcurs logic şi cronologic de
desfăşurare a acestora.
Eşantioanele de timp alese aleator la A.P.F. Baia Mare şi A.P.F.Baia Sprie
permite formularea unor concluzii, asupra modului de desfăşurare a activităţii din
cadrul acestor structuri, cu grad de încredere de 95% şi o precizie de +∕ - 2,7%.

Documentare
Documentarea s-a realizat în perioada de preaudit şi a constat în studierea
cadrului legal de reglementare a activităţilor şi operaţiunilor auditate.

Metode, tehnici şi instrumente utilizate

Au fost utilizate următoarele metode, tehnici şi instrumente:

15
Metode:
 sondajul;
 analiza riscurilor;
Tehnici:
 verificarea(comparaţia, examinarea, recalcularea, confirmarea,
punerea de acord, garantarea);
 intervievarea;
 analiza;
Instumente:
 chestionar de luare la cunoştinţă;
 chestionar de control intern;
 liste de verificare;
 teste;
 fişe de identificare şi analiză a problemelor;

Documete examinative
În timpul desfăşurării misiunilor de audit public intern au fost examinate:
 cereri de deschidere de conturi
 liste cu specimene de semnături
 acte de numire în funcţie a persoanelor desemnate să efectueze plăţi
din conturile insituţiilor publice
 bugete de venituri şi cheltuieli
 liste de investiţii
 file CEC pentru ridicare de numerar
 dispoziţii bugetare de repartizare sau de retragere de credite
 chitanţe
 borderouri cu sumele încasate de la populaţie şi agenţii economici
pentru bugetul local
 jurale de casă
 extrase de conturi
 jurnal de înregistrare a operaţiunilor în debitul şi creditul conturilor
 ordine de plată

16
  note contabile
 jurnale sinteză
 conturi de execuţie
 balanţe de verificare
 borderouri privind documentele transmise la bancă privind efectuarea
plăţilor în numerar
 decizii de rambursare TVA
 note de compensare-restituire
 certificate de trezorerie
 fişe de calcul a certificatelor de trezorerie∕ depozit
 note de fundamentare interne pentru răscumpărare
 dispoziţii de plată
 situaţii analitice zilnice a certificatelor de trezorerie transformate în
depozit
 situaţii ale certificatelor de trezorerie transformate în depozit şi ale
certificatelor de trezorerie răscumpărate
 situaţii sintetice zilnice pe valori nominale a certificatelor de trezorerie
 chitanţe de predare a monetarului din caserie
 procese verbale privind stocul de certificate
 situaţii ale certificatelor de trezorerie vândute şi a certificatelor de
depozit aflate în sold la finele lunii.
 situaţii ale certificatelor de trezorerie vândute populaţiei în perioada
emisiunii
 registrul pentru evidenţa certificatelor de trezorerie
 registrul proiectelor de operaţiuni prevăzute să fie prezentate la viza
CRP
Nu au fost constatate recomandări făcute cu ocazia misiunilor de audit public
intern anterioare, efectuate în baza O.G.nr.119∕ 1999, încă neimplementate.

Documentele elaborate pe timpul auditării activităţii, în principal sunt:

 analiza riscurilor;
 tabelele punctelor tari şi slabe;

17
  tematica în detaliu a misiunii de audit;
 programul de audit intern;
 programul intervenţiei la faţa locului;
 liste de verificare structurate pe obiective (Anexa 4)
 foi de lucru pentru stabilirea eşantioanelor;
 chestionare de control intern;
 teste;
 liste de control;
 fişe de identificare şi analiză a principalelor probleme constatate -
FIAP-uri;
 formulare de constatare şi raportare a iregularităţilor - FCRI-uri;
 raportul preliminar de audit intern;
 minutele şedinţelor de deschidere, de închidere şi de conciliere;
(Anexele 3, 6)
 raportul final de audit intern;
 planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor;
 fişa de urmărire a implementărilor recomandărilor.

ANALIZA RISCURILOR

Lista obiectivelor auditabile

La analiza au fost identificate obiecte auditabile ca făcând parte din zonele de
risc la activităţile trezoreriei. În principal, acestea sunt:
 semnarea documentelor prin care se dispun plăţi din conturile instituţiilor
publice şi a altor documente;
 efectuarea de plăţi de către insituţile publice numai în conturile agenţilor
economici deschise la trezoreria statului;
 asigurarea conducerii evidenţei veniturilor bugetare şi întogmirea dosarului
zilei
 încadrarea veniturilor încasate în conturile corespunzătoare în jurnalele de
înregistrare;
 respectarea procedurilor la încasările în numerar şi prin virament bancar;

18
  efectuarea rambursărilor şi restituirilor din conturile de venituri bugetare în
baza documentelro prezentate de serviciile fiscale;
 organizarea activităţii de vânzare şi răscumpărare a certificatelor de trezorerie;
 urmărirea circuitului strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi
răscumpărarea certificatelor de trezorerie;

Matricea analizei riscurilor

În perioada premergătoare intervenţiei la faţa locului a fost efectuată analiza
riscurilor la care este supusă activitatea auditată. După identificarea zonelor de risc,
activitatea echipelor de audit a fost concentrată pe verificarea şi analiza activităţii şi
operaţiunilor din aceste zone de risc.
Matricea analizei riscurilor, cuprinde riscuri identificate, ierarhizate în funcţie de
punctajul total al riscului, calculat conform formulei:
T = ∑Ni%*Pi, unde Ni=nivelul de risc, Pi=ponderea riscului în cadrul fiecărui
criteriu

Riscurile identificate au fost:

 riscuri de organizare ( nerespectarea principiului separării îndatoririlor, lipsa
unei linii de demarcaţie pentru aşteptare în faţa ghişeelor );
 riscuri operaţionale ( dosare ale zilei privind încasarea şi evidenţa veniturilor
întogmite necorespunzător; înregistrarea eronată în evidenţă a unor venituri
încasate; existenţa unor documente privind încasarea veniturilor nedate şi
nesemnate corespunzător; existenţa unor documente privind vânzarea şi
răscumpărarea certificatelor de trezorerie nesemnate corespunzător; lipsa
actelor de numire în funcţie pentru unele persoane înscrise în fişa
specimenelor de semnături )
 riscuri financiare ( plata contravalorii unor facturi, de către instituţiile
publice în conturi ale agenţilor economici persoane juridice deschise la bănci
comerciale; acceptarea unor documente de plată nesemnate şi neştampilate
corespunzător, efectuarea de rambursări de TVA şi restituiri de sume din
bugetul de stat pe baza unor documente de restituire cu argumentare legală
incorectă şi a unor decizii de ramburasare TVA pe care nu se menţionează
perioada în care s-a efectuat analiza de risc/inspecţia fiscală, imposibilitatea
efectuării de plăţi în numerar prin caseria proprie a instituţiei publice datorită

19
 neîntogmirii programului lunar, până la data de 25 a lunii curente pentru
necesarul lunii următoare, efectuarea de plăţi pentru investiţii fără existenţa
documentelor legale: lista de investiţii aprobate, situaţii de lucrări, facturi, fişa
plăţilor privind finanţarea investiţiilor ).

Tabelul „ Puncte tari şi puncte slabe”

Analiza riscurilor pentru fiecare obiect auditabil luat în analiză, a permis
identificarea zonelor în care riscurile au fost menţinute la un nivel rezonabil pentru
atingerea obiectivelor, precum şi a zonelor în care controlul intern trebuie îmbunătăţit,
pentru reducerea gradului de risc.
Tabelul „Puncte tari şi puncte slabe” prezintă punctele forte şi punctele slabe
exprimate cumulativ în funcţie de rezultatele aşteptate şi de condiţiile de obţinere a
acestora. (Anexa 5)

Din tabelul acesta reiese că au fost identificate punctele slabe cu risc mare:
● lipsa actelor de numire în funcţie pentru persoanele menţionate în listele cu
specimene de semnături;
● neverificarea concordanţei între specimenele de semnături din listă şi
semnăturile de pe documentele de plată;
●înregistrarea eronată în evidenţă a unor venituri încasate;
● efectuarea de rambursări de TVA pe baza unor documente de restituire cu
argumentare legală incorectă şi a unor decizii de rambursare de TVA pe care nu se
menţionează perioada în care s-a efectuat analiza de risc/inspecţia fiscală;
şi puncte slabe cu risc mediu:
● efectuarea plăţii unor facturi, reprezentând produse, lucrări şi servicii
achizitionate de către instituţiile publice de la agenţi economici, în conturi deschise la
bănci comerciale;
● dosare ale zilei privind încasarea şi evidenţa veniturilor, nedate şi nesemnate
corespunzător;
● existenţa unor documente privind încasarea şi evidenţa veniturilor, nedate şi
nesemnate corespunzător;
● existenţa unor documente privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de
trezorerie nesemnate corespunzător;
● lipsa unei linii de demarcaţie pentru aşteptarea în faţa ghişeelor;

20
 Punctele tari identificate de auditori se referă în principal la:
● transferarea în mod eronat a unor sume în conturi bugetare care nu fac
obiectul compensării;
● decontarea eronată a dobânzilor la certificatele de depozit din creditele
bugetare repartizate de M.F.P.;
● neasigurarea cu numerarul necesar Băncii Naţionale, pentru deservirea
instituţilor publice din raza teritorială, datorită neîntogmirii şi netransmiterii
programului privind asigurarea cu numerar;

OBIECTIVELE MISIUNII DE AUDIT

Misiunea de audit public intern a avut ca obiective:

A. Evaluarea funcţiei de control a Trezorerie statului privind utilizarea
creditelor bugetare de către insituţile publice;
B. Evaluarea sistemului de ţinere şi conducere a evidenţei contabile a
veniturilor bugetare;
C. Evaluarea sistemului de plăţi asumate prin angajamente bugetare privind
împrumuturile de stat de pe piaţa internă.
În vederea atingerii la termen a acestor obiective, echipele de auditori şi-au
desfăşurat activitatea pe baza unor Programe ale misiunii de audit public intern,
elaborate în perioada de preaudit.

OPINIA AUDITORILOR

Evaluăm controlul intern al Trezoreriei Mun. Iasi ( Serviciul verificarea şi

decontarea cheltuielilor publice, Serviciul încasare şi evidenţa veniturilor bugetare şi
Serviciul vânzare şi gestiunea titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie ), ca fiind
corespunzătoare.
La aceste structuri auditate sunt îndeplinite următoarele condiţii menţionate
pentru acest nivel de evaluare a controlului intern în „Ghidul de evaluare a controlului
intern” din „Normele proprii privind exercitarea auditului public intern în cadrul

21
M.F.P.” aprobate prin O.M.F.P. nr.445/2004:
 conducerea şi personalul demostreză o atitudine constructivă existând
preocuparea de a anticipa şi înlătura problemele;
 auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit probleme
semnificative;
 analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control intern eficiente;
 procedurile sunt bine susţinute de documente

Evaluăm controlul intern ca fiind insuficient ca urmare a încadrării în

condiţiile specificate la acest nivel de evaluare de „Norme proprii privind exercitarea
activităţii de audit public intern în cadrul M.F.P.” aprobate prin O.M.F.P.
445/22.03.2004, respectiv:
 personalul din cadrul sistemului auditat demonstrează o atitudine cooperantă
cu privire la conformitate, păstrând dosarele, pentru reducerea riscurilor

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Auditul intern este o activitate relativ nouă, care incită la descoperirea pas cu
pas a semnificaţilor lui.
Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă un plus de valoare
organizaţilor în cadrul cărora se desfăşoară. De altfel auditul intern este o profesie
care s-a redefinit de-a lungul anilor, din dorinţa de a răspunde necesităţilor în continuă
schimbare ale entităţilor.
Deoarece funcţia de audit intern s-a născut pornind de la auditul extern au
rezultat de aici o serie de confuzii printre profesionişti. Chiar dacă între cele două
tipuri de audit există o strânsă legătură, astăzi sunt complet diferenţiate, ele fiind
complementare şi nu în concurenţă.
Confuziile nu sunt numai cele legate de auditul extern ci mai există confuzii şi
în ceea ce priveşte inspecţia şi controlul intern, pentru a înţelege mai bine diferenţa
dintre audit intern si control , am realizat o paralelă între acestea:
Auditorul intern trebuie să aibă competenţe foarte bine dezvoltate, deoarece
ele pot produce adevărate beneficii pentru entitate.
Riscurile sunt o ameninţare ca un eveniment sau o acţiune să afecteze
capacitatea unei organizaţii de a-şi atinge obiectivele. În practică organizaţiile se

22
confruntă cu o mare varietate de riscuri, atât interne cât şi externe, iar analiza şi
identificarea lor pot asigura un nivel rezonabil pentru atingerea obiectivelor.
În cadrul acestei misiuni de audit s-a efectuat un audit de sistem şi un audit de
regularitate. Au fost identificate mai multe categorii de riscuri cum ar fi: riscuri
organizaţionale, riscuri operaţionale şi riscuri financiare.
S-a realizat analiza riscurilor pentru fiecare obiect auditabil luat în analiză, iar în
cadrul acestei misiuni auditorii au urmărit mai multe obiective şi au descoperit mai
multe puncte slabe în cadrul trezoreriilor auditate.
Acest lucru se datorează în mare parte unui control intern necorespunzător
efectuat la nivelul acestor trezoreri. Auditorul pentru fiecare constatare a făcut o
recomandare pentru a se soluţiona problema respectivă.
Compartimentele de audit intern din entităţile publice sunt cea mai importantă
verigă în cadrul arhitecturii sistemului descentralizat de audit, desfăşoara activitatea
propriu zisă de audit, în scopul de a furniza managementului organizaţiei o asigurare
rezonabilă si obiectivă asupra funcţionalităţii sistemului de conducere bazat pe
gestiunea riscului, a controlului intern si a proceselor de administrare.

23
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghita Emil,“Audit public intern”, Editura: Sitech 2007;

2. Ghita Marcel, “Auditul Intern (editia a II-a)”, Editura Economica, Anul

aparitiei: 2009;

3. Morariu, Ana; Suciu, Gheorghe; Stoian, Flavia, “Audit intern si guvernanta

corporativa”, Editura Universitara, Anul publicarii: 2008;

4. Radu Lenghel,“Control si audit intern” Suport de curs.

5. Victor Munteanu, “Auditul intern la intreprinderi si institutii publice” Editura:

Wolters Kluwer, Anul aparitiei : 2010;

6. Standardul profesional nr 36, Misiunile de audit intern realizate de expertii

contabili - ghid de aplicare, Editura: CECCAR 2007;

24