Curs 3 Noțiuni Generale Privind API (II)

Curs 3 Auditul public intern al achizițiilor publice
Scurta recapitulare pentru cursul 2 din data de 04.11.2022 – discutii libere cu studentii
Data: 11.11.2022 Page 1 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

1. Noțiuni generale privind auditul public intern (II)
1.1. Cadrul general de competenţe profesionale
1.2. Certificat de atestare a auditorului intern din sectorul public
1.3. Numirea/revocarea și avizarea auditorului si a sefului structurii de audit
1.4. Domenii și activități auditabile
1.5. Tipuri de misiuni de audit
1.6. Proceduri operaționale

CAP. 1
Auditul public intern în sistemul public din România
Conceptul de audit intern s-a conturat în România în anul 1999 pe fondul procesului de aderare la Uniunea Europeană şi a
globalizării economiilor. Încercările normalizatorilor naţionali de a defini într-o manieră originală conceptul de audit intern nu au
răspuns exigenţelor internaţionale. Prin urmare, definiţia oferită auditului intern de către IIA, o regăsim la nivel naţional prin
asimilarea Standardelor Internaţionale de Audit Intern, ca norme naţionale de audit intern aplicabile entităţilor economice ale căror
situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar. În această accepţiune, auditul intern este definit astfel: o activitate
independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă
pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare. Rolul ce revine auditului intern este să ajute
entitatea să îşi atingă obiectivele, evaluând printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor,
de control şi de guvernare a organizaţiei, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
În anul 2002, deficienţele controlului intern şi impacul negativ al acestora asupra performanţei entităţilor sectorului public au fost
premisele introducerii conceptului de audit intern şi în sectorul public, sub denumirea de audit public intern.
În viziunea reglementărilor naţionale, auditul public intern reprezintă activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă
asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii
publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi
îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de
administrare (Legea nr. 672/2002).

Din punct de vedere al sferei de cuprindere, auditul public intern include:
 activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor
până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;
 constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la
încasarea acestora;
 administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul
privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
 sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele informatice aferente.
Deşi sistemul de sănătate şi implicit spitalele publice ocupă un loc aparte în cadrul sectorului public, datorită complexităţii activităţii,
eterogenităţii serviciilor oferite şi consumului mare de resurse, normalizatorii naţionali nu abordează de o manieră exhaustivă
auditul intern în spitalele publice. În mod explicit este prezentată numai condiţia de organizare şi funcţionare a auditului public
intern.
Astfel, spitalele care dispun de un număr mai mare de patru sute de paturi trebuie să îşi organizeze un compartiment funcţional de
audit la nivelul spitalului, iar pentru spitalele care deţin mai puţin de patru sute de paturi, auditul intern va fi exercitat de structura
deconcentrată a Ministerului Sănătăţii.
Funcțiile primare ale auditului intern au fost identificate ca fiind, în primul rând, asigurarea conformității și în al doilea rând,
exactitatea tranzacțiilor.

Îmbunătățirea eficacității auditului intern determină creşterea eficacităţii cheltuielilor atât în sectorul public, cât și în cel privat.

1.1. Cadrul general de competenţe profesionale
Standard ocupațional Auditor intern în sectorul public
Aprobat în baza Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării
Profesionale a Adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care precizează unităţile de competenţă şi nivelul
calitativ asociat rezultatelor activităţilor specifice privind ocupaţia de auditor intern în sectorul public.
H.G. nr. 1259/2012 norme privind coordonarea şi desfăşurarea proceselor de atestare naţională şi de pregătire profesională
continuă a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice.
Structura de audit intern public - reprezintă un departament în cadrul entității subordonat direct conducerii.
Auditul intern: „o activitate independentă de asigurare obiectivă şi de consiliere, destinată să adauge valoare şi să antreneze
îmbunătăţirea activităţilor organizaţiei. Ajută organizaţia în îndeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematică şi disciplinată
în cadrul evaluării şi îmbunătăţirii eficacităţii proceselor de management al riscurilor, control şi guvernare”

Structură funcțională de audit public intern

Dimensionare compartimentului de audit public intern
Conform HG nr. 1086/2013, compartimentul, respectiv structura funcţională de bază în domeniul auditului public intern se
stabileşte după parcurgerea următoarelor etape:
a) identificarea tuturor activităţilor desfăşurate atât în cadrul entităţii publice, cât şi în cadrul entităţilor aflate în subordine/în
coordonare/sub autoritate, în care aceasta exercită în mod direct misiuni de audit public intern;
b) identificarea riscurilor asociate activităţilor;
c) identificarea formelor de control intern ataşate fiecărei activităţi;
d) stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control;
e) stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern, prin luarea în considerare a următorilor factori:
bugetul alocat entităţii, numărul entităţilor aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate, numărul angajaţilor, specificul entităţii
publice, complexitatea şi importanţa socială a activităţilor, respectarea periodicităţii în auditare, activităţile cu riscuri mari/medii.
După determinarea volumului activităţii de audit public intern şi a numărului de posturi necesare, se stabileşte, prin conexare cu
cadrul legal care reglementează organizarea instituţiilor publice, tipul concret al structurii de organizare, respectiv direcţie generală,
direcţie, serviciu, birou sau compartiment.
Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca număr de auditori, pe baza volumului de activitate şi a mărimii riscurilor
asociate, astfel încât să asigure auditarea activităţilor cuprinse în sfera auditului public intern.
Compartimentul de audit public intern din cadrul entităţii organizatoare, respectiv de la nivelul structurii asociative este dimensionat,
ca număr de auditori, astfel încât să asigure realizarea activităţii de audit public intern la toate entităţile publice locale cuprinse în
acordul de cooperare. Cheltuielile ocazionate de activitatea de audit public intern desfăşurată în sistem de cooperare,
reprezentând cheltuieli de personal, cheltuieli privind impozite, contribuţii şi alte taxe aferente drepturilor de personal acordate şi
cele cu deplasările interne sunt repartizate, în mod corespunzător, pe entităţile semnatare ale acordului, în funcţie de numărul de
zile/auditor prestate, celelalte cheltuieli materiale, dacă părţile nu convin altfel, rămân în sarcina entităţii organizatoare sau a
structurii asociative.

Entități publice exceptate de la art. 11 din Legea 672/2002, respectiv nu au compartiment propriu de audit intern sunt:
 Instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public intern se limitează la auditul de
regularitate şi se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice.
 La entităţile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite şi gestionează un buget de până la
5.000.000 lei şi nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizată de Ministerul
Finanţelor Publice, prin UCAAPI, pe baza unui protocol de colaborare. Conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv
aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit
public intern, cu acordul entităţii publice superioare iar dacă acest acord nu se dă, auditul entităţii respective se efectuează
de către compartimentul de audit public intern al entităţii publice care a decis aceasta.
 Entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altei entităţi publice pentru care conducerea de la
nivelul organului ierarhic superior nu şi-a dat acordul pentru înfiinţarea compartimentului de audit public intern. La aceste
entităţi publice activitatea de audit public intern este efectuată de către compartimentul de audit public intern de la nivelul
organului ierarhic superior, în conformitate cu art. 11 lit. f) din Legea nr. 672/2002;
 Entităţile publice locale care cooperează pentru asigurarea funcţiei de audit intern. La aceste entităţi publice auditul intern
este efectuat de către compartimentul de audit public intern constituit la nivelul entităţii publice/structurii asociative
organizatoare.

Funcționarea compartimentului de audit public intern
Compartimentul de audit public intern - se constituie în subordinea directă a conducerii entităţii publice şi, prin atribuţiile sale, nu
trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului public intern.
Conducătorul compartimentului de audit public intern - este numit/destituit de către conducătorul entităţii/structurii asociative, cu
avizul UCAAPI; pentru entităţile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice,
numirea/destituirea se face cu avizul entităţii publice ierarhic superioare.
Conducătorul compartimentului de audit public intern - este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.

Obiectivele structurii de audit public intern
 să ajute entitatea publică atât în ansamblu cât şi structurile sale prin intermediul opiniilor şi recomandărilor;
 să asigure o mai bună gestionare a riscurilor;
 să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului;
 să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii activităţii entităţii publice cu regulile şi procedurile existente;
 să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabil şi corect;
 să îmbunătăţească calitatea managementului, a controlului şi auditului intern;
 să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor.

Atribuții ale compartimentului de audit public intern
 elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul
entităţilor publice subordonate, respectiv aflate în coordonare sau sub autoritateaa altei entităţi publice, cu avizul acesteia;
 elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia,
proiectul planului anual de audit public intern;
 efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi de control ale entităţii
publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
 informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre
consecinţele acestora;
 raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
 elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern; în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii,
raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;
 verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit
intern din entităţile publice subordonate sau sub autoritate, şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entităţii publice în cauză.

Competențe specifice – Auditor intern în sectorul public
 Planificarea activităţii de audit intern

 Pregătirea misiunii de audit intern
 Colectarea informaţiilor
 Evaluarea riscului
 Evaluarea preliminară a controlului intern
 Programarea misiunii de audit intern
 Elaborarea testelor de audit intern
 Formularea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de audit intern
 Documentarea activităţilor de audit intern
 Elaborarea raportului de audit intern
 Supervizarea misiunii de audit intern
 Valorificarea recomandărilor de audit intern
 Dezvoltarea relaţiilor operaţionale cu entităţile auditate
 Asigurarea calităţii activităţii de audit intern
 Evaluarea sistemului organizaţional
 Evaluarea sistemului privind managementul riscului, controlul intern şi guvernanţa
 Evaluarea activităţii juridice
 Evaluarea activităţii financiar-contabile
 Evaluarea activităţii privind tehnologia informaţiei
 Evaluarea procesului de finanţare

INSUSIRILE PERSONALE ALE AUDITORILOR
 Caracter perceptiv – conştient şi capabil să înţeleagă şi să se adapteze situaţiilor;

 Obiectivitate – să obţină şi să evalueze corect dovezile obiective;
 Simţ etic – corect, sincer, respectuos, cinstit şi discret;
 Open-mind – gata să ia în consideraţie ideile alternative sau punctele de vedere;
 Diplomaţie – cu tact în relaţiile cu ceilalţi;
 Spirit de observaţie – să urmărească activ şi constant condiţiile fizice şi activităţile;
 Adaptabil – capabil să se adapteze unor situaţii diferite;
 Tenace – perseverent, concentrat pe atingerea obiectivelor;
 Realist – să evalueze corect contextul, resursele şi interacţiunile;
 Capacitate de sinteză – să se menţină în reperele orare stabilite prin planul de audit;
 Hotărît – să tragă concluziile oportune pe baza motivaţiilor şi analizelor logice;
 Încrezător în sine – să acţioneze independent, deşi interacţionează efectiv cu alţii;
 Abilitate de comunicare – competenţă într-o formă agreabilă, uşor de înţeles;
 Credibilitate, spirit metodic, imparţialitate, fermitate, flexibilitate;
 Incoruptibil – să rămână fidel scopului auditului, fără teamă şi fără favoruri.

CUNOSTINTELE SI ABILITATILE AUDITORILOR
 conformarea cu condiţiile aplicabile auditului;
 comunicarea şi clarificarea condiţiilor auditului;
 planificarea optimă şi raţională a timpului real al auditului;
 realizarea eficientă a responsabilităţilor atribuite de către auditorul sef;
 înregistrarea cu obiectivitate a constatărilor auditului;
 raportarea observaţiilor auditului;
 comunicarea deschisă cu colegii de echipă, pe toată durata auditului;
 cooperarea continuă cu liderul echipei de audit;
 respectarea autorităţii liderului echipei de audit;
 menţinerea în limitele domeniului de aplicare stabilit pentru audit;
 colectarea exclusivă a dovezilor de audit pertinente, relevante şi suficiente pentru a permite formularea concluziilor
referitoare la audit;
 atenţie deosebită acordată tuturor indiciilor referitoare la dovezile de audit, care pot influenţa rezultatele acestuia şi pot
conduce la extinderea domeniului auditului.

CONDUCATORUL ECHIPEI DE AUDIT
 Trebuie să aibă cunoştinţe şi abilităţi suplimentare privind conducerea auditului, pentru a fi capabil să conducă în mod
eficace şi eficient echipa de audit.
Cunoştinţele şi abilităţile în acest domeniu includ:
 planificarea auditului şi utilizarea efectivă a resurselor pe parcursul auditului;
 reprezentarea echipei de audit în comunicarea cu clientul şi cu auditatul;
 organizarea şi conducerea membrilor echipei de audit;
 conducerea echipei de audit privind formularea concluziilor auditului;
 prevenirea şi soluţionarea conflictelor de orice natură (între auditaţi şi auditori, între membrii echipei de audit etc.);
 pregătirea şi finalizarea raportului de audit;
 raportarea către managerul organizaţiei, client şi/ sau organismul de certificare a oricărui obstacol major întâlnit în
desfăşurarea auditului (de exemplu: lipsa comunicării fluente, indisponibilitatea unor documente, neacceptarea unor
neconformităţi identificate etc.).

ATRIBUTE PERSONALE ALE AUDITORILOR
Auditorul trebuie:
 să fie etic – corect, sincer, respectuos, cinstit şi discret;
 să aibă vederi largi – să ia în consideraţie ideile alternative;
 să fie diplomat – cu tact în relaţiile cu ceilalţi;
 să aibă spirit de observaţie – să urmărească activ şi constant condiţiile fizice şi activităţile;
 să fie perceptiv – instinctiv conştient şi adaptabil situaţiilor;
 să fie multilateral – capabil să se adapteze unor situaţii diferite;
 să fie tenace – perseverent, concentrat pe atingerea obiectivelor;
 să fie hotărît – să tragă concluziile oportune pe baza motivaţiilor şi analizelor logice;
 să aibă încredere în sine – să acţioneze independent, deşi interacţionează efectiv cu alţii.

INDATORIRILE AUDITATULUI
 Informează personalul implicat în audit despre obiectivele şi domeniul auditului.
 Stabileşte persoanele de contact pentru echipa de audit şi îndatoririle acestora.
 Pune la dispoziţia auditorilor toate facilităţile necesare, în scopul de a asigura un proces de audit efectiv, optim, eficace
şi eficient.
 Asigură accesul la facilităţi şi la dovezile de audit, la solicitarea auditorilor.
 Cooperează cu auditorii pe tot parcursul auditului, în scopul realizării obiectivelor auditului.
 Stabileşte, iniţiază, rezolvă şi monitorizează acţiunile corective, ca urmare a constatărilor raportului de audit

Procesul de atestare naţională şi de pregătire profesională continua
a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice
Atestarea naţională a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice presupune recunoaşterea cunoştinţelor,
abilităţilor şi valorilor necesare unei persoane, pentru a planifica şi realiza misiuni de audit intern la entităţile publice.
Pregătirea profesională continuă a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice atestate presupune
actualizarea sau dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi valori, în conformitate cu cerinţele Cadrului de competenţe profesionale ale
auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare Cadrul de competenţe, şi cu domeniile specifice entităţii publice în care
aceştia activează.
Cadrul general de echivalare a competenţelor profesionale necesare pentru obţinerea certificatului de atestare, denumit în
continuare cadrul de echivalare - document prin care se stabilesc criteriile de echivalare a competenţelor profesionale necesare
asigurării corespondenţei disciplinelor înscrise în foile matricole, aferente studiilor universitare, postuniversitare, şi în certificatele
de absolvire cu recunoaştere naţională, acordate în condiţiile legii, cu domeniile din cadrul general de competenţe;
Comisia de atestare - Comisia de atestare a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice, constituită la nivelul
Ministerului Finanţelor Publice prin ordin al ministrului finanţelor publice, în vederea atestării naţionale a auditorilor interni din
sectorul public;
Persoană fizică atestată - persoana fizică, alta decât auditorul intern din sectorul public, care a solicitat şi a obţinut certificatul de
atestare.

Activitatea de atestare naţională a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice respectă următoarele principii:
a) principiul echităţii, potrivit căruia accesul la obţinerea certificatului de atestare se realizează fără discriminare;
b) principiul independenţei, potrivit căruia deciziile privind atestarea auditorilor interni din sectorul public sunt luate de membrii
Comisiei de atestare;
c) principiul unicităţii, conform căruia certificatul de atestare este uninominal, acordat auditorului intern din sectorul
public/persoanei fizice care deţine cunoştinţele şi competenţele necesare, conform prezentelor norme.
(2) Activitatea de pregătire profesională continuă a auditorilor interni din sectorul public şi persoanelor fizice atestate respectă
următoarele principii:
a) principiul integrării - procesul de pregătire profesională asigură corelarea nevoilor organizaţionale de dezvoltare cu nevoile
individuale de pregătire;
b) principiul adecvării competenţelor - procesul de pregătire profesională trebuie să asigure cunoştinţele, abilităţile şi valorile
profesionale necesare realizării obiectivelor Compartimentului de audit public intern şi ale entităţii;
c) principiul orientării spre performanţă - presupune corelarea nevoilor de instruire imediate cu cele de perspectivă şi
formarea profesională în raport cu nivelul de performanţă urmărit a fi obţinut de entitate;
d) principiul continuităţii - presupune realizarea pregătirii profesionale pe bază de planuri, care asigură atât actualizarea
cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, cât şi dezvoltarea personală a auditorului intern şi a persoanelor fizice atestate.

Atestarea auditorilor
Atestarea auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice se realizează prin recunoaşterea competenţelor profesionale
dobândite de aceştia pe baza corespondenţei disciplinelor înscrise în foile matricole, aferente studiilor universitare,
postuniversitare, sau în certificatele de absolvire cu recunoaştere naţională, cu domeniile din Cadrul de competenţe.
Pregătirea profesională continuă a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice atestate se realizează prin
participarea la cursuri şi seminare pe teme aferente domeniilor Cadrului de competenţe sau specifice entităţii publice, studii
individuale şi publicarea de materiale de specialitate.

Responsabilităţile Ministerului Finanţelor Publice
Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern, are rolul de a coordona şi desfăşura
procesele de atestare naţională şi cel de pregătire profesională continuă a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor
fizice.
În procesul de atestare Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) elaborează şi actualizează cadrul de reglementare pentru organizarea şi funcţionarea procesului de atestare naţională a
auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice, inclusiv cadrul de echivalare;
b) actualizează Cadrul de competenţe;
c) colaborează cu mediul universitar în vederea promovării ocupaţiei de auditor intern în sectorul public;
d) organizează procesul de constituire a Comisiei de atestare;
e) asigură suportul logistic necesar desfăşurării activităţii Comisiei de atestare;
f) asigură arhivarea documentelor elaborate de Comisia de atestare în exercitarea atribuţiilor;
g) completează Registrul de evidenţă a auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice atestate, denumit în
continuare Registrul de evidenţă;
h) ţine evidenţa certificatelor de atestare care au un regim special;
i) asigură secretariatul tehnic al Comisiei de atestare.
(2) În realizarea procesului de pregătire profesională continuă, Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) identifică nevoile de instruire ale auditorilor interni în domeniul auditului intern;
b) stabileşte teme pentru instruirea auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice atestate, pe care le cuprinde într-
un program de formare profesională;
c) asigură, în limita posibilităţilor, realizarea instruirilor, pe bază de solicitări.

Nominalizarea membrilor şi desfăşurarea activităţii Comisiei de atestare
Pentru realizarea procesului de atestare naţională, Ministerul Finanţelor Publice constituie Comisia de atestare.
Comisia de atestare este formată din 5 membri titulari şi 5 membri supleanţi, respectiv:
a) directorul general şi un membru supleant din cadrul Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public intern; directorul
general are calitatea de preşedinte al comisiei, conduce şi asigură desfăşurarea şedinţelor de lucru ale Comisiei de atestare;
b) câte un membru titular şi un membru supleant, auditori interni sau specialişti în domeniu, din cadrul Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerului Justiţiei şi Autorităţii Naţionale
pentru Calificări.
(2) În lipsa preşedintelui Comisiei de atestare funcţia de preşedinte este îndeplinită de un alt membru ales de comisie.
Pentru desemnarea membrilor titulari şi a membrilor supleanţi în Comisia de atestare, Ministerul Finanţelor Publice transmite
scrisori de intenţie entităţilor publice prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b).
(2) Entităţile publice cărora le-au fost transmise scrisori de intenţie formulează propunerile de membri titulari şi membri supleanţi
în Comisia de atestare, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea scrisorilor de intenţie, aprobate de conducătorii acestora.
(3) Propunerile formulate sunt transmise Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public intern din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice, însoţite de curriculum vitae ale membrilor propuşi în Comisia de atestare.
Ministrul finanţelor publice numeşte, prin ordin, pe baza documentaţiei întocmite de Unitatea centrală de armonizare pentru auditul
public intern, membri titulari şi membri supleanţi în Comisia de atestare.

Calitatea de membru în Comisia de atestare încetează în următoarele situaţii:
a) la cerere;
b) în cazul incapacităţii de a-şi exercita atribuţiile o perioadă mai mare de 6 luni;
c) la încetarea mandatului;
d) la încetarea raporturilor de serviciu cu instituţia pe care o reprezintă în Comisia de atestare;
e) în cazul încălcării cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu, pentru care a fost sancţionat disciplinar, civil sau penal;
f) în caz de incompatibilitate;
g) în caz de deces.
Membrii Comisiei de atestare care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) sunt obligaţi să îl anunţe despre
aceasta pe preşedintele comisiei.
Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) este de competenţa preşedintelui Comisiei de atestare, care informează ministrul
finanţelor publice în vederea elaborării ordinului privind încetarea calităţii de membru în Comisia de atestare.
Locul devenit vacant în Comisia de atestare se ocupă după aceeaşi procedură utilizată la numirea membrilor Comisiei de atestare.
Numirea membrilor Comisiei de atestare se face pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea de reînnoire o singură dată; excepţie
face preşedintele, care îşi pierde calitatea de membru în Comisia de atestare la schimbarea din funcţia de director general al
Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public intern.
Propunerile de numire în Comisia de atestare trebuie însoţite de o declaraţie de independenţă şi competenţă dată de persoana
nominalizată.

Desfăşurarea activităţii Comisiei de atestare
Comisia de atestare îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat cu votul majorităţii
calificate din numărul total al membrilor săi.
Comisia de atestare se întruneşte, de regulă, lunar în şedinţe ordinare sau ori de câte ori este nevoie în şedinţe extraordinare, la
convocarea scrisă a preşedintelui, prin grija Secretariatului tehnic.
Ordinea de zi şi data şedinţelor se stabilesc de către preşedintele Comisiei de atestare, iar materialele supuse dezbaterii pot fi
consultate de membrii comisiei, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţelor, la sediul Unităţii centrale de armonizare pentru auditul
public intern.
Şedinţele Comisiei de atestare sunt legal întrunite în prezenţa majorităţii calificate din numărul total al membrilor săi.
În realizarea atribuţiilor sale, Comisia de atestare emite decizii pentru fiecare solicitare de atestare analizată şi evaluată, adoptate
prin votul majorităţii calificate din numărul total al membrilor săi.
Prin decizia adoptată se aprobă cererea privind solicitarea obţinerii certificatului de atestare şi se propune eliberarea acestuia sau
se respinge cererea.
Membrii Comisiei de atestare trebuie să declare situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese care intervin în activitatea lor, în
termen de 10 zile lucrătoare de la apariţia acestora.
Desfăşurarea şedinţelor, ordinea de zi, dezbaterile, luările de cuvânt, opiniile, precum şi deciziile luate se consemnează în
procese-verbale, care se semnează de către membrii Comisiei de atestare prezenţi; acestea pot fi puse doar la dispoziţia
membrilor comisiei, organelor şi instituţiilor abilitate prin lege şi a persoanelor în cauză.
(2) Punctele de vedere personale se consemnează separat în procesele-verbale ale şedinţelor.
(3) Procesele-verbale ale şedinţelor se îndosariază la Secretariatul tehnic al Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public
intern.

(4) Evidenţa deciziilor emise este asigurată prin Registrul deciziilor Comisiei de atestare, document şnuruit, parafat şi păstrat la
Secretariatul tehnic.
În realizarea activităţii sale, Comisia de atestare îndeplineşte atribuţii legate de eliberarea sau menţinerea valabilităţii certificatului
de atestare.
Atribuţiile Comisiei de atestare în procesul de eliberare a certificatului de atestare sunt următoarele:
a) formulează propuneri de actualizare a cadrului de echivalare şi le transmite Unităţii centrale de armonizare pentru auditul
public intern;
b) analizează corespondenţa dintre disciplinele înscrise în foile matricole şi certificatele de absolvire cu domeniile din Cadrul de
competenţe, în conformitate cu cadrul de echivalare;
c) solicită, prin Secretariatul tehnic, documente şi informaţii suplimentare în procesul de stabilire a corespondenţei dintre
disciplinele înscrise în foile matricole şi certificatele de absolvire şi domeniile din Cadrul de competenţe;
d) verifică îndeplinirea condiţiilor privind experienţa profesională a solicitantului;
e) verifică probitatea profesională a auditorilor interni din sectorul public sau a persoanelor fizice pe baza analizei scrisorilor de
recomandare depuse la dosar;
f) decide asupra eliberării certificatului de atestare sau respingerii cererii de solicitare, în vederea atestării.
(3) Atribuţiile Comisiei de atestare, în procesul de menţinere a valabilităţii certificatului de atestare:
a) verifică îndeplinirea condiţiilor privind menţinerea valabilităţii certificatului de atestare;
b) analizează rapoartele individuale privind pregătirea profesională, prezentate de auditorii interni din sectorul public şi de
persoanele fizice atestate;
c) verifică îndeplinirea condiţiei dacă auditorul intern din sectorul public sau persoana fizică atestată a desfăşurat activităţi
specifice de audit public intern timp de 5 ani;
d) solicită documente şi informaţii suplimentare pentru eventualele neclarităţi în procesul de menţinere a valabilităţii certificatului
de atestare;
e) decide menţinerea valabilităţii certificatului de atestare sau respingerea cererii de prelungire a certificatului de atestare.
(4) Comisia de atestare emite decizii pentru fiecare cerere de menţinere a valabilităţii certificatului de atestare şi propune
menţinerea valabilităţii certificatului de atestare sau respingerea cererii.

(5) Eliberarea şi menţinerea valabilităţii certificatului de atestare sau respingerea cererii de menţinere a certificatului de atestare
se realizează prin votul majorităţii calificate din numărul total al membrilor Comisiei de atestare.
(6) Opiniile separate în procesul de votare se menţionează, separat, în procesul-verbal al şedinţei.
Activitatea Comisiei de atestare este sprijinită de un Secretariat tehnic, care este coordonat în îndeplinirea atribuţiilor de un
secretar.
(2) Secretariatul tehnic este format din persoane din cadrul Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public intern
desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice la propunerea directorului general al Unităţii centrale de armonizare pentru
auditul public intern.
(3) Secretariatul tehnic îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) primeşte şi înregistrează dosarele privind procesul de atestare;
b) urmăreşte ca dosarele depuse în vederea atestării să fie complete;
c) solicită documente şi informaţii suplimentare pentru completarea dosarelor depuse în vederea atestării, la cererea Comisiei
de atestare;
d) redactează procesele-verbale după fiecare şedinţă a Comisiei de atestare şi le supune semnării membrilor acesteia;
e) redactează deciziile Comisiei de atestare, în funcţie de hotărârile luate de aceasta în cadrul şedinţelor;
f) păstrează şi pregăteşte în vederea arhivării dosarele de atestare, deciziile şi procesele-verbale ale Comisiei de atestare,
precum şi alte documente elaborate;
g) primeşte rapoartele şi documentaţia justificativă privind pregătirea profesională continuă a auditorilor interni atestaţi şi le
supune analizei Comisiei de atestare, în vederea prelungirii certificatului de atestare;
h) exercită alte atribuţii stabilite, în condiţiile legii, de preşedintele Comisiei de atestare.
Comisia de atestare elaborează şi prezintă ministrului finanţelor publice Raportul anual de activitate, care, după avizare, se publică
pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice.

Obţinerea certificatului de atestare
Pentru obţinerea certificatului de atestare, solicitantul trebuie să prezinte documente justificative care să ateste că deţine
competenţe profesionale în domeniile Cadrului de competenţe, respectiv:
a) audit intern - competenţe care asigură cunoaşterea şi aplicarea cadrului de reglementare, standardelor de audit intern,
procedurilor şi tehnicilor de audit intern în realizarea misiunilor de audit intern;
b) managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă - competenţe care asigură auditorului cunoaşterea proceselor de
management al riscurilor, de control şi de administrare;
c) management - competenţe care asigură auditorului cunoaşterea conceptului şi principiilor managementului, precum şi a
funcţiilor managementului;
d) contabilitate - competenţe care asigură auditorului cunoaşterea conceptelor, principiilor şi tehnicilor contabile, organizarea
informaţiilor financiar-contabile, înregistrarea, analiza şi prelucrarea informaţiilor financiar-contabile, raportarea financiar-contabilă,
inclusiv de încheiere a situaţiilor financiare;
e) finanţe publice - competenţe care asigură auditorului înţelegerea mediului macroeconomic, sistemelor de resurse şi
cheltuieli publice, procesul bugetar, finanţarea deficitelor bugetare, atribuirea, finanţarea şi derularea contractelor publice;
f) tehnologia informaţiei - competenţe care asigură auditorului înţelegerea conceptelor de bază ale IT, utilizarea computerului,
organizarea fişierelor, utilizarea aplicaţiilor;
g) drept - competenţe care asigură auditorului înţelegerea domeniului juridic.
(2) Dovada deţinerii cunoştinţelor şi aptitudinilor se face cu ajutorul diplomelor şi foilor matricole eliberate de instituţii de
învăţământ superior acreditate de lege, precum şi de furnizori de formare profesională, autorizaţi de Autoritatea Naţională pentru
Calificări.

Depunerea documentaţiei în vederea atestării
Documentaţia privind solicitarea obţinerii certificatului de atestare se depune la registratura Ministerului Finanţelor Publice, direct
sau prin poştă, şi conţine următoarele:
a) opis cu documentele dosarului;
b) cerere;
c) copii legalizate de pe diplomele de studii şi foile matricole, diplome sau certificate de absolvire cu recunoaştere naţională, prin
care se atestă competenţele aferente disciplinelor din Cadrul de competenţe;
d) documente care atestă experienţa profesională de specialitate de minimum un an în unul dintre domeniile prevăzute la art. 20
alin. (1);
e) două recomandări din partea unor auditori interni sau specialişti în domeniu, cu experienţă de minimum 5 ani în activitatea
publică.
(2) Persoanele care deţin un certificat în audit intern, emis de instituţii de profil cu recunoaştere internaţională, prevăzute de art.
20 alin. (6) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, pot solicita obţinerea
certificatului de atestare, pe baza următoarelor documente:
a) opis cu documentele dosarului;
b) cerere;
c) traducerea legalizată după certificatul în audit intern;
d) documente care atestă experienţa profesională de specialitate de minimum un an în unul dintre domeniile prevăzute la art. 20
alin. (1);
e) două recomandări din partea unor auditori interni sau specialişti în domeniu, cu experienţă de minimum 5 ani în activitatea
publică.
Evidenţa auditorilor interni şi a persoanelor fizice atestate se consemnează în Registrul de evidenţă, organizat în format electronic,
şi care conţine informaţii referitoare cel puţin la:
a) numele şi prenumele persoanei atestate;
b) entitatea publică unde este salariat solicitantul;

c) numărul, seria şi data eliberării certificatului de atestare;
d) informaţii privind eliberarea sau menţinerea valabilităţii certificatului de atestare.
În cazul dosarelor incomplete depuse în vederea atestării, Comisia de atestare solicită completarea acestora; documentele şi
informaţiile solicitate se depun de solicitant în maximum 30 de zile de la data înştiinţării.
(2) În cazul în care auditorul intern sau persoana fizică atestată nu depune documentele solicitate, în termenul legal, dosarul se
restituite, însoţit de motivaţia scrisă a restituirii.
(3) Legalitatea documentelor prezentate în vederea obţinerii atestării este în responsabilitatea solicitantului. Acesta răspunde,
conform reglementărilor în vigoare, pentru depunerea unor date eronate, care să conducă, în mod nelegal, la obţinerea
certificatului de atestare.
Eliberarea certificatelor de atestare
Art. 24 - (1) Eliberarea certificatului de atestare se face personal sau unei persoane împuternicite prin procură notarială specială
în acest sens.
(2) Lista solicitanţilor ale căror dosare au fost aprobate şi urmează să primească certificatul de atestare este afişată pe pagina
de internet a Ministerului Finanţelor Publice şi este actualizată după fiecare şedinţă a Comisiei de atestare.
(3) Certificatul de atestare cuprinde următoarele elemente:
a) stema de stat a României;
b) seria şi numărul certificatului şi data eliberării;
c) numele şi prenumele titularului;
d) denumirea organului emitent;
e) numărul şi data deciziei Comisiei de atestare prin care a fost aprobată eliberarea certificatului de atestare;
f) numele şi prenumele ministrului finanţelor publice, preşedintelui Comisiei de atestare şi responsabilului Secretariatului tehnic,
semnăturile acestora şi ştampila emitentului.

Valabilitatea certificatului de atestare
Certificatul de atestare este emis pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de menţinere a valabilităţii în condiţiile art. 21 alin. (9)
din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare.
Valabilitatea certificatului de atestare se poate menţine, la expirarea perioadei pentru care a fost emis, de fiecare dată pentru încă
o perioadă de 5 ani.
Solicitarea menţinerii valabilităţii certificatului de atestare cade în responsabilitatea titularului acestuia.
Menţinerea valabilităţii certificatului de atestare se realizează de către Comisia de atestare în funcţie de rezultatele evaluării
documentelor prezentate de titularul certificatului de atestare, prin care se face dovada modului de realizare a formării profesionale
continue pentru perioada în care certificatul de atestare a fost valabil şi a documentelor justificative, din care rezultă desfăşurarea
de activităţi de audit intern.
Informaţiile necesare solicitării menţinerii valabilităţii certificatului de atestare sunt prezentate organului care a emis certificatul de
atestare, o dată la 5 ani, cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea perioadei de valabilitate a certificatului, pe baza
Raportului individual privind modul de realizare a programului de formare profesională continuă.
Informaţiile privind formarea profesională continuă, respectiv modul cum şi-a îmbunătăţit cunoştinţele, abilităţile şi valorile, sunt
prezentate în cadrul raportului, separat pentru fiecare an.
Rapoartele individuale privind modul de realizare a programelor de formare profesională continuă sunt elaborate de către fiecare
auditor intern din sectorul public, avizate de şeful Compartimentului de audit intern şi aprobate de conducătorul entităţii publice, la
care solicitantul are calitatea de angajat.

Raportul individual privind modul de realizare a programelor de pregătire profesională continuă conţine informaţii din care rezultă
desfăşurarea de activităţi specifice de audit public intern în perioada de valabilitate a certificatului de atestare şi are anexate
documente justificative cu privire la formarea profesională continuă.
Dosarul de solicitare a menţinerii valabilităţii certificatului de atestare cuprinde cel puţin următoarele:
a) opis al documentelor;
b) cerere;
c) raportul individual privind modul de realizare a programelor de pregătire profesională continuă avizat de conducătorul
Compartimentului de audit intern şi aprobat de conducătorul entităţii publice, care include şi informaţii privind activitatea de audit
intern desfăşurată;
d) documente justificative care atestă perfecţionarea profesională continuă.
Dosarele depuse de auditorii interni din sectorul public şi de persoanele fizice atestate, în vederea menţinerii valabilităţii
certificatului de atestare, sunt analizate şi evaluate de Comisia de atestare, care decide asupra prelungirii valabilităţii sau
respingerii dosarului.
Menţinerea valabilităţii certificatului de atestare se realizează prin menţionarea, pe verso, în rubricile special destinate.
Pentru efectuarea menţiunilor, titularul se prezintă cu certificatul de atestare la Secretariatul tehnic, după afişarea Listei auditorilor
interni şi persoanelor fizice cărora li s-a acordat viza de menţinere a valabilităţii certificatului pe pagina de internet a Ministerului
Finanţelor Publice.
Suspendarea exercitării drepturilor conferite de certificatul de atestare
Exercitarea drepturilor conferite de certificatul de atestare de către auditorii interni se poate suspenda, la cererea expresă a
acestora, prin decizie a Comisiei de atestare, pe perioada suspendării, în condiţiile legii, a raportului de muncă/serviciu al titularului
certificatului.

Exercitarea drepturilor conferite de certificatul de atestare de către persoanele fizice care nu sunt auditori interni se poate
suspenda, la cererea expresă a acestora, prin decizie a Comisiei de atestare, pentru motive întemeiate, pe perioada solicitată de
titularul certificatului.
Încetarea suspendării exercitării drepturilor conferite de certificatul de atestare de către auditorii interni şi de către persoanele fizice
care nu au această calitate se face la cererea acestora, prin decizie a Comisiei de atestare.
Suspendarea exercitării drepturilor conferite de certificatul de atestare, respectiv încetarea suspendării produc efecte de la data
emiterii deciziilor Comisiei de atestare prevăzute la alin. (1) - (3).
Decizia Comisiei de atestare privind suspendarea exercitării drepturilor conferite de certificatul de atestare, respectiv decizia de
încetare a acestei suspendări se publică pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice.
Pierderea valabilităţii certificatului de atestare
Certificatul de atestare îşi pierde valabilitatea la expirarea perioadei de 5 ani, dacă nu are prevăzută menţinerea acesteia.
În aprecierea îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 20 alin. (7) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu
modificările ulterioare, se are în vedere perioada de dinainte de data emiterii deciziei Comisiei de atestare privind suspendarea
exercitării drepturilor conferite de certificatul de atestare, prevăzută la art. 31 alin. (1) şi (2), şi de după data emiterii deciziei
Comisiei de atestare de încetare a acestei suspendări, prevăzută la art. 31 alin. (3).
Pierderea valabilităţii certificatului de atestare are loc în mod automat, la expirarea perioadei de 5 ani, dacă nu s-a mai solicitat
menţinerea valabilităţii.
Lista auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice al căror certificat de atestare şi-a pierdut valabilitatea se publică pe
pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice.

Pierderea valabilităţii certificatului de atestare conduce la radierea din Registrul de evidenţă a auditorului intern din sectorul public
sau a persoanei fizice atestate.
În cazul pierderii certificatului de atestare, titularul poate solicita eliberarea unui duplicat, după îndeplinirea procedurilor privind
declararea pierderii, în condiţiile legii.
Organizarea şi desfăşurarea procesului de pregătire profesională
Auditorii interni din sectorul public şi persoanele fizice atestate au obligaţia să îşi îmbunătăţească cunoştinţele, abilităţile şi valorile
printr-o formare profesională continuă.
Pregătirea profesională continuă este un drept şi o obligaţie a auditorilor interni din sectorul public/persoanelor fizice atestate.
Pregătirea profesională continuă se realizează pe baza unui plan anual de pregătire profesională continuă, elaborat de şeful
Compartimentului de audit public intern, prin alocarea unui fond de timp de minimum 15 zile pentru fiecare auditor intern sau
persoană fizică atestată.
Şeful Compartimentului de audit public intern, precum şi conducerea entităţii publice au responsabilitatea de a asigura condiţiile
necesare pentru realizarea formării profesionale continue a auditorilor interni din sectorul public, atât în vederea atestării, cât şi în
vederea prelungirii valabilităţii atestării.
În cazul persoanelor fizice atestate formarea profesională continuă este în responsabilitatea exclusivă a acestora.
Competenţele necesar a fi deţinute de auditori interni din sectorul public şi de persoanele fizice atestate sunt definite în Cadrul de
competenţe.

În baza cerinţelor Cadrului de competenţe, Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern propune teme de instruire a
auditorilor interni din sectorul public şi a persoanelor fizice atestate.
Temele stabilite de Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern şi cuprinse în Programul de formare profesională
se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern
Numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern se realizează astfel:
a) la nivelul entităţilor publice centrale şi locale la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite şi entităţilor
publice/structurilor asociative organizatoare, numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern se
face de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI;
b) la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altor entităţi publice, numirea, respectiv
destituirea se face de către conducătorul entităţii publice cu avizul şefului compartimentului de audit public intern din cadrul
entităţii publice ierarhic superioare.
Pentru numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern, la nivelul UCAAPI/ compartimentului de audit
public intern organizat la nivelul organului ierarhic superior, se constituie, în funcţie de necesităţi, o comisie de avizare constituită
din:
a) conducătorul UCAAPI/conducătorul compartimentului de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior, după
caz;
b) auditori interni, desemnaţi de conducătorul UCAAPI/ conducătorul compartimentului de audit public intern de la nivelul
organului ierarhic superior, după caz;
c) secretarul comisiei, care are responsabilităţi administrative, stabilit prin dispoziţie a conducătorului UCAAPI/conducătorului
compartimentului de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior, după caz.

Numărul auditorilor interni desemnaţi în comisia de avizare este stabilit de conducătorul UCAAPI/conducătorul compartimentului
de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior.
Numirea şefului compartimentului de audit public intern
Candidaţii pentru funcţia de şef al compartimentului de audit public intern depun la UCAAPI/ compartimentul de audit intern,
responsabil cu atribuţia de avizare, următoarele documente:
a) curriculum vitae;
b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern;
c) o lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului intern la entitate publică;
d) o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni.
Avizarea candidaţilor se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora şi prin
consultări directe.
Procedura de avizare a şefilor compartimentelor de audit public intern din cadrul entităţilor publice se realizează prin analiza
documentaţiilor depuse şi organizarea unui interviu, care este stabilit cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data termenului-
limită de avizare.
Membrii comisiei de avizare acordă note de la 1 la 10 şi stabilesc calificativul final, astfel:

a) slab, pentru medii sub 7;
b) bine, pentru medii cuprinse între 7 şi 9;
d) foarte bine, pentru medii peste 9.
Avizul este favorabil pentru calificativele bine şi foarte bine şi nefavorabil în cazul în care se obţine calificativul slab.
Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante sau conducerii entităţii publice, după caz, în termen de două zile de la
data susţinerii interviului.

Numirea şefului compartimentului de audit public intern se face de către conducătorul entităţii publice respective în conformitate cu
prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcţii.
Destituirea şefului compartimentului de audit public intern
Pentru destituirea şefului compartimentului de audit public intern, conducătorul entităţii solicită UCAAPI/ compartimentului de audit
public intern de la nivelul organului ierarhic superior avizul în vederea destituirii, cu menţionarea motivelor destituirii.
Comisia de avizare, constituită în condiţiile pct. 2.3.3.2, analizează motivele, efectuează investigaţii şi consultări directe cu şeful
compartimentului de audit public intern propus pentru destituire, după caz, şi în termen de 10 zile lucrătoare prezintă
conducătorului entităţii publice solicitante, motivat în scris, avizul favorabil sau nefavorabil.
Numirea, respectiv revocarea auditorilor interni
Numirea auditorilor interni
Pentru obţinerea avizului candidaţii pentru funcţia de auditor intern depun un dosar care cuprinde următoarele documente:
a) curriculum vitae;
b) o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni;
c) o lucrare în domeniul auditului public intern;
e) două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern.
Şeful compartimentului de audit public intern analizează dosarele de avizare depuse de solicitanţi şi realizează un interviu cu
aceştia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului; notarea şi stabilirea calificativului de către şeful

compartimentului se face prin respectarea aceloraşi cerinţe stabilite pentru avizarea şefului compartimentului de audit public intern
din prezentele norme.
Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante şi conducerii entităţii publice în cauză, în termen de două zile de la
data susţinerii interviului.
Revocarea auditorilor interni
Conducătorul entităţii publice înştiinţează şeful compartimentului de audit public intern despre intenţia de revocare a unui auditor
intern şi despre motivele acesteia.
Şeful compartimentului de audit public intern analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu acesta, după
caz, şi, în termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil.
Numirea, respectiv revocarea auditorilor interni, în cazul în care funcţia de auditor intern nu este o funcţie publică, se face de către
conducătorul entităţii publice, în concordanţă cu reglementările legale în vigoare şi cu prevederile prezentelor norme.

Va multumesc pentru atentie!

Curs 3 Noțiuni Generale Privind API (II)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 Noțiuni Generale Privind API (II)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 Auditul public intern al achizițiilor publice

Data: 11.11.2022 Page 1 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

1.1. Cadrul general de competenţe profesionale

1.2. Certificat de atestare a auditorului intern din sectorul public

1.3. Numirea/revocarea și avizarea auditorului si a sefului structurii de audit

1.4. Domenii și activități auditabile

1.5. Tipuri de misiuni de audit

1.6. Proceduri operaționale

Data: 11.11.2022 Page 2 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

Auditul public intern în sistemul public din România

Data: 11.11.2022 Page 3 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

 sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele informatice aferente.

Data: 11.11.2022 Page 4 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

Data: 11.11.2022 Page 5 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

Standard ocupațional Auditor intern în sectorul public

Data: 11.11.2022 Page 6 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

Data: 11.11.2022 Page 7 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

Data: 11.11.2022 Page 8 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

Data: 11.11.2022 Page 9 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

Data: 11.11.2022 Page 10 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

 să asigure o mai bună gestionare a riscurilor;

 să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului;

 să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabil şi corect;

 să îmbunătăţească calitatea managementului, a controlului şi auditului intern;

 să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor.

Data: 11.11.2022 Page 11 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

proiectul planului anual de audit public intern;

raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;

conducătorul entităţii publice în cauză.

Data: 11.11.2022 Page 12 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

 Planificarea activităţii de audit intern

Data: 11.11.2022 Page 13 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

 Caracter perceptiv – conştient şi capabil să înţeleagă şi să se adapteze situaţiilor;

Data: 11.11.2022 Page 14 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

 conformarea cu condiţiile aplicabile auditului;

 comunicarea şi clarificarea condiţiilor auditului;

 planificarea optimă şi raţională a timpului real al auditului;

 realizarea eficientă a responsabilităţilor atribuite de către auditorul sef;

 înregistrarea cu obiectivitate a constatărilor auditului;

 raportarea observaţiilor auditului;

 comunicarea deschisă cu colegii de echipă, pe toată durata auditului;

 cooperarea continuă cu liderul echipei de audit;

 respectarea autorităţii liderului echipei de audit;

 menţinerea în limitele domeniului de aplicare stabilit pentru audit;

conduce la extinderea domeniului auditului.

Data: 11.11.2022 Page 15 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

eficace şi eficient echipa de audit.

Cunoştinţele şi abilităţile în acest domeniu includ:

 planificarea auditului şi utilizarea efectivă a resurselor pe parcursul auditului;

 reprezentarea echipei de audit în comunicarea cu clientul şi cu auditatul;

 organizarea şi conducerea membrilor echipei de audit;

 conducerea echipei de audit privind formularea concluziilor auditului;

 pregătirea şi finalizarea raportului de audit;

neconformităţi identificate etc.).

Data: 11.11.2022 Page 16 of 39 Auditul public intern al achizițiilor publice

 să fie etic – corect, sincer, respectuos, cinstit şi discret;

 să aibă vederi largi – să ia în consideraţie ideile alternative;

 să fie diplomat – cu tact în relaţiile cu ceilalţi;

 să aibă spirit de observaţie – să urmărească activ şi constant condiţiile fizice şi activităţile;

 să fie perceptiv – instinctiv conştient şi adaptabil situaţiilor;

 să fie multilateral – capabil să se adapteze unor situaţii diferite;

 să fie tenace – perseverent, concentrat pe atingerea obiectivelor;

 să fie hotărît – să tragă concluziile oportune pe baza motivaţiilor şi analizelor logice;