Manufactura sticla pentru ferestre produsă în anii 1790-1820 în Imperiul Austriac

În perioada 1790-1820, tehnologia de fabricare a sticlei era în plin proces

de dezvoltare și îmbunătățire în Imperiul Austriac, așa cum se întâmpla în
multe părți ale Europei. La acea vreme, sticla pentru ferestre era în general
produsă prin două metode principale: "sticla împinsă" și "sticla suflată în
formă de cilindru".

1. Sticla Împinsă: Aceasta este o metodă prin care sticla era împinsă
printr-o formă pentru a-i da o formă plană. Rezultatul era adesea o
sticlă cu o suprafață relativ netedă, dar care totuși putea prezenta
anumite imperfecțiuni, cum ar fi mici bule de aer sau unde subtile, din
cauza procesului de producere.
2. Sticla Suflată în Formă de Cilindru: Aceasta este o tehnică în care
sticla era suflată manual în forma unui cilindru mare, apoi despicată și
aplatizată pentru a crea o foaie de sticlă. Această metodă putea
produce sticlă cu o suprafață netedă, dar adesea mai puțin perfectă și
mai groasă decât cele produse prin metode moderne.

De asemenea, procesul de producție manuală și unealta folosită atunci

pentru fabricarea sticlei contribuiau la caracteristicile și imperfecțiunile
sticlei. Sticla de ferestruică produsă în acea perioadă putea avea mici
distorsiuni și imperfecțiuni, care, deși nu erau întotdeauna vizibile, afectau
claritatea și calitatea optică a materialului.

În 1800, a fost introdusă o nouă tehnică, numită tehnica sticlei laminate

("plated glass"), în Anglia, și aceasta a permis crearea unor foie de sticlă mai
mari și mai netede decât cele realizate prin metodele anterioare. Totuși,
este posibil ca această tehnologie să fi fost adoptată ceva mai târziu în
Imperiul Austriac sau în alte părți ale Europei, în funcție de condițiile
economice și sociale ale regiunii respective.

Per total, sticla de ferestre produsă în perioada 1790-1820 în Imperiul

Austriac era, cel mai probabil, destul de netedă pentru standardele vremii,
dar cu siguranță avea mai multe imperfecțiuni decât sticla produsă prin
tehnologiile moderne. Așadar, aceasta prezenta variabilitate în calitate, în
funcție de metodele de producție și măiestria artizanilor.