AFECTIUNILE INTERCURENTE S! ANESTEZIA Florea Purcaru Diverse patologii pre } care contribule ersilor specialist (cardiolog, internist, neurologi prognosticului periaperator 1 medicului consultant si terapeut din alte specialitati gicala tre itu, in particular sterea morbiditat si mortalitatit sitatia preoperatorie dupa American Ci reursiuni periopera- duita terapeutice tn a comunicariintre ane 6. Evitarea abrevierilor herea particulara in Maladiile sistemului cardio-vascular Hipertensiunea arterial ( ccamplicati p ratorii in raport cu H. ral al tensiunii a t necesare si pe ce durata?In ceca ce priveste utilitatea ntului preoperator al HLA. s-au sei foarte multe articole pe ac Exista stuull ce atesta eresterea mortalitatit la pacientii cu HTA netratati tor tdi relateaza riscul unor bradicardil si hipotensiune fa pacientii ce au primit droguriantihipertensive, Cele mai multe studi relateaza diminu- ientei renal, diminvarea deceselor prin infarct, dupa un tratament ¢ preoperator. Un tratament prea drastic al HTA poate avea prejudici peroperatori Cateva precizari Instabilitatea hemodinamica perioperatorie este mai putin mari pacientiitratati decat la cei netratati 2.Instabilitatea hemodinamica se coreleaza cu morbiditatea, Corectia ra- nida a pre ale si prevenirea episoadelor de tahicardie sunt Scaderea brutala a TA antreneaza diminuarea functei rena lvarea preoperatorie a hipertensivilor trebuie sa ne petmita a pacientul necesita un tratament, ce tratament trebuie sisa ne ram ca nu exista complicati legate de tratamentul antihipertensiv Vom cauta complicatié oxganice secundare HTA in particular patolo brala, carotidiana, cardiaea, aortice, renala Pe baza datelor preoperatorii nol stabilim un plan individial pentru fiecare pacient si vom stabil limitele TA. ce vor fi tolerate in timpul interventiei Vom incerca sa mentinem limitele bine tolerate de pacienti pe tot ciel! perioperator. Pentru a mentine aceste limite noi ne vom axa pe anestezie dar si pe utilizarea unor draguri vasoactive la nevoie cum ar fi: nitroglice na, nitroprusiat, dopamina, dobutamina, phenilerina, atropina, propranolol, izoproterenol planificare riguroasa este Foa tanta la pacientii ce au ulara si mai putin importanta la cei eu 0 buns sanata t ca variatii mari ale cifrelor peroperatoril ale TA si ale frecventei cardiace fata de valorile inregistrate preoperator, sunt corelate cu riseulischemiei cadia Ischemia miocardica Pentru identifi hemiei miocardice preoperator vom analiza c de semne care ne avertizeaza despre posibiltatea existentei unei isehemi mmiocardice: antecedente de dureri toracice cu sau fara iradiere in brats. ‘maxilar;dispnee de efor, la frig, la defecatie, postprandial poliurie nocturdeme periferice sau pulmonate; antecedente de infarc inf de boli coranariene; diagnostic a antecedente fi restere enzimiatica; cardiomegalic miocardica sunt diabetic, hiperponde 1 ecogratie, suflu carotidian, 1 oboseala inexplicabils pacienti cu E ci cu hipe ue de carotida asimpto Mai dificil de identificat ischemia miocardica e ientii asimptomatici, 1 unel coronarografli poate identifica sten nal dar cu factor favorizanti sila p La acesti pacienti practic interventia in primele Gtunide de1s-10 249 Ineaz de antecedente de infarct miocard a infarct da un procent de recidive perioperatari si o mortalitate ori mai mare comparativ cu interventia efectuata dupa 6 luni Critei 1. Astor b infarct in ultimele 6 luni Examen clinic a. galop B3 sau turgescenta jugutara bs. stenoza aort ritm altal decat cel sinusa La ultima preoperator) riculare inainte de interventie cu cateva GOT anormal, semne de hepatopat a. Intraperitoneata,intratoracica sau aotti bain urgenta TOTAL POSIBIL Pacienti Casa | (0 - 5 p) - rise de rise de complicatii majore 7 mplicat ma) Clasa Il (6 - 12 p)de complicatii majore 14 - © de complicatii majore 30 - 100% Examenul preoperator Pentru aprecierea probabilitatil une! mouificariischemice preoperatori anamneza va fi completata prin proba de efor scintingrafie cu thalium= dipiridamol, 0 ecografie de » dobutamina, un holter, ECG sau cate- terism cardiac invaz Pentru a clasifica bolnavii cu rise inal fa probete de explorare se vor adau- ga ri clinic insuficienta cardiaca, diabet, antecedente de aritmie entriculara, angor, antecedente de infaret miocardic Dezobstructia sau by-passul aorto-coronarian Propus afi efeetuatinaintea uneiinterventi in caz de ocluzit de coronar Este benefic in special la pacienti ce prezinta 0 acluzie coranariana stan: 2, cei ev functie venteiculara stanga alterata si crestere a presiua te! Factori pre si peroperatori corelati cu morbidita si posiilitatile de a-i influenta rat inainte de interventie: infarct miocardic < 6 luni, insuficienta cardi aca severa (raluricrepitante,turgescenta jugulara), angor sever, itm non sinusal, extrasistole atriale, mai mult de § extrasistole ventricular fi i corelati cu morbiditatea perioperatorie fi madificati inainte de operatie: varsta, stenoza aortica semnificati interventie de urgenta, cardiomegalie, antecedente de insuficienta ¢ diaca, suflu de insuficienta cardiaca, anamalil ale segmentului ST say lunda T plata sau inversata, ORS anormal ac peratori ce pot fi cat sunt: utilizarea ne- justificata de vasopresoare, interventi de lunga durata, produsul free venta cardiaca x TA sistolica > 11000, hipotensiune non intentionala 4. Factari peroperatori semnificativi dar non ta, chirurgia toracia, intraperitoneala sau de amputatie Obiectul pregatirii anestezice @ bolnavilor cu isch acela de a aduce bolnavul in cele mai bune conditii preoperat {oti factori favorizanti posibil Un alt obiectiv important este acela de 2 supravegherea peroperator pa cient foarte riguros pentru a evita stuatille ce pot reste riscul perioperator. obiectiv este de a diminua consumul de O, al miocardului aValvulopatiite Pregatirea pacientului cu valvulopatie este anata in principal anticoagulante si depind de cauza valvulopatie! Trebule subliniat ca leziunile stenozante trebuie tratate mai riguros decat iunile regurgitante, primele avand o evolutie mai rapida, Ivulopatile cele mai comune sunt: bieuspide aortice, congenitale, pro laps de valva mitrala, stenaza aortica sub valvulara,insuficienta mitrala pe alve calcefiate Conduita terapeutica preaperatorie poste fi cruciala, Exemplu un pacient ce sufera de stenaza aortica, suporta foarte prost ofibrlatieatriala sau un flutter ce modifica umplerea ventviculara si reduce debitul cardiac complicatie foarte grava si freeventa pecioperatorie la pacienti purta tori de valvulopati este apartia unei arti Tratamentut trebuie sa includa antiaritmice si inoteope Prolaps de valve mitrale Sunt frecvent intalnite si survin la 5 ~ 17 96 din persoanele cu sanatate buna, Sunt asociate cu anomalii de sept interventriculae. Aceste lez val vulare pat fi asimptomatice sau se manifesta prin palptati, dispnee, dureri acice atipce, uneori cu pierdere de cunostinta sau 0 moarte subit Putem sa regasim aritmii supraventriculae, tulburari de ritm ventriculare (survin in timpul actului chirurgical), bradiaritmi si chisr moarte subit Exista rise de AVCsi endocardite, ce necesita antibioprofilaxie Intubatia oro-traheala face parte din gesturile eu rise de bacteriemie Rise de bacteriemie exista si la anumite manevre chiturgicale (extractie dentara, ezectie transuretrala de prostata, endoscopie digestva etc) Dupa American Heart Asociation antibioproflaxia trebuie sa inceapa cu 10" 1 ora inaintea gestului operator si nu cu 24 de ore inainte. Proteze valvulare si tratament anticoagulant Timpul de protrombina trebuie sa fie in jr de 80 9 in momentul inten tiei, pentru a evita riscul tromboembolic fa pacienti_purtatori de pri alvulare Pacientele insarcinate purtatoare de proteze valvulare pun cateva proble me particulare. Se recomanda inlocuirea altul anticoagulant primit anterior parina in peripartun ravalul si nasterea trebuie declansate dupa oprirea in totalitate a trat mentului anticoagulant.Tulburaei de ritm Bradiatitmille grave au indicatie de pace-maker. In cazuri rare un bloc bifascieular eronic nlt i opriecardiaca peroperatorie Anestezistul va f ut in ¢a2 de asociere a unui blac bifascicular cuo leziune co ana sau o disfunctie ventriculara stan- In caz de blac complet se impune un pace-maker Prezenta de pi te 5 extrasistole ventriculare pe ECG pe m se coreleaza cu rise cardiovascular crescut per nut preoperator Pacemakers W fost evaluate in ultimii 25 Obiectivul este ameliorarea uri pentru: bradiaritmie, bloc sino atusului hemodinamie si consumul metabo- Tulburari respiratorii plicatii periaperato area pacientulul ve stabill in conditi de repaus si prin teste funct Pregatirea preaperatorie amelioreaza progn sticul, Aceastavize a fumatului, antibiotice in caz de pri- pectoratie purulenta, bronhodilata- , nebulizare ultrasonica ¢ obtin informatil importante. Trebuiese toare, drenaj postural, kinez tinute 0 serie de aspecte Dispnecea 2. Existenta unei expectoratii~ tral 3. Infecti respratorii recente lor tul cu antibiotice este ut recomanda 0 pauza pana fa operatie si 4. Prezenta unei hemoptiaii 5. Utilizarea de bronhodilatatoare si carticozi sug aza obstructiacail oii potential reversibile Complicatii pulmonare dato chiturgii anterioare ntecedente de tabagism arsta avansota ereste rseul de complicati pulmonate si cae dul si frecventa respitatillor, cianoza,folosirea muschilor acc0. Aspecte fizice Anomalit ale toracelu (traumatisme, cifoscolioza) ate ~ creste complicatile 11 Libertatea cailor aeriene superioare, deviate traheala Prezenta de raluri bronsice, cursa diafragmulul, raportul timp inspira toritimp expirator Campul operator ~ chirurgia abdominala inalta eveste complicate pulmonare 4 Chiru urgenta ~ creste rscul opatie la pacientii eu BRO Teste functionale preoperatori'sunt recomandate in principal la cei ce ne- a suport respirator. Testul respirator ideal nu a fost descoperit. Teste cu faloare predictiva: capacitatea maxima respiratorie < 40 ~ $0 I) minut, ra~ port VEMSJeapacitate vitala < 40.9, debit respirator maxim < 5011 minut Capacitatea pulmonara de difuzie a monoxidului de carbon < 60% - cres mortalitatea In practica se recomanda urmatoarea atitudine: eradicarea de infectii cute si suprimarea infectilor eronice, eradicarea bronhospasmuli, tehnic pentru favorizarea evacuaritsecretilor (drenaj postural, spirometrie),trata~ rmentul decampensariicardiace (inotrope, diuretice etc), utilizarea de daze mmici de heparina pentru reducerea incidentei trombozelor pulmonare, ted cerea sau oprirea tabagismului lara pulmonara ~ regrupeaza 0 serie de afectiuni: hie tensiunea arteriala pulmonara secundara unel cardiopati (hipertensiune posteapilara) sau secundara unei patologii de parenchim (hipertensiune >recapilare), embolia pulmonara, cordul pulmonar cronic secundar unei pa tologii obstructive eror Infeetii pulmonare Infectile viral ale calor aeriene,altereaza functia respiratore. C structia (in special pe bronhii de calibru mic) si afecteaza sistemul de aparare tetiilor (rise de complicatii dupa LOLT. te copil in special) ezocomiale ~ mai ales in urgenta (este in crestere, Tratamentul este de 9 luni inainte de operatic eptia urgentel Bronhopneumopatic cronica obstructh uarea preoperatorie trebuie sane informeze despre tratament si efec- cum si posible interactiuni eu agenti anestezc. ientii ce nu au suferinta de repaus trebuiesc testati in conditi de efort sau prin spirometrie pentru a evalua gradul obstnAstmul bronsic este reversibi, Cand nu se reverseaza, este acompaniat bronsita cronica, ce au testul de capacitate de difuzie a monoxidulul de bon diminuat, pe cand cei cu astm fara bronsita cronica su capacitatea eumopatitinterstitiale si autoimune Include 4 Grupa heterogena: pneumopatii de hipersensibilitate; pneu rmopatii dupa agenti din mediu! inconjurator, dupa praf anorganic, dup radiati, colagenoze, sindrom Goodpasture, hemosideroza pulmonara idio~ patica, maladli autaimune. Tomodensimettia localizeaza inflamatia si este ccomandat ca examen de prima intentie Tratamentul raspunde la antiinflamatoare nonsteroide, corticozi si medi- Neoplasmul Pot fi noduliizolati asociat sau nu cu adenopatie si epansament Tratamentul - exeréza chiturgicala este tratamentul carcinomulu himiaterapia este rezervata cancerului cu celule mic Cancerul cu celule scuamoase de lob superior provoaca sindrom Claude: Bernard-Horner, si dureri in teritorul radacinilor C, D, si D,, Bencficiaza ¢ Anafilaxia si raspuns anafilactoid vaflaxia. Este 0 reactietipica de hipersensibilitate. Se produce prin eli- boerarea de substante farmacologic active mediata prin IgE. Antreneaza un raspuns specific pe diverse organe: cutanat, respirator (bronhospasm, edem de cai aeriene superioare) cardio-vascular, (vasoconstritie, modificari ino~ ope, cresterea permeabilitaii vasculare) actoida este aproape identica pe plan clinic dar nu este n diata prin Ig In raspunsul anafilactoid substantele injectate pot fi alergene, exemplu produsele de contrast sunt substante anafilactoide, dar si antibiotice, pro Corticoizi si antiistaminicele sunt eficace pentru a preveni si diminuaDeficit imunitar primitiv leit imunitar primitiv survine Ia tineris se traduce prin infect repetate. ul angio-neuratic este 0 maladie genetica autosomica dominanta, izata prin episoade de edeme ale tesutului subcutanat si submucos, atinge mal ales tractul digesti si cae respirator Acesti pacienti au un deficit de inhibitor ai fractiunii C, a complemen= Tratamentul unei crize acute este simptomatic, dar antihistaminicele ‘enalina si corticoizi nu sunt intotdeaumna eficace, Transfuzia de plasma poate ameliora anumiti pacienti si agrava pe ati Traumatismul precipita crizele si se recomanda tratamentul cu Danazol s asma, inaintea interventel chirurgicae Se pare casi inhibitor de C,-esteraze sunt eficace Ineori pacientii au o stare buna dar pot dezvolta anticorpi anti IgA in transfuali anterioare sisa prezinte o reactie anafilactoida l ansfuzie, Donatorul de sange trebuie sa proving de la un subiect cu deficit Tratamentele imunomodulatoare sunt din ce in ce mai uti anesteziei nu se produc reactiiimune Boli ale SNC, boli neuromusculare si tulburari psihiatrice imenul preanestezic poate pune in evidenta afectiuni neurologice sav ental sta foarte multe sindroame clinice ce pot fl intalnite preaperatar. Este util de a cunoaste cauza comel pentru a evita utilizarea anumitor ‘oguri anestezice, ce pot agrava coma auzele comelor metabolice sunt diverse: uremia, hipo-sow hiperglicemia, nta hepatica, ingestia de alcool, mixedem, ete n afara de urgentele extreme, vom incerea amelioratea preoperatorie Examenul neuro-psihie poate aduce informatii despre localizarea difeite ziuni si despre prognostic Sunt consecinta descarcart paroxistice neuronale. Pot f general izate in structuriletalamice mediene sau corticele) si partiae (desearcari fe neuronale provin din 2 lizate) si sunt deseori precedate de aura.Convulsite av diverse etiologi: oprirea drogueilor hipnatice sau alcootice utilizarea de droguri (Amfetamina, Cacaina, Morfina, hipo sau hipe mie, traumatismele craniene, neopl rize infectioase, AVC sunt alte acientii epileptic! nu necesita nici 0 pr gatire particulara anestezica in fara de trat mental cauzei Anticonvulsivantele dimineata interventiel si postoperator Anestezia generala face ne decat Diazepam rebuie continuate pana in arte din tratament. Fenobarbitalul trate ioase ale SIN Je infeetioase ale SNC ¢ porta o conduita particulara pentru a + expunerea la germeni {meningite cu meningococ sau alte patolog) Feetioase] Maladii degenerative ale S.N.C Boula Parkinson. Este 0 boala degenerativa a SNC. ce se tone musculara si tremuraturi. Semnel de lob Niger ce te neurotransmitator manifesta prin: elinice sunt rapor mtreneaza scaderea de Dopamina care “Terapia va viza:crestetea secretiel neuronale de dopamina, ceptorilor dopaminergic prin diminuarea activitati clinergice prin Brom otina, implantarea de tesut neuronal dopaminergic Tratamentul boli Parkinson trebuie urmarit preaperstor pentru a limita ivatia,riscul de inhalare si insuicienta ventriculara, Tratamentul imediat preoperator ested rogurite neuroleptice ce shiba seeretia de dopamin: Dementa este o deteriorare pragresiva a functiei superioare, de etilo Itipa. Ex. maladia Alzheimer atinge 0.5%» dintre ral agonisti colinergici cu eficientat ob datorita unui americani si primesc in Jiscutabila, Boala CreutzFeld-Ja tus care este inactivat prin caldura sau dezin poate transmite prin rumente chirurgicale Cefaleea are cauze multiple, mecanism sunt relat tervin-Fenomene vasomo Majoritatea pacientilor ce sufera de cefalee nu necesita tratament par cular inainte de operatie. 0 criza acuta 0 putem trata amin sau injectii cu sumatriptan 2 generala poate fl folosita,Lombalgii, cerviealgi, sindrom medular Toate studie au insistat pe impartanta componentei vasculare si au pro- pus mentinerea unei usoare hipertensiuni perioperator omanda intubatie sub fibro upravegherea potentialelor e Boli demielinizante nclud boli de etiologie incerta (seleroza in plac, factori genetic siimuno: logici, demielinizare dupa chimioterapie Prezinta rise de recadere postoperatorie. ACTH, cortizon, inte slasmafereza pat ameliora Maladii metabolice Boli metabolice responsable de distunctia sistemulul nevos: intoxicatio leoolica,insuficienta hepatica, insuficienta renata, deficit de Vit B12, por Chirurgia de urgent stezia agraveaza bilantul hepa In caz de insuficienta renala utilizarea Succinileolinei poate creste pota- Incaz de porfirie anumite droguri pot agrova, asa cum sunt: barbiturice (Diazepam), Phenitoina, Imipramina Administrarea de glucoza area activitatii acid aminolewulinic sint Drogurile recomandate in anestez tropina, Prostigmin: rileolina, Pancuroniu si alte curare comp opotal, Pratoxid d Procaina, Etomidat, Petidina, Fentanil, Morfina, Droper Ketamina a fost folosita dar efectele sale psiho-isleptice sunt dific distins in postoperator de efectele bol Maladii neuromusculare Aceste maladi ating diferite componente ale unitatii motorii: motoneuro- nervul periferc,jonctiunea neuro-musculara si muschiul tiastenia~ este 0 boala a sistemului muscular, dupa un blocaj partial sau sci distrugerea receptarilor nicotinici ai Acetileoline! prin anticorpi de tip IgG, su si alte boli autoimune, Tratamentul: Anticolinestera rticoii si imunosupresoarele precum i plasmafereza sunt utile in formele rebele Pentru anestezie problema este utilizarea curarelor. In cazul in care anestezicele inhalatorii sau anestezia loco-regionala muficiente se poate apeta la doze mici ce Succiniicatina pentru intubatie re minime de curate competitive pentru relaxare Ventilatia mecanica nu depaseste in general 24 ~ 48 de ore postoperator. a bronhiopatie obstructiva asociata cu tulburari de degluti 1! Lambert ~ Eatan este un sindrom miasteniform cu dimin acetiolina. Au sensibilitate deosebita la curare depolarz nondepolarizante Se asociaza deseori cu sindram paraneoplazic migzitele si polimiozitele nt deseori parancoplazice, asaciate cu colagenoze si ating musculatur respiratare si cardiaca, Paraizia periodica are sensibiltate la miorelaxante crescuta. Exista forme hiper si hipokal iate cu tulburari de ritm cardia zie se recomanda mentinerea echilibrulu hidroionic, temperatu ra corpului si evitarea stresulu Pacientiiatinsi de distrofie muscula Produc 0 serie de complicatit cum ar fi: infectii respirator, cifoscotic etractii musculare si anamaliicardiace Amioteafia vizeaza muschil faringien, facial, stenocleidoma: descris uneori gastropareza si hipertermie maligna, Probleme principale ridicate sunt tulburarile de ritm cardiac latie. Curarele depolarizante pot favoriza hiperk ndrom Down 5 at cu leziuni eardiace congenitale. Se impune proflaxia enc carditei baeteriene inaintea unei interventi potential bacteriene Exista multe cazuti (50 %] care prezinta hipotiroidie si incidenta de noza sublotica Nu sunt recomandari particulare pentru anestezic. Exista o sensibilitat Atropina la bolnaviidigtalizati- rise de fibrilatie atriala, Hipertensiunea intracraniana Semine clinice cefalee, gretur si varsaturi, redoare de ceafa, tulbura cunostint 0 hipoventilatie alveotara si o hipoxie agraveaza hipertensiunea intracBoli de rinichi Conduita ane pacientit suferind de insuficienta renala este diferita in functie de forma clinica. 0 atitudine vor adapta la un pacient cu insufi- lenta renala cu diureza pastrata, si alta la un pacient aflat sub dializa sau transplant La fel insuficienta renala acuta pune probleme diferte, in raport cu insu= icienta renala cronica Sindromul nefro legat de leziuni olomerurale, Se caracterizeaza rin: proteinurie si hipoabuminemie cu scaderea presiunii oncotice. Sea: derea presiunit oncotice antrencaza hipovolemie responsabila de retent hidro-salina compensator si are ca rezultat formarea de edeme geneea- late. Initial functia tubulara este pastrata dar ulterior este afectata prin hipovolemie Insuficienta renala eroniea apare intro gama larga de boli renale glor urate saujsi tubular, In cadul insuficientei renale sunt a unologic, neuro pulmonar, endocrin si asos. Apar dupa acumur tinge sistermul va logic, nsplant. Exista 0 serie de complicati si perturbari in cadrul LRC. Complicati cardisce si volemice pot contribui fa hipotensiune perope= HTA este foarte frecventa ~ Insuficienta cardiaca este prezenta si generata de numero factor ane= Imie, HTA, ateroscleroza, volemie Anemia este bine tolerata la bolnavul cu insufcienta renala cronica Et: tropoetina ameliore ~Tulburari metabotice si endocrine multiple: hiperparatiroidie secundara, intoleranta la glucide, insuinorezistenta, hipertpidemie, disautonomie, hiperkaliemie, acidoza metabotica suficienta renala cu diureza conservata 0 problema importanta pusa in fata anestezistului este a prezerva perio: ator functia renala deja alterata Este demonstrat ca insuficiena renala acuta postoperatorie survine mai ent Ia: pacientii cu suferinta renala eronica (atingere renala eronica peratorie), la pacienti in varsta (peste 70 ani) si cei eu insuficienta ear- 0 insuficienta renala acuta legata de utilizarea produselor de constrast poate fi evitata printr-o buna hidratare,functiarenata in cazurile de insuficienta renata te cauze ce pot deterio ri cardiac, scadere cu diureza pastrata sunt: hipovolemia, scaderea debitu 5 hipercaleemie. sau hiperuricemie. Toti acest evitati si tratati preoperator Pacienti dial Pacienti dializati cranie pentru insuficienta renala tern hirurgicala, va trebui sa fie urmarit si tratati pentru taointerventie tine alte functiivitale si a prezer si mentinerea echilibrului hidro-electrlii Dializa preoperatorie poate fi benetica in caz de hiperkaliemie, acidoza upraincarcare hidrica, neuropatie. Vom fl atenti pentru a nu pro preoperatorii si hipovolemie ca ‘derea in greutate in cursul sedi! provoca hipotensiune peroperatori Pacienti transplantati renal trebui necesar sa evaluam funetia renala. Putem intal: ni mai multe situati:funetie renala normala, insuficienta renala cu diureza vata, sau dializat fi evaluate efectele secundar silor ardio-vaseular. Vom evita in apr actiune pe reglarea glicemiei si pe sistemul til Maladii infectioase Este recomandat de @ nu opera un pacient septi atarea cave (drenaj de abees). Infectia poat acut cu exceptia urge telor sau pentru Q >reveni sepsisul secundar Se recomanda antibioprofilaxie pent isul este 0 cauza majora de morbiditate pastoperatorie. Trebuie evaluate Gradul lezivnilor la diferite organe infectate si raspunsul potential asupr nterventile sunt mai hepatita 8, HIV, TBC sau alte patologi,Infectiile nozocamiale sunt princip cauza de morbiditate postchirurgicala freevente la bolnavii cronie infectati prin virusiTulburari electrotii ima la 10% Hiponatremia cronica e in general bine tole ata in comparatie cu Ds estabileaea un ech Necesitatratament de urgent, Tatamentuldepnde de cauza de lana de 130 mE nu epune arse neurologic. Pentru a evita riculanestz leat de hiponatrenle wom avea un prag de 131 meal pent ehrugi programa. Hiperatremile - sunt mutt moi rare comparativ cu hiponatrrile Sunt el mal fecvert de erigineiatogens (rin apart inset de apa la pa crete prea rapa poste provaca ede cretral'si consi Hipo si hiperkaliemia asi in cazul sodiului varatlle brutale ale kaliemiei sunt mult mai prost lerate comparativ eu variatille eronice Variatile lente permit echilibrarea sectorului intra siextracelular penteu a restabili un potential de membrana normal Hiperkaliemile pot fi datorate mai multor cauze: aport excesiv, hemolize, un deplasament al polului intcacelular (acidoze metabolice,arsuri, star hi sercatabolice proteiee) o diminuare a seeretiei renal Principalul rise anestezc la pacienti eu dezectilibra potasc, se datoreaza riscului cardiac, legat de anomalii electrce si seaderea contractilitati, Po urveni tulburari foarte variate: tahicardie supraventriculara, fbrilatie atvsi chiar fibilatie ventriculara. Actiunea K crescut asupra cordului tine si de alte tulburari ionice cancomitente (hipocaleemie, hiponatremie) si de ea pH-ulul iorarea tulouratilor cardiace preoperator se poate face prin adminis rea de bicarbonat, s ina, glucoza + insulina si calciu precum si ini schimbatoare de ion. Dializa cu solutie saraea in K ~ scade kaliemi Hipokoliemia ~ se intalneste in situatii de aport insuficent, pierderi di- ve, pierderi renale (diuretice) uretercsigmoidostomie, acido-cetoza di abetica, miscarea K din acelular spre cel intracelular (aleal administrarea de insulin). Clinic se manitesta prin perturbari cardiace, diminuarea contractibilitati ulburari de ritm ce pot merge pana la fibilatie ventriculara Pertubarile apar la kaliemie sub 2,3 mE Corectarea deficitului de K nu va depasi 250 mEgizi O perfuzie prea rapida poate provoca tulbucat de rtm, terii preoperatori in dezectilibrele K ~ Pentru a chirurgie pragramata, pacientul trebuie sa alba narmakalie- = Pacienti cu insuficienta renala terminata vor fi dializat = Nu vom reprograma interventia daca kaliemia este inferioara la au superioara fa §.9 mEnjl, daca cau au hipetcaliemie es cuta si pacientul are o stare generala buna, Maladii de tra ractului digestv. Este important de a evalua st trolitica, precum si perturbarile ce survin in panecreatite, cancere si tulbu rile de hemostaza cu deficit de vitamina K (in eaz de malabsorbtie) P e Si alte perturbari ca anemie (c malabsorotie de vit. B12, ac tulburari respiratoril in eadrul unor peritonite, emboli pulmonara a tunel colite ulcer Sindromul carcinoid se intilneste in jur de 7% din tumorile carcin Manifestarile clinice se datoreaza seeretiei de § hidroxitriptamina, 5 hd triptofan si acid § hidroxiindoavetie care produc sindromul carcinoid terea motiltatiintestinale cu pierdere de ape si electrolit, bronhiocd tie, episoade de hipertensiunel tru anestezist este important de a nu utiliza O-tubocurarina sim ce erese seeretia de § hidroxitriptamina, dea evita anestezie superficialpoate produce stres, Tratamentul cu somatostatine poate inhiba eliminates de peptide si consecintele lor perferie Substantele vasoactive eliberate de tumora careinoida provoaca fibr iulara ce poate produce insuficienta tricuspidiana. Vor fi evitate droguri- le ce erese rezistentele vasculare (vasopresina) acidoza, hipotermia Kininele eliberate stimuleaza cresterea histaminei din mastocite ce con- louie la vasodilatate, hipotensiune, hiperpermeabilitate capilara (ce poate produce edeme) si bronhaconstricti, In concluzie pacientul suferind de tu mora carcinoida digestiva poate prezenta tulburari pulm eurologice Maladii de fleat Ficatul exercita cateva functil importante: de sinteza, de dezintoxicare, de excretie, de stocaj side furnizare a energie Suferinta hepatica preoperatorie poate fi identificata prin diferite teste GPT, GO, fosfataza aleaina,biliubinemie, albuminemie. Toate preparatele anestezice pot pravoea perturbari tra bilan tului hepatic. Ele sunt mai aceentuate in cazul unar suferinte anterioare si hirurgia abdominala inata, sta si alti factorilegati de actul operator ce pot conteibui lao insufit enta hepatica postoperatorie: sepsisul,hipotensiunea, transfuzile. ceea ce priveste maladie preexistente studile arata ca, in interventil pentru hipertensiune portala, mortalitatea poate atinge SO% daca albumina plasmatica este in preaperator sub 30gi! 5 bilirubinemia peste 30m, pre- cum si encefalopatia si ascita Mortalitatea diminua semnificativ daca albumina este (30 ~ 35mg/l) si bilirubenemia intre 20 - 30mg/l, TP. normal si ipsa encefalopatie, Tratamentul cu corticoizi amelioreaza anumite hepatite acute si cron Pot beneficia de tratament cu interferon, fe cert ca anestezia este mai putin hepatot traumatismele,b medicamentele, virui si sepsisul mul ca palparea chirurgicala pot diminua debitul sanguin hepatic isa lereze o functie deja afectata Bolile hepatice ce afecteaza functia de sinteza hepatica si dezintoxicar pot fi influentate de numeroase deoguri cum sunt miorelaxantele lburarile de coagulare pot sa existe si pot fl influentate sau nu de anes:Tulburarile hematologice Anemia si poliglobutia Anemia obisnuita are foarte mul ta deischemie miocatdica tolereaza un Ht de 20! La pocienti wu ischemie mio manda un Ht int La copii sut It trebuie sa fie peste 109 9, ia la cei peste 3 lun peste 9 gb. La pacienti care din ratiuni religioase nu accepta transfuzia pu tem apela la autotransfuzie eu sange prelevat in prealabil sau la tratament preoperator cu eritropoetina, preparate de fer, acid folic, vitamin B12. Poliglobulile pot fi primitive sau secundare dupa intoxicatia tabagica,hi- poxie, administrarea de diuretice, sau cardio-pulmonare Debitul sanguin cerebral se amelioreaza la un Ht « 45 %. Hemoglobinopatit Drepan remie fatciforma}. Include o familie de hemoglabinopat genetice. Principata caracteristica este tendinta de agregare ireversibila acestor hematii deformate in v * produce infarcte tisulare cu impact ‘pra oxigenari Drepanocitozele se asaciaza cu 0 multime de stari patologice: er ‘osoase si articulare, ulere ischemice, decalare de retina In drepanocitaza peroperator trebuie sa mentinem 0 buna saturatie in ~e sunt legate de o diminuare a sinteze (alfa sau alazemie) Anemia legata de acest sindrom este freevent responsabila de o hiperpla Ate tipuri de anemii feracitara sau microsferocitoza este 0 bosla ereditara in cursul carcia membrana hematiei este mai permeabila la cationi si mai susceptibila la pierderi de lpide in caz de depletie energetica Este prezenta la 1/5000 de ne. Splenectomia poate ameliora durata de viata a hematiel, nu prezinta nici o particularitate. n deficit enzimatic (de glucoza 6 fosfat dehidrgen ‘maladie ereditara, Se manifesta prin hemolize care survin in diverse circum stante:infecti si anumite medicamente. Vor fi evitate sulfamide, antipireti ,antipaludice, analgezice nonmortinice Anemia hemolitica autoit uprinde anemia idiopatica, medicamen 2 si aglutinarea la frig,incaz de interventie de urgenta putem folosi concenteate eritrocitare Granulopenii - Mecanismele au fost intelese gratie biologie! molecular n foarte multifactor (faetori de cxestere, interieukine, imunagloby nteractiunile cu a chimburile gozoase Pacientii ce 0 granulocitelm! de sange si sepsis se amelio- sea prin folositea de transfuzie de leucocite si administratea de Factor de estere. Grefa de maduva este utilizata frecvent in ultimul tim) ;nomaliiplachetate Exista anomaliiereditare (foarte rare) si castigate (foarte freeventel, anifesta prin sangerari Anomalile ereditare beneficiaz sfuzii de plachete. Cele castigat aspund I numeroase tratamente in functie de mecanismul de produce {corticoterapic, splenectamie, plasmafereza). Uneori se poate recurge la ransTuaie de plachete sau exanghinotransfuzic Hemofilia Este 0 anomalie de coagulare legata de factor Vil si IX. Sunt de 2 tipurt reditare si dabandite La chirurgia programata, constantele de coagulare trebuie aduse in jur de 40.96 din normal CCorectarea se face prin administrarea de factori concentra tivitatea fibrinolitica Urokinaza, sreptokinaa si activatorul tisular de plasminogen (t-PA) utli- zate in tratamentul emboliei pulmonate, ocluzilor arteriale, trombozelor venoase profunde, pot produce tulburari hemoragipare. In cazul une! interventii chirurgicale, preoperator se va opri tratamentul se va administra plasma sau plasminogen, Acest lucru se intampla foarte rar si doar in conditii de urgenta, deoarece activitatea urokinazei si strepto kinazei dispare foarte repede Desmopresina este de asemenea utila pentru a reduce sangerarea in chi urgia sangeranda, Tehnicile anestezice loco-regionale vor fi evitate la pacientii ce primese anticoagulanteBoli oncologice Pacienti atinsi de cancer pot f intr-o stare de prezinta tulburari nutritive, metabalice, endocrine, cardiace, pulmanar nale, hepatice si farmacologice Trebuile deci un examen preaperator minutios. A cursul patologiei tumorale sunt: hipercalcemie (metastaze esoase sau hiper- productie de parathormon) hiponatremie, greturi varsaturl, anorexic, ca xie, febra, hipoglicemie, metastaze cerebrale,atingeri neucologice periferice au mediulare, meningite carcinomatoase, neuropati toxice dupa chimiote- apie, sindeom paranoplaz Pacienti in faza terminala dependenti de morfinice nu repreainta 0 leziuni legate de doze. Foxicita- preoperatorie, Radioterapia pro 2 chimioterapiel tine de substantele utilizate Ciclofostamidele si mecloretami au actiune anticolinesterazica pot ungi blocul neuro-muscular, loidele antincoplazice, vincristine si vinblastina pot produce neuropa: i sindrom de detresa respiratorie fetotrexatul produce depresie de maduva, stomatite ulceroase ,toxicita- te gastro-intestinala si insuficienta hepatica Fluoracilul produce toxicitate medulara cu anemie megaloblastica, cientiitratati cu bleomicina produc insuficienta respiratorie postopera Diabetul si bolile de nutritie Diabetul - se impun cateva precizar legate de diabet. 1.Diabetul prin el insusi nu este grav pentru prognosticul periope cefectele sale organice sunt grave 2,Deoarece diabetul este legat de cel putin 2 boli diferite pregat buie sa fe diferentiata, 3.Cel mai bun control este stricta supravegehere a glicemie 4.Factorif de rise ai diabetuluiinaintea unei interventii chiturgicale sun bolileasociate diabetuly nstezia loco-regionala poate fl indicata dar dozele sa fie diminuat ul de traumatism nervos este crescut. Adaugarea de adrenalina cres~ riscul de leziuni ischemice si edematoase 6.Procentul de infectii nozocomiale paote fi diminuat prin chirurgia a pulatorie, controlul strict al glicemie’ si suprav riguroasa poPrincipalele complicati Complicati ce pot surveni in arice moment: hipostic ma hipersmolara Complicati dupa evolutia de lunga durata: neuropati, retinop ce pot creste mortalitatea precoce, Glucoza crescuta prin ea insasi poate fi toxica deoarece poate favori cli de glicoliza neuroenzimatica ce duc la sinteza de proteine anorm: Diminueaza astfel elasticitatea tesuturilr, putand crea rigiditatea articu ior, in particular atianto-occipitala ce duce la intubatia dif Glucoza erescuta poate ereste sinteza hepatica de macromolecule ce con: ibuie la cresterea vascozitaii sangelui ce Fevorizeaza edem inracelular prin lermediul reductiet de molecule nondifuzabile (exemplu orbital). Ace dem poate fl diminuat prin inhibitor de alealoze reductai La diabetici complicatlle infectioase reprezinta 2/3 din numarul compli- tllor peroperatori si 20 % din decesele perioperatari Infectiile au origine multifactorial, printre care alterarea funetiei leuco- Mentinerea glicemiel red ioreaza functia fagocitara 2 polinucl lor si se ameliareaza complicatile infectioase Hiperalicemia agraveaza prognasticul neurologic la un pacient care frit 0 ischemie cerebrata perioperatorie va fi mentionata vata perioada isehemie i operati sub circulatie extracorporala ce necesita inotrope sau sie aortica, au © mortalitate de 5 ori mai mare ca nondiabetic de stres scade raspunsul la insulina si a sfuzate nu treduie sa contina glue € agentiiinotropi sunt ineficienti Pregatirea pentru operatic In interventile de urgenta se va corecta glicemia prin insulina in bolu se vor perfuza solutifiziologice in cantitativariabile (3 ~ 4 litri uneori si 10 lite) urmarindu-se umplerea eardiaea corpi cetonic lactat in acidoza lactica ~ acizi organic’ in insuficienta renal Alcalinizarea rapida este controversata deoarece poate provoca gice pentru ca se dezvoita o reactie paradoxala in LCR. si erea unui gradient osmotic nefavorabil ursul cetoacidozei apar tulburarielctrolitce: seade concentratia Kdeficit de fo poate produce slabire musculara si disfunctie de o” gane " chirurgia programata se va programa interventia dimineata pentru a evita prelungireafazeicatabolice si diminuarea riscului de hipogliceme pre- operatorie Hipoglicemia. 0 intalnim in mai multe circumstante: erori de administrare a ingulinei, adenom sau carcinom pancreatic, hepatocarcinom, ingestie de acool,hipopituitarism, intoleranta la fructoza, chirurgie gast (anipularea chirurgicala 2 unui insulinom poate provoca eliberarea mas te insulina, Din acest motiv aceasta chirurgie se recomanda sa fie in centre ce dispun de dispozitive speciale, asa-zisul pancreas artifical ‘Acesta dispune de olinie de analiza a concentrate’ glucozei si de o fini perfuzie continua de glucoza Alte parerisustin ca masurarea glucozei din 15 in 15" este suicienta, Si éramul hipoglicemiei consta din 2 grupe de simptome 1. Stimulare adrenergic (tahicardie, palptati, teemur] Neurodlicopenie {cefalee, confuzie, pierderea cunostintei, convulsi Toate aceste simptome pot fi mascate , dei trebuie spr Tulburari nutritionale Hiper si hipolipidemia Hipeclipidemia apare in foarte multe situatii: obezitate, tratament cu es- rogeni sau corticoizi, insufcienta renala,diabet, hipotiroiie, acromegale, ingestie de aleoo!, maladii metabolice genetice, sarcin Poate produce atingere vasculara precoce (coronariana sau periferica) da i pancreatita, Hipercolesterolemia care este 0 forma de hiperlipidemie e sociata cu ateros Hipolipidemite sunt rare si adesea asoctate cu neuropatie, anemie sau i sficienta renala Recomandari anestezice: asigurarea unui aport caloric iv. perioperator¢ Obezitatea Masurarea obezitatl se face prin indexul de masa corporata, @ car de peste 31 se considera risc de obezitate morbida, ntelefiziopatologice ale obezitatii implica toate organe iata cu rise de crestere a morbiitati si mortalitrita unr patologii asociate (cardio-pulmonare, diabet, litiaza bilia 1 sfunctia respiratore si schimburile gazoase sunt alterate prin mecanis ¢ riscul de intubate difcila, lumul si acigitatea lichidul gastric sunt erescute necesita administrarea de ranitidina, utie deoarece vatsatu a este pusa in dis le survin in induetie si pot fi Jansate in acest mod, Exista de asemenea rise de hipoxie postoperatore, situatie ce poate fi ame rata prin pozitia semisezada pentru primele 48 ~ 72 ore postoperator. bei in majoritates eazurilor sunt hipertensiv, cu rezerve io proasta toleranta la stres, aril obe ranifesta prin insuficienta cardiaca dreapta poliglobulie Pentru anestezist es ulmonar amanuntit dar si ¢ face tratamentul preoperator al afectiunilor nctionale pulmonare). Se abile (complicati inFecto aii etc Metabolismut drogurior lip. ‘omplicatile infeetioase ale peretelui,tromb e, complicatiispastice pulmonare, expecto- le este prelungt, trezirea este intarziata le venoase profunde si em bolile pulmonare sunt mai f nestezistul va trebul sa ti patologia indusa prin tratamen ul obezitati Un regim de slabire drastic acidoza, hipokaliemie si hiperu- Complicatile met hipokaliemi nipocalcemie, hipomagi tice. Vor fi corectate preoperator in principal prin Tratamentul medicamentos al obezitati are implicati ce cute de anestezist, Exemp tual erese nevoile anes- tezice si pot interfera cu drogueile vasoac police ale by-passului jeuno-ileal cuprind tinza renala,guta si anomali hepa~ soluti de sminoacici. rebuiese euros lu amfetaminele date pun Anorexie mentala si bulimia In cursu ‘mentale sunt intalnite numeroase anomiali endocrine Majoritatea pa ar pierderea in greutate poate atinge ientilor au tulburar psihice, comportament impulsiv ete supra unar fenomene posible ca: e sa fie avertizat as nie, hipocalcemie, hipomagneziemie, hipotermie, diabetinsipid, tulburari endocrine (pan-hipopituitarism) In cursul bul + de asemenea o serie de perturbari, unele si xiel de nig alterneaza cu anorexia in foarte multe cazuri serie de aritmil evdentiate prin EC panereatite sunt intalnit isc de inhalatic Hiperalimentatia (nutritia parenteral total. incipalele avantaje ale nutrtiei parenterale totale (NLP. sau enteral nt. Golirea stomaculul este sunt reducerea complicatilor a demonstrat ca nivelulalbuminemiei dupa NPT. este un factor pre tiv postoperator. Pacientii fa care a erescut aburinemi plicatiicomparativ cu paclentl ee au avu dupa N.P. a avut mai putine com- jierder in greutate si 0 concen 1D hiperalimentatie preoperatorie poate sa produca complicatii me mplicatii majore ae NPT. fe star hiperasmolare insulina sau insulinorezistenta dupa administrarea de solut ia NPT. poate produce hipoglicemie tipofosfatemia apare dupa utilizaree de soluti sarace in fosfo Un fosfor plasmatic scazut antrene disociere @ Hb spre stan - O hipofosfatemie sub 0,01 gll poate provaca anemie hemolitica cienta cardiaca, polipnee, tulburari neurologice, convulsi si dece - NPI. pe termen lung poate antrena deficit de Ca (anemie refractara) de Zn cicatrizare deficitara. Se recomanda corectarea acestor deficite daca au aparut. Debitul perfuziilor in NLP. trebuie sa fie diminuat in noaptea care prece- de operatia, pentru anu creste prea mult osmolaritatea functiile endocrine Disfunetia hipofizara lactina, de GH (aeromegalie) si ACH (Cushing). Hipersecretia de prolactina ~ Prolactina este markerul ce pentru tumorile hipofizare. Tratamentul pentru adenomul de prolasde evaluat, Se aplica tratament cu bromeriptina si tratament chirurg- are sunt individualizat ersecretia de GH (acramegalia] - Prin modificarle produse la nivelul vdibulei,limbii, epiglotei,corzlor vocale pune probleme d Hiperseeretia de GH este responsabila de retentia de Na, K bet, cardiomegal leroza siaritmil persecretia de ACTH (Sin hing) ~ Apare prin hiperseeretia de {cocorticozi find legat in mod obisnuit de suprarenala, dar poate sa apa~ pontan si in hiperproductia de ACCT, de catrehipofiz sau prin produc~ ectopica de ACTH, de catre anumite tumori: pulmon, pancreas, timus .gatirea preoperatorie vizeaza compensarea diabetului, HTA, bilant hi s-ionic si identificarea cauzei sindromului Cushing 8, Hipofunctia antehipofizara Provoaca deficit al unuia sau mai multor hormont pituitar Deficitul de GH poate facilita amiotrofie cardiaca ce nece Hipofiza posterioara etio posthipaf caracterizeaza prin exces de vasopresina sau hormon antidiureti |. Hipersecretia de ADH este legata de hiperosmolaritatatea plasm, Je hipotensiune, dar si de lezuni ale sistemului nervos sau dupa o serie draguri: nicotina, marfina, clofibrat et inie se manifesta prin crester in greutate, astenie, convulsi, coma, Pregatirea preoperatorie cuprinde tratamentul cauzei, restrictie hidrica, inibitiaraspunsului renal la ADH (Lit, Demectociclina). B. Hiposecretia posthipofizara (diab insipid) itul de ADH este intanit in tumorile ce ale hipofizei:tra- tumatisme eraniene, Exista cazuri de natura renal Tratamentul preaperator a diabetulut insipid consta in corectarea pierde- filor urinare de apa, Inainte de interventie se va administra acetat de desmopresina intranaza Disfunetia suprarenala Tei mari clase de hormoni sunt secretati la nivelul corticosuprarenalei ndrogeni, glucocorticoii si mineralocorticoiz Androgenii nu nec aluare particulara preanGlucocorticoizi - in principal cortizolul intervine in reglarea metabolis- mului glucidie, protec, lipiie s acizii nucleic. Dupa 0 doza unica de cortizol glicemia ramane crescuta 1 Pacientii ce necesita tratament cronic cu cortizon necesi Pacientié ce necesita o acoperite cu corticoizi parenteral pe perioada s dupa un act chirurgical Necesita administrarea la 8-1 ineralacorticoizii ~ Aldosteronul este mineralocorticoidul principal ‘om; provoaca reabsorbtia sodiului la nivel renal si seeretia de ioni de hidro~ gen si de potasiu contribuind la homeostazia hidro-electrolitc Excesul de hormoni corticosuprarenal Exce: cortico indrom Cushing. Apare dupa tratamen cronie eu doze mati de corticoizi sau dupa secretie excesiva de ACTH adenom hipofiza Produce crestere in greutate, osteopenie, Salina, HTA, hi- perglicemie, chiar diabet {prin inhibitia util i in periferie si o actiune anti-insulina. .gatirea preoperatorie a pacientilor cu sindrom Cushing vizeaza proble rma reglarit diabetulu si a hiperten rile si asigurarea unui bilan’ hidroionie normal Tratamentul cu spironolactona antagonizeaza aldosteronul putand dim rua pierdetile de K teoporaza predispune la rise de fracturl si pacientil vor fi mobiliza prudenta, Glucocorticoizii deseori antreneaza o depresie imunitara cu eresterea ris~ cului de infect Cicatrizarea este de asemene sie recomanda vitamina A Excesul de mineralocorticoizi Antreneaza 0 depletie a potasiulu, o retentie de sadiu, 0 seadere ‘musculare, hipertensiune, tetanie, xu incapacitatea de Urinara, alcaloza hipokaliemica. Acestea nism primar, Pregatire stezica iministrarea de spironolactona preoperator amelioreaza bil trolti, volurmul plasmatic si functia renal feetul spironolactonei este lent si apare dupa Vor fi monitorizate HTA si cardiopatia ischemia, Echilibru! hemodinamic va fi stabil daca se controleaza tensiunantul hidroeleetrolitic prin spr «duce morbiditatea si mortalitatea peroperato Deficitul de hormoni corticosuprarena Cauze foarte freevente sunt aprirea corticaterapiei sau diminuatea sint el impuse prin tratamentul cu corticoiz, Alte cauze sunt: deficit de ACTH, strugerea suprarenalei prin cancer, tuberculaza,sindrom hemoragipar sau ‘ecanisme autoimune ori prin droguri citotoxice. deficit de glucocorticoiai nu pun proble ne deosebite perioperatori Totus! insuficienta suprarenala acuta (sau crize addisaniene) pot surven chiar la un stres minor (spre exemplu o infect respiratorie obisnuita). Pregatirea acestor pacienti pentru i chirurgie trebuie sa includa tratarea hipovolemiei,hipercaliemiei si hiponatremiei Deoarece acesti pacienti nu pot raspunde Ia starile de stees se recomanda administrarea unei doze de glucocarticoial a sires” (in jur mg hidrocortizon la 70 kg greutate pe zi) perioperator Hipoaldosteronismul poate fi congenital sau dupa 0 suprarenalectomie Uunilaterala dupa administrarea prelungita de melanina, dupa un diabet sau Pacienti prezinta 0 hiperkaliemie, hiponatremie severa si tulburari de ducere miocardica. Aceste tulburari pot fl ameliorate prin administrarea de mineralocortie nu trebule supraestimate penteu a evita osci- loti hipertensi tice au primit cartizon la un moment dat pe precedenti pot avea o supresie a axului hipof a 0 acoperite perioperatorie de suplimentare perioperatorie de cortizon includ ag} varea une! hipertensiuni, o retentie hidrosodata, apartia uleerelor de st ezechilbre psihice si cicetrizae intarziata, Funetia suprarenala la subiectiivarstnic Lasubiectivarstnici pracentul secretil de cortizon diminua cu 30%, aceas ta seadere a secrete’ este compensata prin scaderea clearenceului hepatic si renal, ceea ce permite mentinerea concentrate tizon stabil Pentru anestezisti este important de stiut ca producerea scazuta de cor- tizol poate fi depasita in caz de stres, i ci av un raspuns normal la ACTH sila hipoglicemiActiunea etomidatului asupra functiei suprarenale Folosirea unei daze unice de etomidat in inductie poate provoca o sub. presie @ functieisuprarenale. Semnificatia clinica a acestei subpresii nu este ‘unoscuta dar in caz de folosire a etomidatulul in perfuzie continua necesit uplimentarea cu cortizor Hiperproductia de eatecolamine Feacromacitomul este 0 tumora praducatoare de catecolamine tumora foarte importanta pentru anestezist deoarece 25-50% din decesele jtalicesti» pacientilor purtatori de feocromocitom sunt legat a anestezica sau in cursulactului chirurgical pentru alte proble Clinice in preoperator sunt: o transpiratie excesiva, cefales hipotensiune ortostatica, antecedente de aritmie cardiaca sau hipertensiune ata de 0 inductie anestezica sau 0 palpare abdominala, intoleranta Glucoza, trombocitoza, pierdere in greutate si tulburaripsihice ‘ogurile ce blocheaza receptorii adrenergici se recomanda in gener: naintea actului chirurgical. Ele reduc erizele hipertensive dupa manevre chirurgicale ale tumor si reduc disfunctia mioeardului peroperato ca-blocantele au redu: mortalitatea dupa rezectia de feocro- rmocitom de la 40-6 Ele testaureaza volumul plasmatic, diminuand efectele vasoconstrictoare tabilizeaza tensiunea arteriala i diminva glicemia, Durata optima de tratament preoperator pentru a se stabiliza pacientu riabla, in genere 10-14 zile amelioreaza simptomele erator se recomanda fensiunea arteriala sa nu depaseasca 165/90 mmHg; a nu € i de segment ST si unda T pe EC ~ sa nu existe mai mult de 0 extrasistola ventriculara la Sm Toate tehnicile d osite CU su Pentru hipotensiune se recomenda dopamina, far pentru hip inda nitroprusiatul zul unei tahicardi severe fara HTA sou scaderca volumului plasma refera un B-blocant functia tiroidiana tiroidia se intalneste in boala lui Basedow, in sarcina, tiridite hom tiroidian, eorioearcinom sau in » hip iar (TSH ~ stimulation hormon) Principalele manifestari sunt: pierder in greutate, diaree, slabire muse ‘a, tulburari de reglare termica, nervozitate,iitabilitate, tahicardie, 2uficienta cardiac Intalnim freevent anemie, trombopenie, cresterea fosfatazei alkaline, hi ercaleemie, osteopenie La pacientii peste 60 de ani problemele cardiace domina tablout clin aipitati tahicarde,fibilatie atriala, insuficienta cardiac) Preaperator blocarea receptotilor adrenergic’ pot reduce freeventa car~ dar sunt periculosi la pacienti cy insuficienta cardiae congest in conuitii de urgenta la pacientii cu freeventa ventriculara V esmoio! cu supravegherea presiuniiarteriale pulmona Chirurgia programata, se va aplica dupa restabilrea echilibrulul tiroidian 2-4 saptamani, Toti agentii anestezci si toate tehncile au tropina produce tahicardie; a fost utiizata pentru a testa blocajul tiro- ul cerveal preoperator permite aprecierea extensici si compresie In postoperator extubatia se va face in conditile care permit o reintubatie imediata in caz de colaps traheal. In caz de interventii pe tioida pot surveni a serie de complicati (atingeri nervoase, hemoragil tulburari metabalice). Hipacale posibila prin atingerea paratiroidelor. Crizatireotoxica poate fi exacerbata de ointerventiechirurgicala ce poate meninta prognosticul vita. Criza se manifesta prin febra, tahicardie, alte~ area vigilitati Masurile terapeutice includ antitioidiene de sinteza, iar pentru secretia de hormoni deja sintetizatio hidratare optima si tratamentul cau Blocarea sistemulul simpatic poate fi periculoasa Hipotiroidia se intalneste la circa 3-696 din adult, Rasunetul perioperator a hipoticoidie este minor ntubatia postoperatorie este mai prelungita in eazuri foarte grave. Car gaia, insufci pasamente pleuro-pericardice se mani festa prin dispnee cu artopnee, astenie. Hipotiroidia este asociata uneari cu maeroglose, tulburari de conducere intracardiaea si atingeri renale Nevoile anestezice sunt diminuate Pregatirea preaperatorie presupune administrarea de hormoni tiroidient. Pacientii cu mixedem ce necesita interventie de urgenta vor primi T, iv Hipotiroiia se asociaze frecvent cu boala lui Addison (deficit de sterol si uneori se recomanda administrarea de steroiz in doze «de stees Ipoteza unui deficit de steroizi poate fl gandita in caz de hipotensiuneTemperatura va fi supravegheata si mentinuta constanta in special in con- dit de urgenta, Disfunctia paratiroidiana si metabolism ta hiperparatroidism primar si secundar. perparatiroidismul primar se insoteste de hipercaleemic nele hiperparatiroidismului sunt de cele mai multe ori si semnele hi percaleemiei.Existasemne renale, neuromuscutare, osoase si digestive: ana Fexie, varsaturi, constipati, ulcere peptice, polurie, astenie,litiaza renala Dancreatite, dureri osoase, tulbur ractie musculara, ast lepozite de Ca la nivelul miocardului si vaseor. Hiperparatiroidismul secundar apare dupa o in onica pun probleme in preoperator. Vom urmari pre si peroperator anomalite ECG iar cand hipercaleemia provoaca hipovolemie 1 hideo troltie preoperatar. In hipercaleemie vom va realiza prin expansiune volemica, cresterea 2 apara complicati ca hipamagneziemie si hipokaliemic In urgenta o expansiune volemica puternica poate lori nepericuloase. Furosemidul este de asemenea ut Administrarea de fosfati ce corecteaza hipofasfatemia est Daca aceste masuri nu sunt suficiente putem administra cortico ‘minua absorbtia Ca intestinal), Mlithramycina (actioneaza pe oster diminua calcemia), Caleitonina (diminue caleemia une directa resorbtia of In hipercalcemia eronica vom cauta eventuale complicatiirenale, eereb le si cardiace Hipoparatiroidia si hipocaleemia Hipoparatiroidia dar si alte afectiuni (hipoelbuminemia, hipo mia, insuficienta renata cranica) se acompaniaza de hipocalcemi Cauzele freevente de hipoparatiaidie sunt: chirurgia tiroidei sau pa roide, tratamentul cu iod, hemocromatozs, cancere si boli granulom Exista si hipoparatiroidiidiopate /om identifica in caz de hipacalcemie o serie de semne ce tr Preoperator: tetanie, convulsi, stridor laringian, mo intervalului GT, bloc 2/1) Rareori poate sa apara o © insuficienta ¢ardiacaAnticonvulsivantele clasice nu amelioreaza convulsil i preoperatori este de a cantrola manifestarile clinice aintea inductiei an Obiectivul terapeutic e ja cu Gluconat de Ca (10-2 in perfurie cu 10 ml in 500 nl in ritm de 10 milf minut ce vor fi eontinuate