JNGRUIRILE POSTOPERATORII Compartimentul de trezire ingrijirea pacientuiui operat se continua si dup’ terminarea operatel in p rioada imediat urmatoare. Primele 24 de ore postoperator, sunt eritice din punet de vedere al evoluiei, mai ales in cazul celor eu afectiuni asocite. Pot apirea modificiti specifice, particulare acestei perioade, care pot in ta starea pacientulu, A morbiditati pot fide o gravitate vari bilé de fa modificari ugoare la tulburri grave care pot pune in pericol chiar viafa. Toate acestea trebuie prevenite sau tratate de citre anestezist Riscul producerii de accidente in aceast perioads este foarte evescut mai ales in ‘onditile unui echipament iavechit, Perioada primelor 24 de ore se poate imparti fn perioada imediat pos (perioada de trezire pe masa de operatie), perioada in care se 4 spre camera de trezite si in farsit salonul de trezire Salonul de trezire trebuie s4 confind toat® aparatura de terapie inte ivi necesari supravegherit si mentinerii functillor vitale in cazul tn care este necesard sustinere artificial, Paturile sau tiegile speciale din salonul de trezite trebuie si aibé posibilitatea coboratl si ridicdrii capulul pacientulul Fiecare pat trebule s& reprezinte un post de terapie intensiva Tn car poaté aplica oricare din procedeele de terapie intensiva necesare rezolvar situatillor grave, precum si un complet sistem de monitorizare respirator § hhemodinamie, Uneor este utils sti ent’ sau a blocului neuromator, Monitorizarea trebuie facut® continuu fees va monitoriza frecventa cardiacd,p in oxigen, permeabilitatea cali aeriene, frecventa si caracterul respiratie lul de durereuratia in oxigen a hemoglobine or Face continu pe toatd gederea pacientului in salonul de trezite (1) Supravegherea pacientului se va face de citre personal dedicat, asistente care preiau pacientul si il supravegheazé. Responsabi pacientul este poztionat pe masa de operatie va fi in permanent supravegheat Trebuie si existe de asemenea pasibilitatea de dicamente intravenc Pacientul va fi finut in camera de de plecare (2} rezire pind cand Indeplineste criterile ~ calea aerian’ trebuie si fie permeabié iar reflexele Faringiene prezente ventiatia si oxigenarea si fie satisFacatoare: ~ Stabiltate cardiovascular, fir pierderi sanguine importante, pulsul si tensiunea trebuie si fie la valorle preoperatori sau se vor gasi la valor acceptabile 5: corespunzitoare stirii postoperatori, Perfuzia perife trebui si fie adecvat emperatura corporeal este in limite normale Pacienti gravi sau care dupa 24 de ore nu Indeplinese criterile d rare, vor fi transferatiintr-o sectie de terapie intensiva De mentfonat cf in toaté perioada p internat in salonul de ristulu Complicatii ale sistemului nervos central La sf pacientul trebuie si respre eficient, si fie s modinamie si constient si cu reflexee in practied pacientul este confuz, iar refaicuta. Aceasta se poate Intémpla atat la paciental an laringiene prezente, De multe tarea de constient’ este inco Jat. Pacientii cu stare generalé alte mic, vrstnicl, cu afe at, hipotermici, in tiuni asociate prezint3 mai freevent alter entei in perioada postope atorie, Normal pacientul ii recapata ed aproximati 15 min, dupa terminarea anestezei, Dac’ aceasta p prelungeste vorbim de o intirziere in recéptarea constiente Timpul in care nivelul de constient§ revine fa normal depinde de factori printre care putem aminti1 timpul anesteziel(agenti votatil, barbiturice, ben joizi) dozele administrate, timpul de actiune al medi mentului ct si momentul ultimei administrti prezenta durerii-stimuleaza teezirea. De asemenea medicatia analge ca prin lipsa stimulului dureros nu numai prin actiunea sa direet® far- macologica, poate intarzia trezrea ripoglicemia ~ aparc la pacientii diabetic tratati cu antidiabetice orale au insulind, eare au primit o cantitate insuficienta de afectiuni cerebrale co-existente sischemie cerebral {apare mai ales in chirurgia carotidei dar nu numail hemoragil inteacraniene, tro au infarct produse intraoperator (hipertensiune, hipatensiune, aritmi) ‘leziuni cerebrale pre-existente, tumor, traum®, tehnici anestezice care ese presiunea intractaniané cpilepsie *deplasarea cranial excesivi a anesteziculi local administrat in spa- I subarahnoidian. te cau ot produce prelungirea perioadei de inconstien| post storie sunt ninoxemia ninercapnia (PaCO, > 9-10kPa) hipotermia ndromul TUR hipotiroidismut insuficienta hepatied sau renal ete onfuziatiagitatia: Aparfrecvent la varstnic.Intre §-50% dintre varstnc rezinta lferite grade de confurie sau delir in perioada postoperatorie(4). rintre cauzele care pot produce confuzie 51 agitate sunt: anticolinergicele osc gi atropina} care trec bariera hematoencefalie(sindrom anticoli- gic); urerea insuficienttratatizutilizarea ketamine’ sau a etomidatulu icemia:distensia stomacului sau prezenta globului atament: de cele mai multe ori nu este nevoie de o interventie me mentoasa deoarece, in cAteva minute elementele confuzionale dispar. buie lnistit pacientul erminat cu bine. Nu se vor administra benzodiazepine sau analgetice la ade confuzie este dati de hipoxie, hipaglicemie, hipo- pe un te \du-l cB interventia s-a d: este frecventi in perioada postoperatorie, Prezenta a un pacient agitat, cu vasoconstricie perifericd, paloare si transpind una din principalele actin ale anestezi nalgezie, Metoda administra la cerere de catre CA) nu este eficienta in aceasti perioadé deoarece paci- entul nu este suficient de treaz pentru a intelege si a conduce tratamentul, Tehnicile de anestezie loco-regionalé eu anestezice locale sunt de mul Complicatiile sistemului cardiovascular Hipotensiunea Este una din cele mai freevent intalnite situati in pericada postoperato- in perioada postoperatorie imediatd, poate apare o hipotensiune usoard u valor’ ale TAS de aproximativ 80-9OmimHg, Acest tip de hipotensiune nu este grav side obicei nu necesitéinterventie terapeuticd specials. Inclinare >meseiintr-un usor Trendelenburg, sau umplerea volemica a pacientului sunt de obicei sufeiente pentru a normaliza tensiunea. Facto Pot product hipotensiune in perioada postoperatorie sunt efectul prelungit a medicatieiutlizate in anestezie (anestezice gene: |e, opioiil. Odata cu terminarea stimulului dureros chirurgical, pacien {ul rimne adormit, cu 0 bund analgezie careypoate reduce tensiune ~ anestezia subarahnaoidiana sau periduralé prin efect prelungit. Trat ‘mentul const stn aceastsituatie in pozitia Trendelenburg, sau adm nistrarea a 7-10 mi /kg de solutie coloidala ~ hipovotemia reprezinti o alté cauzi a hiotensiunii postoperatori poate produce prin insuficienta hidratare a pacientului intraoperato nsuficienta compensare a pierderilor sanguine intraoperatorii hemos {az ineficientd cu hemoragie persistentd postoperator; tulburari grav de cagulare(hemorilie, transfuzie masiva de sange, coagulare intrava ular diseminata, administrare de medicatie anticoagulants), transp rafie sau pierderile din spatiul tei. © pierdere de voium intravascul ‘mai mare de 15-20% nu mai poate fi campensati de organism si api hipotensiunea, Semne clinice- extremitati rec paloare,tahicardie (nu in toate ¢ debit urinar redus (< 30 milf, presiunea venoasa central [PV normal Efectu! hipovolemiei este accentuat de prezenta depresici miocardi vasodilatatiei periferice produsi de efectul prelungit al anestezi zate, Intotdeauna monitorizarea trebuie si fie prezent’. Metodele de hitorizare pot fi simple noninvazive (tensiometru) sau invazive impcateter venos central, ¢ var sau ecocardiagraf transefofagia (nai dificil fa pacientul teeaz). (5) Tratamentul consti in pozitia Trendelenturg, administrarea de coloizi ristaloizi in eantitati adecvate. De asemenea tratamental coagulopatie’ sau a hemostaz& chirurgicaldeficienta end hemoragia reprezintl cauza hipo- Aritmille Pot apare frecvent in perioada postaperatorie, Majoritatea sunt benigne § ru necesita un tratament complex. Cauzele sunt efectul rezidual al anestezicelor; hipercapnia; hipoxemia: tulbursiteechilibruluiacido-bazic si electroltic;stimularea vagald acciden- ala; ischemia miocardied (infarctul: durerea. Tahicardia sinusala poate fi reflex apirutd in hipovolemie, sau hipotensiu~ ne, hipercapnie, anemie, hipoxemie,frson, neliniste ete tamentul este in principal al cauzei, Se poate administra eventual m 8 cauze antagonizarea inadecv igmins, stimularea faringians,efe rezidual al agentilor votatli Tratamentul const in administrate de oxigen, atroping i. v. (0. 4-0. 6mg.) Atropina se va administra lao frecventl de sub 45 bata ciatd si hipotensiun Aritmia supraventriculard- fibrilagia atrial, flatterul atrial sau tah ntriculard, poate produce a moderaté a tensiuni le ventriculare- aparitia cantracillar ventriculare prematu t freevente (<5/min), multifocale sau sunt aproape de unda T care le ecede necesitd tratament cu lidocaind iv. 1-1, Smal. Defecte de conducere - apar mai ales a pacient care prezentau anterior defecte de conducere. La cei cu bloc complet atrio-ventricular se va admi nist isoprenalind tn urgenta, dar apoi cardiastimularea este obligatore Toti pacienti care dezvolti postoperator blocuri de gradul doi sau tre, tre~ Insuficienta ventriculari- Insuficienta ventricular’ sténga reprezints ‘mai freevent tip de insuficient3 cardiacd in perioada postoperatorie unt infarctul miocardie sau o supraincdrcare eu lichide, Seminele clinice sunt tahicardia, circulate perifericé redusé, semne de dem pulmonar, turgescenta jugularelar, eresterea PVC. Uneori este dific de pus diagnosticul diferential cu hipovolemia, Tratamentul cuprinde administrare de oxigen, restrictie denotropic, vasodilatatoare, diuretice, Este recomandat si se efectueze o elee- trocardiogram’ gis se recolteze enzime de neeroza miocardic Este, de asemenes, fi ecioada postoperatorie, Cauzele care c produc mai freevent sun ~ prezenta durerit ~ preexistenta unei hipertensiuni in generat insuficient controlate hipoxemia; hipercapnia: ~ administrarea de vasopresoare = chirurgia aortei prin eliberare de renina zultatul este o activitate cardiac’ erescuti, cu un consum crescut de yen care va duce la ischiemie miocardie si infarc ( complicatie de asemenea intalnit este hemoragia cerebral. Tratamentul consti in administrare de oxigen si controlul medicamente al hipertensiunii cu hidralazing, nitroprusiat de sadiu, nitroglicerin blocanti pot fi utilizati mai ales dacd exist o bradicardi (labetalol Ischemia miocardics Apare cel mai frecvent la pacienti cu afectiuni cardiace preexistente, care in prezenta hipoxie hipotensiunii, hipertensiunit sau,tahicardiei intra gi postoperatorii var dezvolta a ischiemie micardica acuta Tratamentul const in admii le nitroglcerini, inléturarea Factori lor agravanti si suraveghere cardiologie& Infaretul miveardie Incidenta apariiei sale in perioada postoperatorie este de 1-259 la paci- cent peste 40 de ani care au suferito interventie chiturgicalé m: -¢ mai freevent la persoane ecedente. Mortalitatea in perioada postopera infarctul se dezvolta in a treia zi postopera sta nu este 0 Reducerea riscului se face prin identficarea pacientilor eu rise (timpul dupa un precedent infarct trebuie si fie de 3 luni), tratarea factorlor de rs preoperatar, evitarea ischiemie hnici anestezice adeevate, agentii anestezici utilizati, evitarea sc nit miocardice gia crs terii necesarului n Monitorizarea trebuie si fle completa, a pacientii cu rise. Se vor fol cinci electrozi care vor putea decela modificsrile i sicateteri- area arterei pulmonare sunt necesare.Practictrebuie suspicion Diagnosticul este dificil de pu prezinta hipotensiune sau aritmie ina treia zi postaperator. Tromboza venoass profunda Casi exist trei factori care duc la formarea trombilo: chim= barca compozijiei sdngelui afectarea peretelui vascular, scaden 7 guin, Dar in perioada perioperatorie exist numerosi factori de rise eum ar fi infectia, insuficieta cardiac, discrazille sanguine, malig nitatea, care pot duce {a acutizarea unui sindrom trombotic latent. Exist $ Uipuri de interventi chirurgicale care predispun la astfel de accidente: inter- Op le din pelvis $i ab paroscopice. De ase dovedit cd exist’ o legéturd intre harmonii estrageni si tromboza \venoasi profunds (femeile care iau anticanceptionale prezinta rse crescut) Dintre aceste cazuri 70% sunt asimptomatice clinic in cazul in care exist suspiciunea prezentei uneitromboze venozse, trebuie Ficut investigati su linentare cum ar fi venografie, absorbtia fibrinogenului radiaactiv, si ma P si i si ales ecografia doppler a sistemulul venos profund al membrelor inferioare a pacienti din una de categorille de rise trebuie luate masuri profilactce care trebuie SA combine misurile mecanice de prevenie a stazei venoase pe riembrele inferioare (bandaje compresive, stimularea electricd a musculatu ‘il gambel, compresia pneumaticd a musculaturii gambei) cu cele medica mentoase (heparin sau heparine cu greutate moleculara scdzuti). Dozele mmici de heparind $000 ui administrati 2h preoperator si inci dou’ doze Bostoperator a8 si 12 ore, sunt eficiente. Dezavantajul acestor metode s-a ‘ovedit afi acela cd desi previn TVP nu previn si embolia pulmonar’, Adm nistrarea de Dextran 40 reduce itr-o oarecare mésur incidenta aparitiel emboliei pulmonate grave pastoperator. De asemenea heparinele cu greutate moleculard redusd sunt efciente prin efectul antitrombotic, si sunt convenabile ea si duratd de actiune Embotia pulmon Sursa emboliei pulmonare in majoritatea cazurilor o reprezintd venele pelvisului nembrelor inferioare. De obicei apare in a doua siptimand staperator. ie: colaps circulator, dispnee, dureritoracice,cianozd fn peleting lent cardiacé, tahipnee, cianozi central, hipotensi- tahicardie, vasoconstrictie perferic3, Presiunea lard este eseutd, Se aude al patrulea zgomot ¢Complicatiile sistemului respirator Anestezia general, intubatia traheal, ventilatia mecanicd, pozitia sau ti pul de interventie chirurgicatd produe modificari ale volumelor respiratori u interesare directd a oxigendiii si a permeabilititi céilor respirator. De bice! este prezenti hipoventilatia care se datoreaza fie prezentei dureri chirurgicate (mai alesin pldgile din etajul abdominal superior) care limiteaz’ excursillediafragmului, fie efectului prelungit al anestezicelorinhalatori Hipos Se produce prin hipoventia icerea concentratiei d nin amestecul inspirat, modifiearea raportului ve (V0), consus scut de oxigen care in aceast& perioad poate fi produs de erestera act vitBtii musculare, sau de prezenta frisonuli O form’ particular nt hipoxia de difuziune produss in aneste de azot Hipoventilatia lipoventilatia moderatd nu produce modifiedri grave ale PaO, Dacd es 1ecentuatd poate produce acidozi respirator cu eresterea valorilor de CO, nipercarbie, tahipnee, anxietate si dis ste modificari repetate pot duce la alterarea constienfel si pot con bul la producerea in i miocardic in perioada postoperatorie. La enfii care in mod narmal utilizeazi o masca de CPAP se va mentine mas inclusiv in noaptea postoperatorie Printre cauzele care produc hipoventiatia sunt: reducerea concentratiei de oxigen in amestecul inspirat entul inspira aee atmoster ntratie de , sub 2 sgeneral pacientul in perioada de voie dé a conce aerul insprat comparativ, cu cel atmosferi obstructia cal ariene s ¢(,cdderea” limb, corpi stein f ei, laringospasm, tumor dus fie de efectul prelung dicatiet anestezice, fie de o insuficienta reversie a blocului n ular (bloc neuromuscular eezidual te duce la 0 re pani la 75 9, Mentinerea permeabilittii cli aeriene superioa obligatorie. Se poate utiliza o sand oro-faringian’ Guede! sou m faringiand. De multe ori este utili insertia mist laringien t dispozitiv su fa mentine permeabilitatea c3 re este bine tolerat chiar sila un nivel superficial de ane c-laringospasmul este relativ freevent si se datoreaza In pimull de secretii sau singe in faringele pos suficient aspirat. Se recomand8 aspirarea congtiincioasé a tuturor secretillor faringiene intubatie ite de detubarea pacientului eventual chiar pe s in timp ce este retrasd din trahee, in cazul tn care laringospasmul s+ produs, se va administra succinilcoling, Pacientul se va intuba oro-tra- heal se va ventila o pand la reluarea ventilatiel spontane si 1! produs a ti s la paciengi cu un teren atopi de hipersensibilitate bronsies, la fumiitori sau la cei care au 0 medicatie care poate precipita bronhospasmu! (barbiturice, d-tubocurarin8, mor- fin, mivacurium, atracurium) demul laringian poate apare mai frecvent la capil in zona subgiotic \Jatorit balonutui sondei de intubatie, Poate duce ia obstruct sever in cazul obstructiei complete pacientul trebuie reintubat Se va adminis tra dexametazona preventiv apneea obstructivd de somn, apate freevent mai ales la persoanele care 1 primit opioizi pentru tratamentul durerii postoperatori. Accast’ modificare apare mai freevent in primele 4 ore postoperator 5: poate produce seer ale SaO, de pind la 754 oseala muscular’ (bloc neuromuscular rezidual, afectiuni neuromus- culare preoperatori, anormalitti electrolitice), durerea, distensia ab- dominala, obezitatea, bandajele prea strinse, pneumofhematoracele Blocul neuromuscular rezidual se intdlneste frecvent in primele minute postoperator si poate duce la complicatii grave mai ales pulmonare Totodata reprezinté 0 complicatie care poate fi prevenita si tratata. Din t motiv trebuie s& se acorde o atentie specials. Cauzele care pot produce ae rezidial sunt supradozarea de miorelaxant ~ timpul prea scurt dintre adminstrarea ultimei doze de miorelaxant 5 onist (neostigmin) ~ acidoza metabolicé sau respiratorie administrarea de aminoglicozide ~ agenti anestezici lo: ~ afecfiuni care si influenfeze transmiterea neuromusculard si afecti- uni musculare, Testele clnice utilizate pentru evaluarea profunzimii blocului neuromus- cular si pentru alegerea momentului detubarii pacientului (sustinerea capu lui ridicat pentru 5, abilitatea de a realiza o capacitate vita de ee! putin Tmif, tse adecvata sau strdingerea pumnului), reprezint’ doar semneorientative de decurarizare, fr sa poaté confirma antagonizarea completa a bjocului neuromotor si nici exclude posibilitatea aparitei acestua, Antagonizarea blocului neuromotor se va face de rutin, iar cea mai ef cient metods abiectiva de monitorizae a blocului neuromotor este analiza raportului TOF (train of four). Acceleromiografia desi foarte bund este mai putin utlizaté clinic. Monitorizarea obie va utiliza de fiecare data cand este eazul, iar detubarea se va face Ia un raport TA/TT 2 0. 9, Recomandirile actuale considera c& pentru a reduce incidenta apart «i unui bloc neuromuscular rezidual, trebuie si folosim curate cu actiune curti si medie chiar si pentru interventile chiruegicale de lung dura. in toate cazurie ientd respiratorie, pacientul va fi ventilat prelungi sand la revenirea parametrilor respirator, De asemenea este obligatorie noterapia postoperatorie pn’ in momentul in care pacientul este treae iar depresia respiratorie este complet remisé resfa centilor respirator le care pot produce reducerea activitiicentrlor respiratori in pesi~ ‘cada postoperatorie sunt: medicafia depresoare administratdintraanes a nte, accidente cerebrovasculare intra sau posto- peratori hipotermia, hipervent <30} Semnete clin lucere O cauzi frecventi este actiunea prelungité a 0 arahnoidian sau peridural au pot trlor respiratori cu pr cei hidrosolubii Din acest motiy, se recomandé si fie tinut pacientul in salonul de trezre ‘oximativ 12 ore daca se utilizeazé morfind si aproximativ 3 ore dup: fentanyl administrat subarahnoidian(lipasolubiltate crescuta), Daca efectul te prelungit si depresia este marcatd, se recomanda antagonizarea actiun or cu un antagonist pur Naloxon 1, 6-9 microgr. kg. Atentie, efeetul naloxnului este de aprox min, existind riscul reveniri depresie respirator in cazul tn care se utilizeazé opoiei de lung durata in acest ‘50% din doza administratd initial se recomand’ administraté ism. Se m administra Doxapram in bolus sau infuzie continua, Defecte de difuziune alveolo-capilar’ int mai rar intalnite gi se datareaz’ unel Ingrosati a intersttiulul pul- ‘monar prin edem produs de administratea in exces de lichide intraoper: Hipoxia de difuziune este o forms particular si se referd nu la 0 alte peretelui al ar cia utilizarea protoxidului de azot, Apare la sf situl anesteziei datorité eliminaiii rapide a protoxidulul de azot. Acesta ‘ocupa aproape in intregime volumul alveolar, Férd a mai permite oxigenintrarea in alveol5, Astfel, dacd pacientul respir 7 re duce si apare hipoxia. Hipoxia de difuziune este p nadministrarea gen 100% pentru 10 min, dup’ oprirea administriii de protoxid de Alterarea raportului ventilajie/perfuzie apacitatea reziduala functionala (CRF) este redusd in timpul anesteziei | imediat postanestezic. Capacitatea de inchidere (closing capacity) ajunge astfel in aria volumului curent iar bronsialele termina inchide pre mmatur, ceducdnd ventilatia in anumite zone ale plimdnului mai ales in cele decliv. Astel, raportul VQ va fi modificat in sensul sciderii raportului cu cresterea shuntului pulmonar si cresterea cantitati de singe venos in circu- lotiaarterialé = hipoxie. in hipoxia produsé prin cresterea shuntuli, trebuie refinem 8 administrarea de oxigen, nu este foarte eficient acd din contré, perfuzia pulmonard este afectat’ prin reducerea debi tului cardiac sia presiunii din artera pulmonara care poate avea loc dup’ anestezia general Sau regional5, atunei asistim la o crestere a raportului /Q.cu o crestere a spatiului mort = hipe Intre cauzele care pot produce cresterea spatiului mort sunt: utiliza rea PEEP sau CPAP, embolia pulmonari, hipotensiunea pulmonar, ARDS in sepsis, transfuzie masivd, distructie microvascular in situaille in care se produce ,gas trapping Cresterea spatiului mort este de obicei urmat’ de eliminarea ineficient Pentru eliminarea acestuia se produce o erestere a minut volumului ma tahipnee, chiar in conditile in care centri respiratori sunt depri ea spatiulul mort duce la rise crescut de insuficienta respirato~ rie postoperatorie si acidzd respiratorie (ocazional) sducerea continutului venos de oxige emia sau reducerea debitului cardiac va duce la o crestere a extractii de oxigen din circulatia arterial, si deci o reducere a concentratiei venoas de oxigen. Dac se adaugi gi modificiet ale raportului V/Q atunei se pot produce scdderi importante ale axigensii cu hipoxie arterial, La fel dacd ddebitul cardiac este constant dar cansumul periferic de oxigen este erescut, (frison, agitate, hipertermie malign,Modificarile pulmonare dup chirurgia abdominal al pacientii operali pe abdomen mal ales in regiunea superio prezints modificar ale functit respiatorii pentru aproximativ 48 de or uzele sunt scdderea CRF produsé datoriti dureri la nivelul plagli ope- ratori si ascensionani diafagmului care limiteaza excursille diafragmulu ale toracelui in inspir. Fumatorl, obeziireprezinté factor de rise major. D asemenes poziia culeat pe spate agraveazi reduceree CAF si a volu curent e Cdllorrespiratorii miei in timpul v lumului curent normal, Rezulta mic ari de atelectazie pulmonars, mai in zonele declive. La randul sév aceas ¢ la cresterea numarului de alveole in care raportul VO este scizut. Aceste modifcdri sunt prea aproximativ 4-5 zie pos or. Arie insuficientiigate prezinta un mat rise de infectie prin retentie de secre, Secretile sunt retinute deoare pacientul nu are capacitatea de a tusiefcient, supresia clilor din m bronsialé (anestezice neumicificate), medicatie antisislogoga,infectie denta aparite! pneumoniei la acesti pacienfi este mare Prevenirea aparitiei complicaiilor pulmonate se incepe preaperator tratarea tuturor infectillor de tract respirator, infectillor dentare si Fumatul va fi oprit pentru cel putin 0 saptdmand preoperator Intraoperator dacé se utilizeaz’ miorelaxante, atunci ne vom asigura sfarsitul operatiei antagoni complet Postoperator se ezie de bund calitate, oxigenoterap: rect aplicat genoterapia postoperatorie este obligatorie la tot pacienti iministrarea de oxigen trebuie 53 se faci pentru minimum 1¢ Aceastd perioada se va mari dacd apare hipotensiuna, efectiuni sche cardiace, scdderea debitului cardia ( mii, hipertermiei, edemului pulmonar, a obstructiel de cai resp miei, bezt3i, frisonul ce cu doul tipur de dispozitive: rzitive cu debit scazut si performani variabila (masca fac r, achelari nazali ete.) ut si performanta fix, cu flux erescu Sindromul de aspicatie pulmonar’ in cursul perioadei postoperatori riscul de aspiratie este eresc tli pacientuluiaflat imediat a sfrsitul interventiei. Starea de suficient recuperati cu reflexele faringiene partial prezente, 5 singe in hipofaringe, sunt doar cdtiva din factor care pot infpiratiei pulmonare, Gravitatea sindrom ratie depinde de sritatea de sereti aspirate tipul secrefilor(coninutalimentar sang, avs, corp stein, suc gastric), pH-ul ec strice, dacdaspiratul este eri! sau confine Factor infec\iog mnele clinice sunt date de: bronhospasm, laringospasm, atelectaz gneumonie chimicd sau preumonie infections vratamentul cel mai eficent este cel prevent. Cand se binuieste un ris wre de aspirafie se va administra preoperator citrat de sodiv, sau blocant 7 receptarilor histaminici H,, a pramid. Postoperator tenfie la momentul dezumflae ului sondei de intubatie (pacien trea exe prezente) si aspirate energicd a faringelul mai ales cind pacientul prezintd varsatur. Complicatile gastrointestinale sn mjoritatea eazurilor este vorba de greturi si virsituri care pot s8 apard th perioada.Incidenta aparitiel lor este semnificativa varind tnt Greturile si virsiturle postoperatori Sunt extrem de neplacute pentru pacient, dar totodat pot s8 producd rave complicalii medico ~ chirurgicale. Astfl,efortal de varsitura poate reduce ruptura suturiichirurgicale,hipertensiune intraabdominald sau in- tracraniand. Aceasta din urma po in chirurgia oftalmic’, timpanului, sau Ta neurochirurgi. are prociue mai frecvent grefur si virséturi sunt reprezentate de: e vehnica chirurgicalé (anestezia generals, oftalmologie, chiru spied, obstetric’ etc) pacient (bez, sexul feminin, nefumator durerea postoperatore, sau analgezice ia de singe din faringe Faisth mai multe protocoale de prevenite si reducere a incidentei gretu rior varsiturlor. Este recomandat sa se administreze oxigen si analgetice hon gpnide Instite de hidratarea corespunzatoare a pacientulul. O metods cient’ este administrarea de inhibitori de serotoniné (ondansetron), de Propofolul este considerat ca avind proprietati antiemetice dar uraté 51 numa in administrare continu Tnisoar 2011. —244 Disfunctia hepatic’ Cele mai grave insuficiente hepatice postopeatori sunt produse dupa an: Complicatille renale postoperatori Insuficienta renalé postoperatorie in general este de naturé prerenald si 3 datoreaz’ hipotensiunil intra sau postoperatori care scade fluxul sanguin renal, Hipovolemia prin insuficienta refacere volemicé este de asemenea cauzd a insuficienfeirenale de cauza prev neral efeetul renal ‘ranzitor si cispare in pericada postoperatorie. Dar, uneori poate fi i de ca uzi renal prin actiunea t teoriinsd poate fide lunga durata. A e volatile din generat vechi cum este cazul metoxifluranului aveau a importants toxicitate renal motiv pentru care in prezent sunt scoase din uz. La anestezicele moderns ionul de fluor rezultat din metabolizare care este ineriminat in formare complexe cu toxicitate renald, este in cantitati reduse si nu mai produc nsuficienti renalé grava, Complicatite laringiene ntre pacienti si se datoreazd in general manevrelor intubatie oro sau nazotraheal. Li pia poate produce traumatisme nivelul faringelui inferior cu persistena unei ene postoperatori. De ase nea insertia unui dispozitiv supraglotic (masca laringian8, Combitub) p produce edem faringian, Traumatizarea laringelui se produce din caus lonasului sondei prea umflat, sau dacé accidental a fost scoasé sonda fo 1 balonasul umflat. Mucoasa faringiand si laringiana poate fi lezat efectul gazelor uscate sau efectul antsialogag al medicatiei anticolne Jtlizarea anestezicelar locale sub form’ de spray(lidocaind) pot pri chiar ele durera de gat, datoritd stabilizatorului pe eare il contin, Disfonia postoperatorie ap menea freevent. Est tubatia traheald si cu faptul e8 pacientul nu este suficient de treaz rioada postoperatorie imediati, astfelincBt corzile vocale nu sina notilitatea normal Complicatile oculare Sunt prezente de la forme simple cum este cazul abraziunilor pina la cecitate definitiva, datoraté probabil une’ hipertensiunicare afectea7 nervul acular si cate este multifactorial. Factor de rise ea 1 fost pug in legltura cu aceasta afectiune sunt anumite tipuri de inter nfie chirurgicala asociate cu pierderi mari de s8nge (chirurgia cardiacé cu cireul ‘corporeal, chirurgia urologica a prostate!) in legatura c itia Tendelenburg, sau pozitia in decubit ventral. Complicatii neuromusculare Complicati neuromusculare datorate pozitiel pacietului cu neuropati pe riferice apar mai ales la nivelul membrelor. Apaifia lor se datoreazé pozitie incorecte @ membrelor pacientului in timpul operate, dar si prezentet neu: ropatiei i antecedentele acestuia eventual nediagnosticati), Hipotermia si frisonul Hipotermia 3i frisonul sunt complica frecvent intalnte tn perioada postoperatorie. Apar la pacienti hipotermici, dup’ anestezie general prelungita sau anestezie epidural. In timpul anesteziei pacientul pierde caldurd prin evaporare, radiatie si co Mentinerea temperaturi constante @ pacientulut intraoperator re eziei, De asemenea mecanismele de producere Hipotermia postoperatorie are efecte negative majore asupra pacientu~ lui producdnd cresterea 2 S ul simpatie), crest ‘stenta perifetieg, scade capacitanta venoasd. Aceasta la réndul ei va duce la 0 insuficients oxigenare a tesuturilor periferice. Frisonul aparc ca urmare a rispunsului hipotalamic la pierderea de cSldurd. Dar, de cele ori insé frisonul nu este in legiiturd cu termoreglarea ci este cauzi hormonala, find mai Frecvent Intalnit Ia femei sila cei care au primit medicatie anticolinergic3. Frisonul creste consumul de oxigen si ite duce la hipoxie si hipercapnie, Tratamentul consta in incélzirea lui, prevenirea pierderilor de céldur’, administrare de oxigen s Durerile musculare postadministrare de succinileoling Apar in cel putin SO% dintre cei care primesc acest drag. Grupele muscu: are interesate sunt umerii, gitul si toracele.Factoriifavorizanti sunt varsta adult, genul feminin, persoane slabe, proceduri chirurgicale de scurta du ata. Incidenta reste atunei c&ind se administreaz’ repetat succinitcotind ‘ecanismul incriminat este reprezentat de faciculatia musclard produsa prin depolarizare. Putem reduce incidenta aparitei de dureri musculare p Aadministrarea de doze mici de miorelaxant nondepolarizant inainte de ad- ministrarea de suecinilelind eu 2-3 min, lidocaind 1 mg/kg; diazn 2 ore preope bund preventic este sé evitarea utilizar de succinilcolin’ le perioadei postoperatorii pe care le ‘complicati chirurgicale: hemoragi, blocajul drenuritor, sau catetere- lor fistule, evisceratic, infect glob vezieal datorité opicizilor si aneste Ziei regionale care interfereazd cu relaxarea sfincterului vezciturinare ~ hiperglicemia care ap ator are efect de scurté duratd si est f hipoglicemia ~ complicate rar tulburari electrolitice si acidobazice