DEPENDENŢA ŞI ABUZUl DE SUBSTANŢE TOXICE

ŞI DROGURI LA ANESTEZIŞTI
Claudiu Zdrehuş 71

Introducere
Abuzul de subst,anţe t?xice este recunoscut ca fiind folosirea excesivă a
unor substanţe psihoactive care cauzează reacţii nocive individului care le
utiliz_ează:,fără a Înde~li~i criteriile de dependenţă, Când vorbim de depen-
denţa, utilizarea excesiva de substanţe psihoactive, trebuie să îndeplinească
următoarele criterii: dorinţă nestăvilită de a utiliza anumite substanţe, tole-
ranţă (doze mari produc un efect minim). simptome de sevraj la întreruperea
toxicului şi mai multe încercări nereuşite de a limita sau elimina consumul.
Dependenţa s-a demonstrat că se datorează unor modificări neurochimice
şi este considerată un proces patologic, Este important să se facă diferenţa
dintre abuz şi dependenţă pentru a efectua un tratament corect şi eficient.
Doctorii sunt În principal susceptibili la abuzul şi dependenţa de droguri şi
alcool. Anesteziştii tineri sunt predispuşi, mai frecvent, la consumul de seda-
tive ŞIopioide, pe când anestezlştii mai vârstnici preferă alcoolul. Abuzul de
droguri ŞI alcool se Întâlneşte destul de frecvent. Factorii care fac ca doctorii
săaibă un nsc crescut la consumul de toxice includ accesul facil la drogurile
care pot determina dependenţă şi stresul de la locul de muncă, , '_
Incidenţa abuzului şi a dependenţei de anumite substanţe ŞI dro_gun in
:ândul anesteziştilor este greu de stabilit cu certitudi,ne, De e~em~lu_in SU~'
mcidenţa acestora variază de la 1% În rândul stafuiui academic pana la ,~ o
_ _ • B" _ nedie cam 2% din-
In randul rezidenţilor de anestezie, In Marea ntanle, In I _
tre anestwşti se Încadrează În criteriile de abuz şi dependenţa,
o,lagnastlcul
. ' d 'au alcool este foarte
dependenţei şi abuzului de , ragun ' s te să se menţll1a , - Ia
greu de stabilit. Un coleg , Într-o astfel de situaţie,
_ ,_ ţ' tă poadecenta_' ŞI _IngriJita,
..,- nu
un nivel acceptabil de competenţă, sa alba o mu a

Timişoara 20 Il
 5 d trei zile, mirosind puterniC
toţi alcoolicii vin la serviciu cu o barbăblnera~, r cauzate de abuzul de alcool
a alcool. Frecvent pnrnu ' I seemn al pro erne otovchiculului sub In 'fi uen t a a.I
' tii de conducerl'a au , t I
este o contravenţie lega, , x -xpuncrca unui pacren a rrsc ne.
coolului sau o prob Iern ă profeSional"
," d d' cu .pare nccxplicabil me d'rcarnen te a fiat~
fondat. Suspiciuni apar atunci ~an I IS n blocul operator. De foarte multe
' cum su nt oplolde c, dI doză accidentala • po t să
sub control strict. .'
sa repreZintI'
ori tentativa de sutcrd, suicidul s:u o su~rdaependen te, Se arc, eptă din ce În ce
ist tă a unei
primul semn evident de CXISI'n , ." cauză să fie depistat ŞI tratat cât
• . t sul medicului In d
mai mult că este In In ere • ' l' pentru un medic cu depen enţă
mai repede posibil. Este o şansa mal mar fesional dacă problema este iden_
să fie vindecat şi să poată fi reintegrat pro ,
72
tificată la prima oportunitate. d endenţei la angajator este foarte
p
Autodenunţarea sau recunoaster:_a le ai frecvent de un coleg, o asisten_
rar intâlnită. Problema es:e ~etectata ~~ ;Ulţi colegi din mediul profesional.
tâ sau alt membru al echipei sa~ de rn ui semn de dependenţă către
În Marea Britanie este,ÎncuraJata raportare: ~c~ră ierarhică, până la nivelul
şeful departamentuluI sau mal depar~e p d directă a celui În cauză Ş
directorului executiv. Nu se recomanda abor area I
este de preferat să se reziste acestei tentaţii.

Anestezist suspectat de abuz sau dependenţă • . .

Deşi siguranţa pacienţilor este de maximă .i~portanţa, treb.ule, amln!l!
faptul că angajatorul are responsabilitatea sa-şi trateze angaJaţii corect.
Este esenţial pentru un spital să dispună de un plan de proceduri ce trebUie
aplicate În cazul unui medic suspectat de dependenţă. Aplicarea unor măsuri
improvizate este incorectă faţă de medicul În cauză şi are şanse minime să
rezolve situaţia În mod satisfăcător. De obicei aceste măsuri, care se aplică
pe plan local, iau În considerare recomandările şi protocoalele naţionale, În
fazele inclpiente este esenţial a se păstra stricta confidenţialitate a cazului.
Înaintea oricărei investigaţii directe este necesar să se ia În considerare toate
faptele reale disponibile şi este de preferat ca semnele fizice să fie verificate
de cineva care este direct implicat În acest proces.
Interviul Iniţial nu trebuie să fie condus de o singură persoană. Este rece-
mandat să se stabilească un plan de acţiune prealabil bazat pe protocoale-
le naţionale. dar acesta trebuie să ţină cont de circumstanţele individuale,
Componenţa :om;~I~i de investigare, atunci când se investighează un medic
~nm~r~ este bine sa fie compusă din medicul şef de secţie, un medic cu expe-
rienţa In dO'Ţ1en~u! dependenţei şi un membru al societăţii medicale cu fair-
pla~ ŞI e~perlenţa In acest domeniU. Este de preferat ca medicul investigat să
fie InSOţlt de un membru al familiei sau de un iet d c "
aluare
prre eno omlSla e ev

--- Actualităţi ÎII AllesteLie şi Terapie Intel/Siră

 poatesă ajungă la două concluzii: fie nu este
ecesarăo a doua evaluare de către un sp eera ~nl·caz de dependenţă
rst În do . ' fie este
n
evaluare la acest moment nu poate confirm d' meniu. Comisia de
Dacămedicul suspectat de dependenţă est" a 'dlagnosticui de dependenţă
. •..rezI ent atunci I .
pă de caz este responsabilul de rezidenţiat Î "CI ce care se ocu-
.' . ' mpreuna cu c " •
n,ânt postunlversltar.
." Regulile de bază pentru i
•.. ru Investigat" . orrusia
" de. Jnvăţă-
aceleaşi,sunt Implicate mal mult de o singură p " H ŞI Interviu rămăn
.' ersoana Iar rezun t I
fi doar
. negativ .'sau existenta necesităţii unei •.. inv esticatli
Igaţll de s . a1"u poate
In acest stadiu de Investigaţie este esenţială st d' pecia itate,
. . area e bine a med: 1'·
cauză.Aceste
_ acţiuni sunt_ cu o încărcătură afec!"Iva_ .Imensa". ŞI reprezi ICUUItă In
perioada foarte stresanta. Medicii cu dependenţă se flă la ni In a o
icid si a a a nivelul unui risc
crescut d e SUICI . ŞI un stres
U suplimentar
. al investigaţiilo r poate sa" reprezJnte . 73
factoru .I d.eterminant.
f T .d nul dintre semnele de depende tă .
•..n a este Izolarea de
prieteni ŞI a~1 le. ŞI e_aceea poate fi necesară o susţinere adecvată din
exterior.
.' EXista spitale In care programele de susţinere pent ru med'ICII ..• In
dificultate sunt mult mal bune decât În altele. Este posibil ca .. di
di .. . . . - ld unII Intre
me ICII ~nvestlgaţl .sa consl. ere că este mai bine să fie investigaţi În afara
mediuluI lor profesional obişnuit, suspectând că rezultatele investigaţiei vor
fi folosite Împotriva sa.
a decizie trebuie luată În această etapă de investigare În ceea ce priveşte
statutul locului de muncă. Cel mai uşor mod de acţiune este suspendarea
medicilor care se află În curs de investigare şi unele spitale procedează
astfel. Este foarte dificil pentru medicul În cauză, acesta fiind privat de su-
portul moral al colegilor, iar educaţia medicală continuă devine extrem de
dificilă. De asemenea este dificil şi pentru angajator care trebuie să asigure
medicului plata integrală pe perioada suspendării. Dacă medicul recunoaşte
problema pe care O are şi este de acord cu investigarea şi tratamentul de-
pendenţei, de multe ori suspendarea nu este necesară şi medicul îţi poate
continua activitatea. De la Început este important să se facă disticţia dintre
abuz şi dependenţă. Întrarea sub investigaţie poate fi suficientă pentru un
medic care face abuz de alcool ŞI nu este dependent, pentru a renunţa sau
a-şI modifica comportamentul faţă de alcool. Dacă m~dicul nu. recunoaşte
că are o problemă de abuz, există posibilitatea de aplicare a dlfente sanc:
" . . 't t act'lca" fiind foarte greu, daca
ţ luni,. Inclusiv suspendarea din actrvi .' a ea pracuce. dicală un medic. care este
nu Imposibil de a accepta să continue practica rne I
dependent de un anumit consum.

Tratamentul dependenţei . . r - dependenţa, tra-

Atunci când În urma investigaţiilor clinice, se con Irma d sa-de specia-
' . .' ntă ŞI con u
t amentul constă iniţial în dezintOXicare In sigura .

Ti'liişnara 20 J }
 lişti, oprirea bruscă a consumului de alcool şi opioide poate fi ameninţătoare
de viaţă. Aceasta este urmată de măsuri in ceea ce priveşte .stllul ~e viaţă,
fără consumul de toxice, care pot include un proces educaţlonal ŞI un Su-
port psihiatrie. Este de importanţă vitală C? acest. proces de reablllta~e să fie
condus de g nism instituţional speCializat In aceasta. Sigur ca aceste
un or a . 1· . d f d ·1
tratame t t de durată şi impun cheltUie I mari, ar on un e trebuie
n e sun . I . P
asigurate de către forurile naţionale din domeniu sanitar ". rogra.mui de
reabilitare de lungă durată trebuie supravegheat de un medic speCialist în
tratamentul dependenţei de toxice. Acest speCialist se va pronun_ta aSUpra
momentului optim in care medicul Îşi va pu~ea r:lua activitatea clinică şi Va
supraveghea procesul de reintegrare profesionala.
74
Reintegrarea profesională
Reintoarcerea la activitatea profesională nu inseamnă intotdeauna reîn-
toarcerea la acelaşi nivel profesional sau in aceeaşi ~pecialitate, iar uneori se
pune şi problema intoarcerii la activitatea clinică. In mod cert procesul de
reabilitare şi reintegrare profesională este mai uşor pentru unii medici decât
pentru alţii. Pentru aceia la care reabilitarea decurge corespunzător, poate
fi posibilă intoarcerea la activitatea anestezică normală, acceptănd faptul că
există riscul ca subiectul să lucreze intr-un mediu În care opioidele îi Sunt
uşor disponibile. În cazul medicilor tineri poate fi necesar ca, cel puţin pen-
t~u o perioadă de timp, reintegrarea profesională să se realizeze Într-o spe-
cialitate in care opioidele şi sedativele nu sunt la dipoziţia sa. Medicilor mai
În vârstă li ~e poa~e propune pe~sionarea anticipată. Este nevoie de curaj ŞI
responsabilitate din partea anqajatorului pentru a reintegra complet un me-
dic care anterior s-a dovedit că a pus viaţa pacienţilor În pericol din cauza
problemelo~ de abuz sau depe_nde~ţă. E~istă anumite criterii de reintegrare
profeslo~~la pe care tre~ule sa le îndeplinească un anestezist şi anume:
- reabilitarea eVI~enta ŞI acordul de a continua programul
- dorinţa de a se Intoarce la specialitatea ATI
- recunoaşte~ea tipului de dependenţă şi acceptarea diagnosticului
- Integrarea Intr-un grup de suport de exem IA· .. .."
_ suport psihologic p t . d.' P U" lcoolicii anomrm
u erruc In partea familiel si on .
- evidenţa reintegrării cu succes În V.I ţ ~I pr~etenilor
a a comunitara

Dacă aceste criterii sunt lnde 1" .t -.

susţinută de medicul curant şi ~~~~ e, da~a reintegrarea profesională este
contract de reintegrare de trei . . m~dlcul este de acord să accepte un
esioanală - completă Dac' i-cmc: ani ,nCI
pro fesi atu . se recomandă reintegrare,'
• d .. . a nu toate crit .., lona1;
sunt In eplinite, se impune. eru e de reintegrare profes ,
continuarea peri .
enoadel de recuperare şi mon1to-.

Ac/unlila"ţl • Anestezie
li! şi Terapie I,,/ell.II!>
 e ro vederea unei viitoare reevaluări pent
rliJlr • d 1'" ru progra I
osibil ca nern ep irurea criteriilor să d" mu de reinte
ete P " t fi " uca la schimb grare,
uneori chiar poa e I necesara recomanda ,area specialităţ"
Iar ' d • rea ca relnt" II,
leZein alt dom~nlu ecat c~l"medical. ~grarea să se reali-
Obiectivul principal al oricarui program de '
uie să fie acela al siguranţei pacienţilor reab~leltntegrare profesională tre-
b ' ' I I area medic I '
e plan secunu.d R einteqrarea profesională şi " u UI aflându-se
p ," I ., , activitatea med' 1"
monitorizata a Inceput In ceea ce priveşte Cun ti ' rea a trebuie
inile practice şi atitudinea la locul de muncă oş mtele pr?feslonale, aptitu-
d • • ' ca mal apoI supr h -
diminue pana la recomandarea reluării unei acti 't"ţ' ,aveg erea sa
, • d deci - , VI a I total indep d
AtunCI can este ecisa reintegrarea profesion IV • en ente.
a a, este rn uzantă v

alizeze un contract de recuperare pentru o perioadă d ' ,a sa se re-

di .. d - a e 3-5 ani ŞI presup 75
acceptarea ~nor c?n lţll e catre medicul În cauză şi anume' une
_ să se gaseasca sub tratamentul şi supraveghere d.' , "
bil bi , a me iculu: speclaust
responsa I cu rea ilitarea pentru o anumită perioadă d '
, ţ d I ' di e timp
_ abstmen a e a orice me icament sau drog cu efect ih ' ,
de la alcool pSI ogen, InclUSIV

_ să nu Îşi prescrie singur medicamente

_ să participe la întâlnirile cu grupurile de auto-suport
- să fie de acord ca statusul său de reabilitare să fie cunoscut de către
colegi
- să participe la programele de screening pentru depistarea substanţelor
toxice
Se recomandă ca un anestezist reintegrat profesional să nu poată acce-
sa, pentru o anumită perioadă, medicamentele sau drogurile de care a fost
dependent, până când se realizează o reevaluare, perioada fiind de minim
3 luni De asemenea este nerecomandat ca anestezistul să efectueze singur
gărzi, timp În care ar putea avea acces la substanţele la care a fost depen-
dent. După doi ani de reintegrare profesională cu succes şi dacă medicul
este de acord să continue frecventarea grupurilor de suport, riscul pentru
paCienţi este la acelaşi nivel ca şi În cazul anesteziştilor În general.

Timişoara 20 J I
 1. Ber,., ce. Oome III. Pllnt M. Substlnee mlsuse Imongst Inlesthetlsts In the Unlttd Klngdolll IJId
lrel.nd. Anaesthesl. 2000: 55: 946.952
2. Booth N. Grossm.n O. Moare J. Substance Ibust Imongst physlcl.ns: I survcy Dt ICldemic •• ",.,,' ••••...'J.
ology programs. Anesthesll and Anllgesla 2002; 95:1024-1030
3. Strang J. Wllks M. Wells B. Mlrsh.II J. Mlssed problems and mlssed opportunltles tor addleted
British Medical Journal 1998: 316
4. Paull J. Warhaft N. Bark to work7 Returnlng ananthetists to the workplace after trulment for sub.;
stance abuse. Australasia Anltsthesla 2001; 13·18
5. American Societv of Anestheslologists. Model currirulum on drug abuse and addictlon for residuli
anesthesioloqv. www.asahq.org/cliniral/rurriculum.pdf

76