Importanta creatiei lui F.

Chopin in evolutia muzicii pentru

pian.Miniaturile,sonatele,baladele.

1. Valorifica folclorul polonez si il aduce in Europa, in muzica lui se resimte

suferintele poporului,psihologia, evenimentele istorice, trairile si viata
contidiana. Tema lirica chopiniana este plina de visare, romantism sau
dramatism expresiv.El trateaza pianul ca pe o orchestra sau ca pe o voce
omeneasca, el reuseste sa ridice la un nivel incontestabil miniatura care
dintr-un gen mic neinsemnat, devine gen de sinestatator

2. Inovatii:-limbajul musical extrem de gingas,emotiv, rafinat si

colorat(armonia), -genuri noi, -forme noi,-trateaza piano ca orchestra (preia
de la beetoven),sinfoniile sunt inlocuite de sonate. Arta lui Chopin are
tangente cu cea a lui Schumann si Berlioz, scrie muzica de salon plina de
sinceritate si virtuozitate.

3. Tematica: principala este patriotismul, trecutul istoric al poloniei,literature

nationala formeaza continutul creatiei.

4. Stilistica: -formarea sistemului de intonare care reda profunzimea

continutului emotiv si cercul de imagini.

-mijloace de expresie care reflecta tendintele clasice si romantice.

-trateaza pianul ca orchestra

-gindirea muzicala improvizatorica

-descoperirea noilor posibilitati coloristice,timbrale ale pianului, creeaza asa

numita dispozitie

-melodia se imbina cu fundalul armonic, este ascunsa in factura.

-influienta folclorului a modurilor populare evidentiate in poloneze, mazurci,

abaterile de la masurile2/4,3/4, asimilarea cintecelor populare.

-perfecatarea fiecarui detaliu si ale conceptiilor clasice cum ar fi gindul

musical finisat care se imbina cu libertatea romantica.
5. Miniaturi ---Mazurca-imbina trasaturile citorva dansuri mazur si
cuioviak,oberek, trasaturi specifice ritmice prima bataie accentuata ca bataia
din picior, accentele se schimba cit si periodicitatea, aplicarea modurilor
populare frigic si lidic, se divizeaza in mazurci mici si ample-pompoase.

6. POLONEZA-dans aristocratic,miniatura eroica epica nationala,reprezinta

idealul trecutului istoric al poloniei reprezinta ritmul tipic punctat, exista
poloneze lirice, eroice si triumfale. STUDIILE-miniaturi virtuoase fiecare
studiu e scris pentru un anume tip de tehnica pianistica, foarte greu de
interpretat. 24 Studii op. 10 şi op. 25, fiecare punând o problemă de tehnică,
dar şi de expresivitate+3 studii la comanda lui Mosheless

7. PRELUDII-24 la numar puse in ordine pe cvinte organizindu-le logic asa

cum facuse si Bach in clavirul bine temperat (la care sunt aranjate in forma
cromatica),ele sunt contrastante si in ele sunt nterpatrunse alte genuri
.BALADE-fondatorul baladei instrumentale,cele 4 Balade, adevărate poeme
simfonice pentru pian, sunt transpuneri ale genului vocal în muzica
instrumentală+introduce principiul genului de sonata+principii variationale,
parca pregatesc poemele sinfonice ale lui Liszt.

8. Sonate-3 sonate. Cea mai cunoscută, Sonata în si bemol minor op. 35 este
una dintre cele mai profunde drame, în care suferinţa atinge o intensitate
nemaiîntâlnită. Încordarea dramatică a primei părţi, redă conflictul tragic
între dorinţa de viaţă şi dezlănţuirea forţei distrugătoare a morţii. Urmând
exemplul lui Beethoven, Chopin, ca şi Schumann, nu respectă realizarea
tradiţională a reprizei, care nu mai este o simplă reexpunere a temelor, ale
căror conflicte se rezolvă doar prin unitatea tonală. Nu numai modificările
reexpoziţiei, ci şi scurtările sau eliminările de secţiuni, ca şi introduceri de
episoade diferite marchează libertatea formei de sonată. Atât Scherzo-ul,
Marşul funebru şi Finalul sunt un comentariu al dramei profunde. Scurtul
epilog al “vântului ce vuieşte printre morminte”, încheie sonata. Marşul
funebru din partea treia şi transparenţa Finalului straniu au contribuit la
marea popularitate a sonatei.Spre deosebire de dramaturgia clară a Sonatei
op. 35, a treia Sonată este mai complexă şi mai puţin tragică-pastorala.
Sonata în si minor, este viguroasă în prima parte, impetuoasă în Scherzo,
meditativă în Largo, sonata încheindu-se cu un frenetic şi impunător rondo.
Abaterea de la planul tradiţional al sonatei clasice.