Ziua Multumirii

În mod convențional, astăzi, de Ziua Mulțumirii, ne amintim cu recunostință de toate

persoanele care ne-au influențat pozitiv viața. Înainte de orice și de oricine, Îi mulțumim lui
Dumnezeu, apoi familiei, bisericii și tuturor celor care fac parte din existența noastră.
Adevărul e că un om trebuie să fie mai întâi mulțumit (mulțumit cu el și de el) pentru a
deveni mai apoi mulțumitor (mulțumitor față de alții).
A fi mulțumit este o trăire sufletească, o stare interioara a sufletului. A fi mulțumitor este o
acțiune, o manifestare exterioară. Biblia prezintă dezavantajele nemulțumirii:
1.Nemulțumirea conduce la ipocrizie.
2. Nemulțumirea conduce la lăcomie.
3. Nemulțumirea conduce la o viziune împotriva voii lui Dumnezeu.
4. Nemulțumirea conduce la aroganță.
5. Nemulțumirea conduce la decizii greșite.
6. Nemulțumirea conduce la stricarea reputației.
7. Nemulțumirea conduce la distrugerea relațiilor.
8. Nemulțumirea conduce la răutate și nefericire.
9. Nemulțumirea conduce la suferință.
10. Nemulțumirea conduce la conservarea idolatriei.
11. Nemulțumirea conduce la absența lui Dumnezeu.
12. Nemulțumirea conduce la invidie și crimă.

În contrast cu nemulțumirea, Biblia prezintă avantajele mulțumirii:

1. Mulțumirea conduce la dezvoltarea caracterului.
,,Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare,
răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea.” (Romani 5:3-4)

2. Mulțumirea conduce la trăirea în voia lui Dumnezeu.

,,Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în
Hristos Isus, cu privire la voi.” (1 Tesaloniceni 5:18)

3. Mulțumirea conduce la echilibru.

,,Niște oastași Îl întrebau și ei, și ziceau: Dar noi ce trebuie să facem?” El le-a răspuns: ,,Să
nu stoarceți nimic de le nimeni prin amenințări, nici să nu învinuiți pe cineva pe nedrept, ci
sa vă mulțumiți cu lefurile voastre.” (Luca 3:14)

4. Mulțumirea conduce la închinare.

,,Te laud ca sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale și ce bine vede
sufletul meu lucrul acesta.” (Psalmul 139:14)

5. Mulțumirea conduce la o stare de sărbătoare continuă.

,,Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.”
(Proverbe 15:15)
6. Mulțumirea conduce la susținere din partea lui Dumnezeu.
„Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El Însuși a zis: ,,Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu
te voi părăsi.” (Evrei 13:5)
7. Mulțumirea conduce la închinare.
,,Copiii lui Israel au rămas mulţumiţi; au binecuvântat pe Dumnezeu şi n-au mai vorbit să se
suie înarmaţi ca să pustiască ţara pe care o locuiau fiii lui Ruben şi fiii lui Gad.” (Iosua
22:33)

Mulțumim lui Dumnezeu, mulțumim familiei și mulțumim bisericii.

Sărbătoarea mulțumirii
Este Duminică. Încep seriile de sărbători ale mulțumirii sau sărbători ale roadelor. În
bisericile evanghelice se suprapun aceste două sărbători, care ar trebui despărțite una de
cealaltă.

Una, sărbătoarea roadelor, sărbătoare cîmpenească, cu rădăcini agricole, celebrare a

roadelor date de Dumnezeu, vine dinspre Vechiul Testament și, reformată, reajustată,
încadrată corect în tiparele Noului Legămînt, ar trebui restaurată. Bisericile ni se umplu de
roadele cîmpului și, mai ales în bisericile din mediul rural, rugăciunile de mulțumire pentru
un an bogat, sînt emoționante, autentice. Cealaltă?

Sărbătoarea mulțumirii ar trebui izolată, după părerea mea, și așezată în calendarele noastre
diferit, pentru a ne concentra pe o disciplină spirituală care ne ocolește.
Ne-am acrit, ne-am lipsit de bucuriile simple, am devenit cu toții din ce în ce mai întunecoși,
ploioși, tomnateci și zgribuliți în sine. Zîmbetele forțate nu ne ma ajută să ieșim spre celălalt
cu pace și seninătate. Tulburați de griji, am lăsat lăstarii de amărăciune să ne cuprindă tot
mai mult, an de an, anotimp cu anotimp.

Astăzi ar trebui să ne aducem aminte că, precum ne scria Steinhardt, un creștin nu mai are
voie să fie umbros, nemulțumit și acru. Roada Duhului este dragostea, BUCURIA, pacea …
Mulțumirea creștinului înrădăcinat în Vița-Cristos nu are motive de uscăciune. Avem cel
puțin un minim motiv de celebrare: sîntem mîntuiți. Da, plini de furuncule și reumatisme,
plini de jegul vieții și obosiți de ridurile trecerii, scobiți de cancere și ciopliți de vîrste,
sărăciți de proaste guvernări și ale noastre decizii proaste, părăsiți de dragi, alungați de copii,
abandonați de părinți, lăsați de izbeliștea oamenilor, avem cel puțin un motiv de mulțumire
constantă: sîntem iubiți de Dumnezeu, sîntem fii de Creator, o împărăție de preoți, o rasă
arhierească, cu genă princiară, aristocrați ai Cerului, pribegi, dar prinți, călători, dar domni
cu Domnul domnind.

Roada Duhului este deopotrivă Mulțumirea. Un creștin nemulțumit stă în spațiul

oximoronului. Nemulțumitul patologic nu-și cunoaște Mîntuitorul. Un creștin nemulțumit
este cu probabilitate nemîntuit. Un creștin autentic nu poate fi nemulțumit decît de propriile-i
performanțe spirituale, de prea puțina asemănare cu Domnul, de prea puținele roade
spirituale.

Orice altă formă de nemulțumire este infracțiune spirituală împotriva Duhului care a inspirat
un deținut bolnav, bătrîn, plin de frig și angoase, cu rugăciuni neascultate, să scrie: bucurați-
vă, iarăși zic: bucurați-vă!
Sărbătoarea Roadelor: Cea mai puternică rodire in viaţa unui om

Moartea, tot timpul vietii iti spune, ‘fugi de moarte’, si tot la sfarsit iti pregateste
mormantul. Hristos iti pregateste mormantul in timpul vietii, ca la sfarsit sa ai parte de
inviere.
Orice om care nu poate iubi, bietul de el, inca locuieste in necredinta.
Intotdeauna, moartea va va spune,
1. „Traieste din plin.
2. Moartea iti va spune: Traieste clipa.
3. Moartea iti va spune: Apuca tot ce poti.”

Hristos iti va spune,

1. „Leapada-te de tine insuti.
2. Traieste pentru Mine.
3. Nu te gandi la ceea ce este pamantesc,
gandeste-te la ceea ce este ceresc.”

Ioan 12:20-26
20
Nişte Greci dintre ceice se suiseră să se închine la praznic, 21 s’au apropiat de Filip,
care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, şi au zis: ,,Domnule, am vrea să vedem pe
Isus.„ 22 Filip s’a dus şi a spus lui Andrei; apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus. 23 Drept
răspuns, Isus le -a zis: ,,A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. 24 Adevărat,
adevărat, vă spun, că, dacă grăuntele de grîu, care a căzut pe pămînt, nu moare, rămîne
singur; dar dacă moare, aduce multă roadă. 25 Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine
îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa vecinică. 26 Dacă Îmi slujeşte
cineva, să Mă urmeze; şi unde sînt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte
cineva, Tatăl îl va cinsti.

Probabil ca la fel s-au bucurat si ei, ucenicii atunci cand Domnul Isus le-a spus, „Este ceasul
cand este proslavit Fiul Omului. Nu era putin lucru, sa te caute oamenii, din acel loc despre
care se vorbea ca a dat cele mai luminate minti. Sa te caute pe tine grecii, acolo unde exista
intelepciunea, era mare lucru, era ca un semn de recunoastere. Daca Hristos s-ar fi oprit aici
sa spuna, „Este ceasul in care FIul Omului este proslavit. Abia avusese intrarea triumfala in
Ierusalim,” probabil ca ar fi fost extraordinar. Dar Hristos vine sa spuna, dupa aceea, un
cuvant, care de atunci si pana astazi a framantat, a rasturnat valorile si a pus pe ganduri pe
multi dintre aceea care au cautat din tot dinadinsul sa inteleaga lucrarea Domnului Isus.
Iubitii Domnului, va amintiti, la nasterea Domnului Isus Hristos, care au fost oamenii
prezenti si de unde veneau? Magii, care veneau de la rasarit. Acum, spre finalul Domnului
Isus Hristos, de la apus, din Grecia- astazi, cand m-am uitat la lucrul acesta mi-am zis, „Mi-
as dori ca viata mea sa fie marginita de semenei: Intrarea in viata si iesirea din viata ar trebui
sa fie marginita de oamenii pentru care te-ai cheltuit. Sa-ti dea Dumnezeu tie si sa-mi dea
Dumnezeu mie harul sa nu murim singuri. Sa murim avandu-i impreuna pe aceea pe care i-
am iubit. Sa ne ajute Dumnezeu ca in momentele grele, mangaierea sa ne-o dea prin semenii
pe care ni-i dorim langa noi. Ajuta-ne Doamne si binecuvanteaza-ne.
Cand Domnul Isus a zis, „Este ceasul ca Fiul Omului sa fie proslavit,” pentru ca Evanghelia
trecuse de granita Ierusalimului, trecuse de granita poporului Iudeu si au venit grecii sa
spuna, „Suntem interesati de Tine, intelepciunea Ta, felul Tau, vorbele Tale sunt pentru noi
ca pentru nimeni altul. Ceva rar gasisera ei, mai ales ca era pe fondul supararilor. Stiti care a
fost reactia preotimii? Reactia preotimii a fost aceea de a suparata pe modul Domnului Isus
Hristos, a rasturnat banii, mesele schimbatorilor de bani, totdeauna preotii s-au poticnit. Si
acuma vine solutia, „Hai cu noi.” Multi comentatori ai Bibliei spun ca grecii au fi vrut sa
spuna Domnului Isus, sau gandirea lor ar fi fost, „Haide cu noi. Nu ramane aici, du mai
departe. Vino in Grecia, acolo vei fii iubit. Acolo vei fii inteles, acolo oamenii sunt cu
mintea luminata si vor intelege ce faci Tu. Aici, in poporul acesta, prea putini te inteleg”. La
care, Isus Hristos avea sa spuna, „Eu nu-s mai mult decat un bob de grau. Pentru cine n-a
inteles ce sunt eu, vreau sa va spun ce sunt eu. Sunt un bob de grau, pregatit sa mor.” In
momentul acela s-au blocat si grecii, in momentul acela s-au blocat si ucenicii si in acel
moment, probabil ca multi dintre noi se blocheaza. „Pai, daca stiam eu cand m-am pocait ca
ma face Dumnezeu bob de grau, ca sa mor, ma gandeam de doua ori. Oare de ce nu mi-a
spus pastorul? Toate vin la timpul lor. Toate vin la ceasul lor. (14:40)

Iubitii Domnului, in aceasta dupa amiaza vom vorbi despre o rodire aparte. Cea mai
puternica rodire in viata unui om este rodirea inauntru. Rodirea de sine este cea mai
puternica rodire. In aceasta dupa amiaza vom invata ca suntem chemati sa fim un bob de
grau, un graunte de grau, care trebuie sa moara ca sa aduca rod. Ca daca nu moare, spune
Biblia, ramane singur. Uitati ce spune cuvantul lui Dumnezeu in Romani 6:4 Noi deci, prin
botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentruca, după cum Hristos a
înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă. Viata noua trece
prin mormant. Viata noua te face bobul de grau, care a poposit in adancul pamantului pana
vei trai viata noua in Hristos. Biblia ne vorbeste in aceasta dupa amiaza si ne spune ca
oricine va vrea sa aiba viata noua in Hristos va trebui sa fie un graunte de grau. Ca oricine va
dori sa traiasca precum Hristos, va trebui sa treaca impreuna cu el prin mormant, pentru ca
bobul este pus in pamant.

As vrea sa intelegem un lucru esential. Dumnezeu vine si ne spune un lucru esential.

Moartea, asa cum este inteleasa de oameni, frica mortii pe care o au oamenii, stiti de unde
vine? De la faptul ca, atunci cand mori , cei mai multi se gandesc ca vor fii nimiciti, va fi o
anihilare, va fi o disparitie. Asta este teama omului si moartea are aceasta putere.
Nimicitorul asta face- anihileaza, te face sa dispari, pur si simplu. Vine Hristos si spune in
felul urmator: Daca tu vei vrea, ca atunci cand treci de pe pamantul acesta sa fii biruitorul
mortii, sa nu fii un om care sa dispara, sa fii anihilat, t va trebui ca in timpul vietii sa birui
moartea. Inca odata: Oamenii spun, „Daca eu pot sa scap de viata asta si de mormantul asta
care e viata, sa alerg tot timpul dupa ceva ce imi place mie si cum zic oamenii ca-i viata? Sa
ai ce-ti trebuie, sa faci ce-ti doreste inima, numai ca asta este marea pacaleala a mortii.
 Moartea, tot timpul vietii iti spune fugi de moarte si tot la sfarsit iti pregateste
mormantul.
 Hristos iti pregateste mormantul in timpul vietii ca la sfarsit sa ai parte de inviere.

Intotdeauna, moartea va va spune,

1. „Traieste din plin.
2. Moartea iti va spune: Traieste clipa.
 3. Moartea iti va spune: Apuca tot ce poti.”

Hristos iti va spune,

1. „Leapada-te de tine insuti.
2. Traieste pentru Mine.
3. Nu te gandi la ceea ce este pamantesc,
gandeste-te la ceea ce este ceresc.”

Hristos a zis, „Nu-s mai mult decat un bob de grau si in Galateni 2:20 spune Am fost
răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în
mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu,
care m’a iubit şi S’a dat pe Sine însuş pentru mine. Biblia vorbeste despre faptul ca
oricine dintre noi, astazi la Sarbatoarea Roadelor, se gandeste la rodirea de sine. Oricine, in
aceasta zi pe care noi o cinstim inaintea lui Dumnezeu, multumindu-i pentru belsugul Sau de
har, orice om va dori sa rodeasca, va trebui sa treaca prin moarte. Ioan 12:24 24 Adevărat,
adevărat, vă spun, că, dacă grăuntele de grîu, care a căzut pe pămînt, nu moare, rămîne
singur; dar dacă moare, aduce multă roadă. Ce ziceti despre acest verset? Uluitor. Du-te
si spune cuiva, „Bine ai venit la Hristos. Ce vrei tu sa-i faci lui Hristos?” „Oh, sa-I fiu de
folos lui Hristos. Sa aduc rod pentru imparatie”. La care sa-i spui, „Atunci trebuie sa mori”.
Asta ne spune, de fapt, Dumnezeu. Vreti sa fiti plini de rod? Atunci, nu ai de facut decat un
singur lucru, sa intri intr-o moarte, asa cum a intrat El, ca sa te ridici spre viata, asa cum s-a
ridicat El.

1. Ce trebuie sa moara ca sa rodim?

Ce trebuie sa moara in viata noastra ca sa rodim? Eu vreau, insumi, sa fiu un rod in mainile
lui Dumnezeu. Si apoi, eu insumi, fiind rod vreau sa rodesc pentru Dumnezeu. Si atunci,
Biblia spune ca cine vrea sa rodeasca trebuie sa moara. Ce trebuie sa moara in noi? Romani
6:2 2 Noi, cari am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat? Daca cineva vrea sa
rodeasca pentru Hristos, mai intai de toate va trebui sa invete ca trebuie sa moara fata de
pacat. Dar, de ce trebuie sa murim noi fata de pacat? Pentru ca rodirea care tu o ai in Hristos
e compromisa de lipsa marturiei care o ai fata de Hristos. Sa nu confundam faptul ca intr-un
anumit loc putem sa spunem ceva despre Dumnezeu. Noi suntem chemati sa spunem despre
Dumnezeu in fiece zi, cu marturia propriei noastre vieti. Nu poate omul care n-a terminat-o
cu pacatul sa rodeasca intr-un Hristos, pentru ca chiar daca are ceva din Dumnezeu, chiar
daca face ceva din Dumnezeu, el trebuie sa inteleaga azi, ca marturia unei vieti scihmbate e
puterea noastra de a rodi in Hristos.
1. Pacatul
Biblia spune in Coloseni 3:5 Deaceea, omorîţi mădularele voastre cari sînt pe pămînt:
curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli. Fratii mei,
surorile mele, eu va intreb in numele Domnului Isus Hristos:
 Cand Satana pune talpa pe sufletul tau, rodesti? Niciodata nu rodesti, pentru ca
niciodata pamantul acela nu va avea rod.
 In momentul cand lasi ca toate ingrijorarile vietii sa devina buruienile care sa inabuse
tot ceea ce Dumnezeu a pus in tine, rodesti? Nu rodesti.
 Cand devii bolovanos, stancos in relatiile cu oamenii, cand devii un om care esti
absolut impietrit fata de cei din jurul tau, rodesti? Nu rodesti.
Asa ca Biblia spune ca primul lucru pe care trebuie sa-l facem si -ajuta-ne Doamne sa putem
face ce ne spune Biblia- Omorati madularele voastre care sunt pe pamant. Ce spune Biblia?
Asteptati sa vi le omoare altcineva. Cine trebuie sa o faca? Noi, prin puterea lui Dumnezeu.

2. Necredinta
O viata care nu rodeste este viata care nu traieste in credinta. Galateni 2:20 Am fost
răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în
mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu,
care m’a iubit şi S’a dat pe Sine însuş pentru mine. Cum trebuie sa traiesti sa rodesti pe
pamantul acesta? In credinta. Eu am inteles ca nu pot spune ca traiesc in credinta, daca
traiesc in pacat. Si daca am biruit pacatul, cum stiu ca traiesc in credinta? Pentru ca stiu
oameni care au biruit in lupta aceasta cu cel rau si apoi isi pun intrebarea: Cum as putea eu
traind in credinta, sa rodesc? 1 Timotei 1:5 Ţinta poruncii este dragostea, care vine
dintr’o inimă curată, dintr’un cuget bun, şi dintr’o credinţă neprefăcută. Fratii mei,
surorile mele, foarte pe scurt, ascultati-ma: Te lupti cu pacatul, si nu sunt putini care o fac,
multi o fac si Dumnezeu din cer, in mila Lui, ne poate da biruinta. Dar, se intampla ceva
ciudat. In timp ce eu ma lupt cu pacatul si incerc sa fiu biruitor, ca sa nu impiedic rodirea, se
intampla ca neveghind asupra inimii mele, eu pierd rostul credintei mele. Care este sensul
credintei? Pai, mai frati si surori, noi am fost binecuvantati de Dumnezeu untr-o credinta sa
ne iubim unii pe altii. Nu se poate ca lupta aceasta pe care o dai cu pacatul sa fie un lucru
care te preocupa numai pe tine, toata viata ta sa fii un om care te lupti numai cu pacatul si tu
sa nu ai absolut nimic fata de aproapele tau.

Dupa ce ai biruit stagiul acesta incipient, va trebui sa mergi spre cele desavarsite. Si va spun
un lucru, dragii mei, credinta neprefacuta are totdeauna o consemnare. Are intotdeauna o
tinta. Stiti care este aceasta? Dragostea. Galateni 5:14 14 Căci toată Legea se cuprinde
într’o singură poruncă: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.„ Efeseni
5:2 Trăiţi în dragoste, dupăcum şi Hristos ne -a iubit, şi S’a dat pe Sine pentru noi ,,ca
un prinos şi ca o jertfă de bun miros„, lui Dumnezeu. Ce faci Hristoase? Zice, „Ma dau pe
Mine insusi jertfa, de bun miros.” Asta vrea Dumnezeu, sa ne iubim unii pe altii. Fratii mei,
surorile mele, stiti ce este necredinta? Incapacitatea de a iubi. Orice om care nu poate iubi,
bietul de el, inca locuieste in necredinta. Si orice om care poate iubi, laudat sa fie Dumnezeu,
inima lui este o inima peste care stapaneste Dumnezeu. Asta trebuie sa intelegem in viata.

3. Basmele, legendele
Ca sa ai credinta trebuie sa fii puternic in Cuvantul lui Dumnezeu. In al treilea rand, fratii
mei, surorile mele, daca eu spun astazi, „Doamne, ajuta-ma sa fiu credincios”. Cum pot eu
alimenta credinta? V-ati pus intrebarea? Spuneam si alta data: Cine poate sa incordeze
muschiul credintei? Ce trebuie sa incordezi- mintea, sufletul, trupul? Cum creste credinta?
Cum creste ea? Si vedeti ce spune cuvantul lui Dumnezeu: Daca a-ti murit impreuna cu
Hristos, fata de invataturile incepatoare ale lumii, de ce ca si cum inca a-ti trai in lume, va
supuneti la porunci ca acestea? Nu luati, nu gustati, nu atingeti.”Ce spune Biblia? Ca
intotdeauna, credinta creste cand este alimentata de Cuvantul lui Dumnezeu. Cand ea e
alimentata de cuvantul lui Dumnezeu, ea nu e alimentata de porunci omenesti. Pai, cum sa
creasca credinta ta daca tu traiesti in basme populare? Daca credinta ta este un basm? De
multe ori ma uit, oameni care vorbesc cu atat de multa lejeritate despre credinta, isi dau cu
parerea despre toate, rastalmacesc cuvantul lui Dumnezeu, nici nu-l cunosc absolut de loc.
Fratii mei, surorile mele, eu vreau credinta ca sa rodesc. Nu vreau necredinta, ca sa nu
rodesc. Vreau sa fiu biruitor in lupta cu pacatul, ca sa rodesc. Dar, ca sa am credinta, trebuie
sa raman in dragoste. Dar, dragostea este alimentata de puterea Cuvantului lui Dumnezeu. Si
dragostea aceasta, alimentata de Cuvantul Domnului, intotdeauna va fii opusa basmelor,
legendelor – nu manca, nu gusta, nu atinge. Ce sunt astea? Basme, sunt rigori care nu au de a
face cu credinta. Dumnezeu sa ne binecuvanteze sa ne intarim in Cuvantul Lui. Romani
10:17 Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvîntul lui Hristos.

4. Trairea pentru sine

Al patrulea lucru care ne opreste sa rodim, dragii mei, este cel care ni-este aratat in 2
Corinteni 5:15. Şi El a murit pentru toţi, pentruca cei ce trăiesc, să nu mai trăiască
pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei. Acuma, vine Biblia si spune
in felul urmator: Tu te-ai intors la Dumnezeu si vrei sa rodesti.
1. Tai-o cu pacatul si omoara madularele
2. Ai grija ca nu cumva necredinta sa-ti cuprinda inima, ca daca-ti cuprinde inima
necredinta, tu nu mai poti rodi.
3. Biblia spune: Ca sa ai credinta trebuie sa fii puternic in Cuvantul lui Dumnezeu.
4. Si Biblia spune, cand ai deja acestea, inima ta se va indrepta automat spree altii, nu
spre tine.

Cand ceri de la Dumnezeu: Umple-mi Doamne hambarul. Si Dumnezeu spune: Da, de ce?
„Pai, sa am si sa ma simt in siguranta pentru ziua de maine”. La care Dumnezeu spune, „Nu,
raspuns gresit”. Spuneam aici, si in multe imprejurari, si va spun si in seara aceasta. Cineva
ma intreba: Cum e, frate, cu finantele? Si i-am spus: Simplu. Dumnezeu cauta bancheri. S-a
uitat fratele la mine si nu i-a placut raspunsul. Am zis: Stai frate, sa mai explic. Dumnezeu se
uita din ceruri si spune, „Care vrea sa fie banca Mea?” Si sunt unii oameni care zic,
„Doamne, eu vreau sa ma faci banca Ta”. Si Dumnezeu trimite banii din cer si-i tranziteaza
prin tine, spre altii. Iar tu traiesti din comision. Nu-i bun lucrul asta? Ca la Dumnezeu,
comisionul e bun. Fratii mei, tot ce ne da Dumnezeu, ne da ca sa dam. Iar Dumnezeu, din
cer, ne poarta noua de grija, ca Dumnezeu cand da, iti plateste si iti rasplateste Domnul.

Fratii mei, va intreb in aceasta seaara, simplu, ca suntem la o sarbatoare a roadelor. Romani
14:7 În adevăr, niciunul din noi nu trăieşte pentru sine, şi nici unul din noi nu moare
pentru sine. Vine Biblia si spune: Este o evidenta- Nu-i asa, ca toti traim pentru altii? Zice
Biblia: E o evidenta, e un A B C, e un postulat, e un fundament, orice om care vrea sa
rodeasca stie ca rodeste pentru altii. Sunt frati care spun, „Frate, vreau sa am si eu darul
minunilor, sa pot sa fac minuni”. „De ce?” „Pai, cum, de ce? Iti dai seama ce s-ar intampla?”
„Nu, nu imi dau seama. Spune-mi tu”. „Oh, m-as duce si as face peste tot”. Si i-am spus, „Iti
lipseste baza. Darurile sunt pentru altii.” Cerem daruri, dar iti pun o intrebare: Ai
disponibilitate pentru darul ala? Ai merge tu, cand te-ar chema Dumnezeu, la 2 dimineata,
sa-ti bata la fereastra: Du-te si lucreaza pentru Mine. Ai face-o?” Tu, din gura spui ca ai
face-o. Dar, Dumnezeu vine si spune: În adevăr, niciunul din noi nu trăieşte pentru
sine. Iarta-ne Doamne, noi cerem: Imbraca-ne Doamne cu putere. Dar, Dumnezeu spune,
„Dar ce? Mie crezi ca-mi lipseste puterea? Intreati-va in aceasta dupa amiaza: Ii lipseste lui
Dumnezeu puterea? Nu vrea Dumnezeu sa dea daruri bune celor care i le cer? Dar vine
Dumnezeu si spune, „La ce folos sa ti le dau? Ca o sa vii in adunare ca un paun, sa umbli de
colo pana colo. Zice Dumnezeu: Eu nu pentru asta dau daruri. Dar pentru ce? Darurile sunt
pentru folosul altuia. Biblia spune: Daca voi vreti sa roditi, trebuie sa roditi pentru altii.
(31:11)

Acum 2 saptamani am primit un link cu adolescenta din Botosani, a-ti auzit de Corina
Cucu ?(vezi aici stirea din 28 septembrie 2013- http://adevarul.ro/locale/botosani/cum-
descifram-mesajul-adio-adolescentei-15-ani-s-a-sinucis-) La 15 ani, a lasat un mesaj pe
pagina ei de Facebook:
Mesajul de adio al Corinei „Sunt foarte stresată, supărată şi tot ce cuprinde rău. În ultimul
timp, mi s-au întâmplat o grămadă de răutati, iertaţi-mă cei pe care v-am suparat, iertaţi-mă
cei cărora v-am greşit şi nu mi-am dat seama, dar azi explodează tot în mine. Azi simt că-mi
dau duhul. Gata, m-am săturat de toţi cei care îmi vreţi răul. Am un ultim cuvant… CEI
CARE M-AŢI IUBIT AŞA CUM SUNT, MĂCAR LA MORMÂNTUL MEU O
LUMÂNARE SĂ-MI APRINDEŢI, DE AIA IEFTINĂ LA 50 de BANI ŞI EU VĂ VOI
AVEA ÎN SUFLETUL MEU MEREU. V-AM PUPAT PE TOŢI
PAAAAAAAAAAAAAAA!!!!!!! (((((((((“, sunt cuvintele scrise de Corina.

De un an de zile se mutase la liceul acela. Cand prietenii au vazut aceasta postare pe

Facebook au alertat parintii. Au gasit-o in padure, spanzurata. Copil de 15 ani, satul de
rautatile din jur. A zis, „Nu mai pot trai cu rautatile voastre”. Se mutase la un alt liceu. M-am
uitat la fotografia fetei, o fata frumoasa, as putea sa spun, care n-a mai suportat rautatea si
indiferenta. Ce bine cand vom merge sa mancam strugurii din anexa. Va fii frumos. Dar ce
bine este sa rodesti. Ce bine sa fii de folos celui de langa tine. Ce bine e sa terminam cu
rautatile ca nu stim pe cine ucidem. Ce bine e sa punem capat oricaror discutii care nu-si au
sens. Hristos se uita si spune, „Daca ai sti ce as putea sa-ti dau. Daca ai sti cum as putea sa te
imbrac, dar pentru ce sa o fac?” Ajuta-ma Doamne sa iubesc, sa mangai, sa incurajez. Prea
tarziu s-au trezit parintii. Prea tarziu s-au trezit cei care i-au facut rau. Nu mai schimba cu
nimic destinul ei. Si nu va vorbesc despre 1900 toamna, va vorbesc despre 2013. Nu va
vorbesc despre un om de 80 de ani, va vorbesc despre un copil de 15 ani, care a zis, „Eu nu
mai suport rautatea.” Astazi vin si spun, „Ajuta-ma Doamne, sa rodesc, pe mine insumi”.

Data viitoare, cand vom fii la cina, si vei lua bucatica aceea de azima, sa te intrebi,
„Doamne, eu pe cine hranesc?Tu esti painea vietii si eu sunt bobul de grau, care sunt si eu in
painea vietii. Eu pe cine sa hranesc, Doamne?” Mangaiati-va unii pe altii. Imbarbatati-va
unii pe altii. Iubiti-va unii pe altii. Sprijiniti-va unii pe altii si atunci veti rodi.

2. Care este costul rodirii

In seara aceasta, vreau sa va spun ca exista un cost al rodirii. Daca am invatat ce opreste
rodirea, haideti sa vedem ce costa rodirea.
1. Primul cost al rodirii e intunericul.
Cand stai in pamant ca bob nu ai lumina. E foarte intuneric. Si fugim de intuneric. Aproape
intotdeauna in Biblie, intunericul a fost pus i n seama lucrarii celui rau. Si vorbim despre
intuneric cu spaima. Dar, vin in seara aceasta sa va spun un lucru: Nu intotdeauna,
intunericul, este ceva pe care trebuie sa il evitam. Uitati ce spune Biblia in 1 Imparati
8:12 Atunci Solomon a zis: ,,Domnul a zis că vrea să locuiască în întunerec! In intuneric,
totdeauna se va naste in tine un dor. Orice clipa petrecuta in intuneric te va face sa tanjesti
dupa lumina. Se va naste in tine un dor sa mergi spre lumina cea adevarata. In viata, noi
pierdem foarte mult pentru ca nu suntem concentrati. Pentru faptul ca nu avem acuitate
vizual, pentru faptul ca ochii astia care ii avem in cap nu ii folosim cum trebuie. Multi dintre
noi nu dam atentie la lucrurile mici ale vietii noastre, si dumneavoastra stiti ca vulpile mici
strica vietile mari. Si pentru ca nu dam atentie acestor amanunte, n-avem ochii buni, trecem
in viata, de multe ori, fara sa ne dam seama in ce intram si ajungem in necaz. Ce spune
Dumnezeu: „Vrei sa ai o privire buna, vrei sa ai niste ochi puternici?” Eu vreau sa va spun
ca, intotdeauna, simtul vazului se ascute in intuneric. Intotdeauna, cand vei sta in intuneric
vei vedea ce n-ai vazut. O vei vedea, poate, pe mama ta, care pana atunci n-o vedea-i. O vei
vedea, cat de mult se chinuie, se trudeste. Poate il vei vedea pe acela de langa tine, pe care
nu l-ai vazut cu ochi buni de nu stiu cata vreme. Ce dar ti-a dat tie Dumnezeu! Poate vei
vedea ca e o binecuvantare sa stai impreuna cu fratii tai. Poate vei vedea ca ai atatea in viata
pe care nu le-ai vazut pana atunci. Nu intotdeauna, intunerecul este un loc de care trebuie sa
fugi. Uneori intunericul vine in viata noastra ca sa ne pregateasca pentru lumina care
va rasari. Fratii mei, surorile mele, sa nu va grabiti spre lumina, mai inainte de a cunoaste
care este lucrarea intunericului.

Intodeauna, in intuneric se intampla ceva. Cand coboara peste mine norii negri, totdeauna
imi vad neputinta sufletului. V-ati vazut-o si voi? Cateodata, asa vin norii negri peste tine, ca
tot intunericul de cuprinde si nu e neaparat rau. Stiti de ce? Pentru ca in momentul acela imi
dau seama de un lucru. Eu sunt neputincios. Si imi aduc aminte de alt lucru: Ca Dumnezeu
poate totul in noi toti. Sa stiti ca bobul de grau, care sta acolo in intuneric, am vrea sa fugim
de acel intuneric si multora ne este groaza de lucrarea asta. Dar acolo ni se ascute acest simt
al vazului si vom vedea clar si limpede dupa. Vreau sa va spun in numele Domnului Isus
Hristos, ca am avut momente in viata, cand, pur si simplu, am simtit ca mi s-a stins lumina.
Dar, atunci in intunericul care l-am avut, ceva s-a intamplat cu fiinta mea. Am inceput sa vad
mai bine decat as fi vazut daca eram in lumina. Am inceput sa-mi dau seama ca, de fapt,
unul singur poate totul pentru noi toti: El, Isus.

2. Al doilea cost al rodirii e singuratatea

In al doilea rand, dragii mei, un alt cost al rodirii e singuratatea. Spune 2 Timotei 1:15 Ştii
că cei ce sînt în Asia toţi m’au părăsit; ZIce Pavel: Toti m-au parasit. Va intreb in numele
Domnului Isus Hristos: Cum este bobul de rau, la plural sau la singular? Unul cate unul
murim. Nu se moare la colectiv. Moartea mea nu e egala cu moartea ta. Trecem prin acest
proces de inoire, in procesul iesirii la lumina, atunci cand vom fii plini de rod Dumnezeiesc.
La unul trebuie sa moara mandria, la altul incapatanarea, la altul neiertarea, la altul
neiubirea. Murim fiecare in felul nostru, dar, trebuie sa murim. Caci, pana nu murim, noi nu
vom avea viata noua in Hristos.

Si sa va spun, iubitii Domnului, ca atunci cand stai in singuratate, oamenii se tulbura. In

seara aceasta, o sa va spun un lucru si o sa va fie greu ce va spun. As vrea din toata inima sa
va rugati lui Dumnezeu cand trebuie sa ajutati un om. Pentru ca am bagat de seama ca unii
dintre oameni se grabesc sa ajute semenii lor- poate pare un paradox fata de ceea ce v-am
spus inainte- dar Dumnezeu, uneori, vrea sa ne taie carjele. Dumnezeu spune uneori ca vrea
sa ne bage in aceasta singuratate, sa ramanem in aceasta singuratate- in stanga, in dreapta,
nu-i nimeni si trebuie sa ramai singur. De ce? Ca sa vezi ca nimeni nu poate si ca bratele
omenesti sunt date la o parte, pentru ca tu, in singuratate, sa intelegi un lucru elementar: Ca
nici un om nu poate sa-ti ajute, afara de bunul Dumnezeu. Uneori, Dumnezeu, in mod
deliberat ne taie funiile. Uneori, Dumnezeu, in mod deliberat indeparteaza prietenii de la
noi. Uneori, Dumnezeu, in mod deliberat nu ne lasa sa ne sprijinim pe oameni si ne lasa in
acea singuratate.

Spune in Ioan 20:17 ,,Nu mă ţinea„, i -a zis Isus; ,,căci încă nu M’am suit la Tatăl Meu.
Ci, du-te la fraţii Mei, şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul
Meu şi Dumnezeul vostru. Va aduceti aminte de Maria Magdalena? De dimineata s-a dus la
mormant. Era plansa. Venise plansa, plangea in timp ce mergea pe drum, plangea in gradina,
tot timpul plansa pentru ca ea dorea macar trupul Domnului Isus sa-L gaseasca. La un
moment dat s-a intalnit cu cineva care ea credea ca este gradinarul si intreba, „Unde la-ti
pus?” Si la un moment dat si-a dat seama, cand El a zis, „Marie!” I-a rostit intr-un mod unic
numele. Il stii pe Dumnezeu pentru ca iti rosteste intr-un mod unic. Si I-a zis, „Rabuni,” si
imediat a dat sa se prinda de El. Si ce a spus El? „,,Nu mă ţinea„, i -a zis Isus; ,,căci încă
nu M’am suit la Tatăl Meu” Sunt momente in viata cand Dumnezeu iti da la o parte orice
propta omeneasca si ramai singur pentru ca trebuie sa treci prina cest proces, prin aceasta
singuratate.

Spunea Biblia ca pe Domnul Isus au vrut sa-L faca imparat si ce-a facut Domnul Isus
Hristos? Nu numai ca s-a ascuns, dar spune Biblia ca s-a ascuns singur, la o parte. Adica, s-
a dus in singuratate. Au venit oamenii si au zis, „Vrem sa fii imparat”. Si acuma, vreau sa va
spun un lucru. Sunt doua categorii de oameni care sunt de cele mai multe ori cei ce fac
lucrarile care nu trebuie:

1. Unii te critica prea tare

2. Si altii te lauda prea mult

Ambele categorii, spun asa: Lasa-ma Doamne singur. Voi nu? Aveti nevoie de critici? Aveti
nevoie de lingusitori? Mai bine singur. As vrea sa va mai spun un lucru ciudat- Ioan
12:24 Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă grăuntele de grîu, care a căzut pe pămînt,
nu moare, rămîne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă. Fiti atenti ce spune Biblia:
Daca grauntele de grau nu moare, ce se intampla cu el? Ramane singur. Pai, daca nu moare
ramane singur? Stai ca nu inteleg. Singur si daca nu mor, singur si daca mor? Da, zice
Dumnezeu. Ca nu e singuratatea mai rea decat aceea, sa ai langa tine oameni, care pur si
simplu, in viata, nu iti sunt prieteni. Atata lume se drogheaza. Se drogheaza cu multe
prietenii, se drogheaza cu multe relatii. „Oh, inca unul mi-a dat Like pe Facebook, inca un
prieten, acolo pe Facebook”. Tresare inima in tine. Te inconjori de oameni si stai in viata si
incerci sa raspunzi dorintelor lor, sa te conformezi dorintelor si spui, „Oh, eu fug de
singuratate si am multi oameni in jurul meu”. Si n-ai inteles un lucru. Ca atunci cand nu
accepti moartea intru Hristos, tu, de fapt, esti mai singur decat n-ai fost niciodata in viata.
Pentru ca singuratatea cea mai mare in viata e sa refuzi sa traiesti pentru ce vrea Dumnezeu
sa traiesti. Singuratatea cea mai grea in viata este sa fugi tot timpul de singuratate si
niciodata n-ai sa reusesti sa o birui. Pentru ca moartea singuratatii este: Sa iesi intru Hristos
la lumina, plin de rod. Ce face bobul de grau? Cand nu mai este el singur? Singur stau in
mormantul asta, singur stau in intuneric, plang aici si strig, nimeni nu ma vede, nimeni nu
ma aude in afara de Dumnezeu si cand este capatul singuratatii lui? Cand iese afara. Cum
iese afara? Cu rod. Si atunci se uita in stanga si in dreapta si zice: Ce rod, am rod! (43:00)
Cel mai bogat rod este sa se intoarca oamenii la Hristos, nu vei fii niciodata singur, caci vor
fii oameni care au ajuns la Dumnezeu prin tine.
3. Ultimul cost al rodirii este stramtorarea
Cum vi se pare ca e in pamant? Esti strans. 2 Samuel 22:5-7 Căci valurile morţii mă
înconjuraseră, şivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră; 6 legăturile mormîntului mă
înconjuraseră, laţurile morţii mă prinseseră. 7 În strîmtoarea mea, am chemat pe
Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi
strigătul meu a ajuns la urechile Lui. 2 Corinteni 4:8 Sîntem încolţiţi în toate chipurile,
dar nu la strîmtoare; în grea cumpănă, dar nu desnădăjduiţi; Te strange. Dar, ce se
intampla cand te strange?

 Bobul de grau, bietul de el, il ia si il pune in pamant.

 Prima data face cunostinta cu intunericul.
 Dupa care face cunostinta cu singuratatea.
 Dupa care face cunostinta cu stransul.

Te strange din stanga si din dreapta. Si cand incepe sa stranga, pocneste coaja exterioara.
Bobul de grau este invelit intr-o coaja. Si aia crapa si incepe germinarea. In momentul in
care e strans din toate partile, ori iese la iveala ce esti tu intru Hristos, ori ce esti tu intru firea
pamanteasca. Cand vin necazurile si ne strang si pamantul asta care suntem plantati ne
strange, plesneste coaja aia la suprafata si atunci ce iese afara? Biblia spune: Cine isi iubeste
viata o va pierde si cine isi uraste viata in lumea aceasta, o va pastra pentru viata vesnica.
Au venit filozofii. „Sunt cuvinte ciudate. Cum adica, sa-ti urasti viata? dar, ce suntem noi,
niste oameni care iubim cruzimea? Noi nu iubim viata?” Dar Biblia spune in felul urmator:
Voi iubiti ce nu merita iubit si nu iubiti ceea ce trebuie sa iubiti. Pentru ca, ce inseamna sa iti
urasyi viata? Sa te sinucizi, sa te omori, sa-ti faci rau? Sa fii cu tine, cum? Nu, nu asta
inseamna. Ce inseamna sa urasti viata? Sa ursati viata inseamna sa urasti toate lucrurile care
te despart de Dumnezeu.

As vrea in momentul asta sa-i spunem lui Dumnezeu asa: Doamne, ma cam strang
necazurile astea. La care Dumnezeu ne spune, „Pai, daca tu esti cam indaratnic. Nu vrei sa te
crapi. Tu cand vrei sa te crapi? Tu cand vrei sa se duca coaja aia care te tine?” „ca sa ce,
Doamne?” „Ca sa germinezi. Ca sa incepi sa incoltesti. Ca s devii fir care merge spre
suprafata.” Haideti, sa spunem in aceasta seara, „Ajuta-ma Doamne sa ma lepad singur
pentru ce este gresit. Era un proiect scolar, il faceam in fiecare an la o invatatoare. A-ti auzit
de furnica si de greier? Legenda greierului, care toata vara canta la chitara si furnica-i tot
spune, „Munceste, ma, munceste”. La care, el mai canta o serenada. La un moment dat, ce
vine? Iarna, crivatul, inghet. La care, bietul greieras bate in geam si spune, „Da-mi si mie un
bob. Da-mi si mie un graunte. Invatatoarea a zis, „Face-ti voi finalul acestei povestiri. Luati
povestea de unde bate greierul in fereastra si-i faceti voi finalul. La un moment dat, suna
Doamna invatatoare pe o mamica si-i spune, „Doamne, astazi, ceva absolut uluitor s-a
intamplat la scoala. Baietelul dumneavoastra a avut o incheiere pe care niciodata de cand
sunt wu in cadrul didactic nu am auzit-o. Zice, „Pur si simplu sunt uluita si trebuie sa
vorbesc cu dumneavoastra.” Mama, gata, deja era speriata. Ce s-o fi intamplat? Zice,
„Doamna, de regula, deja, incheierea pe care o facusera copiii a fost urmatoarea. Fie ca
furnica i-ar fi dat ceva graunte si i-ar fi zis, ‘Mai bagati bine mintea-n cap, invata lectia’. Fie
altii au avut o incheiere, ‘Ce sa-ti dau eu, ai fost puturos, lenes. Du-te vezi-ti de treaba’. Cam
astea sunt finalurile pe care copiii le-au spus. Dar, baiatul dumneavoastra a facut unul cu
totul si totul aparte. Copilul vostru a zis asa, ‘Furnica i-a dat greierasului tot ce avea si a
murit’. Si a desenat la sfarsit trei cruci.” Zice Doamna, „Ce reprezinta crucile alea?” Zice
mama, „Reprezinta scena rastignirii Domnului Isus. Am invatat copiii mei sa traiasca
daruind si daruinduse.” O familie crestina. Furnica a dat tot ce a avut si a murit. Si trei cruci.
Oare n-ar trebui sa se sparga crusta asta odata si odata? Ca sa putem rodi spre Dumnezeu
ceea ce trebuie sa rodim. Credeti ca Dumnezeu sta cu ciocanul si ne bate si Dumnezeu isi
gaseste placere? Dumnezeu sta si se uita si zice, „Vreau sa iasa la lumina ce am pus in tine.
Pentru asta, dau,”zice Dumnezeu, „Cat e nevoie”. Zice Iov, in Iov 6:11 La ce să mai
nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie? 12 Tăria mea
oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă? La care, Dumnezeu a zis, „Tu sa
raspunzi la asta. Ca daca-i de piatra iau un ciocan mai mare. Daca-i de arama si mai
puternic,” zice Dumnezeu. Tu alegi si as vrea in seara asta sa spunem, „Doamne, ajuta-ne, sa
ne lepadam de noi insine, de crusta asta, de invelisul asta si sa putem rodi intru tine.”

3. Care este folosul rodirii?

Zice Biblia ca noi trebuie sa rodim. V-ati pus vreodata intrebarea: De ce trebuie sa rodim?
Matei 3:12 Acela Îşi are lopata în mînă, Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria, şi Îşi va strînge
grîul în grînar; dar pleava o va arde într’un foc care nu se stinge.„ Dumnezeu are
granar. Tu si eu trebuie sa fim grau pentru ca asta Il strange Domnul in hambarul Lui. Langa
grau creste si pleava. Pleava este o planta care seamana teribil cu graul. Doar ca n-are rod.
Buruiana asta este identica cu graul. Dar ea nu are grau. Dumnezeu spune, „Daca tu vei fii
grau, care vei rodi,, te iau in hambar. SI daca vei fii pleava, te ard in foc. E scris lucrul
acesta. Si atunci, in seara asta, eu ce sa inteleg de la Dumnezeu? Ca Dumnezeu ma vrea sa
fiu grau.

Eu stiu ca in seara aceasta este posibil sa credem ca rodirea aceasta este dificila: Intuneric,
singuratate si stramtorare. Ce ar trebui sa facem? Ia intunericul, indeleste-te cu el, si spune
Lui Dumnezeu, „Ajuta-ma sa vad bine”. Ia singuratatea, da-o aliata ta, fa-o prietena ta pentru
ca tu o vei intelege catre cine trebuie sa te indrepti si ce trebuie sa faci cu viata ta. Eu vreau
sa am in viata mea rod. Si-mi doresc prieteni care sa fie rod. Si nu in ultimul rand, in aceasta
stransoare a pamantului s-ar putea sa se intample ceva. Ii zice Moise la Dumnezeu,
„Doamne, arata-mi slava Ta”. Si-i zice Dumnezeu, „Voi face sa treaca prin fata ta slava
Mea”. Si-i zice, „Vezi crapatura aia a stancii, pune-l acolo”. Si Moise a zis, „Cum sa stau
aici? E stramt”. Dar, cand a trecut Dumnezeu cu slava Lui, crapatura aia a fost prea larga
pentru el, pentru ca a simtit nevoia sa se duca mult mai adanc.

Vreau sa va intreb in aceasta seara: Nu a-ti bagat de seama ca in necazuri si stramtorari se

vede cel mai bine slava lui Dumnezeu? Cineva spunea ca a asistat la doua morti. Prima data
la un prieten care era bogat, care in timp ce era aproape sa-si dea sfarsitul, se uita de jur
imprejur tulburat, cu frica si spunea asa, „Va trebui sa plec de acasa”. Se uita la casa lui
frumoasa, „Va trebui sa plec de aici…” Acelasi om a zis ca a asistat la o moarte a unei femei
extrem de sarace. O femeie credincioasa, care, cand si-a dat sfarsitul, cu ochii stralucind
spunea, „Plec acasa”. Uneori in viata, diferenta o face o singura propozitie. Ori pleci de-
acasa, ori pleci acasa. In seara aceasta, mi-am dorit sa va spun un lucru. Noi trebuie sa
murim daca vrem sa aducem rod.

 Sa nu-ti fie frica de intuneric, ca Dumnezeu te asteapta acolo.

 Sa nu-ti fie frica de singuratate, ca fara calea aceasta niciodata nu vei rodi.
  Sa nu-ti fie teama ca esti strans si esti incoltit din toate partile. Esti pe cale sa lepezi
crusta asta cu care ai fost nascut si tu sa devii spic si sa te inalti spre lumina care nu se
va stinge niciodata.

Am o singura declaratie in aceasta seara. Am stat si am spus Domnului, „Nimic nu sunt. Un

strop de tina. Atat sunt Doamne. Dar, te rog, stropul asta de tina, ce-l modelezi in fiecare
zi… Nimic nu sunt, o trestie franta, dar prin mila lui Dumnezeu stau in picioare si eu si voi.
In seara aceasta, chem Biserica Betel si toti prietenii prezenti sa spunem asa, „Doamne,
ajuta-ma sa rodesc”. Am fost ingropati impreuna cu El, dar vreau sa va spun un lucru. Viata
zice, „Fugi, fugi de moarte.” Oamenii vor sa scape de mormant. Hristos spune, „Calea spre
viata e prin mormant. Vom iesi impreuna spre viata.” A fost o Duminica si Isus Hristos a
inviat dintre morti si a zis, „Legaturile mortii nu m-au putut tine. Mormantul nu m-a putut
tine.” Dar, in seara aceasta va spun, in numele Domnului Isus Hristos, „Nu va fie sete de
viata, in sensul lumesc. Fie-va sete de Dumnezeu si de rodire”.
Sărbătoarea recunoştinţei sau Fii mulţumitor lui Dumnezeu !

1 Corinteni 15.10 şi Exod 25.1-9

„Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar; să-l
primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă.
Iată ce veţi primi de la ei ca dar : aur, argint şi aramă; materii vopsite în albastru,
purpuriu, cârmâziu, pânză de in subţire şi păr de capră; piei de berbeci vopsite în roşu şi
piei de viţel de mare; lemn de salcâm ; untdelemn pentru sfeşnic, mirodenii pentru
untdelemnul ungerii şi pentru tămâia mirositoare ; pietre de onix şi alte pietre pentru efoda
şi pieptar.

Să-Mi facă un Locaş Sfânt, şi Eu voi locui în mijlocul lor. Să faceţi Cortul şi toate vasele
lui după chipul pe care ţi-l voi arăta”. (Exod 25:1 – 9)
Materialele cerute de Dumnezeu pentru construirea Cortului întâlnirii, făceau parte din toate
regnurile, (există în principal trei diviziuni ale corpurilor din natură): animal, vegetal și
mineral, (deşi la ora actuală există şi alte clasificări).
Prin Harul Lui Dumnezeu
sunt ce sunt,
am ce am şi
fac ce fac!
 A mulţumi înseamnă: „1. A exprima (cuiva) recunoștința sau satisfacția pentru o
manifestare de politețe, un dar, un bine etc. care i s-a făcut. 2. A răsplăti, a
recompensa pe cineva. 3. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. A
fi, a se socoti satisfăcut; a nu pretinde mai mult”.
 Mulţumit (în ebraică sensul este de bine, plăcut, bucuros).
 Recunoştinţa: „ … recunoaștere a unei binefaceri primite”.

Efeseni 5:20 „Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele
Domnului nostru Isus Hristos”.

Apostolul Pavel spunea: „Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-
a fost zadarnic ; ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu
care este în mine”. (I Corinteni 15:10)

ÎI sunt recunoscător Lui Dumnezeu pentru că prin Harul Lui:

I. Sunt ce sunt
„Domnul a vorbit lui Moise şi a zis… ”. (Exod 25:1)

Nu contează foarte mult

1. cine eşti,
2. ce eşti,
3. de unde eşti ci
contează ce devii, ce face Domnul din tine, unde / încotro te duce !

Apostolul Petru scria că: „Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor
trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe
el, va arde.
Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi,
printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în
care cerurile aprinse vor pieri, şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului?”
(II Petru 3:10 – 12)
Moise a fost cioban şi-a ajuns conducătorul poporului ! Fiecare credincios poate să se
gândească: Ce-am fost şi ce-am ajuns ?!
În Efeseni 2:10 „Căci noi suntem lucrarea [gr. poiēma, lucrare de artă sau
capodoperă] mâinilor lui Dumnezeu…”. (N.I.V)
Acelaşi cuvânt mai este folosit numai în Romani 1 : 20 unde apostolul Pavel scria că :
„În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd
lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în
lucrurile făcute [gr. poiēmasin] de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi”.
Ideea este aceasta : atunci când ai în faţă o lucrare de artă (o sculptură de exemplu) ştii că a
fost făcută de cineva şi nu a apărut la întâmplare, aşa pur şi simplu. Locul în care este
aşezată, materialul din care a fost lucrată, planul / modelul, manopera etc. toate acestea fac
parte dintr-o asemenea realizare. Aşa sunt şi capodoperele Lui Dumnezeu din natură, toate
creaţiile arată spre Creator !

II. Am ce am …
„ … să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de
inimă …”. (Exod 25:2)
 I Tesaloniceni 5:18 „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile ; căci aceasta
este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi”.
 În Evrei 13:5 scrie : „Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El
însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi”.

Ce ne dă Dumnezeu?
Dumnezeu ne spune ce să facem cu ce avem, iar omul lui Dumnezeu, ascultă pas cu pas fără
să-şi facă griji, de unde vor veni banii şi ce se va face el pentru că nu are … etc.!
În cazul credincioşilor conta nu doar ce dădeau, ci şi cum dădeau, cu ce atitudine a inimii.
Acolo numai Domnul vedea… şi omul Lui. Lui Moise Dumnezeu i-a cerut: „Vorbeşte
copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da
cu tragere de inimă”. (Exod 25:2)

Important de reamintit este că ei erau foştii robi, care nu aveau mare lucru, înainte de-a pleca
din Egipt. „Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer”. (Evanghelia după Ioan 3:27)

Întrebarea este: Ce pot avea în viaţă?

1. Prosperitatea sau chiar bogăţia. Proprietăţile materiale.
Dăruitorul (sau darnicul) este omul care ştie să strângă dar ştie să şi dea. Atenţie : zgârcenia
nu face parte din Roada Duhului !

David spunea: „Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de
bunăvoie? Totul vine de la Tine şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem … Doamne
Dumnezeul nostru, din mâna Ta vin toate aceste bogăţii pe care le-am pregătit ca să-Ţi
zidim o Casă Ţie, Numelui Tău celui sfânt, şi ale Tale sunt toate.
Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi inima şi că iubeşti curăţia de inimă ; de aceea Ţi-am
adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele şi am văzut acum cu bucurie pe
poporul Tău care se află aici, aducându-Ţi de bunăvoie darurile lui”. (I Cronici 29:14, 16 –
17)
Ce a dat David ? „Împăratul David a zis întregii adunări : „Fiul meu Solomon, singurul pe
care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, şi lucrarea este însemnată, căci Casa
aceasta nu este pentru un om, ci este pentru Domnul Dumnezeu.
Mi-am întrebuinţat toate puterile să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu
aur pentru ceea ce trebuie să fie de aur,
argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint,
aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă,
fier pentru ceea ce trebuie să fie de fier şi
lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn,
pietre de onix şi
pietre scumpe de legat,
pietre strălucitoare şi de felurite culori, tot felul de pietre scumpe şi
marmură albă multă.
Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu
aurul şi argintul pe care-l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa Sfântului Locaş :
trei mii de talanţi de aur [110 tone], de aur de Ofir, şi
şapte mii de talanţi [260 de tone] de argint curăţat, pentru îmbrăcarea pereţilor clădirilor,
aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur, şi argintul pentru ceea ce trebuie să fie de argint
şi pentru toate lucrările pe care le vor face lucrătorii. Cine vrea să-şi mai aducă de
bunăvoie astăzi darurile înaintea Domnului ?” (I Cronici 29 : 1 – 5)
În capitolul I Cronici 22: 14 scrie despre tot ce a pregătit David mai înainte : „Iată, prin
străduinţele mele, am pregătit pentru Casa Domnului
o sută de mii de talanţi de aur [3.750 de tone],
un milion de talanţi de argint [37.500 de tone] şi
o mulţime de aramă şi de fier care nu se poate cântări, căci este foarte mult ; am pregătit,
de asemenea,
lemne şi
pietre, şi vei mai adăuga şi tu”.
Pentru a vedea cât a dăruit David vom nota că în data de 15octombrie 2016, preţul aurului
era următorul:
Aurul de 14 k: un gram valorează 104 lei / 23,58 euro.
104.000 de lei costă un kg, adică 23.580 euro.
2.358.000 de euro costă o tonă de aur.
259.380.000 costă 110 tone. Deci aproximativ 260 de miliarde de euro costă 110 tone de
aur.
88.425.000.000 valorează 3.750 de tone de aur, adică 88 de mii de miliarde de euro.
Aurul de 24 k: un gram de aur valorează 164 lei sau 36,52 euro şi acesta ar fi preţul pentru
ceva ce seamănă cu aurul de Ofir !
La unii Dumnezeu le-a dat lucruri, la alţii înţelepciune, sau daruri ale Duhului Sfânt, la alţii
le-a dat iscusinţă, îndemânare etc., dar fiecare a avut ceva de la Dumnezeu !
2. Sărăcia. Este şi ea tot un dar de la Dumnezeu, la fel de bun ca bogăţia.
Ce a fost David? Păstor. A trecut prin momente în care nu a avut nici măcar pâine, sau apă
de băut! Să ne amintim două exemple :
I Samuel 21:1, 3 – 6 scrie: „David s-a dus la Nob, la preotul Ahimelec …”. L-a întrebat :
„Acum ce ai la îndemână? Dă-mi cinci pâini sau ce se va găsi.” Preotul a răspuns lui
David : „N-am pâine obişnuită la îndemână, ci numai pâine sfinţită, doar dacă oamenii tăi
s-au ferit de împreunarea cu femei!” David a răspuns preotului : „Ne-am ferit de
împreunarea cu femei de trei zile de când am plecat, şi toţi oamenii mei sunt curaţi ; de
altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfinţită negreşit azi de acela care o va face.”
Atunci preotul i-a dat pâinea sfinţită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea pentru
punerea înainte, care fusese luată dinaintea Domnului, ca să fie înlocuită cu pâine caldă, în
clipa când luaseră pe cealaltă”. Nu este exclus ca ei să nu fi mâncat de trei zile, din moment
ce-a apelat la această soluţie!
I Cronici 11:15 – 17 scrie despre David că era: „ … pe stâncă, în peştera Adulam, când
tabăra filistenilor era în valea refaimiţilor. David era atunci în cetăţuie, şi o ceată a
filistenilor era la Betleem. David a avut o dorinţă şi a zis: „Cine-mi va aduce apă de
băut din fântâna de la poarta Betleemului ?”
Părul de capră. Pentru construirea cortului Moise a primit ce-au dat oamenii. Cine-a avut
doar păr de capră, a dat păr. Alţii au avut lemn de salcâm, (dar era de dimensiuni foarte
mari). Întrebarea este : Ce făceau cu el prin pustie ? Sau îl găseau acolo ? Un gând este că :
Nu trebuie să te pui cu hobby-urile oamenilor, că nu poţi ştii de exemplu ce colecţii au prin
casă şi îi poţi judeca greşit … poate că Dumnezeu le-a dat îndemnul să strângă păr de
capră de exemplu, dar în viitor nu poţi ştii niciodată dacă ceea ce-au strâns ei nu va fi strict
necesar pentru viaţa Bisericii.
Să ne amintim şi de văduva care a dat doi bănuţi, au prins foarte bine şi nu au fost refuzaţi.
Luca a notat că : „Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut pe nişte bogaţi care îşi aruncau darurile
în vistierie. A văzut şi pe o văduvă săracă, aruncând acolo doi bănuţi. Şi a zis :
„Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi ceilalţi ; căci toţi
aceştia au aruncat la daruri din prisosul lor; dar ea a aruncat, din sărăcia ei, tot ce avea ca
să trăiască”. (Evanghelia după Luca 21:1 – 4)
Principiul Biblic este : „Ea a făcut ce a putut”. (Evanghelia după Marcu 14:8)

3. Perioadele de lipsuri materiale

„Iată popasurile copiilor lui Israel care au ieşit din ţara Egiptului, după oştirile lor, sub
povăţuirea lui Moise şi lui Aaron. Moise a scris călătoriile lor din popas în popas, după
porunca Domnului. Şi iată popasurile lor, după călătoriile lor”. (Numeri 33:1 – 2) Un popas
a fost făcut la Aluş : Simţirea lipsei.(v. 13 – 14)

A. Acolo se stă uneori din cauza alegerilor greşite. Aşa a fost în viaţa fiului risipitor. Scrie
despre el că : „După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a
început să ducă lipsă”. (Evanghelia după Luca 15:14)

B. Alteori omul este încercat !

Un exemplu pentru noi este Iov : „ … şi a zis: „Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi
gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat – binecuvântat fie
Numele Domnului !” (Iov 1:21) Dar noi ştim mai mult : Fraza întreagă este : Domnul a dat,
Domnul a luat (dacă Dumnezeu nu îngăduie nu ni se ia nimic) dar Domnul va da
dublu! „Domnul a adus pe Iov iarăşi în starea lui de la început, după ce s-a rugat Iov
pentru prietenii săi. Şi Domnul i-a dat înapoi îndoit decât tot ce avusese”. (Iov 42:10)
Simţirea lipsei este unul dintre popasuri în drumul spre Ţara Promisă ! „Au pornit din Dofca
şi au tăbărât la Aluş. Au pornit din Aluş şi au tăbărât la Refidim, unde poporul n-a găsit
apă de băut”. (Numeri 33:13 – 14)
Un semn al încercării, care apare şi la Iov şi în cazul poporului evreu este faptul că omul va
avea câteva necazuri, care vin peste omul respectiv unul după altul, asemenea valurilor :
„Un val cheamă un alt val, la vuietul căderii apelor Tale ; toate talazurile şi valurile Tale
trec peste mine”. (Psalmul 42:7)

C. Etalonul este binecuvântarea :

„Domnul este păstorul meu : nu voi duce lipsă de nimic”. (Psalmul 23:1) În Psalmul 34:10
scrie despre cei care au forţă şi autoritate şi totuşi prin puterea lor nu pot rezolva problemele,
aşa că:
„Puii de leu duc lipsă şi li-e foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de niciun
bine”.

III. Fac ce fac.

„Să-Mi facă un Locaş Sfânt, şi Eu voi locui în mijlocul lor … Să faceţi Cortul şi toate
vasele lui după chipul pe care ţi-l voi arăta”. (Exod 25:8 – 9)
În Coloseni 3:17, apostolul Pavel îi învăţa pe creştini cu ce mentalitate să lucreze: „Şi orice
faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus şi mulţumiţi, prin
El, lui Dumnezeu Tatăl”.
Pentru a face Cortul Întâlnirii (sau o clădire / o construcţie) deoarece Dumnezeu le-a cerut
acest lucru, aveau nevoie să parcurgă câteva faze din acest proces :
faza de proiectare. Le trebuia un plan, (aceasta însemnând şi un arhitect);
faza de strângere a fondurilor necesare, fiindcă aveau nevoie de materialele de
construcţie;
faza executării construcţiei. Aici se punea problema oamenilor pricepuţi în câteva domenii
diferite, dar le trebuia şi un şantier cu facilităţile respective, (pentru prelucrarea materiei
prime din care aveau să facă produsul finit de care aveau nevoie). Le trebuia firma care să
aducă planul de pe hârtie în lumea reală: să facă lucrarea!
Atunci când este voia Lui Dumnezeu să se facă un anumit lucru, toate celelalte sunt
amănunte … şi proiectul şi banii şi firma de construcţie!

CONCLUZII:
Care este ideea principală a textului?
Dumnezeu are o voie a Lui.
Ea se va face, deoarece noi suntem doar pentru o vreme, dar zidirea Bisericii o face Domnul
Isus, Cel Veşnic. El dă şi voinţa şi înfăptuirea: „Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în
voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea”. (Filipeni 2 : 13)
Proiectul, oamenii şi resursele spirituale şi materiale / fondurile Îi aparţin Domnului Isus :
„ … voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui”. (Evanghelia după
Matei 16 : 18)
În încheiere o ilustraţie din viaţă. Luna trecută (într-o zi din septembrie 2016), am răsturnat
de pe birou pe jos (pe mochetă), o cană cu apă, pe care nu am observat-o …
M-am aplecat să o ridic … pe ea scria : „Mulţumesc !” Aşa este un adevărat creştin.
Indiferent de ce i se întâmplă, el este presetat să mulţumească pentru toate lucrurile !
„Mulţumiţi Lui Dumnezeu pentru toate lucrurile … !”.