Aplicatia 2 DP an II Master CPTSB

Pentru masurarea fenomenelor economice, sitemelor fizice si de piata, s-au cautat metode matematice de
comensurare. Prin extragerea concluziilor din analiza informatiilor detinute sau obtinute, prin gruparea datelor,
stabilirea distributiilor de frecventa, utilizand tehnici statistice. Problema cheie este de a sti sa ne apropiem si ulterior sa
cunoastem acele parti esentiale pentru un sistem luat in studiu. Aceasta apropiere de fenomene are loc prin operatia de
masurare, care exprima procesul de exprimare simbolica, parametrica sau nu, a gradului in care un fenomen sau sistem
fizic poseda o anumita caracteristica sau proprietate. Instrumentul cu care se realizeaza aceste masurari se numeste
scala, iar metodologia de intocmire a acestora se numeste scalare a fenomenelor. Deci, metoda ce a mai utilizata este
scalarea, prin utilizarea unor scale, si anume:
1. Scala nominala – neparametrica, purtatoare saraca de informatii in care subiectii cercetati sunt clasati in mai
multe grupe, pe cat posibile omogene d.p.d.v.al caracteristicii scalate, fara apute realiza o cat de mica ordonare a
subiectilor. Acest tip de scala permite clasificarea subiectilor studiati in doua sau mai multe grupe, diferentierea
realizandu-se in functie de proprietatea, caracteristica ce a fost scalata: atitudinea, preferinta etc.
2. Scala ordinala – ordoneaza (ierarhizeaza) obiectele sau conceptele dupa un anumit criteriu (diferite produse
pot fi ordonate dupa potentialul lor de cumpararte) si au ca scop masurarea atitudinii, perceptiile, reactiile,
convingerile, preferintele subiectilor fata de un anumit obiect (produs) sau serviciu (ordonarea acestora).
3. Scala interval – folosita pentru masurarea atitudinilor si reflecta nu numai ordinea obiectelor (produselor),
dar si marimea distantei dintre ele, functie de un anumit atribut sau criteriu, adica la intervale egale (are aceleasi
proprietati cu scala metrica, cu excetia unitatii originii ( zeroului)).
4. Scala metrica – utilizata in majoritatea cazurilor de masurare si cuprinde toate avantajele celorlalte scale si
are origine unica si permite multiplicari.
Exista doua tehnici de scalare:
a) TS prin care datele ordinale permit utilizarea scalelor interval, si cuprinde: metoda comparatiilor perechi de
sortimente sau marci, metoda ierarhizarii pe ranguri, metoda selectionarii pe categorii de obiecte (produse);
b) TS care permite estimarea directa a valorilor de pe scala, si cuprinde: diferentiala semantica, scala Likert,
scalarea cu suma constanta si metoda lui Fishbein-Rosenberg.
Ex 1. În cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000+10z (z- este nr de ordine din grupa) persoane, opinia
utilizatorilor unui anumit produs despre designul, fiabilitate, pret si ambaljul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei
diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:
Opinia foarte favorabila favorabila nici-nici nefavorabila forte nefavorabila
Nr. persoane/ desing 450 +2z 312+2z 145+2z 46+2z 47+2z
Nr. persoane/ fiabilitate 216+2z 328+2z 196+2z 171+2z 89+2z
Nr. persoane/pret 344+2z 412+2z 123+2z 68+2z 53+2z
Nr. persoane/ambalaj 82+2z 95+2z 439+2z 275+2z 109+2z
Care este scorul mediu exprimând opinia esantionului despre cele 4 atribute (design, fiabilitate, pret, ambalaj)
produsului respectiv si criteriul de alegere?
Rezolvare: Diferentiala semantica – reprezinta metoda de scalare cu ajutorul careia subiectii studiati se plaseaza intr-o
zona bipolara, ale carei extreme corespund unor adjective antonime.
Se acorda fiecarui situatii (adjective antonime) un punctaj (o nota), cu mentiunea ca situatia cea mai buna are nota cea
mai mare si cea mai rea nota cea mai mica si se calculeaza scorul:
SD= [(450+2z)x5+(312+2z)x4+(145+2z)x3+(46+2z)x2+(47+2z)x1]/(1000+10z) = …
Ex. 2. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de amortizoare, notate cu A, B, C, se utilizeaza
scala cu suma constanta. Respondentul repartizeaza 100 puncte, în functie de preferintele sale, astfel: 1) Marca A-65,
Marca B35; 2) Marca B-25, Marca C-75; 3) Marca A-85, Marca C-15.
Scorul calculat, pentru fiecare marca, în ordinea A B, C este:
Rezolvare: Metode de scalare cu suma constanta – se bazeaza pe compararea perechilor, care au obtinut scoruri diferite,
in cazul acordarii unei sume constante ponderii fiecarei perechi de produs.
MA = (65+85)/3 = …..
Ex. 3 In cadrul unei anchete selective de piata desfasurata pe un esantion de 1200+10z personae, s-a utilizat scala lui
Likert. Fata de cele trei attribute ale uni produs X (Pret, Fiabilitate si Design), distributia opiniilor celor 1200+10z
subiecti intervievati a fost urmatoarea:
Opinia Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
Nr. persoane/ desing 317 +2z 482+2z 276+2z 96+2z 29+2z
Nr. persoane/ fiabilitate 279+2z 391+2z 382+2z 84+2z 64+2z
Nr. persoane/pret 126+2z 270+2z 174+2z 272+2z 358+2z
Sa se determine scorul obtinut de fiecare caracteristica a produsului, criteriul de alegere a produsului, precum si
determinarea scorului global.
Rezolvare: Scala lui Likert – presupune utilizarea unei scale de tipul ordinal. Metodologia consta:
- alcatuirea unui set de intrebari pe baza carora intervievatul markeaza pe scala pozitia sa;
- totalizarea scorului pentru fiecare ,caracterisitca in parte.
SP = [(317+2z)x(+2) +(482+2z)x(+1)+( 276+2z)x(0)+( 96+2z)x(-1)+( 29+2z)x(-2)]/(1200+10z) = ....