Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 1

Securitatea colectivă= un grup de state care incearca să prezerveze pacea și să se opună agresiunii in
rel int. Această incercare de a prezerva pacea si de a se opune agresiunii se pot realiza prin mijloace
politice, inclusiv pe bază de contract adica tratat, fără a exista angajamente de securitate intre
participanții la sistem, adică fără ca tările din sistemul de securitate colectiva să isi acorde reciproc
garantii de securitate.- Liga Națiunilor-exemplul clasic+ tratatul Nato de la Washington.

Cand semnai tratatul de pace de la versailles, semnai si pactul soc nat.Daca atacai pe un membru,
toti trebuiau sa intervină, trebuiau să elimine relatiile de orice fel cu cel ce atacă. (muschetarii, 1 pt
toti, toti pt1).O abordare inexactă, cine vrea sa intervină, să intervină.

Apărarea colectivă= este un grup de state care isi propun să prezerveze pacea si să actioneze
impotriva agresiunii. Această intreprindere se realizează de data asta prin angajamente reciproce de
securitate prin care tările isi conferă unele altora garantii de securitate pe bază de contract , adica
tratat, constrângător juridic. (tratatul de la bruxelles 1948-spune exact ce faci, o obligativitate să
ajuti cu toata puterea ta partea atacată. Nato te ajută doar cât crede necesar, nu esti obligat cu
nimic. Asadar cele mai mari garanții de securitate le oferă tratatul de la bruxelles). Nato e apărare
colectivă.

Consiliul de Securitate al ONU decide daca a fost o agresiune si cine este agresorul.

Garanția de securitate are doua compunente. Una principială nu iti identifică garanția, doar
principiul unul pt toti si toti pt unul dar nu se actionează, una substantială care spune ce trebuie să
facă aliații tăi,ce fac ei efectiv.

Curs 2

La sf celui de la 2 lea război. Europa in ruine, germania distrusă, si apare un pericol fara precedent in
acest spațiu, anume marea putere sovietică. Ea este fără rival la acea vreme, nimeni nu o poate opri.
Va avea loc acordul procentajelor de la Moscova, în care cele două mari puteri isi impart sferele de
influenta in europa.La acel moment armata rosie ocupase deja romania deci acea 10 la suta influenta
americana in romania nu era posibilă.Nu era pericolul reprezentat doar de armata rosie ci si de
diversiunea comunista interna, deoarece atunci cand are loc pactul ribbentop molotov, comunistii
primesc ordin sa actioneze pentru ajutorul germaniei.La sf războiului comunistii se bucură de o
simpatie enorma in majoritatea statelor,la un pas de castigarea alegerilor in italia spre exemplu. = un
pericol extraordinar. Ceva trebuia facut, este aici nevoie să ne uitam la cele trei picioare ale unei
constructii politice in europa care puteau opri comunizarea europei doctrina trumpan, planul
marshall și nato- cele 3 paliere care au oprit comunismul in europa..

Doctrina Truman= proclamata pe 12 martie 1947 cand presedintele american truman promite greciei
si turciei ajutor. El este in situatia de a lua masuri contra vidului de putere ce se instaurase in aceste
tari, din cauza ca MB nu mai are putere sa controleze zona si ele devin vulnerabile in fata sovieticilor.
El cere congresului să aprobe 400 de milioane de dolari către grecia si turcia. A doua chestiune care
se intamplă pentru a se crea o stabilitate economică si a apăra zonele de influentele interne sau
externe comuniste, planul Marshall.

P Marshall- 5 iunie 1947 care dezvăluie in congres planul său de reconstructie europeană- programul
care este lansat acum și prin care secretarul de stat anunta ca nevoile europei sunt cu atat mai mari
cu cat europa nu poate produce si propune această initiativa la care tarile din est nu se pot alătura.
In urma declansării planului, in unele tari din europa productia a juns la 100 la 100 din ceea ce fusese
productia antebelică in numai 5 ani, iar in 1952 practic productia europei de vest a depăsit nivelurile
de dinainte de război.

Acum europeni au nevoie de o alianta politica militara condusă de o tara capabilă sa ii infrunte pe
Sovietici- America. Primi pasi sunt facuti de europeni prin incheierea unor tratate.

1. Tratatul de la Dunkerque indreptat impotriva germaniei, intre Franta și MB, in anul 1947.
Germania nu era de fapt un pericol, era o tara decapitată. Garantia de securitate din acest tratat este
foarte puternică.

2.Tratatul de la Bruxelles din 1948- pune bazele Uniunii Occidentale, tratat pentru cooperare
economică, socială, culturală. Franta, Mb, Belgia, Olanda, Luxemburg. Era si un tratat de apărare
colectivă. Ei se puteau consulta asupra unui pericol care vine si din afara spatiului european sau in
cazul unei refaceri a politicii agresive gremane. Prin acest tratat ei arătau americanilor că vor un
astfel de tratat, ca ei sunt pregătiti să verse sange pentru a-si apăra patriile, valoriile, ca americanii
nu vor veni ca un pansament. Nu ii vor chema să rezolve singuri problema, ci vor lucra impreună.

Curs 3

1950- la un an după ce avea să se infiinteze nato asistam la izbucnirea razboiului dintre coreea de
sud si nord, iar in 1949 suntem in plină criză a berlinului, mai precis rusii blochează berlinul, practic
nu se mai permite aliatiilor occidentali să mai aprovizioneze berlinul de vest. In aceste conditii,
americanii instaurează cel mai mare pod aerian din istoria planetei pentru a oferi berlinului de vest
toate cele necesare supravietuirii. Din acest moment este evident că sovieticii nu vor putea fi crezuti
ca respectă intelegerile internationale.

Nato se infiintează in plin timp al blocadei berlinului, dar inca din 1947 evenimentele in europa de
vest evoluează spre probabilitatea unei confruntări intre cele două lumi.În 1948 are loc o lovitură de
stat la Praga cabd comunistii pun definitv si irevocabil mana pe putere. Prin celedouă tratate de mai
sus se pune presiunea pe administratie pentru a accepta o colaborare cu europa institutionalizată,
constientizată tot mai mult de administratia de la Washington si de congresmani. Politica
bipartizană- cand e vorba despre securitatea natională a americii ambele tabere politice colaborează
impreună (democrati si republicani). Astfel, in 1949 se incheie tratatul de la Washington, cel care
guvernează Nato. Pentur ca el să fie posibil, a trebuit ca senatul americii să voteze rezolutia 239,
introdusă chiar de senatorul Wanbănberg. Aceasta se referă la posibilitatea ca America să intre in
angajamente de securitate cu alte tări, care pânăla acel moment nu era posibilă.

!!!Organizatia antlanticului de nord este fondată de 12 membrii în aprilie 1949. 5 țări de la Bruxelles-
MB, FRANTA, OLANDA, BELGIA și LUXEMBURG. 2 din America DE Nord- SUA și Canada. 2 țări
Mediternaneene, sudice- ITALIA și PORTUGALIA. Ne uităm in Nord acum- Norvegia,
Danemarca,Islanda.

Astăzi are 30 de membrii cronologic. Prima extindere(1952) de după infiintare va avea loc intre două
tari care erau dusmani de moarte, Grecia și Turcia. A doua extindere in 1955 cu o țară foarte
importantă, anume Germania de Vest. A treia extindere în 1982, asupra unei țări care iesise din
dictatură- Spania. După prăbusirea comunismului, Nato continuă extinderea cu țări din sistemul
comunist. Prima in 1999, cu 3 țări din fostul lagăr comunist- Polonia, Cehia și Ungaria. Apoi in 2004,
cea mai mare extindere, 7 țări- Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, România și Bulgaria.
Ca urmare a summitului de la București, in 2009 se adaugă Albania și Croația.Două extinderi
individuale, Muntenegru in 2017 și Macedonia de Nord in 2020.

Tratatul de la Washington- de citit pe articole si de făcut un rezumat.

Pradoxul Nato- subiect la examen. = Desi Nato ca alianta are garantii de securitate foarte slabe(art.
5), nicioadată Stalin NU SI A PROPUS SĂ ATACE O TARA NATO. Chiar asa fiind, garanția foarte slaba,
mereu te poti intreba daca ataci o tara nato, ce fac americanii? Deci NATO a actionat ca descurajare,
iar cand Nato a fost atacat la 11 septembrie 2001, prin atacurile de la all traid center de către
teroristi, si nato nu a facut nimic. Dar a descurajat in istorie Uniunea Sovietică.

Curs 4 – perioada următoare infiintării NATO-structura și evolutia ei și derulări politice de


semnificație majoră in modul in care e gândită să funcioneze alianța politică-militară.

Consiliul Nord-atlantic ia decizii pe bază de consens(fiecare tara are drept de veto teoretic, deși
statele micute nu sunt tocmai egale celor mari), el este reprezentantul statelor prin impliarea
guverelor țărilor. El este in mod constant organul de conducere. Cea mai importantă componentă
civilă a organizației.

Comandamentele militare- 3 comandamente principale, cel mai important comandament fiind cel
condus de Saceur (Comandantul suprem al forelor aliate in europa) cu sediul la Shape, Belgia.
Întotdeauna Saceur este un general american, practic e vorba de comandantul fortelor americane
din Europa. Există si un comandament suprem aliat atlantic, condus de un comandant suprem aliat
atlantic (Saclant), cu sediul la NorFolk, Virginia, Sua. Al 3 lea comandament este un grup de
planificare regională Canada-Sua cu sediul la Arlington, SUA.Acesta va dispărea si in anul 2002, ca
urmare a evenimentelor din 11 septembrie, Comandamentul aliat suprem din europa devine
singurul com operațional si va primi numele de comandamentul operațiuni, seful său continuă să fie
Saceur. Comandamentul aliat atlantic se va numi de acum comandament aliat transformare si va fi
condus de aliatul comandament transformare (Sact). Pt ca alianta să se poate apăra de noile riscuri
care amenintau din acel moment alianța.Modificarea structurilor va continua si in viitor dar nu vor
mai modifica marile comandamente, ci structura piramidală, in felul acesta fiind infiintată o
Comanda pentru Atlantic la NorFlok in sensul dezvoltării unei capacităti operationale si in această
parte a aliantei + o subdiviziune a aliantei in Germania la ULM.

Există si un comitet militar, o structură unde se intâlnesc comandantii armatelor din statele
membre, se intrunesc la Bruxelles. Aceasta este structura militară a alianței.

Comitet de planificare a apărării,Grup de planificare nucleară, Secretarul General al


Nato(intotdeauna un european) teoretic un reprezentant al NATO. Primul secretar general Nato a
fost Lordul Ismei, britanic.

Saceur are la dispozitie forte de reactie versatile, nu sunt insă forte masive, de pildă fortele navale
masive din atlantic si mediterană. Există niste forme de actionare rapidă, eurocorpurile și niște forte
aeriene asa numitele forte de monitorizare a spațiunui aerian-AWACS.

Parlamentul Nato numit Adunarea Atlanticului de Nord in cea mai mare parte a existentei Nato. ATN
este o componentă parlamentară a sistemului nato in care sunt reprezentate parlamentele statelor
membre. Fiecare parlament national isi trimite acolo o delegatie, functionand pe bază de comisii. Ea
nu are rol de decizie nato.Aici se dezbat problemele esențiale.
Nato are rolul de a calma disensiunile dintre state. EX Turcia si Grecia, 2 tari care s-ar fi atacat
reciproc la acel moment realizează că pericolul sovietic este mult mai mare. Sau problema
pescuitului islandez cu cel britanic ,,royal navis,,.

Sistemul functionează pe bază de alocări de la bugetele țărilor membre. Americanii acorda cat
bugetul tuturor europenilor la un loc ba chiar mai mult.

In general doctrina de securitate a nato a urmat-o pe cea americana. Retalierea masivă fost prima
doctrină care provenea din doctrina americană de a opri extinderea comunistă prin toate mijloacele
la fiecare mică mișcare pe care acesta o face. Exercitiul Harmel- propune ca războiul să treacă pe
locul doi și prin dialog să se desensionez relațiile internaționale.

Curs 5- doctrina de securitate nato in timpul războiului rece si după prăbușirea comunismului in
Europa.

Imediat după războiul mondial 2,doctrina de securitate a nato urmează filozofia SUA. SUA e tara care
dă putere alianței prin puterea ei militară,orientarea strategică, filozofia politică+ doctrina de
securitate. Din acest moment există o putere căreia nu i se mai poate opune nimeni-puterea
nucleară pe care o bună bucată de vreme Americanii sunt sigurii care o dețin, urmați mai apoi de
sovietici. America detine jumatatea din produsul intern brut al planetei la finalul războiului, nefiind
răpusă de către acesta. În acest context, ei dezvoltă o strategie, filozofie, ei gândind un sistem de
zăgăzuire al comunismului, asa-numitul ,,conteinment,,.George Keinnen este cel care redactează
această filozofie conform căruia comunismul trebuia oprit. Conteinement-ul în perioada 1945-1962
coincide cu prectica si politica asa numitei diplomatie constrângătoare.Diplomatia constrângătoare=
folosirea armelor ca politică diplomatică.Aceasta are si o componentă maximă-brincmenshipul
(politică de margine= nu vom ceda niciun cm in fata comunismului la scara planetară chiar daca asta
ne va impinge la marginea prăpastiei, adică război nuclear). Politica de zăgăzuire se vede si in
doctrina NATO prin doctrina masive retaliation.

Incepâand cu anii 1962 până la inceputul anilor 1980 avem o nouă strategie americană, pentru că nu
va mai fi singura care deține arma nucleară (Us, Franța, MB si China), avem o dispersie a armei
nucleară la nivel global. Această perioadă este numită descurajarea reciprocă= nimeni nu va folosi
arma nucleară impotriva adversarului pt ca va fi lovit la rândul său. Aceasta politică se bazează pe
capabilitatea de a-doua lovire(strategie)= america ar detecta arma atomica a urss ului si ar trimite
aceeasi cantitate la randul său prin submarine, nave, etc. În această schemă de descurajare reciproca
exosta o formulă care exprimă și mai bine această stare de fapt, anume M.A.D (mutual assured
distraction)= distrugere mutuală asigurată, adică nu există învingători in războiul nuclear. Asta se
intamplă in anii 60-70 atunci cand incep să fie intitiate marile programe de control al armamentelor
strategice. Prime acorduri se realizează in 1972 și 1979, asa numitele Salt (sare), convorbiri pentru
limitarea armamentelor strategice între SUA și US. 1990- acordul START înseamnă convorbiri pt
reducerea armamentelor strategice, in 1991 si 1993 după dispariția URSS.În primă faza era vorba de
eliminarea unui număr de armamentelor strategice.

1968- tratatul pentru nepoliferare nucleară prin care țările care aderă acceptă să nu folosească și să
nu dețină arma nucleară. Tot acum se negociază tratate pt reducerea fortelor armate conventionale,
cum ar fi CFE în 1990 la care participă URSS, 16 țări NATO si cele de la Varșovia. Se stabilesc limite
pentru categoriile de armament în functiile de nevoile ei strategice. Chiar există un tratat de cer
deschis- tările au dreptul să inspecteze din aer armatele altor țări.
1972- se semnează un tratat pt reducerea sistemelor pt lansarea rachetelor.

1978?-INF reducerea fortelor militare nucleare intre USA ȘI Us- eliminarea din europa a tuturor
rachetelor cu rază medie de actiune.-americanii se retrag acuzandu i pe rusi că il incalcă.În esență,
asistăm la o serie intreagă de acorduri pt controlul armamentelor pe premiza că nu este nevoie de
atata armamament pt a asigura descurajarea reciprocă.

După RB există o perioadă imediat după 1990 când observăm demantelarea sistemului de aliante din
vest și mentinerea aliantei N atlantice in est, care este mentinută chiar după disparitia inamicului
principal-URSS.

1991- La roma, Consiliu Nord Atlantic, Summit cu sefii de state si de guvern, se adoptă un nou
concept strategic. Acesta este o elaborare în plan tehnic si conceptual prin care nato se pozitionează
in asa fel in raport cu inamicul pt a apăra integritatea țărilor pe care le apără. Tocmai pt a demonstra
că rusia nu e un inamic, acest concept de la Roma este public. În acest concept de la Roma aliații
stabilesc că nu mai există un pericol pt securitatea loc pentru că nu mai există posibilitatea de a fi
atacati de Uniunea Sovietică. Riscurile sunt acum altele. Riscurile sunt multilaterale și greu de prezis.
Acestea sunt mai putin probabile din agresiuni, ci din dificultăți serioase economice si politice sau
agresiuni etnice sau teritoriale. El ne spune că nu ne va ataca nimeni, URSS, dar vor exista crize
interetnice, conflicte interne.

Nato se reinventează, ea se va ocupa de acum incolo si de gestiunea crizei. 1992- Oslo, Nato decide
să desf operațiuni de gestiune a crizelor.

Conceptul strategic se raportează la forte militare integrate care să fie mai mici, mai mobile, mai
flexibile și mai adaptate la situații. Nu mai sunt armele nucleare o problemă pt ca inamicul principal a
dispărut.

Țările foste comuniste doreau acum să intre in NATO dar rusia ar fi văzut asta ca un atac asupra ei
daca i-ar fi acceptat. Asadar dezvoltă doctrina Rusia first asadar nato isi crează relații cu tări foste
comuniste prin infiintarea cosiliului de cooperare nord atlantic (NACC). Acestă primă formă de
comunicare dintre Nato si fostele țări comuniste se intruneste prima oara în decembrie 1991 pe
cooperare pe probleme de securitate, participau la misiuni de menținere a păcii, se ocupau de
reforma apărării in țările din est, relațiile civili-militari, probleme de protecția mediului.

1994- are loc un summit la Bruxelles unde se adoptă 3 chestiuni f important. Se adoptă parteneriatul
pt pace. țările din europa centrală și de est voiau să intre in nato cu orice pret si fiind amanați de
nato, deveneau nervoase și americani vor crea acest parteneriat pentru pace care face ca consiliul de
cooperare să dispară. Diferența dintre cele două este că acum Nato plătește țărilor membre
costurile.

- Se adoptă ESDI care inseamnă indentitatea europeană de securitate și apărare care pornește
din faptul că americanii au solocitat ca europeni să aibă o mai mare contribuție la Nato, la
bugetl apărării. Uniunea Europei Occidentale este urmasa Europei Occidentale, ea se va
dezvolta ajumgând la 10 membrii care sunt atat nato cât și a comunităților europene.
Această organizatie se va implica în misiunile de menținere a păcii in Europa in cazul in care
americanii nu mai voiau să se implice pe continent. Se transferă capabilități de la Nato spre
UEO pentru a putea face față. (cjtf – forte combinate mulinaționale interaro)

S-ar putea să vă placă și