MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Str. Universității nr.16, 700115, Iași, România

www.umfiasi.ro

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRIGORE T. POPA” IAȘI
1.2. FACULTATEA MEDICINĂ: MEDICINĂ PREVENTIVĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATE
1.3. DISCIPLINA: ISTORIA MEDICINEI
1.4. DOMENIUL DE STUDII: SĂNĂTATE
1.5. CICLUL DE STUDII: LICENȚĂ
1.6. PROGRAMUL DE STUDII: MEDICINĂ - LIMBA ROMÂNĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei: ISTORIA MEDICINEI
2.2. Titularul activităților de curs: Șef lucrări dr. Richard CONSTANTINESCU
2.3. Titularul activităților de seminar: Șef lucrări dr. Richard CONSTANTINESCU
2.4. 2.5. 2.6. 2.7.
Anul de I Semestrul II Tipul de C2 Regimul Obligatoriu
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore/semestru de activitate didactică)

3.1. Nr. ore pe 4 din care: 2 3.3. seminar 2
săptămână 3.2. curs
3.4. Total ore din care:
din planul de 28 3.5. curs 14 3.6. seminar 14
învățământ
Distribuția ore
fondului de timp
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 7
și pe teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri 3

FACULTATEA DE MEDICINĂ
+40 232 301 615 tel / +40 232 301 633 fax

pagina 1 din 4
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activități 2
3.7. Total ore de studiu individual 22
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiții
4.1. de curriculum Nu e cazul
4.2. de competențe Nu e cazul

5. Condiții
5.1. de desfășurare a cursului Nu e cazul
5.2. de desfășurare a seminarului Nu e cazul

6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionale
(exprimate prin cunoștințe și panoramă a istoriei medicinei – peisaj eclectic ce găzduiește o
abilități)
Competențe transversale
(de rol, de dezvoltare
profesională, personale)
După finalizarea cursului și a seminariilor studenții vor avea o
diversitate importantă de abordări, dezbateri și analize privind: rostul
istoriei medicinei; istoria medicinei sau istoria îngrijirii sănătății?;
istoriografia medicală; reducționismul istoriografic; versiunile
trecutului medical; distorsiuni și falsificări în istoria medicinei; istoria
erorilor medicale; trecut trăit versus narațiune; istorie a medicinei
versus istorie în medicină; istoric și medic – coabitare, colaborare sau
ignoranță?; interdisciplinaritate; cercetare științifică; istorie
academică vs vulgarizare istorică.
Istoriografia, în special cea medicală, trebuie să fie capabilă adreseze
studentului noi întrebări, să identifice noi direcții și să se adreseze
unei audiențe noi și dinamice; să se treacă dinspre o abordare
factologică înspre explorarea mentalităților, istoria ideilor, de la efort
cognitiv spre atitudine.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general
7.2. Obiective specifice
Însușirea capacității de investigație, analiză și interpretare a unor
teme și problematici cât mai complexe referitoare la istoria
medicinei.
Istoria medicinei reprezintă o componentă formativă a studiilor
medicale. Studentul va fi capabil să înțeleagă și să utilizeze modurile
în care textul istoric recuperează trecutul medical; studierea de surse
scrise, vizuale și complementare pentru înțelegerea iatroistoriei.

8. Conținuturi
8.1. Curs Metode de predare Observații
1. Experiența bolii și a vindecării: perspective istorice și prelegere, dialog prezentări
socio-culturale video, power-
point pentru
stimularea
exercițiului
reflectiv

pagina 2 din 4
2. Înțelepciunea anticilor – până la anul 700: vindecători idem idem
și herbaliști; zorii chirurgiei; șamanism; medicina în
Egiptul antic; secretele mumiilor; medicina în China,
Grecia și Roma antică; Hipocrate și Galen
3. Medicina anilor 700-1800: epoca de aur a medicinei idem idem
islamice; medicina medievală; ciuma; revoluția anatomiei;
chirurgii-bărbieri; descoperirea circulației; microscopul;
vaccinarea; spitalul modern; homeopatia
4. Medicina științifică – 1800-1900: stetoscopul; idem idem
instrumente de diagnostic; epidemiologia și sănătatea
publică; anestezia; revoluția microbiologică; nașterea unor
specialități medicale
5. Era specializării și promisiunile prezentului – 1900- idem idem
prezent: Sigmund Freud; EKG; tratamentul sifilisului;
diabetul și insulina; războaiele și dezvoltarea medicinei;
penicilina; poliomielita; structura ADN; cancerele; TC și
rezonanța magnetică nucleară; transplantul; telemedicina
6. Istoria medicinei în texte literare lectură critică dezbatere
7. File din istoria medicinei românești; foto-, fono- și prelegere, dialog proiecții foto &
videoteca medicine românești video
Bibliografie
Radu Iftimovici, O istorie universală a medicinei românești, Editura Academiei Române, București,
2008
Ionela Florina Iacob, Sănătate, boală, vindecare. O perspectivă socio-culturală, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2013
V.L. Bologa, G. Brătescu, B. Duțescu, Șt. M. Milcu, Istoria medicinei românești, Editura Medicală,
București, 1972
Victoria Sweet, Medicina lentă. Calea spre vindecare, Editura Publica, București, 2018
Rebeca Skloot, Viața nemuritoare a Henriettei Lacks. Povestea femeii care a schimbat medicina
secolului XX, Editura Publica, București, 2018
Katharina Vestre, Cel dintâi mister. Povestea ta – dinainte de a te naște, Editura Publica, București,
2018
Ed Young, Cuprind mulțimi. Miliardele de microbi din noi și felul în care ne modelează viața, Editura
Publica, București, 2017
Ion Horațiu Crișan, Medicina în Dacia: de la începuturi până la cucerirea romană, Editura Dacica,
București, 2007
8.2. Seminar Metode de predare Observații
1. Limbajul și scrisul medical; terminologie prezentare, lucru în echipă vocabularul
medicală populară tehnic & stilul
personal
2. Muzeologie, paleografie, arhivistică, heraldică, vizite la Muzeele UMF Iași, aplicații
numismatică și medalistică medicală proiecții practice
3. Reprezentări istorice și metaforice ale bolilor în analiză pe text, de la gest la text
literatură dialog
4. Femeia în istoria medicinei; rolul minorităților în grup de lucru mixt mentalități &
istoria medicinei românești discriminare
5. Evoluția construcțiilor spitalicești; tipuri de proiecții, ideea, concepția
spitale; modele istorice; arhitectură și design în analiză de teren și realizarea
medicină; medicii și arhitectura unui concept
6. Eroare, descoperire, creativitate și inovație în problematizare, stimularea
medicină exerciții de reflecție creativității
7. Dinspre istoria medicinei înspre istoria personală; studii de caz, dialog mecanismele

pagina 3 din 4
despre modele și morală în medicină din spatele unor
decizii
Bibliografie
Ion Georgescu-Vîște, Terminologie medicală populară, Editura Maiko, București, 2007
Susan Sontag, Boala ca metaforă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
Arh. Nicolae Grama, Influențele noilor tehnologii în evoluția construcțiilor spitalicești, Editura
Universitară „Ion Mincu”, București, 2003
Spitale vechi și noi. Studii și note, sub redacția dr. G. Brătescu, Editura Medicală, București, 1976
Victor Papanek, Design pentru lumea reală. Ecologie umană și schimbare socială, Editura Publica,
București, 2018
Steven Pinker, Simțul stilului. Ghid de scriere pentru oamenii inteligenți din secolul 21, Editura Publica,
București, 2015
Agustín Fuentes, Scânteia creativă. Cum au devenit oamenii ființe excepționale datorită imaginației,
Editura Publica, București, 2017

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cunoştinţele şi deprinderile sunt stabilite ca obiective didactice şi precizate ca atare în programe analitice
revizuite anual. După analiza în cadrul disciplinei, acestea sunt discutate şi aprobate în cadrul Biroului
Curricular, în sensul armonizării cu alte discipline. Pe tot acest parcurs este evaluată sistematic, pe cât posibil
direct, corespondenţa dintre conţinut şi aşteptările comunităţii academice, a reprezentanilor comunității, a
asociatiilor profesionale și angajatorilor. Ca scop primar, disciplina urmăreşte să ofere studenţilor premise
optime pentru următorii ani de studiu din cadrul programului de Licenţă în Medicină, în perspectiva angajării
cu succes, imediat după absolvire, în programe de rezidenţiat din România şi din alte ţări din UE.

10. Evaluarea
Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de 10.3. Pondere
evaluare din nota
finală
10.4. Curs Nota de la grila unică portofoliu 50%
10.5. Seminar Media notelor examinărilor pe evaluare pe parcurs 10%
parcurs
Nota de la examinarea practică examen practic 40%
Standard minim de performanță: promovare cu nota minimă 5

Data: Semnătura coordonatorului de activitate didactică

Șef lucr. dr. Richard CONSTANTINESCU

Semnătura directorului de departament

Conf. dr. Florin PETRARIU

pagina 4 din 4