4.

Verbalizarea procesului de gândire / gândește cu glas tare (utilizarea de algoritmi în rezolvarea

sarcinilor)
Constituie una dintre cele mai comune strategii asociate metacogniției ce poate fi utilizată la orice nivel de
clasă, orice disciplină.
Poate fi și trebuie utilizată alături de alte strategii metacognitive (contribuie la implementarea strategiei de
auto-monitorizare, utilizarea mnemotehnicii etc.).
Oferă profesorului oportunitatea de a asigura înțelegerea noțiunilor prin împărtășirea diferitelor strategii de
gândire necesare rezolvării unei ”probleme” prin stabilirea etapei/momentului și modalității de
implementare a strategiei.
Necesită un monolog cognitiv din partea profesorului și cere elevilor să-și verbalizeze gândurile.
Procesul presupune pe lângă prezentarea verbală a algoritmului de rezolvare a sarcinii/situației concrete și
împărtășirea întrebărilor care să stimuleaze gândirea, relaționate pașilor urmați în soluționarea
situației/sarcinii.
Verbalizarea procesului de gândire constă în executarea și explicarea „problemei”; acestea sunt critice în asigurarea
succesului modelării; o bună modelare nu se reduce la explicarea rezultatului/soluției așteptat/e și demonstrarea
pașilor ce trebuie urmați, explicarea acestor pași și verbalizarea logicii/gândirii parcurgerii lor, contribuie la
îmbunătățirea înțelegerii de către elevi.
În modelarea gândirii prin verbalizare, profesorul trebuie să prezinte cu voce tare cunoștințe/caracteristici/ asocieri
despre lucruri/ fenomene căutând modele/șabloane în care să găsească similitudini, diferențe, să identifice și să
sintetizeze ceea ce este cunoscut și ceea ce este necunoscut de către elevi, acțiuni care trebuie să conducă spre
atingerea obiectivelor și competențelor vizate.

Profesorul trebuie să ajute elevii în a-și forma deprinderea de a-și formula singuri întrebări în dobândirea înțelegerii
și învățării:

•Ați întâlnit până acum acest lucru/fenomen această noțiune?

•Are sens?
•Ați înțeles termenii/vocabularul?
•Există un model similar/ diferit cunoscut?
•Ați identificat asemănări sau diferențieri între ...?
Implicarea elevilor poate fi sub forma unui îndemn, urmat de posibile întrebări:

• Credeți că există elemente/componente cheie pe care ar trebui să le evidențiem? Ce considerați că

merită reținut?
• Dacă ai mai lucrat cu aceste noțiuni până acum, ce strategie ai adoptat pentru înțelegerea
noțiunii/fenomenului/dispozitivului/principiului de funcționare?
• Consideri că există și altă metodă/variantă, alt exemplu pentru a înțelege noțiunea/ fenomenul/
principiul de funcționare?

Se recomandă ca această etapă să fie lucrată cu elevi organizați în grupe mici (chiar perechi!), în care
să verbalizeze ceea ce gândesc, să argumenteze, să combată cu partenerii de grup, abia după aceea să
se ofere voluntari să performeze în fața întregii clase.
Organizatorul grafic poate sprijini elevul în dobândirea și dezvoltarea deprinderilor de
gândire dorite, ca de exemplu:
EVALUAREA:
a) Autoevaluarea profesorului în utilizarea strategiei de verbalizare a gândirii. În procesul de reflecție, profesorul
poate utiliza întrebările:
A fost structurată strategia astfel încât verbalizarea intenționată a condus la rezultatele dezirabile pentru elevi?
Verbalizarea procesului de gândire a acoperit tot ceea ce mi-am propus în scenariu?
Am omis vreun proces de gândire important, de care elevii aveau nevoie?
Am presupus că elevii ar ști lucruri/noțiuni și nu le-au verbalizat?

b) Evaluarea elevilor în procesul de verbalizare a gândirii trebuie să fie formativ

Această evaluare nu este recomandată pentru a fi convertită în note, nefiind acesta scopul aplicării strategiei
metacognitive la clasă.
Profesorul realizează observarea și înregistrează/notează implicarea elevilor, evaluând dezvoltarea lor cognitivă și
competențele de comunicare a ceea ce gândesc.
În ce constă strategia verbalizării gândirii?
De ce ar trebui să utilizez la clasă această strategie?
Cum aș putea să utilizez la clasă verbalizarea gândirii?
Cum aș putea integra verbalizarea gândirii în activitatea mea la
clasă, astfel încât să formez elevilor competențe metacognitive?