MINISTERUL EDUCAŢIEI

LICEUL TEORETIC ,,ION

CANTACUZINO”PITEŞTI
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL SANITAR

CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CURS DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE

COORDONATOR,
M.I. Gr.I GHEORGHE MARINELA

ABSOLVENT,
STANA I.
ELENA-LUCIANA
 PITEȘTI
2022
MINISTERUL EDUCAŢIEI
LICEUL TEORETIC ,,ION
CANTACUZINO”PITEŞTI
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL SANITAR

CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CURS DE ZI

ROLUL ASISTENTULUI
MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU VIRUS
SARS-COV-2

COORDONATOR,
M.I. Gr.I GHEORGHE MARINELA

ABSOLVENT,
 STANA I.
ELENA-LUCIANA

PITEȘTI
2022

CUPRINS

Argument 5
CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE 6
- Anatomia și fiziologia aparatului respirator 7
- Structura aparatului respirator 7
- Ventilația pulmonară 9
- Inspirația 10
- Expirația 11
- Plămânii – principalele organe ale respirației 11
- Conformația externă a plămânilor 11
- Vârful plămânului 11
- Baza plămânului 12
- Fața mediastinală 12
- Fața diafragmatică 14
- Fața costală 14
- Marginea inferioară 15
- Marginea anterioară 15
- Lobii pulmonari 15
- Lobii plămânului drept 15
- Lobii plămânului stâng 16
- Segmentele pulmonare 16
- Segmentele bronhopulmonare ale plămânului drept 16
- Segmentele bronhopulmonare ale plămânului stâng 16
- Structura plămânilor 17
- Vascularizația plămânilor 18
- Vascularizația funcțională 18
- Vascularizația nutritivă 20
- Vascularizația bronșică 20
- Limfaticele plămânului 20
- Inervația plămânului 21
CAPITOLUL II INFECȚIA CU SARS-COV-2 (COVID-19) 23
- Denumirea și încadrarea bolii 24
 - Fundamentare 24
- Definiție și epidemiologie 24
- Definiția de caz pentru infecția umană cu SARS-COV-2 24
- Caz suspect 24
- Caz probabil 25
- Caz confirmat 25
- Contactul apropiat 25
- Investigații de laborator 25
- Interpretarea rezultatelor 26
- Măsuri de control 26
- Atitudinea față de caz 27
- Atitudinea față de contacții apropiați 27
- Tablou clinic 27
- Tratament 28
- Medicația antivirală 28
- Medicație imunomodulatoare inclusive plasma de convalescent 29
- Medicație anticoagulantă 30
- Antibiotice și alte medicații antiinfecțioase 30
- Suportul funcțiilor vitale 32
- Alte măsuri terapeutice 32
- Complicații secundare infecției cu SARS-COV-2 33
- Insuficiența respiratorie acută 33
- Pneumonia 33
- Leziunile hepatice acute 33
- Șocul septic 33
- Coagularea intravasculară diseminată 33
- Rabdomioliză 33
- Prognostic 34
CAPITOLUL III - ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SARS-COV-2 35
- Educația sanitară a bolnavilor cu SARS-COV-2. Profilaxie 36
- Îngrijirea bolnavilor cu patologia SARS-COV-2 37
CAPITOLUL IV. PARTEA PRACTICĂ 40
- Studiu de caz nr. 1 43
- Studiu de caz nr. 2 59
CONCLUZII 71
BIBLIOGRAFIE 77
ANEXE 78
- Fișa tehnologică nr. 1 78
- Fișa tehnologică nr. 2 82
- Fișa tehnologică nr. 3 85
IMAGINI 87
 ARGUMENT

Pentru a se bucura pe deplin și cât mai mult de viață omul are nevoie de
sănătate - considerată bunul cel mai de preț.

În societatea actuală se constată o creștere a numărului de bolnavi, lucru

care atrage după sine nevoia oamenilor de a beneficia de îngrijiri medicale
speciale menite să le atenueze sau chiar să le vindece boala.

În prezent infecția cu SARS-COV-2 este una dintre cele mai de temut

patologii, având o incidență crescută, afectând populația din întreaga lume, fără
a ține cont de sex, vârstă, categorie socială sau existența altor tare.

Conform studiului Worldometer la nivel global s-au înregistrat

485.618.602 cazuri dintre care 6.157.237 decese, cifre alarmante. În România,
același studiu ne informeză că infecția cu SARS-COV-2 a înregistrat 2.847.015
cazuri, dintre care 64.958 decese.

Infecția cu SARS-COV-2 este considerată o patologie care în stadii

incipiente, de cele mai multe ori, nu dă simptome alarmante pentru pacient,
fiind similară din punct de vedere al tabloului clinic cu diferite viroze
sezoniere, astfel că din ce în ce mai mulți oameni ajung la spital în stadii
tardive, crescând rata mortalității la nivel global.

În opinia mea o populație bolnavă este una nedocumentată. În lucrarea

mea am prezentat și atribuția asistentei medicale de a face prevenție primară,
secundară și terțiară în urma stadiului bolii și organelor afectate. Un pacient
post-infecție cu SARS-COV-2 cu afectare pulmonară mare poate duce o viață
cvasinormală.

Consider că meseria de asistent medical este o provocare ce antrenează

continuu calități nobile precum bunătatea, dragostea față de semeni, demnitatea
umană și profesionalismul.

Prin această lucrare mi-am propus să prezint noțiunile de anatomie ale

organului afectat, să descriu boala, diagnosticul, complicațiile acute și cronice,
tratamentul, lucrurile pe care populația trebuie să le cunoască în vederea
prevenirii și a spitalizării precoce.

De asemenea, doresc să le ofer mulțumiri tuturor profesorilor,

medicilor, asistentelor medicale, in special doamnei profesor coordonator
pentru sprijinul oferit și pentru devotamentul și profesionalismul manifestat

5
față de studenți.

Cred cu tărie că această lucrare îmi va fi de folos în ceea ce priveste

viitoarea mea profesie pentru a oferi pacientului un act medical complet și
complex.

CAPITOLUL I

6
 Anatomia și fiziologia aparatului respirator
Structura aparatului respirator
Aparatul respirator este împărțit din punct de vedere anatomic în tractul
respirator superior și tractul respirator inferior. Aparatul respirator este
împărțit din punct de vedere funcțional în zona respiratorie (unde se realizează
schimbul de gaze) și zona de conducere (unde se realizează transportul
aerului).
Sistemul respirator este format din:
• căile respiratorii;
• plămâni;
• cavitatea nazală;
• faringe;
• laringe;
• trahee;
• bronhiile cu ramificațiile lor din ce în ce mai mici, care alcătuiesc în
plămâni arborele bronșic.
Cavitatea nazală este formată din cele două fose nazale care comunică
cu exteriorul prin nări și cu faringele prin două orificii numite coane; la
intrarea în nări, firele de păr opresc impuritățile din aerul inspirat. Fosele
nazale comunică și cu mici cavități, pline cu aer, săpate în oasele din jur,
numite sinusuri.
Fosele nazale sunt despărțite de septul nazal și sunt căptușite de mucoasa
nazală, bogat vascularizată, care încălzește aerul inspirat (este vorba de
mucoasa respiratorie care căptușește partea inferioară a foselor nazale).
Mucoasa nazală care căptușește partea superioară a foselor nazale se numește

7
mucoasă olfactivă (cu rol în olfacție / miros). Mucusul produs de celulele
mucoasei nazale asigură umiditatea, reține praful și unele microorganisme.
Faringele reprezintă locul unde se încrucișează calea aerului cu cea
digestivă, este un organ comun sistemelor digestiv și sistemul respirator.
Faringele are forma unei pâlnii cu pereții musculo-membranoși.
Laringele face legătura între faringe și trahee având rol dublu: cale
pentru aer (funcție respiratorie) și organ fonator al vorbirii (funcție fonatorie).
Are formă de trunchi de piramidă triunghiular cu baza în sus.
Este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cartilajul tiroid (,,mărul lui
Adam"). Pecartilaje se prind mușchii laringelui. Mucoasa care căptușește
laringele formează
două perechi de pliuri (cute) numite corzi vocale (deci patru corzi vocale):
două superioare și două inferioare, ultimele cu rol în producerea sunetelor;
spațiul dintre corzi se numește glotă.
Epiglota acoperă deschiderea laringelui (epiglota joacă rol de căpăcel
și este de natură cartilaginoasă; în timpul înghițirii este coborât peste orificiul
superior al laringelui și astfel împiedică pătrunderea bolului alimentar în calea
respiratorie).
Laringele prezintă mușchi care prin contracție modifică tensiunea
corzilor vocale și diametrul glotei:
• când corzile se apropie, glota se îngustează și, la ieșirea aerului, se produc
sunete înalte.
• când glota e larg deschisă se produc sunete joase, profunde.
Sunetele sunt produse prin vibrația corzilor vocale la ieșirea aerului din
plămâni. Când se vorbește în șoaptă, corzile sunt îndepărtate și constituie
suprafețe de frecare a aerului expirat.
Sunetele produse sunt modificate de faringe, cavitatea bucală (limbă, dinți,
buze) și de cea nazală, toate acestea acționând ca rezonatori. Forma lor,
specifică fiecărui individ, face ca oamenii să aibă voci diferite (dă timbrul
vocii).

8
 Traheea este situată în continuarea laringelui și coboară prin fața
esofagului spre cei doi plămâni; prezintă15-20 inele cartilaginoase, în formă de
potcoavă; în partea dinspre esofag este completată de o lamă musculară, care
permite ca bolul alimentar să înainteze ușor de-a lungul esofagului.
Este căptușită de mucoasa traheală ale cărei celule prezintă cili și glande care
secretă mucus. Mișcarea cililor trimite praful și microbii înapoi în faringe,
împiedicând pătrunderea lor în plămâni, iar lichidul mucos având rol în
umezirea aerului.
La partea inferioară, traheea se bifurcă în cele două bronhii principale (dreaptă
și stângă), fiecare intrând în câte un plămân.
Bronhiile principale intră în cei doi plămâni (prin hil = un orificiu),
unde se ramifică din ce în ce mai mult, întocmai ca ramurile unui arbore,
formând arborele bronșic. Au structură asemănătoare cu a traheei, fiind
formate din inele cartilaginoase incomplete posterior.
Plămânii sunt în număr de doi și reprezintă organele sistemului
respirator propriuzis, așezate în cavitatea toracică, deasupra diafragmului,
înveliți în pleure. Plămânii au aspect buretos și culoare roz. Fiecare plămân
este alcătuit din mai multe unități din ce în ce mai mici: lobi (3 pentru
plămânul drept și 2 pentru cel stâng).
Ramificațiile bronhiilor devin și ele din ce în ce mai mici și pătrund în aceste
unități, împrumutându-le denumirea: bronhii lobare - bronhii segmentare -
bronhiole lobulare.
Bronhiolele lobulare, la rândul lor, se ramifică în bronhiole terminale, care se
continuă cu bronhiolele respiratorii, de la care pleacă ductele (canalele)
alveolare, terminate prin săculeți alveolari. Pereții săculeților alveolari sunt
compartimentați în alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, împreună cu formațiunile derivate din ele - ducte
alveolare, săculeți alveolari și alveole pulmonare formează acinii pulmonari.
Acinul pulmonar reprezintă unitatea structurală și funcțională a lobulului
pulmonar .

9
Mai mulți acini pulmonari formează un lobul, mai mulți lobuli formează un
segment, mai multe segmente formează un lob și mai mulți lobi (doi sau trei)
formează un plămân (plămânul drept prezintă două scizuri care îl împart în trei
lobi, iar plămânul stâng are o singură scizură, care îl împarte în doi lobi ). Deci
lobii pulmonari sunt delimitați prin scizuri.
Alveolele pulmonare au forma unui săculeț mic cu perete foarte subțire,
adaptat schimburilor gazoase.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare, care, împreună cu
pereții alveolelor, formează membrana alveolo-capilară (membrana
respiratorie), la nivelul căreia au loc schimburile de gaze (O2, CO2) dintre
alveole și sânge. Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase, dar în structura
peretelui lor fibre musculare netede reglează cantitatea de aer de la acest nivel.
Lobulul pulmonar are formă piramidală, cu baza către suprafața externă a
plămânului. Este alcătuit din ramificații ale bronhiolelor și din vase de sânge,
înconjurate de țesut conjunctiv. Lobulul pulmonar este alcătuit din acini
pulmonari. În ei pătrund ultimele și cele mai mici ramificații ale arborelui
bronșic - bronhiolele respiratorii.
Acinul pulmonar are forma unui ciorchine în care fiecare ,,bobiță" reprezintă
câte o alveolă pulmonară.
Pleura învelește plămânul și este alcătuită din două foițe: viscerală, care
acoperă plămânii și foița parietală, ce căptușește pereții cutiei toracice. Între
cele două foițe se găsește lichidul pleural, care favorizează alunecarea acestora
în timpul mișcărilor respiratorii (deci rol esențial în mecanismul respirației).

Ventilația pulmonară
În inspirație aerul atmosferic pătrunde prin căile respiratorii până la
nivelul alveolelor pulmonare, iar în expirație o parte din aerul alveolar este
expulzat la exterior. Acest proces se numește ventilație pulmonară.
Deci, ventilația pulmonară reprezintă schimburile de gaze dintre organism și
mediul ambiant (încorporarea O2 și eliminarea CO2). Procesul cuprinde două
etape:

10
• Inspirația;
• Expirația.
Aerul inspirat este bogat în oxigen (O2), iar aerul expirat în CO2. Mișcările
respiratorii se repetă ritmic, fară pauză, în tot cursul vieții. Frecvența
respiratorie în stare de repaus este de 18 respirații pe minut la femeie și de 16
respirații pe minut la bărbat.
Inspirația
Inspirația este un proces activ prin care aerul atmosferic pătrunde prin
căile respiratorii până la alveolele pulmonare.
Pentru ca aerul din exterior să intre în plămâni trebuie ca presiunea din
interiorul acestora (intrapulmonară) să scadă. Aceasta se realizează prin
mărirea volumului cutiei toracice.
În inspirație mușchii diafragm și intercostali (dintre coaste) se contractă.
Coastele se ridică și sternul este împins înainte, mușchiul diafragm coboară; se
mărește astfel volumul cutiei toracice.
Plămânii, fiind organe foarte elastice, urmează expansiunea cutiei toracice de
care sunt solidarizați prin pleure (pleura parietală fiind lipită de pereții cutiei
toracice și fiind solidarizată cu cea viscerală prin lichidul pleural, face ca odată
cu cutia toracică să se mărească și volumul plămânilor).
Presiunea aerului din interiorul plămânilor scade și aerul atmosferic poate
pătrunde în plămâni.
Când inspiri mai adânc (tragi mai mult aer în piept) - în inspirația forțată - și
alți mușchi se contractă, mărind suplimentar volumul cutiei toracice.

Expirația
Acesta este un proces pasiv, de revenire a volumului cutiei toracice la
dimensiunile inițiale,
astfel că în expirație:
• mușchii intercostali și mușchiul diafragm se relaxează;
• coastele coboară, iar mușchiul diafragm urcă.

11
• plămânii fiind elastici revin la volumul inițial astfel că presiunea din
interiorul lor crește;
• aerul încărcat cu CO2 este eliminat prin căile respiratorii în mediul extern.
În timpul efortului sau în anumite meserii (solist vocal), expirația
devine activă: intră în contracție unii mușchi toracici și abdominali care trag și
mai mult coastele în jos. Plămânii – noțiuni de anatomie.
PLĂMÂNII – PRINCIPALE ORGANE ALE RESPIRAȚIEI
În cadrul sistemului respirator, plămânii deţin rolul primordial, aceștia
fiind principalele organe ale respiraţiei. Cei doi plămâni sunt situaţi în
cavitatea toracică, ocupând regiunile pleuro – pulmonare. Aceștia sunt
acoperiţi de pleură, fiind ţinuţi în poziţie prin ligamentul pulmonar şi
elementele pediculului pulmonar. Plămânii urmează mişcările toracelui în
timpul mecanismului respirației. Plămânul la naştere are culoare roz, la adult
este gri şi devine cenuşiu cu desen marmorat odată cu înaintarea în vârstă.
Consistenţa plămânilor este spongioasă, moale şi foarte elastică, datorită
fibrelor elastice ale ţesutului pulmonar.
Plămânii, la adult, au un diametru vertical de 25 cm, iar la nivelul
bazei, diametrul sagital este de 15 cm şi diametrul transversal de 10 cm;
greutatea plămânului drept este de aproximativ 700 g şi cea a plămânului stâng
de 600 g. Aceste dimensiuni şi valori sunt supuse variabilităţii în funcţie de
individ.
Conformaţia externă a plămânilor
Forma plămânilor a fost comparată cu un trunchi de con şi va prezenta
un vârf, o bază, trei feţe (diafragmatică, costală şi mediastinală) şi două
margini (inferioară şi anterioară).
Vârful plămânului
Vârful plămânului are formă rotunjită şi urcă prin orificiul superior al
cavităţii toracice până la nivelul gâtului, fosa supraclaviculară mare. Vârful
este acoperit de pleura cervicală şi de membrana supra-pleurală prin care
realizează raporturi:
• anterior, cu: coasta întâi, muşchiul scalen anterior, vasele subclaviculare;

12
• posterior, cu: ganglionul simpatic cervico – toracic (stelat), primul nerv
toracic, plexul brahial, artera intercostală superioară, artera cervicală profundă;
• lateral, cu: muşchiul scalen mijlociu;
• medial, cu: corpul vertebrei T2; la dreapta: traheea, nervul vag, trunchiul
brahiocefalic arterial şi venos drept; la stânga: artera subclaviculară stângă,
nervul vag, trunchiul brahiocefalic venos stâng.
Baza plămânului
Baza plămânului este o suprafaţă concavă care priveşte inferior, iar
prin intermediul pleurei se sprijină pe diafragm, fiind numită de unii autori faţă
diafragmatică. Prin intermediul diafragmului, baza plămânului vine în raport:
• la stânga, cu: splina, fornixul stomacului, parţial cu lobul stâng al ficatului;
• la dreapta, cu: recesurile subfrenice, lobul drept al ficatului, raport care
determină ascensionarea bazei plămânului drept faţă de cea a plămânului
stâng.
Faţa mediastinală
Faţa mediastinală este concavă, priveşte spre medial şi prezintă hilul
plămânului. Hilul pulmonar este aria unde structuri variate intră sau părăsesc
faţa mediastinală. La nivelul hilului, structurile pulmonare sunt învelite de
reflexia pleurei parietale mediastinale în pleură viscerală, fiind prelungit în jos
de ligamentul pulmonar. În raport cu hilul, faţa mediastinală este împărţită în
patru zone:
• suprafaţă anterioară – zona prehilară,
• suprafaţă superioară – zona suprahilară,
• suprafaţă posterioară – zona retrohilară,
• suprafaţă inferioară – zona infrahilară.
Faţa mediastinală realizează raporturi cu diferiţi constituenţi ai mediastinului.
Unii dintre ei lasă o serie de depresiuni (amprente) pe suprafaţa sa: a) la
dreapta:
• prehilar: impresiunea cardiacă, prin atriul drept; impresiunea venei cave
superioare; impresiunea trunchiului arterial brahiocefalic; nervul frenic drept;
• suprahilar: crosa venei azigos;

13
• retrohilar: impresiunea venei azigos; nervul vag drept; esofagul;
• infrahilar: ligamentul pulmonar drept.
b) la stânga:
• prehilar: impresiunea cardiacă, prin ventriculul stâng; aorta ascendentă;
incizura arterei subclavie stângă; o mică depresiune ce corespunde venei
brahiocafalice; nervul frenic stâng;
• suprahilar: impresiunea arcului aortei;
• retrohilar: impresiunea aortei descendentă toracică; canalul toracic; esofagul;
nervul vag stâng nervul laringeu recurent stâng;
• infrahilar: ligamentul pulmonar stâng.

Hilul plămânului este o zonă uşor excavată, localizată în treimea

superioară a feţei mediastinale, unde bronhiile şi elementele neurovasculare
pulmonare ajung sau ies de la plămân. Hilul pulmonar drept are aspectul unei
suprafeţe rectangulare, cu marginea posterioară verticală şi marginea
anterioară oblică inferior şi posterior. Hilul pulmonar stâng are formă ovală,
mai subţire în partea inferioară, asemănătoare unei rachete de tenis. Este situat
mai sus decât hilul pulmonar drept.
Totalitatea elementelor din hil formează rădăcina plămânului sau pediculul
pulmonar.
Există doi pediculi pulmonari, unul drept şi altul stâng.
Pediculul pulmonar este format din următoarele elemente: bronhia principală,
artera pulmonară, două vene pulmonare, arterele bronhice, venele bronhice,
plexul nervos pulmonar, noduli limfatici bronhopulmonari, vase limfatice,
ţesut conjunctiv mediastinal. Elementele pediculului pulmonar realizează
raporturi intrapediculare,artera fiind în planul anterior, venele pulmonare
posterior de ea, bronhia principală mai posterior. În planul cel mai posterior se
găsesc arterele şi venele bronhice. Plexul pulmonar şi nodurile limfatice sunt
dispuse în faţa şi în spatele vaselor şi bronhiilor.

14
 Raporturile intrapediculare dintre elemente se modifică în funcţie de
diversele porţiuni ale pediculului. În hil, raporturile structurilor pediculului
pulmonar drept sunt diferite faţă de cel stâng:
• pediculul pulmonar drept: bronhia lobară superioară dreaptă – superior;
artera pulmonară dreaptă – anterior; bronhia principală dreaptă – posterior;
vena pulmonară superioară dreaptă – anterior şi vena pulmonară inferioară
dreaptă – postero-inferior.
• pediculul pulmonar stâng: bronhia principală – posterior; artera pulmonară
stângă – superior; vena pulmonară superioară stângă – anterior şi vena
pulmonară inferioară stângă este situată postero-inferior.
Pediculul pulmonar drept este cuprins între: vena cavă superioară, crosa venei
azygos, vena azygos. Pediculul pulmonar stâng este cuprins între: aorta
ascendentă, arcul aortei, aorta descendentă toracică. Raporturile
extrapediculare sunt:
• pleurele, se reflectă la ambii plămâni doar în porţiunea laterală;
• anterior de pedicul: nervul frenic, plexul pulmonar anterior, venacavă
superioară (doar în dreapta), artera aortă ascendentă (doar în stânga);
• posterior de pedicul: nervul vag, plexul pulmonar posterior, vena azygos
(doar în dreapta), aorta descendentă toracică (doar în stânga);
• superior de pedicul: arcul venei azygos (doar în dreapta), arcul aortei (doar în
stânga);
• inferior de pedicul: ligamentul pulmonar;
Pediculul stâng mai prezintă raporturi cu: nervul laringeu recurent, ligamentul
arterial (leagă arcul aortei cu artera pulmonară stângă), esofagul.
Fața diafragmatică
Fața diafragmatică este concavă și în raport intim cu diafragmul (de
unde și denumirea ei). Diafragmul este mai ridicat pe partea dreaptă (datorită
ficatului), astfel încât fața diafragmatică a plămânului drept este situată pe un
plan superior feței diafragmatice a plămânului stâng. Prin intermediul
acestuia, fața diafragmatică a plămânului stâng vine în raport cu splina,
fornixul stomacului și parțial cu lobul stâng hepatic. Recesul subfrenic drept

15
este situat între fața inferioară a diafragmului și fața superioară, diafragmatică
a ficatului (lobul hepatic drept).
Faţa costală
Faţa costală este convexă, netedă şi are suprafaţa cea mai întinsă,
priveşte anterior, lateral şi posterior. Este mulată pe faţa internă a coastelor şi
spaţiilor intercostale. Porţiunea ei posterioară este rotunjită – porţiune
vertebrală, pătrunde în şanţul costo – vertebral, realizând raporturi importante
cu lanţul paravertebral simpatic toracal şi pachetul vasculo-nervos intercostal.
Este străbătută de traiectul fisurilor pulmonare, cu direcţie oblică de sus în jos,
care pleacă şi ajung la nivelul hilului pulmonar:
• Plămânul stâng prezintă o singură fisură – fisura oblică, care separă lobul
superior de lobul inferior. Fisura oblică – pleacă de pe faţa mediastinală,
deasupra hilului şi urcă spre posterior. Intersectează marginea anterioară
aproape de vârf şi trece pe faţa costală de unde coboară oblic în jos, medial şi
spre anterior până la marginea inferioară. Străbate baza plămânului şi ajunge
din nou la marginea inferioară de unde urcă pe faţa mediastinală, inferior de
hil.
• Plămânul drept prezintă două fisuri. Fisura oblică, care are un traiect
asemănător cu fisura oblică stângă, separă lobul inferior de lobul superior şi
mijlociu. Fisura orizontală se orientează anterior de la mijlocul fisurii oblice şi
separă lobul superior de cel mijlociu. Pleacă de pe faţa costală a plămânului
drept, din porţiunea mijlocie a fisurii oblice, merge orizontal până la marginea
anterioară, trece pe faţa mediastinală şi se termină la hil.

Marginea inferioară
Marginea inferioară a plămânului este subţire, ascuţită şi circumscrie
baza plămânului. Spre posterior este mai coborâtă deoarece urmează planul de
inclinaţie a bazei plămânului. Prezintă o porţiune medială şi inferioară care
separă baza de faţa mediastinală şi o porţiune laterală şi posterioară, care
separă baza plămânului de faţa costală, coborând în recesul pleural costo –
diafragmatic.

16
 Marginea anterioară
Marginea anterioară este ascuţită, situată posterior de stern şi anterior
de pericard şi vasele mari. Separă anterior, faţa costală de cea mediastinală.
Marginea anterioară a plămânului drept este uşor convexă şi întreruptă de
fisura orizontală. Marginea anterioară a plămânului stâng, în porţiunea
inferioară, este scobită prezentând incizura cardiacă. Inferior de incizura
cardiacă, pe marginea anterioară se descrie o prelungire medială numită
lingulă.
Lobii pulmonari
Fisurile (scizurile), evidente la suprafaţa plămânului, pătrund adânc
până aproape de hil şi împart plămânii în lobi pulmonari. Pleura viscerală
urmează traseul fisurilor interlobare, coboară între lobi, delimitând faţa
interlobară pulmonară.
Lobul reprezintă o unitate structurală şi funcţională care deţine o
bronhie lobară şi pediculi arteriali pulmonari.
Lobii plămânului drept
Plămânul drept este împărţit de fisura oblică şi cea orizontală în trei
lobi:
• lobul superior, situat antero-superior;
• lobul mijlociu, cel mai mic, este de formă prismatică cu baza spre lateral;
• lobul inferior, situat postero-inferior, este cel mai voluminos. Are formă de
piramidă cu baza inferior.
În plămânul drept poate apare, uneori, datorită unui traiect aberant al venei
azygos, crosa venei azygos, se insinuează prin lobul superior şi determină
formarea unui lob acceor numit lobul venei azygos.
Lobii plămânului stâng
Plămânul stâng este împărţit de fisura oblică în doi lobi:
• lobul superior, situat antero-superior, este omolog lobilor superior şi mijlociu
ai plamânului drept;
• lobul inferior, situat postero-inferior, are formă piramidală.
Segmentele pulmonare

17
 Împărţirea segmentară a plămânului urmăreşte modelul de diviziune al
arborelui bronhic. Fiecare lob pulmonar este subdivizat în segmente
pulmonare. Segmentul pulmonar reprezintă o unitate funcţională cu vârful spre
hilul plămânului care are un ax bronhoarterial. Nu are pedicul venos propriu.
Teritoriul deservit de o bronhie segmentară şi pedicul arterială pulmonar
propriu, delimitate de tesut conjunctiv – stromă intersegmentară formează un
segment bronhopulmonar. Această formă de organizare, cu individualitate de
aeraţie, arterială şi topografică, permite intervenţii chirurgicale de îndepărtare
a unui segment fără a afecta funcţiile celorlalte segmente bronhopulmonare.
Segmentele bronhopulmonare ale plămânului drept
Fiecare lob al plămânului drept este subdivizat în segmente:
• lobul superior al plămânului drept prezintă trei segmente: apical, posterior,
anterior;
• lobul mijlociu prezintă două segmente: lateral, medial;
• lobul inferior prezintă cinci segmente: grupul superior format dintr-un singur
segment, superior; grupul inferior sau piramida bazală cuprinde patru
segmente: bazal medial sau paracardiac, bazal anterior, bazal lateral, bazal
posterior.
Segmentele bronhopulmonare ale plămânului stâng
Fiecare lob al plămânului stâng este subdivizat în segmente:
• lobul superior prezintă patru segmente: grupul superior cuprinde două
segmente: apico-posterior, anterior; grupul inferior sau lingula are două
segmente: lingular superior, lingular inferior;
• lobul inferior prezintă cinci segmente în două grupe: grupul superior este
format dintr-un singur segment, superior; grupul inferior sau bazal cuprinde
patru segmente: bazal medial sau paracardiac, bazal anterior, bazal lateral,
bazal posterior.

Structura plămânilor

18
 Plămânii sunt constituiţi din ramificaţiile bronhiilor şi bronhiolelor în
jurul cărora se dispune componenta parenchimatoasă ce cuprinde un schelet
fibro-elastic şi stroma vasculară împreună cu ramificaţiile nervoase. Un
segment pulmonar este format din mai multe subdiviziuni – lobulii pulmonari,
care reprezintă unitatea morfo – funcţională a plămânului aerată de o bronhiolă
lobulară. Lobulul are formă piramidală cu vârful spre hil, înconjurat la
periferie de ţesut conjunctiv fibro-elastic care conţine vase sanguine, limfatice
şi fibre nervoase pulmonare.
Bronhiile segmentare se divid în ramuri bronhiale intrasegmentale,
bronhii subsegmentare ce ventilează fiecare un subsegment. După diviziuni
succesive vor lua naştere bronhiole (supralobulare) care ventilează fiecare un
lobul, pătrund prin vârful lobulului şi devin bronhiole intralobulare. La nivelul
lobulului, bronhiolele intralobulare continuă ramificarea şi duc la formarea
bronhiolelor terminale sau lobulare. Acestea se continuă cu ramuri
microscopice numite bronhiole respiratorii, care au mici alveole respiratorii
prezente pe perete lor. Fiecare bronhiolă respiratorie se continuă prin mai
multe pasaje cu pereţii subţiri, ductele alveolare. Pereții ductelor sunt formați
din membrană fibro-elastică căptușită cu epiteliu scuamos simplu non-ciliar.
Ductele alveolare se deschid printr-un atriu în sacii alveolari. Sacii alveolari se
compartimentează în mai multe formaţiuni veziculare numite alveole
pulmonare. Unitatea morfo-funcțională a plămânului este formată din
bronhiolele respiratorii, ductele alveolare, sacii alveolari, alveolele pulmonare
și se numește acin pulmonar. Alveola este o cavitate în formă de cupă care
prezintă un mic orificiu (por alveolar) ce se deschide în ductul alveolar. Pereții
sunt alcătuiți din epiteliu alveolar susținut de o membrană bazală subțire și
stromă cu țesut conjunctiv reticulinoelastic, la exterior. Țesutul conjunctiv
formează septele interalveolare și cuprinde și rețeaua de capilare perialveolare.
Pe suprafața externă a alveolelor, arteriolele și venulele se distribuie într-o
rețea perialveolară de capilare sanguine care constau dintr-un singur strat de
celule endoteliale și o membrană bazală. Alveolele asigură o suprafață
respiratorie pentru schimbul de gaze de 60 – 80 mp. Schimbul de oxigen și

19
dioxid de carbon are loc prin difuziune între peretele alveolar și peretele
capilarelor, care împreună formează complexul alveolo – capilar sau
membrana respiratorie, cu o grosime între 0,5 – 1 μm.
Structurile componente ale complexului alveolo-capilar sunt: epiteliul
alveolar, membrana bazală a epiteliului, țesutul conjunctiv dintre ele,
membrana bazală a capilarului și endoteliul capilar. Țesutul conjunctivo-
elastic (stroma) extrapulmonar, se dispune la suprafața plămânului formând
membrana subpleurală, acoperită de pleura viscerală. Aceasta împreună cu
țesutul conjunctiv mediastinal pătrund în hil, de unde se continuă ca și țesut
conjunctivo – elastic intrapulmonar, care se împarte în:
• componenta intersegmentară, bine reprezentată, însoțește bronhiile doar până
la nivelul segmentelor pulmonare, formând septe care le delimitează. Acestea
conțin venele pulmonare intersegmentare, venele bronhice și vase limfatice.
Țesutul se continuă cu stroma perilobulară, mai slab reprezentată.
• componenta intrasegmentară și intralobulară, unde o mică parte de țesut
conjunctivo-elastic pătrunde și în lobulul pulmonar, însoțind ramura arterială
intralobulară.
Vascularizația plămânilor
Vascularizația plămânilor este asigurată de două circulații distincte:
• Funcţională – asigurată de vasele pulmonare. Arterele pulmonare, care aduc
sânge cu dioxid de carbon către alveole şi venele pulmonare care duc sângele
oxigenat la inimă.
• Nutritivă – asigurată de vasele bronhice şi de limfatice. Arterele şi venele
bronhice, de calibru mai mic, aparțin circulației sistemice, furnizează sânge
oxigenat țesuturilor pulmonare și bronhiilor.
Vascularizația funcțională
Artera pulmonară dreaptă și stângă, ramuri terminale ale trunchiului
pulmonar, trec prin mediastin, ajung în hil, intră în constituția pediculului
pulmonar drept și stâng și pătrund în plămân, de unde se ramifică urmând
modelul de ramificare al bronhiilor. Arterele lobare, arterele segmentare se
ramifică în continuare, dau arterele lobulare și se termină intr-o rețea densă de

20
capilare perialveolare care se distribuie sacilor alveolari și alveolelor
pulmonare. În septele interalveolare, capilarele pulmonare formează plexuri de
unde sângele bogat în oxigen este preluat de sistemul venos.
A) Artera pulmonară dreaptă
Artera pulmonară dreaptă este orientată spre dreapta, ascendent şi posterior. În
hil, se poziționează anterior și inferior de bronhia principală dreaptă și
anterosuperior față de venele pulmonare drepte. În parenchimul pulmonar se
împarte în ramuri arteriale anexate bronhiilor:
a) Arterele lobare superioare, situate medial faţă de bronhii, sunt:
• artera segmentară apicală, destinată segmentului apical.
• artera segmentară anterioară, dă naştere la două ramuri: ramura ascendentă,
pentru segmentul posterior și ramura anterioară descendentă, pentru segmentul
anterior.
• artera segmentară posterioară, cu cele două ramuri: ramura ascendentă sau
artera scizurală dorsală, ramură inconstantă, pentru segmentul posterior și
ramura descendentă sau artera scizurală ventrală, ramură inconstantă, pentru
segmentul anterior.
b) Artera lobară mijlocie, situată inferior faţă de bronhii, dă naştere la două
ramuri segmentare, mai puțin voluminoase:
• artera segmentară medială, pentru segmentul medial.
• artera segmentară laterală, pentru segmentul lateral.
c) Arterele lobare inferioare, situate lateral faţă de bronhii, uneori pot să dea
colaterale pentru lobul mijlociu și sunt reprezentate de:
• artera segmentară superioară, destinată segmentului superior.
• porţiunea bazală, ramura inferioară, din care se desprind ramuri destinate
segmentelor pulmonare corespunzătoare: artera segmentară bazală anterioară,
artera segmentară bazală laterală, artera segmentară bazală medială sau artera
paracardiacă, artera segmentară bazală posterioară.
B) Artera pulmonară stângă
Artera pulmonară stângă are un traiect oblic, superior și spre stânga. În hil, se
poziționează antero-superior de bronhia principală stângă şi superior de venele

21
pulmonare stângi. După ce intră în parenchimul pulmonar se împarte în ramuri
arteriale anexate bronhiilor:
a) Arterele lobare superioare, se îndreaptă înainte, sunt scurte, situate medial
de bronhii și irigă lobul superior și lingula prin:
• artera segmentară apicală, destinată segmentului apico – posterior;
• artera segmentară anterioară, dă naştere la două ramuri: ramura ascendentă,
pentru segmentul apico – posterior; ramura anterioară descendentă, pentru
segmentul anterior.
• artera segmentară posterioară, dă naştere la două ramuri ce deservesc
segmentul apico – posterior: ramura ascendentă, ramura descendentă.
• artera lingulară, dă naştere la două ramuri: ramura lingulară inferioară,
pentru segmentul lingular inferior și ramura lingulară superioară, pentru
segmentul lingular superior.
Vascularizația nutritivă
Ramurile bronhice sau arterele bronhice au originea în aorta
descendentă toracică, în hil fiind situate posterior de bronhie. Însoțesc
ramificațiile bronhice doar până la nivelul bronhiolelor respiratorii și se
distribuie glandelor bronhice, pereților bronhici și ai vaselor pulmonare.
Formează plexuri capilare la nivelul tunicii musculare și mucoase a bronhiilor,
care sunt în legătură cu ramuri ale arterei pulmonare și vor drena in venele
pulmonare. Unele ramuri bronhice se ramifică în țesutul conjunctiv și se
termină în venele bronhice, iar altele, la exterior, formează un plex capilar
subpleural.
Vascularizația bronșică
• Ramura bronhică dreaptă – are originea din aorta toracică, în mod obișnuit
ramură a celei de a treia arteră intercostală posterioară dreaptă. Se orientează
spre dreapta, merge posterior de esofagul toracic și trece pe fața posterioară a
bronhiei principale drepte.
• Ramurile bronhice stângi – iau naştere din porţiunea toracică a aortei la
nivelul celei de a cincea sau a şasea arteră intercostală posterioară stângă.
Ramura superioară urmează marginea superioară și trece pe faţa anterioară a

22
bronhiei principale stângi, iar ramura inferioară se plasează pe faţa posterioară
a bronhiei.
Venele bronhice se plasează pe faţa posterioară a bronhiei. Se dispun în două
sisteme, unul tributar unei venei pulmonare și altul tributar sistemului azygos.
Limfaticele plămânului
Sistemul limfatic al plămânului drenează limfa în:
• rețeaua limfatică superficială – subpleurală, colectează limfa țesutului
pulmonar periferic, de la nivelul vaselor limfatice subpleurale, care trec prin
fisuri, peste marginile plămânilor, ajung în hil unde drenează în nodurile
limfatice bronhopulmonare și confluează cu rețeaua limfatică profundă;
• rețeaua limfatică profundă – intrapulmonară, formată din limfa colectată de
la arborele bronhic (de la nivelul bronhiolelor, alveolele nu au vase limfatice),
de la capilarele limfatice ale vaselor nutritive și funcționale din septele
perilobulare, de unde ajunge în vase de calibru mai mare din plexurile
limfatice intersegmentare și peri-bronho-vasculare. Vasele limfatice, situate în
septele conjunctivoelastice pulmonare, merg împreună cu pediculii
bronhovasculari spre hil, fiind colectate de nodurile intrapulmonare şi drenate
în nodurile limfatice bronhopulmonare. Nu există anastomoze profunde între
cele două rețele, doar la nivelul hilului.
Căile limfatice drenează, în continuare, limfa din nodurile limfatice
bronhopulmonare, în:
• nodurile limfatice traheo-bronhice inferioare, colectează vasele limfatice
pulmonare drepte şi stângi, apoi drenează limfa în nodurile traheobronhice
superioare;
• nodurile traheo-bronhice superioare, se găsesc de o parte şi de alta a traheei,
drenează limfa provenită de la nivelul feţelor mediastinale ale plămânilor, în
nodurile limfatice paratraheale;
• nodurile limfatice paratraheale, se găsesc pe fețele laterale ale traheei
toracice și de aici limfa se drenează în trunchiul limfatic bronhomediastinal
drept și stâng.

23
Nodurile juxta – esofagiene colectează limfa mai ales de la nodurile limfatice
traheobronhice şi o drenează spre ductul toracic. Din colectorul limfatic
bronho – mediastinal drept, limfa se varsă în ductul limfatic drept, iar din
colectorul limfatic bronhomediastinal stâng, limfa se varsă în ductul toracic.
Inervația plămânului
Inervația plămânilor este asigurată de fibre nervoase care intră în
constituția plexurilor pulmonare, două pentru fiecare plămân.
Plexul pulmonar, dispus în jurul bronhiei principale, este format din ramuri
nervoase parasimpatice (vagale) și simpatice, ale căror fibre aferente preiau
informații de la alveole și mucoasa bronhiilor, iar fibrele eferente se distribuie
musculaturii bronhice. Plexul pulmonar mai trimite eferențe pentru trahee,
esofag și pericard.
Ramurile nervoase sunt grupate în:
• plexul pulmonar anterior – situat anterior de pediculul pulmonar, este format
din ramuri bronhice care pleacă din porțiunea suprabronhică a nervului vag sau
din ramura cardiacă inferioară din plexul cardiac și care se anastomozează cu
fibre simpatice.
• plexul pulmonar posterior – situat posterior de pediculul pulmonar, este
format din ramuri mai groase provenite din porțiunea retrobronhică a nervului
vag care se anastomozează cu fibre simpatice.
Fibrele parasimpatice au originea în nucleul dorsal al vagului, sunt fibre
preganglionare și fac sinapsă în mici ganglioni intrapulmonari de unde pleacă
fibrele postganglionare. Funcțional, sunt destinate musculaturii bronhice, fiind
vasodilatatoare, bronhoconstrictoare și secretorii, stimulează secreția glandelor
bronhice. Fibrele simpatice preganglionare au originea în segmentele medulare
toracice superioare, intră în lanțul simpatic, fac sinapsă în primii ganglioni
simpatici toracali de unde pleacă fibrele postganglionare, care trec în plexul
pulmonar. Funcțional fibrele simpatice sunt vasoconstrictoare,
bronhodilatatoare și scade secreția glandelor bronhice.

24
Din hil, ramurile plexului pulmonar merg împreună cu bronhiile, dar și pe
traiectul vaselor pulmonare. La nivelul ramificațiilor bronhice, fibrele
nervoase se dispun în plexuri.

25
CAPITOLUL II

26
 INFECȚIA CU SARS-COV-2 (COVID-19)

Denumirea și încadrarea bolii

Infecției umane cu noul coronavirus (2019-nCoV) nu i-a fost atribuit până în acest
moment un cod de boală, așa încât, pentru cazurile depistate, confirmate sau probabile, se
vor utiliza codurile de boală aferente tablourilor clinice identificate.
Exemple:
• J 12 Pneumonie virală neclasificata altundeva
• J 80 Sindrom de insuficiență respiratorie acută la adult sau copil (edem pulmonar
interstițial și alveolar fulminant care apare ca urmare a unei infectii difuze, șoc sau
traumatism la nivelul plămânilor)
Fundamentare
Autoritățile chineze au identificat un cluster de infecții cu noul coronavirus (2019-
nCoV) în orașul Wuhan din Provincia Hubei, China. Cazuri au fost, ulterior, raportate din
alte 3 provincii din China (Guangdong Sheng, Beijing Shi, Shanghai Shi), din alte țări din
Asia, dar și din Australia, Europa și America de Nord (Statele Unite ale Americii și
Canada).
Toate cazurile raportate în afara Chinei au avut istoric de călătorie recentă în China,
înaintea debutului (excepție – cazuri Vietnam).
Definiție și epidemiologie
2019-nCoV este o noua tulpină de coronavirus care nu a fost identificată până acum
la oameni. Izbucnirile de infecții cu coronavirușuri noi în rândul oamenilor sunt
întotdeauna de importanță pentru sănătatea publică și generează îngrijorare, în special
atunci când există puține cunoștinte despre caracteristicile virusului, despre cum se
transmite inter-uman, despre cât de severe sunt infecțiile și despre tratamentul lor.
Transmiterea inter-umană a fost confirmată, dar este nevoie de mai multe informații pentru
a evalua dimensiunea acestei transmiteri. Sursa de agent patogen este necunoscută și ar
putea fi încă activă.
Definițiile de caz pentru infecția umană cu SARS-COV-2
Caz suspect
Infecție Respiratorie Acuta Severa (SARI) - persoana cu febră de minimum 38°C
sau istoric de febră, tuse și dificultate la respirație (scurtarea respirației) care necesită

27
internare peste noapte și fară altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic și cel
puțin una din următoarele:
• istoric de călătorie în China, în orașul Wuhan, Provincia Hubei, în perioada de 14 zile
anterioare debutului;
• pacientul face parte din categoria personalului medico-sanitar care a lucrat în zonele în
care se acordă îngrijiri pacienților cu SARI de etiologie necunoscută.
O persoana cu boală respiratorie acută cu orice grad de severitate și cel puțin una
din următoarele:
• contact apropiat cu un caz confirmat sau probabil de infecție cu nCoV, în perioada de 14
zile anterioare debutului;
• a vizitat sau a lucrat într-o piață de animale vii din Wuhan, Provincia Hubei, China, în
perioada de 14 zile anterioare debutului;
• a lucrat sau s-a aflat într-o unitate sanitară din care au fost raportate infectiicu 2019-nCoV
asociate spitalizării (IAAM), în perioada de 14 zile anterioare debutului
Caz probabil
Un caz suspect la care rezultatul testării pentru 2019-nCoV este neconcludent sau la
care rezultatul a fost pozitiv la un test pentru pan-coronavirusuri.
Caz confirmat - persoană cu confirmare în laborator a infecției cu 2019-nCoV,
indiferent de semnele și simptomele clinic.
Clinicienii ar trebui totuși să aibă în vedere posibilitatea apariției unor semne și
simptome atipice la pacienții imuno-compromiși.
Contactul apropiat
Contactul apropiat este definit ca:
• Persoana care acorda ingrjire directă pacienților cu nCoV, care lucrează cu personal
medico-sanitar infectat cu noul coronavirus, care vizitează sau stă în același spatiu
(ex.salon) cu un pacientcu nCoV (expunere asociată asistenței medicale);
• Coleg de serviciu apropiat sau coleg de clasă cu un pacient cu nCoV;
• Persoana care călătorește împreună cu un pacient cu nCoV în orice tip de mijloc de
transport;
• Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu nCoV.
Investigații de laborator
Este necesară recoltarea de probe respiratorii (exsudat nazal și
faringian/nasofaringian și faringian) cu tampon de Dacron sau poliester și descărcarea
ambelor tampoane de exsudat nazal, faringian / nasofaringian sifaringian, în (același) tub

28
cu mediu de transport pentru virusuri. De asemenea, se pot recolta spută / aspirat endo-
traheal / proba de lavaj bronho-alveolar, după caz.
Probele vor fi însoțite de Buletinul de însoțire a probelor biologice pentru
diagnosticul infecției cu noul coronavirus (2019-nCoV) în care se va regăsi același cod de
caz de pe tubul cu probele respiratorii și de pe fisa de supraveghere.
Actualmente pe lângă testele făcute prin metoda RT-PCR se folosesc și teste ag
rapide pentru depistarea infecției cu SARS-COV-2.
Pentru probele respiratorii recoltate la debutul bolii de la pacienți care îndeplinesc
criteriile definiției de caz se vor face teste PCR de screening al infecției cu 2019-nCoV.
Dacă este necesar, screening-ul vă include și alți patogeni comuni ai infecțiilor respiratorii.
Deoarece co-infecțiile sunt posibile, screening-ul pentru 2019-nCoV se va face chiar în
prezența unor teste pozitive pentru alți agenți patogeni. Dacă testarea nu se face într-un
laborator de referință, se recomandă trimiterea probei pentru confirmare la un laborator
regional, național sau internațional de referință care are capacitatea de detecție prin RT-
PCR pan-coronavirus sau detecția specifică a 2019-nCoV.
Laboratoarele pot folosi un test RT-PCR pan-coronavirus, urmat de secvențierea
ampliconilor din regiunile ne-conservate pentru caracterizare și confirmare. Alternativ,
amplificarea și detecția secvențelor specifice ale 2019-nCoV poate avea rol diagnostic fără
a necesita confirmare prin secvențiere.
Secvențierea genomului (Whole genome sequencing) oferă informații utile pentru
întelegerea originii virusului și a modului de răspândire. Se recomandă casecvențele
identificate să fie comunicate
Interpretarea rezultatelor
Un singur rezultat negativ, în special dintr-o probă prelevată de la nivelul tractului
respirator superior, nu exclude infecția. În aceste cazuri se recomandă repetarea prelevării
și recoltarea de probe care provin din tractul respirator inferior, dacă boala este severă.
Identificarea unui alt patogen nu exclude infecția cu noul coronavirus, rolul coinfecției în
patologie nefiind pe deplin cunoscut.
Pentru certificarea debarasării de virus se recomandă repetarea recoltării până la
negativarea rezultatelor la două testări consecutive prin reacții de amplificare genică.
Măsuri de control
Se instituie imediat după depistarea cazului suspect, fară așteptarea rezultatelor de
laborator

29
 Atitudinea față de caz
Un caz este considerat infecțios încă din perioada de incubație și până la izolarea
strictă într-un salon cu un pat și grup sanitar propriu, având personal medico-sanitar
dedicat, dar și ulterior, până când pacientul devine asimptomatic, pentru personalul care îl
îngrijește.
În consecință, sunt necesare următoarele:
• aplicarea măsurilor de izolare în spitalul de boli infecțioase desemnat, până când
pacientul devine asimptomatic;
• aplicarea precauțiunilor de transmitere respiratorie și prin contact, precum și a celor
universale, în spitalul de boli infecțioase desemnat, până la externarea pacientului;
• instruirea personalului care acordă îngrijire cazului suspect/ probabil/confirmat de către
medicul epidemiolog de spital și la fiecare schimbare a turei, de către coordonatorul
echipei precedente;
• cohortarea cazurilor suspecte și a personalului care le îngrijește;
În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permit
izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau
imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare.
• declanșarea investigației epidemiologice de către DSP imediat după raportarea cazului la
DSP;
Atitudinea față de contacții apropiați
Contactii apropiați se vor auto-izola voluntar și vor fi supravegheați clinico-
epidemiologic un număr de zile (conform Ministerului Sănătății) de la data expunerii cu un
caz suspect/probabil/confirmat cu 2019- nCoV.
Tablou clinic
În urma examinării probelor de sânge ale persoanelor care au fost bolnave, au putut
fi identificate 7 categorii de simptome:
 simptome gripale (febră, frisoane, oboseală şi tuse);
 simptome de guturai (guturai, strănut, gât uscat, nas înfundat);
 dureri musculare şi de articulaţii;
 inflamaţii la nivelul ochilor şi mucoasei;
 afecţiuni pulmonare (pneumonie sau dificultăţi la respiraţie);
 afecţiuni gastro-intestinale;
 pierderea simţului mirosului şi a gustului şi alte simptome.

30
 Tratament
 Protocol terapeutic include următoarele subpuncte:
 Medicație antivirală;
 Medicație imunomodulatoare, inclusiv plasma de convalescent;
 Medicație anticoagulantă;
 Antibiotice și alte medicații antiinfecțioase;
 Suportul funcțiilor vitale;
 Alte măsuri terapeutice.

Medicație cu acțiune antivirală

Evoluția infecției cu SARS-CoV-2 are o fază inițială dominată de replicarea virală,
cu o durată variabilă, în medie 6—7 zile, pentru care administrarea de antivirale eficiente
este justificată; în acest interval de timp pacientul trece printr-o perioadă presimptomatică
și poate deveni simptomatic. Ulterior, unii pacienți intră într-o fază dominată de inflamație
sistemică, care în cazuri rare poate lua aspectul unei hiperinflamații, în care utilitatea
medicației cu efect antiviral este mult mai redusă/nulă.
De aceea, medicația antivirală ar trebui administrată cât mai precoce după
stabilirea diagnosticului (de dorit, de la începutul perioadei simptomatice), în special
pacienților cu factori de risc pentru evoluție nefavorabilă, urmărindu-se limitarea riscului
de agravare a bolii și reducerea duratei de evoluție a bolii, ceea ce ar putea diminua
numărul celor care necesită internare.
Persoanele cu infecție asimptomatică cu SARS-CoV-2 nu primesc tratament
deoarece nu s-a demonstrat că ar reduce durata excreției virusului și nici că ar preveni
evoluția către forme severe de boală.
Medicamentele cu acțiune antivirală potențial active împotriva SARS-CoV-2 sunt:.
Remdesivirul este un antiviral potențial util pentru tratamentul COVID-19, care inhibă
ARN polimeraza ARN dependentă, blocând prematur transcripția ARN. Are activitate in
vitro împotriva coronavirusurilor, inclusiv împotriva SARS-CoV-2. Eficiența
remdesivirului este cu atât mai ridicată cu cât se administrează mai precoce după debutul
simptomatologiei și la pacienți cu risc de evoluție nefavorabilă; este mai eficient la pacienți
cu necesar redus de oxigen suplimentar, față de cei care necesită un flux mare de oxigen,
ventilație invazivă sau noninvazivă. Există date privind evoluție favorabilă și în cazul
administrării la pacienții care nu necesită administrare de oxigen.

31
Nu se administrează în caz de afectare renală sau hepatică semnificativă. Durata de
administrare este de 5 zile și se poate prelungi la 10 zile pentru pacienți intubați.
Evoluția clinică sau negativarea testelor PCR SARS-CoV-2 poate dicta modificarea duratei
de tratament.
Favipiravirul este un inhibitor al ARN-polimerazei care s-a utilizat pentru gripă și infecția
cu virusul Ebola. Din cauza efectelor teratogene, utilizarea sa a fost autorizată doar pentru
situații speciale cum ar fi epidemii cu virusuri gripale noi. Există date care susțin un
potențial beneficiu în cazul administrării la formele ușoare-medii de boală, întrucât se pare
că reduce semnificativ durata de excreție virală, durata simptomatologiei și a modificărilor
radiologice, cu diferențe față de comparator/placebo la 7 și la 14 zile de administrare, fără
o scădere a proporției de pacienți care ajung în terapie intensivă sau care decedează.
Favipiravir rămâne o alternativă terapeutică pentru formele ușoare sau medii de COVID-
19, în situația în care toate condițiile menționate pentru administrarea în siguranță sunt
îndeplinite; beneficiul așteptat este cel de posibilă reducere a duratei simptomatologiei.
Medicație imunomodulatoare, inclusiv plasma de convalescent
Anticorpi monoclonali neutralizanți pentru SARS-CoV-2 au specificitate pentru
proteina S a SARS-CoV-2. Asemenea altor medicații antivirale, eficiența depinde de
administrarea cât mai precoce după debutul bolii, în faza de replicare virală, când nu a
început producerea de anticorpi specifici de către pacient. Întrucât în cazul pacienților care
evoluează spontan favorabil asumarea riscurilor/costurilor legate de utilizarea lor nu se
justifică, este necesar să fie identificați pacienții cu risc important de evoluție severă,
aceștia fiind cei care ar avea un beneficiu maxim din administrarea acestui tratament. Se
consideră în prezent că indicația de utilizare este pentru pacienții cu forme ușoare sau
medii care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat
în primele 3—4 zile de la debutul simptomelor. Eficiența unui anumit produs poate fi
influențată de varianta virusului care generează infecția pacientului; nu se justifică
utilizarea de produse inactive împotriva variantei/variantelor virale dominante în circulație
la un moment dat, așa cum este bamlanivimab față de varianta delta.
Plasma de convalescent
Odată cu introducerea în utilizarea clinică a anticorpilor monoclonali neutralizanți,
indicațiile plasmei de convalescent s-au restrâns, întrucât la aceleași potențiale beneficii
riscurile sunt mai mari. Momentul optim al recoltării plasmei este incert, având în vedere
datele limitate privind dinamica anticorpilor. Pentru a putea avea efect favorabil antiviral,
plasma de convalescent ar trebui folosită la pacienții cu forme ușoare și cu risc de evoluție

32
severă a COVID-19; o altă posibilă utilizare este la pacienții cu forme severe de boală, cu
imunitatea umorală deprimată, la care se constată persistența prezenței virusului mai mult
de 30 de zile. Analiza datelor acumulate arată că nu poate fi susținută nici eficiența și nici
siguranța administrării plasmei de convalescent COVID-19 în scop terapeutic; există
rezultate contradictorii privind eficiența, precum și informații privind decese corelabile cu
administrarea de plasmă. Apariția TRALI la un pacient cu formă severă de COVID-19
poate agrava semnificativ disfuncția respiratorie a unui pacient care are deja afectare
respiratorie severă; de asemenea, s-au citat supraîncărcări volemice în urma transfuziei de
plasmă la pacienți cu COVID-19.
Medicație anticoagulantă /antiplachetară
Toți pacienții care primesc o astfel de terapie pentru condiții preexistente o vor
primi în continuare, inclusiv în situația în care aceste condiții sunt depistate cu ocazia
infecției cu COVID-19.
Nu se recomandă terapie antitrombotică (anticoagulant/ antiplachetar) de prevenție
a tromboembolismului venos sau arterial la pacienții nespitalizați, cu forme ușoare de
COVID-19, fără necesar de oxigen, în lipsa altor indicații pentru această terapie.
Pacienții spitalizați pentru COVID-19, în absența unei contraindicații majore
(sângerare activă, sângerare majoră în ultimele 24—48 ore, trombocitopenie severă <
50.000/cmc), vor primi terapie anticoagulantă profilactică cu HGMM (sau heparină
nefracționată în cazul unui Clearence creatinină < 15 ml/min sau al pacienților dializați).
Această terapie va fi aplicată cât mai precoce după spitalizarea pacientului.
Administrarea profilaxiei nu va fi gestionată exclusiv după nivelul D-dimer, fără evoluția
clinică.
Nu se va administra terapie profilactică pentru embolia arterială în afara indicațiilor
standard pentru pacienți non-COVID.
Pentru profilaxia TVP/TEP la pacientul COVID-19 nu se recomandă anticoagularea cu
dozele terapeutice.
Pacienții spitalizați pentru COVID-19 nu vor fi externați cu recomandarea de rutină de
terapie anticoagulantă profilactică la domiciliu, cu excepția pacienților cu risc mare de
tromboză și risc mic de sângerare: scor IMPROVE-VTE ≥ 4; — scor IMPROVE-VTE ≥ 2
și D-dimer > 2 x limita superioară a normalului la internare.
Antibiotice și alte medicații antiinfecțioase:
Administrarea de antibiotice și alte antiinfecțioase nu este necesară în cadrul
tratamentului pacienților cu COVID-19; ea reprezintă o atitudine de excepție, indicată în

33
situații bine definite: — tratarea infecțiilor concomitente COVID-19 (de exemplu,
pneumonii bacteriene); — tratarea infecțiilor asociate asistenței medicale ce apar la
pacienții cu COVID-19 în timpul îngrijirii lor în spitale, mai frecvent respiratorii
(pneumonii asociate asistenței medicale), dar și cu alte localizări: de părți moi, septicemii
sau șoc septic, infecții cu C. difficile; — reactivarea unor infecții la pacienții care primesc
tratament imunosupresor (tuberculoză, infecții herpetice, pneumocistoză etc.). În prima
perioadă de evoluție a bolii, pacientul cu COVID-19 poate avea infecții bacteriene
concomitente, într-o proporție care nu depășește 10% în mai multe studii publicate; riscul
de infecții bacteriene concomitente pare să fie semnificativ mai mic decât la pacienții cu
gripă. Infecțiile concomitente COVID-19 sunt, de regulă, pneumonii bacteriene, care
asociază frecvent procalcitonină serică crescută sau în creștere, leucocitoză cu neutrofilie,
aspect radiologic de opacități pulmonare alveolare. În cazul unor astfel de manifestări este
util un screening bacteriologic cu testarea prezenței urinare de antigene de pneumococ sau
de Legionella, serologii pentru bacterii atipice, hemoculturi. Antibioticele recomandate în
pneumonie bacteriană precoce instalată sunt cele recomandate pentru pneumoniile
comunitare: — amoxicilină clavulanat la 8 ore + doxiciclină 100 mg la 12 ore; — pentru
gravide: ceftriaxonă + azitromicină; — pentru alergici la beta-lactamine: moxifloxacină
400 mg/zi. Durata de administrare nu va depăși 5—7 zile. În mod anecdotic doxiciclinei i-a
fost atribuit un rol favorabil suplimentar, de posibil inhibitor al IL-6. Fluorochinolona și
macrolidele (inclusiv azitromicina) trebuie evitate la pacienții cunoscuți cu tulburări de
ritm sau de conducere, din cauza riscului de a declanșa asemenea manifestări prin
alungirea intervalului QT. Nu se poate susține includerea azitromicinei în tratamentul
standard al COVID-19 și/sau al coinfecțiilor bacteriene în condițiile rezistenței frecvente a
pneumococilor și posibil și a Mycoplasma pneumoniae la macrolide în România. Apariția
pneumoniei asociate ventilației mecanice a fost rară la pacienții cu COVID-19, de la mai
puțin de 10% la 20%, chiar dacă durata medie de ventilație a fost de aproximativ 3
săptămâni. În cazul apariției unei pneumonii asociate ventilației mecanice se va utiliza o
schemă de tratament adaptată circulației microbiene din respectivul serviciu de terapie
intensivă. După administrarea de imunosupresoare pentru controlul inflamației excesive,
pacientul trebuie supravegheat pentru riscul de suprainfecții bacteriene și de reactivare a
unor infecții latente. Pentru a putea evalua cât mai corect aceste riscuri, recomandăm
alături de anamneză și recoltarea și stocarea unei probe de sânge anterior primei
administrări de imunosupresor, din care să se poată efectua teste serologice (HSV),
Quantiferon TB-Gold, alte teste. În concluzie, administrarea de medicație antiinfecțioasă,

34
în afara celei specifice pentru COVID-19, nu este indicată în general, ci doar selectiv și
bine justificat. Utilizarea corectă a anamnezei, a examenului fizic, a testelor biologice
(procalcitonina și hemoleucograma), a explorărilor imagistice și a testelor microbiologice
permite identificarea pacienților care necesită antibiotice pentru rezolvarea problemelor
infecțioase asociate COVID-19. Având în vedere relativa raritate a infecțiilor asociate
acestui sindrom, situația actuală ar putea să aibă o consecință neintenționată favorabilă, și
anume limitarea presiunii de selecție de bacterii rezistente la antibiotice și restrângerea
circulației acestor microorganisme.
Suportul funcțiilor vitale
Îngrijirea pacienților cu forme critice de COVID-19 se va face de către medici de
terapie intensivă. Deși există multiple sindroame care pot pune în pericol prognosticul
pacientului cu COVID-19 (disfuncții hemodinamice, insuficiență renală acută, suprainfecții
bacteriene severe), principalul risc vital rămâne afectarea respiratorie severă și, de aceea, o
atenție deosebită trebuie acordată monitorizării și susținerii funcției respiratorii la pacientul
cu COVID-19. Scăderea saturației de O2 sub 94% în aerul atmosferic la pacienți în repaus,
fără suferință respiratorie anterioară, impune evaluarea rapidă a gazometriei arteriale și
îmbogățirea aerului inspirat cu oxigen. Măsuri suplimentare pentru reducerea hipoxemiei
pot fi oricând decise în funcție de dificultatea de a corecta hipoxemia. Obiectivul este de a
evita agravarea hipoxiei tisulare care determină leziuni greu reversibile. Elementele de
detaliu în această privință depășesc scopul acestui protocol terapeutic. Un protocol privind
tratamentul cu oxigen este elaborat pentru a detalia intervențiile necesare la diferite
categorii de pacienți.
Alte măsuri terapeutice
Simptomatice și alte măsuri terapeutice care pot fi utile în majoritatea cazurilor:
 combaterea febrei (acetaminofen), a mialgiilor;
 combaterea insomniilor;
 limitarea anxietății pentru ameliorarea stării generale — lorazepam;
 combaterea greței, vărsăturilor — metoclopramid, ondasetron, eventual
dexametazonă;
 fluidifierea secrețiilor respiratorii prin hidratare corespunzătoare, nebulizare cu
soluție hipertonă 3%, nebulizări cu betamimetice;
 profilaxia escarelor la pacientul imobilizat/sever;
 profilaxia ulcerului de stres prin antisecretorii gastrice și nutriție enterală;

35
  în formele cu inflamație importantă și/sau hipoxemie la pacienți diabetici riscul de
cetoacidoză este mai mare și se recomandă corectare cu insulină cu acțiune rapidă;
 întreruperea fumatului.

Complicații secundare infecției cu SARS-COV-2

Insuficiență respiratorie acută
În infecția cu SARS-COV-2 poate apărea detresa respiratori care se traduce prin
incapacitatea plămânilor de a face față schimbuilor fiziologice de gaze în condiții de repaus
și/sau efort . În felul acesta are loc o hipoxemie – scăderea oxigenului din sânge, asociată
sau nu cu o hipercapnie – creșterea dioxidului de carbon din sânge.
Pneumonia
Majoritatea pacienților în special cei tarați fac pneumonie severă la ambii plămâni.
Pneumonia COVID-19 este o boală gravă care poate fi mortală. ÎN pneumonie, sacii de aer
din plămâni se inflamează, ceea îngreunează schimburile fiziologice de gaze.
Leziuni hepatice acute
Cercetările arată că pacienții cei mai grav bolnavi prezintă cel mai mare risc de
afectare hepatică. Oamenii de știință nu sunt siguri încă dacă virusul dăunează ficatului sau
dacă se întâmplă dintr-un alt motiv.
Leziunile hepatice acute și insuficiența hepatică sunt complicații care pun viața în
pericol.
Șoc septic
Sepsisul se întâmplă atunci când reacția organismului la o infecție se declanșează
greșit. Substanțele chimice eliberate în sânge pentru a lupta împotriva bolii nu declanșează
răspunsul corect . Dacă procesul nu este stopat, inevitabil iși face apariția șocul septic.
Dacă tensiunea arterială scade prea mult, șocul septic poate fi fatal.
Coagulare intravasculară diseminată
Răspunsul organismului de coagulare a sângelui nu funcționează corect. Se formează
cheaguri anormale, care pot duce la sângerări interne sau la insuficiență multiplă de
organe.
Rabdomioliză
Aceasta este o afecțiune extrem de rară, dar este una pe care cercetătorii covid-19 o
urmăresc. În rabdomioliză, mușchii se descompun și țesutul moare. Pe măsură ce celulele
se destramă, o proteină numită mioglobină inundă fluxul sanguin.

36
 Prognostic
Prognosticul depinde în cea mai mare măsura de factorii de risc asociați. Vârstnicii și
persoanele tarate sunt cele mai vulnerabile categorii de persoane. Persoanele care au în
antecedente afecțiuni ale aparatului respirator au riscuri însemnate spre un prognostic
nefavorabil. De asemenea și alte boli precum diabetul zaharat, insuficiența renală,
hipertensiunea arterială cresc riscul unei eventuale agravări, deoarece pacienții purtători
cronici de patologii asociate au epuizate rezervele funcționale în toate organele și
sistemele, organismul este epuizat, iar rezervele funcționale sunt decompensate. Acest fapt
atrage după sine insuficiența multiplă de organe cu prognostic rezervat.
În multe alte cazuri boala are o evoluție favorabilă, bolnavul poate avea o pneumonie
trecătoare sau o insuficiență respiratorie acută cateva zile. Alteori infecția poate trece
neobservată – pacienți asimptomatici.

37
CAPITOLUL III

38
 Educația sanitară a bolnavilor cu SARS-COV-2. Profilaxie
SARS-COV-2 este o afecțiune caracteristică îndeosebi în colectivitate. Se transmite
foarte ușor, fiind o patologie ce aparține aparatului respirator.
Educația sanitară face obiectul prevenției. Atunci când prevenția primară nu se mai
poate realiza deoarece pacientul s-a infectat este necesară prevenția secundară. Cea din
urmă vizează în special persoanele cu risc, pacienți tarați, care în evoluție pot dezvolta
diverse complicații care se pot sonda chiar cu decesul pacientului.
Prevenția primară
Spălarea și dezinfectarea mâinilor sunt acțiuni decisive pentru a preveni infecția.
Mâinile se spală cu apa și săpun cel puțin 20 de secunde. Dacă nu există apa și săpun,
puteți folosi un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool de 60%. Spălarea mâinilor
elimină virusul. Trebuie evitat contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții
respiratorii acute și menținută distanța de cel puțin 1 metru între persoane, în special când
acestea tușesc, strănută sau au febră, deoarece picăturile de salivă flugge pot transmite
virusul de la o distanță apropiată.
Nu vă atingeți ochii, nasul și gura cu mâinile - virusul se transmite mai ales pe cale
respiratorie, dar poate intra în corp prin ochi, nas și gură, astfel se va evita atingerea dacă
mâinile nu sunt spălate. Mâinile intră în contact cu suprafețele contaminate de virus
raspandidu-se în tot corpul .
Acoperiți-vă gura și nasul daca strănutați sau tușiți. Daca aveți infecție respiratoare
acută, evitați apropierea de alte persoane, tușiți cu gura acoperită sau într-un șervețel de
preferat de unica folosință, purtați masca de protecție și spălați mâinile. Daca în momentul
în care tușiți vă acoperiți gura cu mâinile ,puteți contamina obiecte sau persoane cu care
veniți în contact.
Nu luați medicamente antivirale și nici antibiotice decât în cazul în care vă prescrie
medicul .Momentan, nu există cercetări științifice care evidențiază că folosirea
medicamentelor antivirale, pot preveni infectarea cu noul coronavirus (Covid-19).
Antibioticele funcționează doar împotriva bacteriilor nu împotriva virusului. Covid-19
este un virus, deci nu se utilizează antibiotic că și metoda de prevenire sau tratament, decât
în cazul în care se constată și o infecție bacteriană.
Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe baza de clor sau alcool Dezinfectanții
chimici ce pot ucide noul coronavirus (Covid-19), sunt dezinfectanți ce conțin, clor,
innalbitori, solvent, etanol de 75%, acid paracetic și cloroform.

39
 Utilizați masca de protecție doar în cazul în care suspectați că sunteți bolnav sau în
cazul în care acordați asistență persoanelor bolnave. Organizația Mondiala a Sănătății,
recomandă folosirea măștii de protecție doar în cazul în care suspectați că ați fost
contaminat cu noul coronavirus, și prezentați simptome de tuse, strănut, sau în cazul în
care acordați asistență unei persoane care este suspectă de a fi infectată cu noul
coronavirus.
Vaccinarea este una dintre cele mai eficace metode împotriva infecției cu SARS-COV-
2. Anticorpi dobândiți post vaccinare au eficacitate dovedită atât în prevenirea bolii, dar
mai ales în stoparea evoluției bolii. Este dovedit clinic că 3/4 din pacienți decedați erau
nevaccinați împotriva COVID-19.
Prevenția secundară este strâns legată de un tratament instituit promt și cât mai
precoce. De cele mai multe ori pacienții cu multiple comorbidități necesită spitalizare
imediată. În absența unui tratament sau a unei terapii întârziate (bolnavii de cele mai multe
ori ajung în stadia tardive în unitățile sanitare), boala evoluează, decompensează
organismal epuizându-i rezervele funcționale, ceea ce de cele mai multe ori duce la
insuficiență multiplă de organe, moment în care inevitabil se instaleaza stopul cardio-
respirator iresuscitabil.
Îngrijirea bolnavilor cu patologia SARS-COV-2

Este foarte important ca leziunile pulmonare să fie prevenite printr-o terapie adecvată.
Terapia medicamentoasă, alături de psihoterapie preîntâmpina de cele mai multe ori
complicațiile.
Asistenta medicală asigura toaleta zilnică a bolnavului și lenjerie de pat și de corp
curată și uscată.
Salonul
- va avea ferestrele îndreptate spre nord pentru ca bolnavul să beneficieze de
luminozitate intensă și permanentă ;
- temperatura optimă a saloanelor să fie de 18-19 grade C , eventual mai scăzută cu 1-2
grade C;
- salonul să fie aerisit ori de câte ori este necesar;
- în sezonul rece , se vor plasa pe calorifere vase cu apă caldă care vor emana vapori
umezi;
- curățenia se va efectua zilnic: dimineața și după-masă .
Patul și accesoriile sale

40
 - patul , de preferință deplasabil pe rotile , rabatabil , prevăzut cu rezemator mobil
fiind necesar asigurării confortabilitatii în poziție sezanda, pentru a favoriza respirația;
- salteaua poate fi confecționată din cauciuc sau din material plastic și umplută cu apă
sau aer, pentru a preveni escarele la bolnavii imobilizați;
- perna trebuie să fie moale și elastică;
- pătura trebuie să fie confecționată din lână moale;
- lenjeria trebuie să fie albă, din bumbac , cu cât mai puține cusături , conținând : doua
fețe de pernă , un cersaf de pat și un cersaf plic;
- mușamaua din cauciuc sau material plastic vă fi așezată pe saltea pentru a o proteja
de dejecții ;
- o aleza din pânză fină, ce acoperă mușamaua .
Toaleta bolnavului
- în funcție de starea generală a bolnavului , asistenta medicala va efectua toaleta
pacientului pe porțiuni , respectând intimitatea acestuia și măsurile de igienă;
- se insistă asupra toaletei bucale , după aspirarea prealabilă a secrețiilor , clatindu-se
apoi gura cu apă boricată , ungând apoi mucoasele în buzele crăpate cu glicerină
boraxata;
- daca pacientul este independent, i se vor asigura condițiile necesare în vedearea
efectuării unei băi generale sau a unui duș;
- de asemenea se insistă asupra zonelor inghinale pudrandu-se apoi cu talc pentru a
preveni escarele ;
- unghiile și parul vor fi curățate regulat, având în vedere faptul că la acest nivel
stagnează un mare număr de agenți microbieni;
- îngrijirea mucoasei nazale în scopul menținerii permeabilității căilor respiratorii
superioare, prevenirea escarelor, infecțiilor nazale în cazul în care pacientul prezintă
sonde pe această cale;
Alimentația
Organismul uman are nevoie de hrană în cantitate suficientă și de bună calitate pentru
a-și menține starea de sănătate și homeostazie .
În cazul pacientului, este vital stabilirea regimului alimentar pentru a asigura aportul
caloric necesar susținerii forțelor fizice, recuperării și vindecării acestuia.
În perioada febrilă - regim hidrozaharat , bogat în vitamine mai ales vitamina C, sucuri
de fructe, siropuri, ceaiuri calde, lapte. Treptat, după scăderea febrei, se vă trece la regim
lacto-faino-zaharat și apoi la o alimentație mai substanțială , hipercalorică , ușor digerabilă.

41
 Cantitatea de lichide ingerate va fi de 2000-2500ml/24h , adăugând câte 500 ml la
fiecare grad de febră.sistenta medicală este un cadru sanitar cu o pregătire pluridisciplinară,
cu responsabilități în păstrarea și restaurarea sănătății, prevenirii îmbolnăvirilor, înlăturarea
suferinței.
Bolnavii cu SARS-COV-2 necesită o atenție sporită, deoarece patologia este una de
actualitate, cu un debut fulminant în întreaga lume. A fost nevoie de multe studii de
specialitate, făcute cât mai repede posibil pentru a salva vieți. Numărul îngrijorător de
decese înregistrate a îngrozit umanitatea. Schemele de tratament s-au schimbat treptat.
Doza de incertitudine în care a trait întreaga lume medicală alături de mijloacele de
mass-media au stârnit frica umanității de cel mai de temut inamic – moartea.
De aceea îngrijirea pacienților cu SARS-COV-2 a reprezentat o adevărată provocare
atât în plan professional, cât și uman.
Infecția cu SARS-COV-2, în special la pacienți tarați, evoluează tăcut. Ea nu rămâne
doar o infecție de căi aeriene superiore, ci evoluează cu pneumonie și insuficiență
respiratorie acută. Afectarea pulmonară determină o multitudine de manifestări clinice în
organism precum hipertermia (chiar și hiperpirexia), mialgii, artralgii, frisoane intense și
generalizate, junghi toarcic, dispnee, polipnee, respirația agonică, hipersudorație, tuse cu
sau fără expectorație muco-purulentă sau hemoptoică, stare general alterată. Acestea sunt
doar câteva dintre manifestările apărute în patologia SARS-COV-2 la care desigur se
alătură și apatia, fatigabilitatea, spaima de moarte și bineînțeles tabloul clinic al
afecțiunilor deja existente.

42
CAPITOLUL IV

43
 PLANURI DE ÎNGRIJIRE

În urma orelor de practica realizate am reușit să selectez dintr-o multitudine de

bolnavi 2 cazuri prin care pot ilustra atât patologia SARS-COV-2, cât și complicații
secundare acesteia.
Indubitabil că nursa are un rol deosebit în cee ace privește calitatea actului medical.
Blândețea, răbdarea, emaptia cu pacientul, corelate cu devotamentul și profesionalismul
oferă calitatea necesară îngrijirii pacientului.
Conceptul de nursing cuprinde tehnici modern fundamentate pe nevoie de bază ale
bolnavilor, menite să ajute pacientul să-și recapete independența sau să-și îmbunătățească
starea.
Potrivit celor 14 nevoi fundamentale formulate de către Virginia Henderson ,
asistenta medical își poate realiza profesia pornind de la nevoie alterate ale pacientului.
În patologia SARS-COV-2 trebuie avut în vedere faptul că există numeroase
complicații ce apar în special la pacienți tarați și că o evaluare corectă alături de un
tratament eficace instituit la timp poate salva vieți.
În opinia mea asistenta trebuie să educe pacienții aflați în stadia incipiente ale bolii
să prevină evoluția . Totodată consider că este necesară o bună educație sanitară a
pacientului.
Cred cu tărie că am contribuit alături de echipa medicală la satisfacerea nevoii
bolnavului , reușind ca numeroși pacienți să-și recapete independența și să-și
îmbunătățească starea psihică prin recăpătarea pozitivismului și acceptarea propriei
condiții.
Trebuie adus în discuție că desi s-a insitat foarte mult în procesul cercetării și s-au
testat medicamente care fost de un real folos, infecția cu SARS-COV-2 rămâne o patologie
de temut, în special la persoanele cu risc.
Am realizat 3 grafice în urma orelor de practică realizate la o unitate sanitară din
județul Argeș și am întocmit o statistică aferentă lunilor octombrie-decembrie 2021.

44
 INCIDENȚA PATOLOGIEI CU SARS-COV-2
ÎN FUNCȚIE DE REGIUNI
70.00%
60.00%
50.00% 60.30%
40.00%
30.00% 39.70%
20.00%
10.00%
0.00%
MEDIUL RURAL MEDIUL URBAN
Fig A. Incidența patologiei cu Sars-Cov-2 în funcție de mediul de proveniență
rural-urban

Graficul pacienților decedați prin detresă respiratorie

secndară infecției SARS-COV-2 - repartizat pe sexe
7
6
5
4
3
2
1
0
DECESE LUNA OCTOMRIE DECESE LUNA NOIEMBRIE DECESE LUNA DECEMBRIE
FEMEI BĂRBAȚI

Fig B. Graficul pacienților decedați prin detresă respiratorie secndară infecției

SARS-COV-2 - repartizat pe sexe

GRAFIC REALIZAT PE UN LOT DE 100 PACIENȚI

S-A AVUT ÎN VEDERE RISCUL PACIENȚILOR ÎN FUNCȚIE DE
VÂRSTĂ DE A DEZVOLTA COMPLICAȚII MODERATE ȘI SEVERE

120

100

80

60

40

20

0
0-35 ANI 35-55 ANI 35-55 ANI 55> ANI

FĂRĂ COMPLICAȚII COMPLICAȚII MODERATE COMPLICAȚII SEVERE

Fig C. Graficul lotului de pacienți studiați pozitivi în funcție de vârstă și forma de

boală dezvoltată
45
CULEGEREA INFORMATIILOR

CAZUL I
Pacientul S.N
Sex masculin
Vârstă 55 ani
Adresă Cocu
Naționalitate Română
Stare civilă văduv
Situație financiară nesatisfăcătoare
Profesie penisonar (fost miner)
Stil de viață - sedentar
Religie creștin-ortodox
Grupă sanguină O I Rh pozitiv
Alergii nu se cunosc
Data internării 23.10.2022
Data externării 08.11.2022
Motivul internării alterarea stării generale, hipertermie, frison generalizat, dispnee, tuse
seacă, anosmie, ageuzie.
Diagnostic la internare: Insuficiență respiratorie acută cu SARS-COV-2
Diagnosticul la 72 ore: Pneumonie bilaterală cu SARS-COV-2
ANAMNEZA
Antecedente heredo-colaterale – mama decedată în urma unui AVC.
- tatăl decedat în urma unui IMA.
Neagă tuberculoza, infecția cu VHB, VHC, infecția cu HIV.
Antecedente personale fiziologice și patologice boli ale copilăriei, apendicectomie,
colecistectomie, HTA, diabet zaharat tip II în tratament cu ADO.
Comportament specific (fumat, alcool) pacientul consumă alcool în cantități moderate.
Activități favorite citește cărți, ziare se uită la tv.
Înălțime 1,67 m
Greutate 78 kg
CAP
Aspectul si culoarea tegumentelor: palide, ușor cianotice;
Aspectul si culoarea gurii: mucoasă bucală uscată;

46
Aspectul si culoarea buzelor: palide, uscate, ușor cianotice;
Aspectul si culoarea limbii: săburală
Aspectul si culoarea dintilor: gălbui
Aspectul si culoarea nasului: fose nazale libere
Aspectul si culoarea parului: negru, curat, îngrijit
Probleme auditive: nu prezintă
Probleme vizuale: nu prezintă
Semne particular: nu prezintă
Facies suferind
Stare generală alterată
Stare de conștiență păstrată
Țesut adipos, bine reprezentat în regiune abdominală – tip constituțional android.
Sistem conjunctiv-adipos bine reprezentat.
Sistem ganglionar superficial, nepalpabil, fără adenopatii.
Sistem muscular de tip hipoton, hipokinetic.
Sistem osteo-articular modificări artrozice degenerative.
TRUNCHI
Aparat respirator murmur vezicular prezent bilateral, SaO2 = 90-91% în a.a, SaO2 = 96-
97 % cu 5 l O2/min, raluri crepitate bazal stanga.
Aparat cardio-vascular TA = 135/80 mmHg (tratată medicamentos din septembrie 2014),
AV = 98 b/min. Zgomote cardiace regulate, fără sufluri cardiace, fără edeme la membrele
inferioare, puls palpabil la pedioase.
Aparat digestiv abdomen suplu, mobil, nedureros spontan, ușor la palpare, difuz, tract
intestinal prezent.
Aparat uro-genital Giordano negativ bilateral, urini hipercrome inadecvate calitativ și
cantitativ;
Sistem nervos, endocrin, organe de simț OB, fără semne neurologice de focar.
OBIȘNUINȚE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAȚIA
Regim: da – diabetic:
Apetit : diminuat
Alimente preferate, băuturi preferate: grătare, lactate
Alimente pe care nu le poate consuma: alimente bogate în glucide, alimente grase;
Mod de servire a mesei: -singur

47
OBIȘNUINȚE DE IGIENĂ PERSONALĂ
Toaletă: singur
Se spală pe dinți: da
Se piaptănă: da
Se îmbracă: da
Se dezbracă: da
OBIȘNUINȚE PRIVIND ELIMINĂRILE
Scaun -frecvența: 1/zi, aspect normal;
Urină -frecvența: 5-6/zi, cantitate: 1800 ml/24h,aspect clar, normal;
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme privind somnul:prezintă
Utilizează sedative: da
Activitatea fizică: lipsă de aer chiar și la eforturi mici;
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
Îi placesă fie cu alți pacienți în salon.
Atitudinea în timpul culegerii datelor: comunicativ.
Atitudinea familiei față de bolnav: îl sprijină fizic și psihic.
Impresii de la spitalizarile anterioare : bune
Tratament urmat înaintea spitalizării : nu
EXAMENE PARACLINICE
Hemoleucograma
Leucocite 11.66 x 109/L; Neutrofile 21.48 x 109/L; Limfocite 1.24 x 109/L; Monocite
1.83 x 109/L; Eozinofile 0.07 x 109/L; Bazofile 0.04 x 109/L; Eritrocite 2.75 x 1012/L;
Hemoglobina 12.8 g/dl; Hematocrit 40; Trombocite 200 x 109/L; Media volumului
globulelor roșii 87.6 fL;
Biochimie
Glicemie 132 mg/dl; Creatinină 0.89 mg/dl; Uree 48 mg/dl; Acid uric 6.68 mg/dl; Amilza
6.68 mg/dl; TGO 13 U/l; TGP 12 U/l; GGT 48 U/l; Bilirubină totală 0.22 mg/dl; Colesterol
total 111 mg/dl; Lipide totale 565 mg/dl; VSH 24.00 mm/h, Feritina > 600 µg/L, LDH –
500 U/L.
Culegerea de date pe nevoi
1. Nevoia de a respira/ a avea o bună circulație – respirație deficitară manifestată
prin dispnee de tip tahipneic 20-22 r/min, sursa de dificultate fiind insuficiența

48
 respiratorie acută. Zgomote cardiace regulate, fără sufluri cardiace, fără edeme la
membrele inferioare, puls palpabil la pedioase.
2. Nevoia de a bea/ a mânca – alimentație și hidratare inadecvată manifestată prin
refuzul de a se alimenta sau hidrata, inapetență, cauză a dispneei și a hipertermiei.
3. Nevoia de a elimina – deshidratare, eliminare inadecvată cantitativ și calitativ,
hipercroma, diaforeză, cauză a hipertermiei.
4. Nevoia de a se mișca/ menține o bună postură – pacientul prezintă dificultăți la
mobilizare, manifestate prin dispnee la eforturi mici și foarte mici, cauza a
insuficienței respiratorii acute, mișcare defectuoasă cauză a obezității.
5. Nevoia de a dormi/ odihni – pacientul mărturisește că avea un somn adecvat
vârstei, însă din momentul apariției lipsei de aer nu se mai poate odihni satisfăcător
(somn necorespunzător din punct de vedere calitativ și cantitativ), stă în șezut la
margine patului.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca - pacientul este o persoană care pune accent
pe curățenie, locuiește și se descurcă singur. Poartă haine curate, aranjate.
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale – bolnavul
prezintă hipertermie, factorul etiologic fiind pneumonia bilaterala.
Tegumentele sunt uscate, deshidratate, T= 38,2 °C,
8. Nevoia de a fi curat/ îngrijit de a proteja tegumentele/ mucoasele - pacientul
are un aspect îngrijit cu fanere curate, prezintă ușoară cianoză la nivelul buzelor și a
patului unghial.
9. Nevoia de a evita pericolele – bolnavul prezintă anxietate din cauza lipsei de aer, a
hipertermiei și diaforezei manifestată prin lamentare, plâns, gemete.
10. Nevoia de a comunica – pacientul mărturisește că i-a plăcut din totdeauna să
comunice și să-și exprime gândurile, temerile. Este vizitat frecvent de copii, nepoți.
Limbajul este unul clar, coerent, îndeosebi cu personalul medical.
11. Nevoia de a acționa propriilor convingeri și valori/ de a practica religia –
pacientul este creștin – ortodox. Mărturisește că a ținut posturile din an, doar că
acum îi este din ce în ce mai greu. Când este singură murmură rugăciuni și adoarme
cu o iconiță sub pernă.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării – pacientul mărturisește că se
simte o persoană împlinită are copii, nepoți care îl iubesc.
13. Nevoia de a se recreea – pacientul mărturisește că îi plac ieșirile în aer liber,
privind natura. De asemenea îi place să citească romane polițiste și să se uite la tv.

49
 14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea – pacientul mărturisește că nu
a fundamental Ziua 1 Nivel depend Ziua 4 Nivel depend Ziua 7 Nivel dep
T.punctaj T.punctaj T.punctaj
32 P 22 P 14 P
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4

pira X X X

şi a mânca X X X

mina X X X

mişca şi X X X
o bună
ră
mi X X X
mbrăca/dezbrăca X X X

nţine temperatura X X X
ală
i curat, X X X
t
evita X X X
lele
comunica X X X

acţiona X X X
credinţe
i preocupat în vederea X X X
ării
e recreea X X X
nvăţa X X X

deține cunoștințe suficiente în ceea ce privește gestionarea propriei sănătăți din

cauza dezinteresului. Are încredere deplină în personalul medical. Pune întrebări și
ascultă cu multă atenție dornic să învețe.
GRILĂ DE EVALUARE
Nivel 1 : independent 1-14;
Nivel 3: dependenţă majoră: 29-42;

Nivel 2: dependenţă moderată: 15-28;

Nivel 4: dependenţă totală : 43- 56

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții

fundam. nursing Rol propriu R
P.E.S
Inves
A avea o respirație pacientul să nu mai Măsor și supraveghez respirația, SaO2 Adminis
bună deficitară prezinte necesar de de 4 ori/zi; oxigenot
circulație, a manifestată prin oxigen; Poziționez pacientul adecvat pe mască

50
respira dispnee de tip pacientul să nu mai semișezând; evit staționatul în decubit facială;
tahipneic 20-22 prezinte dispnee de dorsal; Adminis
r/min, sursa de tip tahipneic; Asigur mobilizarea secrețiilor prin medicați
parenter
dificultate fiind pacientul să tapotament;
oral;
insuficiența prezinte frecvență Educ pacientul să facă exerciții Recoltez
respiratorie acută respiratorie respiratorii. analize d
adecvată; Am măsurat și notat în F.O pulsul, TA; laborato
Educ pacientul să nu devină sursă de
infecție;
Umezesc aerul din încăpere;
Supraveghez semnele complicațiilor;
Pregătesc psihic pacientul pentru
tehnici (delegate);

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții

fundam. nursing Rol propriu R
P.E.S
A a mânca/a Inapetență Pacientul să fie Încerc administrarea de lichide și Ofer
bea manifestată prin echilibrat semilichide; pacientu
alimentație și nutrițional și Efectuez bilanțului lichidian; regimul
hidratare hidric. Alimentez activ/pasiv pacientul; prescris
inadecvată, cauză Pacientul să nu mai Am educat și motivat pacientul să-și medic hi
hipertermiei, prezinte schimbe stilul alimentar ținând cont de zaharat,
lipsei de aer și a hipertermie și lipsă nevoile acestuia atât cantitativ, cât și minim 2
junghiului de aer. calitativ. apa/ceai
toracic. Pacientul să scadă neîndulc
Obezitate în greutate. Institui
perfuzii
supraveg
explic
pacientu
necesitat
acesteia;
Reechili
hidro-
electroli
pacientu

A elimina deshidratare, Pacientul să nu mai Recomand consumul de alimente sau Adminis

51
 eliminare prezinte semne de lichide ce favorizează eliminarea în medicați
inadecvată deshidratare. limite fiziologice; raport cu
cantitativ și Pacientul să Asigur repaus la pat; orarul
calitativ, prezinte eliminări Servesc pacientului bazinetul; meselor;
hipercroma, adecvate Ajut și mențin tegumentele pacinetului Institui
diaforeză, cauză calitativ/cantitativ. uscate și curate; perfuzii
a hipertermiei Pacientul să nu mai Măsor diureza ml/24 h și înregsitrez zilnice,
prezinte transpirații rezultatul; supraveg
excesive; Schimb lenjeria de pat și de corp la explic
nevoie; pacientu
Respect intimitatea pacientului; necesitat
Încep rehidratare orală cu cantități mici acestora
de lichide reci oferite cu lingurița; Efectuez
sumar ur

A dormi/ somn Pacientul să Observ și notez funcțiile vitale, Adminis

odihni nesatisfăcător din exprime o stare de calitatea somnului, orarul somnului, medicați
punct de vedere bine; perioadă somn-odihnă, comportamentul supraveg
efectul
calitativ și Pacientul să pacientului, gradul de satisfacere a
acesteia;
cantitativ, sursa doarmă noaptea. celorlalte nevoi fundamentale; Amelior
de dificultate Pacientul să-și Asigur microclimatul corespunzător durerea,
finnd durerea exprime respectând dorințele pacientului; dispneea
(junghi diminuarea Adaptez îngrijirile la programul de combate
toracic),dispneea, epuizării și a odihna al pacientului; hiperterm
hipertermia. disconfortului.
A menține Hipertermie Combaterea Îi explic pacientului importanța La indic
temperatura urmare a hipertermiei menținerii temperaturii corpului în mediculu
corpului procesului limite normale. administ
infecțios Aerisesc salonul atât dimineața, cât și antipiret
manifestat la seara în vederea obținerii unui mediu Algocalm
nivelul aparatului ambiant (mențin temperatura la circa i.v dilua
respirator. 20° C). Sfătuiesc pacientul să stea în ser fiziol
repaus în perioada febrilă. De asem
Măsor temperatura și o notez în F.O de la indica
3 ori/zi. mediculu
Îi recomand pacientului să consume instalat o
ceaiuri reci pentru a combate perfuzie
deshidratarea. fiziologi
Sfatuiesc pacientul să-și schimbe
lenjeria de corp des și să păstreze
riguros igiena corporală. Solicit
infirmierei schimbarea lenjeriei de pat
în diaforeză, ori de câte ori e nevoie.
Aplic comprese reci;

52
 Calculez bilanțul ingesta-excreta;

Nevoia de a Poziție vicioasă Pacientul să nu mai Asigur mediul de securitate; Adminis

se mișca/ cauzată de mai prezinte Supraveghez permanent pacientul; medicați
junghiul toracic, dificultăți la Mobilizez activ/pasiv pacientul pacinetu
menține o
sursa de mobilizare și la conform planului de mobilizare; conform
bună dificultate – eforturi mici și Suplinesc nevoile de bază; Observ e
postură durerea, foarte mici. Educ pacientul cu privire la importanța medicați
disconfort prin deplasării cu butelia de oxigen; Pregătes
murtarea măștii Explic pacientului importanța pacientu
de oxigen oxigenoterapiei permanente; pentru
investiga
Nevoia de a bolnavul prezintă Pacientul să nu mai Asigur mediu de siguranță și de Adminis
evita anxietate din prezinte anxietate, protecție; medicați
cauza lipsei de durere, diaforeză, Explic pacientului tehnici de relaxare; observ e
pericolele
aer, a hipertermie; Evaluez caracteristicile durerii; acesteia;
hipertermiei și Pacientul să își Evaluez nivelul de vulnerabilitate față
diaforezei recâștige stima de de pericole;
manifestată prin sine în termen de 3 Promovez un concept de sine pozitiv;
lamentare, plâns, zile; Favorizez adaptarea pacientului la noul
gemete; Pacientul să mediu;
prezinte o stare de Ajut pacientul să-și recunoască
bine din punct de problema și să o accepte;
vedere psihic; Iau măsuri sporite de evitare a
Pacientul să nu transmiterii infecțiilor;
devină sursă de Învăț pacientul măsurile de igienă
infecții spitalicească;
nosocomiale; Supraveghez și preîntâmpin apariția
complicațiilor;
Nevoia de a cunoștințe Pacientul să nu Explorez nevoile de cunoaștere ale -
învăța cum insuficiente în prezinte: ignoranță, pacientului;
ceea ce privește dificultate de a Identific cunoștințele pacientului
să-și
gestionarea învăța, cunoștințe despre boală, tratament, regim de viață;
păstreze propriei sănătăți insuficiente. Stimulez dorința de cunoaștere;
sănătatea din cauza Verific dacă a înțeles corect mesajul
dezinteresului; transmis și și-a însușit corect noile
cunoștințe;
Îl ajut să dobândesc deprinderi noi;
Identific obiceiurile greșite ale
pacientului;
Corectez deprinderile dăunătoare
sănătății;
Întocmesc programe de recuperare și
reeducare a pacienților cu deficiențe
53
 senzoriale și motorii.

54
55
 EVALUARE CAZ

Pacientul SN în vârstă de 55 de ani cu domiciliu în localitatea Cocu se prezintă în

Secția de Boli Infecțioase, prezentând următoarele probleme: alterarea stării generale,
hipertermie, frison generalizat, dispnee, tuse seacă, anosmie, ageuzie.
Se stabilește diagnosticul de infecție cu SARS-COV-2 și se internează în secția
acută cu SARS-COV-2
Pe timpul internării pacientul a efectuat următoarele investigații: analize de
laborator – sânge și radiografie torace ansamblu față și profil.
A efectuat tratament cu: antivirale, antibiotice, anticoagulante, protector gastric și
hepatic, antipiretice, antialgice,bronhodilatatoare, oxigenoterapie cu evoluție favorabilă.
Am stabilit următoarele diagnostice de nursing:
- respirație deficitară manifestată prin dispnee de tip tahipneic 20-22 r/min,
sursa de dificultate fiind insuficiența respiratorie acută;
- inapetență manifestată prin alimentație și hidratare inadecvată, cauză
hipertermiei, lipsei de aer și a junghiului toracic;
- deshidratare, eliminare inadecvată cantitativ și calitativ, hipercroma,
diaforeză, cauză a hipertermiei;
- somn nesatisfăcător din punct de vedere calitativ și cantitativ, sursa de
dificultate fiind durerea (junghi toracic),dispneea, hipertermia;
- poziție vicioasă cauzată de junghiul toracic, sursa de dificultate – durerea,
disconfort prin murtarea măștii de oxigen;
- bolnavul prezintă anxietate din cauza lipsei de aer, a hipertermiei și
diaforezei manifestată prin lamentare, plâns, gemete;
- cunoștințe insuficiente în ceea ce privește gestionarea propriei sănătăți din
cauza dezinteresului;
Obiective:
- pacientul să nu mai prezinte necesar de oxigen;
- pacientul să nu mai prezinte dispnee de tip tahipneic;
- pacientul să prezinte frecvență respiratorie adecvată;
- pacientul să fie echilibrat nutrițional și hidric;
- pacientul să nu mai prezinte hipertermie și lipsă de aer;
- pacientul să scadă în greutate;
- pacientul să fie protejat de infecții nosocomiale;

56
 - pacientul să nu mai prezinte semne de deshidratare.
- pacientul să prezinte eliminări adecvate calitativ/cantitativ.
- pacientul să nu mai prezinte transpirații excesive;
- pacientul să exprime o stare de bine;
- pacientul să doarmă noaptea;
- pacientul să-și exprime diminuarea epuizării și a disconfortului;
- pacientul să nu mai mai prezinte dificultăți la mobilizare și la eforturi mici
și foarte mici;
- pacientul să nu mai prezinte anxietate, durere, diaforeză, hipertermie;
- pacientul să își recâștige stima de sine în termen de 3 zile;
- pacientul să prezinte o stare de bine din punct de vedere psihic;
- pacientul să nu devină sursă de infecții nosocomiale;
- pacientul să nu prezinte: ignoranță, dificultate de a învăța, cunoștințe
insuficiente;

În îngrijirea pacientului am efectuat următoarele intervenții:

- am aerist salonul;
- am creat o atmosferă primitoare;
- am pregătit pacientul pentru radiografie și analize de laborator;
- am susținut pacientul psihic;
- am asigurat un climat corespunzător;
- am explicat pacientului necesitatea unei igiene riguroase;
- am măsurat funcțiile vitale constant;
- am întocmit un program corespunzător de odihnă;
- am ajutat pacientul să descrie durerea, dispnee, anxietatea și alte manifestări
supărătoare;
- am schimbat lenjeria de pat de câte ori a fost nevoie;
- am schimbat lenjeria de corp când a fost necesar;
- am asigurat lichide la îndemâna pacientului;
- am implicat pacientul în efectuarea propriei îngrijiri;
- am efectuat tratamentul conform recomandărilor medicului curant din foaia
de observație;
- am administrat oxige la indicația medicului;

57
 - am familiarizat pacientul cu purtarea măștii de oxigen, cu menținerea unei
igiene riguroase pentru evitarea infecțiilor asociate asistenței medicale;

Pacientul N.S în vârstă de 55 de ani, se externează cu status vindecat cu

diagnosticul insuficiență respiratorie acută remisă, cu recomandările:
- regim igieno-dietetic
- evită frigul, curenții de aer rece;
- vacinare antigripală anuală conform schemei naționale de vaccinare;
- vaccinare împotriva infecției cu SARS-COV-2;
- consumul de minim 2 l lichide/zi;
- va lua Aspenter 75 mg 1 cp/zi per os (pe gură) pentru prevenirea
complicațiilor trombembolice – 30 zile;
- repeta analize uzuale la 14 zile de la externare;
- repeta radiografia toracică față și profil la 30 zile de la externare;
- reevaluare cardiologie, diabetologie;
- dispensarizare prin medicul de familie;
- concediu medical pe toată perioada internării și 14 zile la externare;

58
CAZUL II
Pacientul C.M
Sex: feminin
Vârstă: 32 ani
Adresă: Pitești
Naționalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Situație financiară; satisfăcătoare
Profesie: învățătoare
Stil de viață: sedentar
Religie: creștin-ortodox
Grupă sanguină O I Rh pozitiv
Alergii; nu se cunosc
Data internării 25.10.2022
Data externării 30.10.2022
Motivul internării: alterarea stării generale, tuse seacă, anosmie, ageuzie, cefalee.
Diagnostic la internare: Insuficiența acută a căilor aeriene superioare
Diagnosticul la 72 ore: Insuficiența acută a căilor aeriene superioare secundar infecției cu
SARS-COV-2
ANAMNEZA
Antecedente heredo-colaterale – bunica decedată în urma unui AVC;
- bunicul cu diabet zaharat tip II, insulino-dependent.
Neagă: tuberculoza, infecția cu VHB, VHC, infecția cu HIV.
Antecedente personale fiziologice și patologice: boli ale copilăriei, apendicectomie.
Comportament specific (fumat, alcool) pacienta consumă cafea în cantități moderate.
Activități favorite: citește cărți, se uită la tv, plimbări în aer liber, jogging.
Înălțime: 1,64 m
Greutate: 63 kg
CAP
Aspectul si culoarea tegumentelor: palide;
Aspectul si culoarea gurii: mucoasă bucală uscată;
Aspectul si culoarea buzelor: palide, uscate;
Aspectul si culoarea limbii: săburală
Aspectul si culoarea dintilor: adecvați vârstei;

59
Aspectul si culoarea nasului: fose nazale congestionate;
Aspectul si culoarea parului: negru, curat, îngrijit;
Probleme auditive: nu prezintă;
Probleme vizuale: nu prezintă;
Semne particular: nu prezintă;
Facies: suferind, crispat;
Stare generală alterată;
Stare de conștiență: păstrată;
Țesut adipos: bine reprezentat;
Sistem conjunctiv-adipos: bine reprezentat;
Sistem ganglionar: superficial, nepalpabil, fără adenopatii;
Sistem muscular: normoton, normokinetic;
Sistem osteo-articular: modificări artrozice degenerative.
TRUNCHI
Aparat respirator: SaO2 = 97% în a.a, fără raluri bronșice;
Aparat cardio-vascular: TA = 115/60 mmHg, AV = 106 b/min. Zgomote cardiace
ritmice, regulate, fără sufluri cardiace, fără edeme la membrele inferioare, puls palpabil la
pedioase.
Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil, nedureros spontan, ușor la palpare, difuz, tract
intestinal prezent.
Aparat uro-genital: Giordano negativ bilateral, urini hipercrome inadecvate calitativ și
cantitativ;
Sistem nervos, endocrin, organe de simț OB, fără semne neurologice de focar, ROT,
RFM prezente;
OBIȘNUINȚE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAȚIA
Regim:nu
Apetit : diminuat
Alimente preferate, băuturi preferate: produse fast-food; prăjiturile;
Alimente pe care nu le poate consuma: fără interdicții alimentare;
Mod de servire a mesei: singură, independntă;
OBIȘNUINȚE DE IGIENĂ PERSONALĂ
Toaleta: singură
Se spală pe dinți: da
Se piaptănă: da

60
Se îmbracă: da
Se dezbracă: da
OBIȘNUINȚE PRIVIND ELIMINĂRILE
Scaun -frecvența: 1/zi, aspect normal;
Urină - frecvența: 5-6/zi, cantitate: 1400ml/24h,aspect hipercrom;
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme privind somnul: prezintă;
Utilizează sedative: nu;
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
Îi placesă fie cu alți pacienți în salon.
Atitudinea în timpul culegerii datelor: comunicativ.
Atitudinea familiei față de bolnav: o sprijină fizic și psihic.
Impresii de la spitalizarile anterioare : bune
Tratament urmat înaintea spitalizării : nu
EXAMENE PARACLINICE
Hemoleucograma
Leucocite 8.66 x 109/L; Neutrofile 21.48 x 109/L; Limfocite 1.24 x 109/L; Monocite 1.83
x 109/L; Eozinofile 0.07 x 109/L; Bazofile 0.04 x 109/L; Eritrocite 2.75 x 1012/L;
Hemoglobina 12.8 g/dl; Hematocrit 40; Trombocite 200 x 109/L; Media volumului
globulelor roșii 87.6 fL;
Biochimie
Glicemie 98 mg/dl; Creatinină 0.89 mg/dl; Uree 48 mg/dl; Acid uric 6.68 mg/dl; Amilza
6.68 mg/dl; TGO 13 U/l; TGP 12 U/l; GGT 36 U/l; Bilirubină totală 0.22 mg/dl; Colesterol
total 140 mg/dl; Lipide totale 565 mg/dl; VSH 18.00 mm/h, Feritina > 500 µg/L.
Culegerea de date pe nevoi
1. Nevoia de a respira/ a avea o bună circulație –.respirație normală 16 r/min.
Zgomote cardiace regulate, fără sufluri cardiace, fără edeme la membrele inferioare, puls
palpabil la pedioase, AV – 98 bpm, tahicardie din cauza factorilor stresori;
2. Nevoia de a bea/ a mânca – alimentație și hidratare inadecvată manifestată prin
refuzul de a se alimenta sau hidrata, inapetență, cauză a atacurilor de panică;
3. Nevoia de a elimina – deshidratare, eliminare inadecvată cantitativ și calitativ,
hipercroma, diaforeză, din cauza refuzului de a se alimenta și hidrata corespunzător;
4. Nevoia de a se mișca/ menține o bună postură – pacienta nu prezintă deficite
motorii, postură adecvată;

61
5. Nevoia de a dormi/ odihni – pacienta mărturisește că avea un somn adecvat vârstei,
însă din momentul aariției lipsei de aer nu se mai poate odihni satisfăcător (somn
necorespunzător din punct de vedere calitativ și cantitativ), stă în șezut la margine patului.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca - pacientul este o persoană care pune accent pe
curățenie. Poartă haine curate, aranjate.
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale – bolnavul prezintă
temperatură normală, rareori se înregistrează o stare de subfebrilitate T = 37,3°C.
8. Nevoia de a fi curat/ îngrijit de a proteja tegumentele/ mucoasele - pacienta are un
aspect îngrijit cu fanere curate, par curat, tegumente și mucoase integre, curate;
9. Nevoia de a evita pericolele – pacienta prezintă anxietate din cauza lipsei de aer,
anosmiei, ageuziei manifestată prin lamentare, plâns, gemete.
10. Nevoia de a comunica – pacienta mărturisește că i-a plăcut din totdeauna să
comunice și să-și exprime gândurile, temerile. Limbajul este unul clar, coerent, îndeosebi
cu personalul medical.
11. Nevoia de a acționa propriilor convingeri și valori/ de a practica religia – pacienta
este creștin – ortodoxă. Când este singură murmură rugăciuni și adoarme cu o iconiță sub
pernă.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării – pacienta mărturisește că se simte o
persoană împlinită un copil și un soț care o iubesc.
13. Nevoia de a se recreea – pacienta mărturisește că îi plac ieșirile în aer liber, privind
natura. De asemenea îi place să citească, să se uite la tv, să gătească, să meargă în parc cu
fetița.
14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea – pacientul mărturisește că nu
deține cunoștințe suficiente în ceea ce privește gestionarea propriei sănătăți. Are încredere
deplină în personalul medical. Pune întrebări și ascultă cu multă atenție dornică să învețe.

62
 GRILĂ DE EVALUARE
a fundamental Ziua 1 Nivel depend Ziua 4 Nivel depend Ziua 7 Nivel dep
T.punctaj T.punctaj T.punctaj
32 P 22 P 14 P
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4

pira X X X

şi a mânca X X X

mina X X X

mişca şi X X X
o bună
ră
mi X X X
mbrăca/dezbrăca X X X

nţine temperatura X X X
ală
i curat, X X X
t
evita X X X
lele
comunica X X X

acţiona X X X
credinţe
i preocupat în vederea X X X
ării
e recreea X X X
nvăţa X X X
Nivel 1 : independent 1-14;
Nivel 3: dependenţă majoră: 29-42;

Nivel 2: dependenţă moderată: 15-28;

Nivel 4: dependenţă totală : 43- 56
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții

fundam. nursing Rol propriu R
P.E.S
Inves
A avea o tahicardie Pacienta să nu mai Măsor și supraveghez respirația, Adminis
bună moderată prezinte tahicardie; tensiune, puls, saturație în O2 de medicați
circulație, a manifestată prin pacienta să nu mai 5ori/zi; parenter
oral;
respira creșterea aliurei prezinte anxietate, Poziționez pacienta adecvat
Recoltez
ventriculare până stări de panică; semișezând; evit staționatul în decubit analize d
la 108 b/min, din dorsal, poziție care i-ar putea induce laborato
cauza atacurilor senzația de lipsă de aer;
de panică Educ pacienta să facă exerciții
secundare stării respiratorii.

63
 de boală; Am măsurat și notat în F.O pulsul,
TA;respirație.
Educ pacientul să nu devină sursă de
infecție;
Umezesc aerul din încăpere;
Pregătesc psihic pacientul pentru
tehnici (delegate);

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții

fundam. nursing Rol propriu R
P.E.S
A a mânca/a Inapetență Pacienta să fie Încerc administrarea de lichide și Ofer
bea manifestată prin echilibrat semilichide; pacientu
alimentație și nutrițional și Efectuez bilanțului lichidian; regimul
hidratare hidric. Alimentez activ pacienta; prescris
inadecvată, cauză Pacienta să nu mai Am educat și motivat pacientul să-și medic.
lipsei de aer prezinte lipsă de schimbe stilul alimentar ținând cont de Institui
induse și a stării ae, anxietate, nevoile acestuia atât cantitativ, cât și perfuzii
de anxietate și panică. calitativ; supraveg
panică; Pacienta să scadă Explic pacientei faptul că stările ei sunt explic
în greutate. cauzate de inducerea undei senzații de pacientu
frică și spaimă în fața bolii. necesitat
acesteia;
Reechili
hidro-
electroli
pacientu

A elimina deshidratare, Pacienta să nu mai Recomand consumul de alimente și Adminis

eliminare prezinte semne de lichide în cantități suficiente; medicați
inadecvată deshidratare. Asigur repaus la pat; raport cu
cantitativ și Pacientul să Ajut și mențin tegumentele pacinetei orarul
calitativ, prezinte eliminări uscate și curate; meselor;
hipercroma, adecvate Măsor diureza ml/24 h și înregistrez Institui
cauză a aportului calitativ/cantitativ. rezultatul; perfuzii
lichidian și Pacientul să nu mai Schimb lenjeria de pat și de corp la zilnice,
alimentar prezinte anxietate, nevoie; supraveg
insuficient. panică. Respect intimitatea pacientului; explic
Efectuez bilanțul ingesta-excreta; paciente
64
 necesitat
acestora
Efectuez
sumar ur

A dormi/ somn Pacienta să Observ și notez funcțiile vitale, Adminis

odihni nesatisfăcător dinexprime o stare de calitatea somnului, orarul somnului, medicați
punct de vedere bine; perioadă somn-odihnă, comportamentul supraveg
efectul
calitativ și Pacienta să doarmă pacientului, gradul de satisfacere a
acesteia;
cantitativ, sursa noaptea. celorlalte nevoi fundamentale; Amelior
de dificultate Pacienta să-și Asigur microclimatul corespunzător prin
lipsa de aer exprime respectând dorințele pacientuei; psihotera
indusă, atacurile diminuarea Adaptez îngrijirile la programul de adecvată
de panică, anxietății, lipsei de odihnă al pacientei; anxietate
anxietatea. aer induse, panica.
atacurilor de
panică.
Nevoia de a Pacienta Pacienta să nu mai Asigur mediu de siguranță și de Adminis
evita prezintă lipsă de prezinte anxietate, protecție; medicați
aer indusă pe atacuri de panică, Explic pacientului tehnici de relaxare; observ e
pericolele
fondul atacurilor lipsă de aer; Evaluez caracteristicile durerii; acesteia;
de panică Pacienta să își Evaluez nivelul de vulnerabilitate față
repetate, cefalee recâștige stima de de pericole;
moderată, sine în termen de 3 Promovez un concept de sine pozitiv;
manifestată prin zile; Favorizez adaptarea pacientului la noul
lamentare, plâns, Pacientul să mediu;
gemete, prezinte o stare de Ajut pacienta să-și recunoască
insomnie; bine din punct de problema și să o accepte;
vedere psihic; Iau măsuri sporite de evitare a
Pacientul să nu transmiterii infecțiilor;
devină sursă de Învăț pacienta măsurile de igienă
infecții spitalicească;
nosocomiale; Supraveghez și preîntâmpin apariția
complicațiilor;
Nevoia de a cunoștințe Pacienta să nu Explorez nevoile de cunoaștere ale -
învăța cum insuficiente în prezinte: ignoranță, pacientului;
ceea ce privește dificultate de a Identific cunoștințele pacientului
să-și
gestionarea învăța, cunoștințe despre boală, tratament, regim de viață;
păstreze propriei sănătăți insuficiente. Stimulez dorința de cunoaștere;
sănătatea din cauza Verific dacă a înțeles corect mesajul
dezinteresului; transmis și și-a însușit corect noile
cunoștințe;
Îl ajut să dobândesc deprinderi noi;
Identific obiceiurile greșite ale
65
 pacientului;
Corectez deprinderile dăunătoare
sănătății;

66
 EVALUARE CAZ

Pacienta CM în vârstă de 32 ani cu domiciliu în orașul Pitești se prezintă în Secția

de Boli Infecțioase, prezentând următoarele probleme: alterarea stării generale, tuse seacă,
anosmie, ageuzie, cefalee.
Se stabilește diagnosticul de infecție cu SARS-COV-2 și se internează în secția
acută cu SARS-COV-2
Pe timpul internării pacientul a efectuat următoarele investigații: analize de
laborator – sânge și radiografie torace ansamblu față și profil.
A efectuat tratament cu: anticoagulante, protector gastric și hepatic, anxiolitice, alte
simptomatice.
Am stabilit următoarele diagnostice de nursing:
 inapetență manifestată prin alimentație și hidratare inadecvată, cauză lipsei de aer
induse și a stării de anxietate și panică;
 deshidratare, eliminare inadecvată cantitativ și calitativ, hipercroma, cauză a
aportului lichidian și alimentar insuficient;
 somn nesatisfăcător din punct de vedere calitativ și cantitativ, sursa de dificultate
lipsa de aer indusă, atacurile de panică, anxietatea;
 lipsă de aer indusă pe fondul atacurilor de panică repetate, cefalee moderată,
manifestată prin lamentare, plâns, gemete, insomnie;
 cunoștințe insuficiente în ceea ce privește gestionarea propriei sănătăți din cauza
dezinteresului;
Obiective:
 pacienta să nu mai prezinte tahicardie;
 pacienta să nu mai prezinte anxietate, stări de panică, lipsă de aer indusă;
 pacienta să fie echilibrat nutrițional și hidric;
 pcienta să nu mai prezinte semne de deshidratare;
 pacientul să prezinte eliminări adecvate calitativ/cantitativ;
 pacienta să exprime o stare de bine;
 pacienta să doarmă noaptea;
 pacienta să își recâștige stima de sine în termen de 3 zile;
 pacientul să prezinte o stare de bine din punct de vedere psihic;
 pacientul să nu devină sursă de infecții nosocomiale;

67
 pacienta să nu prezinte: ignoranță, dificultate de a învăța, cunoștințe
insuficiente.

În îngrijirea pacientului am efectuat următoarele intervenții:

- am aerist salonul;
- am creat o atmosferă primitoare;
- am pregătit pacientul pentru radiografie și analize de laborator;
- am susținut pacientul psihic;
- am asigurat un climat corespunzător;
- am explicat pacientului necesitatea unei igiene riguroase;
- am măsurat funcțiile vitale constant;
- am întocmit un program corespunzător de odihnă;
- am ajutat pacientul să descrie lipsa de aer, anxietatea și alte manifestări
supărătoare;
- am schimbat lenjeria de pat de câte ori a fost nevoie;
- am schimbat lenjeria de corp când a fost necesar;
- am asigurat lichide la îndemâna pacientului;
- am implicat pacientul în efectuarea propriei îngrijiri;
- am efectuat tratamentul conform recomandărilor medicului curant din foaia
de observație;

Pacientul CM în vârstă de 32 de ani, se externează cu status vindecat cu

diagnosticul Insuficiența acută a căilor aeriene superioare remisă, status post-
Covid-19, cu recomandările:
- regim igieno-dietetic;
- evită frigul, curenții de aer rece;
- vacinare antigripală anuală conform schemei naționale de vaccinare;
- vaccinare împotriva infecției cu SARS-COV-2;
- consumul de minim 2 l lichide/zi;
- va lua Aspenter 75 mg 1 cp/zi per os (pe gură) pentru prevenirea
complicațiilor trombembolice – 10 zile;
- repeta analize uzuale la 14 zile de la externare;
- repeta radiografia toracică față și profil la 30 zile de la externare;
- dispensarizare prin medicul de familie;

68
 CONCLUZII
PARTEA TEORETICĂ

Actualmente, infecția cu SARS-COV-2 este una dintre cele mai răspândite infecții la
om și continuă să facă numeroase victime în special în randul populației adulte, afectând
cu preădere și pacienții aflați în stadii incipiente ale vieții.
În absența unei terapii farmacologice, boala evoluează tăcut, decompensând în timp
organismul și epuizându-i rezervele funcționale.
Prevenția primară are un rol decisiv asupra organismului. Când pacientul deja a
contractat infecția este necesară instituirea prevenției secundare sau terțiare pentrua
preîntâmpina complicațiile de ordin sever.
SARS-COV-2 este o afecțiune caracteristică îndeosebi în colectivitate. Se transmite
foarte ușor, fiind o patologie ce aparține aparatului respirator.
Educația sanitară face obiectul prevenției. Atunci când prevenția primară nu se mai poate
realiza deoarece pacientul s-a infectat este necesară prevenția secundară. Cea din urmă
vizează în special persoanele cu risc, pacienți tarați, care în evoluție pot dezvolta diverse
complicații care se pot sonda chiar cu decesul pacientului
În societatea actuală supraaglomerarea populațională, igiena precară reprezintă
factori de risc cu impact însemnat. Dacă corelăm infecția cu SARS-COV-2 cu alți factori,
îndeosebi, fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, vârsta, obezitatea, infecții
cronice pulmonare (precum BPOC), sechele pulmonare (TBC sechelar), riscul de a
dezvolta o formă severă de infecție cu SARS-COV-2 cresște semnificativ.
Trebuie adus în discuție faptul că deși s-a insistat foarte mult în procesul cercetării și
s-au făcut numeroase campanii de diagnosticare, prevenție și eradicare, boala rămâne - în
ciuda progresului în medicină - o patologie de temut, iar eradicarea coronavirului SARS-
COV-2 la nivel global rămâne și astăzi un obiectiv neatins.

69
 CONCLUZII
PARTEA PRACTICĂ

CAZUL I
Pacientul SN în vârstă de 55 de ani cu domiciliu în locașitatea Cocu se prezintă în
Secția de Boli Infecțioase, prezentând următoarele probleme: alterarea stării generale,
hipertermie, frison generalizat, dispnee, tuse seacă, anosmie, ageuzie.
Se stabilește diagnosticul de infecție cu SARS-COV-2 și se internează în secția
acută cu SARS-COV-2
Pe timpul internării pacientul a efectuat următoarele investigații: analize de
laborator – sânge și radiografie torace ansamblu față și profil.
A efectuat tratament cu: antivirale, antibiotice, anticoagulante, protector gastric și
hepatic, antipiretice, antitermice,bronhodilatatoare, oxigenoterapie cu evoluție favorabilă.
Am stabilit următoarele diagnostice de nursing:
- respirație deficitară manifestată prin dispnee de tip tahipneic 20-22 r/min,
sursa de dificultate fiind insuficiența respiratorie acută;
- inapetență manifestată prin alimentație și hidratare inadecvată, cauză
hipertermiei, lipsei de aer și a junghiului toracic;
- deshidratare, eliminare inadecvată cantitativ și calitativ, hipercroma,
diaforeză, cauză a hipertermiei;
- somn nesatisfăcător din punct de vedere calitativ și cantitativ, sursa de
dificultate fiind durerea (junghi toracic),dispneea, hipertermia;
- poziție vicioasă cauzată de junghiul toracic, sursa de dificultate – durerea,
disconfort prin murtarea măștii de oxigen;
- bolnavul prezintă anxietate din cauza lipsei de aer, a hipertermiei și
diaforezei manifestată prin lamentare, plâns, gemete;
- cunoștințe insuficiente în ceea ce privește gestionarea propriei sănătăți din
cauza dezinteresului;
Obiective:
- pacientul să nu mai prezinte necesar de oxigen;
- pacientul să nu mai prezinte dispnee de tip tahipneic;
- pacientul să prezinte frecvență respiratorie adecvată;
- pacientul să fie echilibrat nutrițional și hidric;

70
 - pacientul să nu mai prezinte hipertermie și lipsă de aer;
- pacientul să scadă în greutate;
- pacientul să fie protejat de infecții nosocomiale;
- pacientul să nu mai prezinte semne de deshidratare.
- pacientul să prezinte eliminări adecvate calitativ/cantitativ.
- pacientul să nu mai prezinte transpirații excesive;
- pacientul să exprime o stare de bine;
- pacientul să doarmă noaptea;
- pacientul să-și exprime diminuarea epuizării și a disconfortului;
- pacientul să nu mai mai prezinte dificultăți la mobilizare și la eforturi mici
și foarte mici;
- pacientul să nu mai prezinte anxietate, durere, diaforeză, hipertermie;
- pacientul să își recâștige stima de sine în termen de 3 zile;
- pacientul să prezinte o stare de bine din punct de vedere psihic;
- pacientul să nu devină sursă de infecții nosocomiale;
- pacientul să nu prezinte: ignoranță, dificultate de a învăța, cunoștințe
insuficiente;

În îngrijirea pacientului am efectuat următoarele intervenții:

- am aerist salonul;
- am creat o atmosferă primitoare;
- am pregătit pacientul pentru radiografie și analize de laborator;
- am susținut pacientul psihic;
- am asigurat un climat corespunzător;
- am explicat pacientului necesitatea unei igiene riguroase;
- am măsurat funcțiile vitale constant;
- am întocmit un program corespunzător de odihnă;
- am ajutat pacientul să descrie durerea, dispnee, anxietatea și alte manifestări
supărătoare;
- am schimbat lenjeria de pat de câte ori a fost nevoie;
- am schimbat lenjeria de corp când a fost necesar;
- am asigurat lichide la îndemâna pacientului;
- am implicat pacientul în efectuarea propriei îngrijiri;

71
 - am efectuat tratamentul conform recomandărilor medicului curant din foaia
de observație;
- am administrat oxige la indicația medicului;
- am familiarizat pacientul cu purtarea măștii de oxigen, cu menținerea unei
igiene riguroase pentru evitarea infecțiilor asociate asistenței medicale;

Pacientul N.S în vârstă de 55 de ani, se externează cu status vindecat cu

diagnosticul insuficiență respiratorie acută remisă, cu recomandările:
- regim igieno-dietetic
- evită frigul, curenții de aer rece;
- vacinare antigripală anuală conform schemei naționale de vaccinare;
- vaccinare împotriva infecției cu SARS-COV-2;
- consumul de minim 2 l lichide/zi;
- va lua Aspenter 75 mg 1 cp/zi per os (pe gură) pentru prevenirea
complicațiilor trombembolice – 30 zile;
- repeta analize uzuale la 14 zile de la externare;
- repeta radiografia toracică față și profil la 30 zile de la externare;
- reevaluare cardiologie, diabetologie;
- dispensarizare prin medicul de familie;
- concediu medical pe toată perioada internării și 14 zile la externare;

CAZUL II

Pacienta CM în vârstă de 32 ani cu domiciliu în orașul Pitești se prezintă în Secția

de Boli Infecțioase, prezentând următoarele probleme: alterarea stării generale, tuse seacă,
anosmie, ageuzie, cefalee.
Se stabilește diagnosticul de infecție cu SARS-COV-2 și se internează în secția
acută cu SARS-COV-2
Pe timpul internării pacientul a efectuat următoarele investigații: analize de
laborator – sânge și radiografie torace ansamblu față și profil.
A efectuat tratament cu: anticoagulante, protector gastric și hepatic, anxiolitice, alte
simptomatice.
Am stabilit următoarele diagnostice de nursing:

72
 inapetență manifestată prin alimentație și hidratare inadecvată, cauză lipsei de aer
induse și a stării de anxietate și panică;
 deshidratare, eliminare inadecvată cantitativ și calitativ, hipercroma, cauză a
aportului lichidian și alimentar insuficient;
 somn nesatisfăcător din punct de vedere calitativ și cantitativ, sursa de dificultate
lipsa de aer indusă, atacurile de panică, anxietatea;
 lipsă de aer indusă pe fondul atacurilor de panică repetate, cefalee moderată,
manifestată prin lamentare, plâns, gemete, insomnie;
 cunoștințe insuficiente în ceea ce privește gestionarea propriei sănătăți din cauza
dezinteresului;
Obiective:
 pacienta să nu mai prezinte tahicardie;
 pacienta să nu mai prezinte anxietate, stări de panică, lipsă de aer indusă;
 pacienta să fie echilibrat nutrițional și hidric;
 pcienta să nu mai prezinte semne de deshidratare;
 pacientul să prezinte eliminări adecvate calitativ/cantitativ;
 pacienta să exprime o stare de bine;
 pacienta să doarmă noaptea;
 pacienta să își recâștige stima de sine în termen de 3 zile;
 pacientul să prezinte o stare de bine din punct de vedere psihic;
 pacientul să nu devină sursă de infecții nosocomiale;
 pacienta să nu prezinte: ignoranță, dificultate de a învăța, cunoștințe
insuficiente.

În îngrijirea pacientului am efectuat următoarele intervenții:

- am aerist salonul;
- am creat o atmosferă primitoare;
- am pregătit pacientul pentru radiografie și analize de laborator;
- am susținut pacientul psihic;
- am asigurat un climat corespunzător;
- am explicat pacientului necesitatea unei igiene riguroase;
- am măsurat funcțiile vitale constant;
- am întocmit un program corespunzător de odihnă;

73
 - am ajutat pacientul să descrie lipsa de aer, anxietatea și alte manifestări
supărătoare;
- am schimbat lenjeria de pat de câte ori a fost nevoie;
- am schimbat lenjeria de corp când a fost necesar;
- am asigurat lichide la îndemâna pacientului;
- am implicat pacientul în efectuarea propriei îngrijiri;
- am efectuat tratamentul conform recomandărilor medicului curant din foaia
de observație;

Pacientul CM în vârstă de 32 de ani, se externează cu status vindecat cu

diagnosticul Insuficiența acută a căilor aeriene superioare remisă, status post-
Covid-19, cu recomandările:
- regim igieno-dietetic;
- evită frigul, curenții de aer rece;
- vacinare antigripală anuală conform schemei naționale de vaccinare;
- vaccinare împotriva infecției cu SARS-COV-2;
- consumul de minim 2 l lichide/zi;
- va lua Aspenter 75 mg 1 cp/zi per os (pe gură) pentru prevenirea
complicațiilor trombembolice – 10 zile;
- repeta analize uzuale la 14 zile de la externare;
- repeta radiografia toracică față și profil la 30 zile de la externare;
- dispensarizare prin medicul de familie;

74
 BIBLIOGRAFIE

Cărți:

1. Karl Heinz Kristel, Îngrijirea bolnavului – Editura ALL, 1995;

2. Albu M.R., Anatomia şi fiziologia omului – Editura Corint, Bucureşti 1997;
3. Harrison., Principii de Medicină Internă, Ediția a 14-a, traducere Dr May. C., Dr,
Oprescu. G., Editura Lider, București, 2000;
4. Titircă L., Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali – Nursing -
Editura Viaţa Medicală Românească, Nov 2000;
5. Chiru F., Chiru G., Morariu L., Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos,
Editura Cison, Bucureşti, 2001;
6. Titircă L., Ghid de nursing - Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 2001;
7. Antohe Ileana, Nursing clinic, note de curs - Editura “Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași,
2009;
8. Barbu. C., Tase. A., Medicină Internă și Oncologie – Curs pentru Studenții
Facultății de Asistenți Medicali, Ediția a II-a revizuită, Editura Universității din
Pitești, Pitești, 2009;
9. Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristian Nita, Anatomia si Fiziologia
Omului, Editura Corint, 2009;
10. OAMMR, Proceduri de practică pentru asistenţii medicali generaliști, Martie 2013;

Site-uri web:

1. URL 1: Diffuse interstitial pneumonia, lung X-ray - Stock Image - C038/4544 -

Science Photo Library
2. URL 2: sars cov 2 microscope images - Bing images
3. URL 3: Was This Lung Removed from a COVID-19 Patient? | Snopes.com
4. URL 4: COVID-19 Lung Damage | Johns Hopkins Medicine
5. URL 5: LUNGS IN COVID DISEASE - Bing images

75
 ANEXE
Fișa tehnologică nr.1
Măsurarea și notarea temperaturii în foaia de observație

Temperatura corpului este rezultanta procesului de termoreglare dintre termogeneză

(producere de căldură) și termoliză (pierdere de căldură), proces reglat de centrii
termoreglării situați în hipotalamus. Măsurarea, notarea şi interpretarea valorilor de
temperatură reprezintă activități uzuale pe care fiecare asistent medical trebuie să știe să le
execute cât mai corect într-un timp foarte scurt.
Scop
- evaluarea funcţiilor de termoreglare şi termogeneză;
- descoperirea unor modificări patologice ale valorii temperaturii corpului.
Obiectivele procedurii
- determinarea nivelului curent al căldurii corpului;
- aprecierea evoluției unei boli;
- determinarea răspunsului pacientului la măsurile inițiate în caz de creștere sau
scădere a temperaturii corpului;
- evaluarea refacerii pacientului după boală.
Locuri de măsurare a temperaturii
- cavități semiînchise: axilă; plica inghinală; cavitatea bucală.
- cavități închise: rect; vagin.
Tipuri de termometre
- cu mercur, termometru instataneu (axial);
- digital, termometru oral tip suzeta;
- cu infraroșu fără atingere, termometru pentru ureche(timpanic).
Factori care influențează măsuratoarea
- Fumatul – eroare +/- 0,2 °C dacă pacientul a fumat, în cazul determinării orale;
- Ingestia de alimente/ lichide reci/ fierbinți – în cazul determinării orale;
- Clisma – în determinarea rectală;
- Transpirația/ împachetările reci – în determinările axilare.
Pregătirea materialelor
- Se vor pregăti materialele necesare executării tehnicii în funcție de calea aleasă
pentru măsurare, astfel:

76
 - termometrul maximal sau oricare alt termometru avut la dispoziție;
- tampoane de vată sau comprese;
- recipent cu soluţie dezinfectantă- cloramina 1%;
- lubrifiant dacă se folosește calea rectală;
- în cazul termometrelor digitale acestea vor fi șterse cu un tampon cu alcool sanitar;
- tăviță renală;
- ceas;
- mănuși de unică folosință;
- foaie de temperatură;
- pix/ creion albastru.
Pregătirea psihică a pacientului
- se explică procedura;
- se obține consimțământul pacientului.
- fizică – se așază pacientul în poziția cea mai adecvată căii utilizate:
- decubit dorsal – pentru măsurarea în cavitatea bucală și axilară;
- decubit lateral – pentru masurarea în cavitatea rectală.
Efectuarea procedurii
- Metoda orală – termometrul cu mercur
♦ se spală mâinile;
♦ se clătește termometrul cu apă rece și se șterge cu o compresă, dacă a fost ținut în
soluție dezinfectantă;
♦ se scutură termometrul printr-o mișcare puternică din articulația mâinii până la
coborârea mercurului sub 36°C;
♦ se plasează bulbul cu mercur al termometrului pe partea dreaptă sau stângă a
cavității sublinguale;
♦ se instruiește pacientul să închidă gura, apropiind buzele în jurul termometrului;
♦ termometrul se menține 3 minute sub limbă;
♦ se îndepărtează termometrul și se șterge cu tifon după care se citește gradația de
pe scala termometrului;
♦ se înregistrează temperatura gasită;
♦ se spală termometrul cu apă calduță și se introduce în soluție dezinfectantă.
- Metoda axilară – termometrul digital
♦ se spală mâinile;

77
 ♦ se șterge bulbul termometrului cu un tampon cu alcool sanitar;
♦ se asigură intimitatea pacientului și se descoperă axila;
♦ se apasă butonul ON/OFF de lângă ecranul termometrului;
♦ se așteaptă până când pe ecran vor aparea literele ‘Lo’ iar gradele ℃ vor măsura;
♦ se plasează termometrul cu bulbul sub axilă, paralel cu toracele;
♦ se apropie brațul de trunchi cu antebrațul flectat pe torace;
- Metoda-axilară-de-măsurare-a-temperaturii
♦ se menține termometrul sub axilă până când acesta va scoate un bip repetitiv;
♦ se îndepărtează termometrul și se citește temperatura;
♦ se înregistrează temperatura gasită;
♦ se șterge bulbul termometrului cu un tampon cu alcool sanitar;
♦ se închide termometrul prin apăsarea butonului ON/OFF.

- Metoda rectală
♦ se spală mâinile și se îmbracă mănușile nesterile;
♦ se asigură intimitatea pacientului;
♦ se aşază pacientul în decubit lateral, cu membrele inferioare în semiflexie;
♦ se lubrefiază termometrul si se introduce bulbul termometrului în rect, prin
mişcări de rotaţie şi înaintare(3,8 cm la adult; 2,5 cm la copil; 1,25 cm la sugar);
♦ termometrul cu mercur va fi menţinut 3-5 minute sau până când se va auzi un bip
repetitiv în cazul termometrului digital;
♦ se scoate termometrul și se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul
termometrului/ valoarea indicată pe ecranul termometrului digital;
♦ termometrul cu mercur se spală și apoi se scutură/ la termometrul digital se șterge
bulbul cu un tampon cu alcool sanitar;
♦ termometrul cu mercur se introduce în recipientul cu soluţie dezinfectantă (sol.
Cloramină 1%);
♦ se notează valoarea gasită;
♦ termometrul digital se închide prin apăsarea butonului ON/OFF.

Interpretarea rezultatelor
- temperatura normală (fiziologică): 36-37 °C – pacient afebril;
- valori patologice:
 subfebrilitate: 37-38 °C;
78
  febră moderată: 38-39 °C;
 febră ridicată: 39-40 °C;
 hiperpirexie > 40 °C;
 hipotermie < 36 °C.

Reprezentarea grafică a temperaturii

 se socotesc pentru fiecare linie orizontala din F.T. câte două diviziuni de grad;
 se notează grafic valoarea înregistrată, printr-un punct de culoare albastră aşezat
direct pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineaţa (d) sau seara
(s) pentru cifrele cu soţ (pare); exemplu: 36,2; 37,4; 38,6;
 se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare albastră aşezat în
mijlocul pătratului din rubrica corespunzătoare (d sau s) dacă cifrele sunt fără soţ
(impare), exemplu: 36,1: 36,5; 37,3; etc;
 se unesc astfel punctele obținute și se va obține curba febrilă;
 se unesc primul punct cu rubrica pentru temperatură aflată în partea dreaptă a
sistemului de coordonate din foaia de temperatură.

79
 Fișa tehnologică nr.2
Măsurarea și notarea respirației în foaia de observație

Respiraţia reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul

înconjurator, necesar procesului de oxidare din organism și de eliminare a dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare.
Scopul măsurării și interpretării respirației
 evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, aceasta fiind un indiciu al evoluţiei
bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Obiectivele procedurii
 determinarea frecvenței respiratorii la internare, pentru a servi ca baza de
comparare cu măsurătorile ulterioare;
 monitorizarea efectelor bolii, traumatismului sau stresului asupra sistemului
respirator;
 evaluarea răspunsului pacientului la medicația sau tratamentele care afectează
sistemul respirator.
Elemente de apreciat
 tipul de respirație: costal superior (femei); costal inferior (bărbaţi); abdominal
(copii, bătrâni);
 amplitudinea mişcărilor respiratorii;
 ritmul respirator;
 frecvenţa respiraţiei;
 simetria mişcărilor toracice.
 pregătirea materialelor
 cronometru (ceas cu secundar);
 creion verde;
 foaie de temperatură.
Pregătirea pacientului
 nu se anunţă pacientul şi nu se explică tehnica pacientul îşi poate modifica
voluntar caracterele respiraţiei (frecvenţa) rezultând valori eronate în urma
măsurării;

80
  se aşază pacientul în decubit dorsal.
 efectuarea procedurii și notarea
 se observă mișcările de ridicare și coborâre a toracelui cu fiecare inspirație și
expirație prin aplicarea mâinii, cu fața palmară pe suprafața toracelui bolnavului;
 se numără inspiraţiile timp de 1 minut;
Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură asezat direct
pe linia orizontală din rubrica corespunzatoare pentru dimineata (D) sau seara (S); Unirea
cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei; Se poate nota și
cifric valoarea obţinută cât şi caracteristicile respiraţiilor: Prin unirea valorilor succesive
rezultă curba respiraţiei.
Interpretarea valorilor obținute
 Normal
- frecvența respiratorie în repaus și în limitele normale caracteristice vârstei:
respirația se face pe nas, este liniștită, fără zgomote, fără efort, regulată;
- bărbat 18 r/minut;
- femeie 16 r/minut.
 patologic
- frecvența respiratorie este mai mare sau mai mică față de valorile normale
caracteristice vârstei;
- pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin zgomote respiratorii
anormale, efort respirator, utilizarea mușchilor respiratori accesori, ortopnee, piele
palidă sau cianotică;
- pacientul poate avea una sau mai multe probleme de dependență intoleranță la
activitate, anxietate, alterarea confortului, clearance ineficient al căilor respiratorii,
posibilă insuficiență respiratorie, alterarea schimburilor gazoase.
Cauzele frecvenței respiratorii crescute
- anxietatea – oamenii pot respira mai repede atunci când le este frică sau sunt
anxioși. respirația rapidă sau hiperventilația este un simptom comun al atacurilor de
panică. respirația rapidă va trece de obicei odată ce anxietatea dispare;
- febra – pe măsură ce temperatura corpului crește din cauza febrei, se vor putea
observa și valori crescute ale frecvenței respiratorii. aceste creșteri ale frecvenței
respiratorii reprezintă modul în care organismul încearcă să scape de căldură;

81
- bolile respiratorii – diverse boli pulmonare, cum ar fi astmul, pneumonia și bpoc,
pot îngreuna respirația, ceea ce poate duce la o creștere a frecvenței respiratorii;
- probleme cardiace – dacă inima nu pompează în mod corespunzător oxigenul către
organe, corpul poate reacționa crescând frecvența respiratorie;
- deshidratarea – deshidratarea poate crește frecvența respiratorie pe măsură ce
corpul încearcă să aducă energie către celule.

Cauzele frecvenței respiratorii scăzute

- apneea obstructivă în somn – aceasta implică un blocaj al căilor respiratorii, adesea
datorită relaxării țesuturilor moi din gât. blocajul provoacă pauze scurte în
respirație și poate reduce frecvența respiratorie generală;
- traumatism cranian – traumatismele craniene pot afecta zona din creier care are rol
în reglarea respirației, ceea ce poate duce la scăderea frecvenței respiratorii;
- alcoolul – este un depresiv care afectează sistemul nervos central. efectele
alcoolului continuă să crească cu cât crește cantitatea de alcool consumat.
aproximativ patru până la șase porții de alcool sunt suficiente pentru a avea un
impact negativ asupra funcționării sistemului nervos central;
- probleme metabolice – hipotiroidismul este cauzat de o glandă tiroidă hiperactivă.
hormonul tiroidian joacă un rol important în multe procese ale corpului, inclusiv în
respirație. hipotiroidismul poate slăbi mușchii plămânilor, îngreunând respirația.
acest lucru poate încetini frecvența respiratorie normală;

82
 Fișa tehnologică nr.3
Măsurarea nivelului de saturație în Oxigen

Pulsoximetria sau măsurarea neinvazivă a procentului de hemoglobină legată de

oxigen, oferă estimări în timp real a saturației arteriale în intervalul de 80% până la 100%
și avertizează în cazul perfuziei capilare diminuate evitând în același timp disconfortul și
riscurile asociate recoltării arteriale. Este o tehnică standard de monitorizare a pacienților
într-o mare varietate de situații clinice.
Saturația arterială a oxigenului (SaO2) măsoară cantitatea de oxigen transportată de
hemoglobină, 20 mL O2/100 mL sânge, în timp ce presiunea parțială a O2 (PaO2) măsoară
o cantitate mai mică de oxigen dizolvată în plasmă, 0.3 mL O2/ 100 mL de sânge. SaO2 se
corelează bine cu PaO2, dar relația dintre ele nu este liniară și este descrisă de curba de
disociere a oxihemoglobinei. La pacienții hipoxici, schimbările mici la nivelul SaO2
reprezintă schimbări mari la nivelul PaO2, deoarece aceste valori ale SaO2 se situează la
nivelul porțiunii abrupte a curbei.
Mecanism de funcționare
Pulsoximetria folosește lumina pentru a determina saturația de oxigen. Lumina este
emisă de la surse care traversează sonda și ajunge la detectorul de lumină. Dacă un deget
este plasat între sursa de lumină și detectorul de lumină, lumina va trebui să treacă acum
prin deget pentru a ajunge la detector. O parte din lumină va fi absorbită de deget și partea
care nu este absorbită ajunge la detectorul de lumină. Pulsoximetrul măsoară cât de multă
lumină atinge detectorul de lumină. Dacă există mai multă Hb în deget, mai multă este și
lumina absorbită.
Procedura
Amplasarea dispozitivului este determinată de situația clinică și de dispozitivele
disponibile. Un dispozitiv reutilizabil este ușor de folosit la nivelul degetelor care sunt ușor
accesibile. Alte locuri disponibile sunt lobul urechii, septul nazal, artera temporală și
piciorul sau palma unui copil. Un nou dispozitiv destinat utilizării la nivelul frunții poate
furniza valori mai bune la o temperatură ambientală mai scăzută sau în timpul mișcării.
Calculatorul analizează datele furnizate pentru a identifica pulsația arterială și afișează
acest parametru ca bătăi pe minut. Simultan este afișată și saturația de oxigen.

83
 Interpretare pulsoximetrie
Pacienții cu valori normale ale schimbului fiziologic de gaze au valori ale saturației
cuprinse între 97% și 100%. Atunci când SaO2 scade sub 94% poate fi prezentă hipoxemia
și poate reprezenta momentul inițial pentru pacienții cunoscuți cu patologie cardiacă sau
pulmonară. Saturația de oxigen sub 90% reprezintă o hipoxemie semnificativă.
Pulsoximetria poate fi influențată de numeroși factori extrinseci, dar o scădere
semnificativă a saturației de O2 în măsurătorile seriate determină întotdeauna o evaluare a
aparatului respirator și a celui circulator.
Factorii care pot influența valorile citite de pulsoximetru
- anemia severă (rezultate satisfăcătoare pot fi considerate cele în cazul în care Hb
este mai mare de 5 mg/dl);
- hipoperfuzia;
- oja de culoare închisă de pe unghii;
- nivelul crescut al bilirubinei (rezultate satisfăcătoare până la un nivel al bilirubinei
de 20 mg/dl);
- hiperpigmentarea;

84
 IMAGINI

Fig. 1. Aparatul respirator (Anatomia Omului – Atlas Școlar, Țibea.F)

85
Fig. 2. Poziționarea plămânilor la nivelul cutiei toracice (Anatomia
Omului – Atlas Școlar, Țibea.F)

86
 Fig. 3. Imaginea radiologică a plămânilor în pneumonie
( Diffuse interstitial pneumonia, lung X-ray - Stock Image - C038/4544 - Science Photo
Library )

87
Fig.4.4 Sars-Cov-2 – Imagine la microscopul electronic
( sars cov 2 microscope images - Bing images )

88
Fig. 5. Plămân exirpat de la un pacient COVID-19 pozitiv formă severă
( Was This Lung Removed from a COVID-19 Patient? | Snopes.com )

89