TEST I

I. Se dă textul:
„Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării, şi, lipsindu-mi instalaţiile, m-am
jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al
cuvintelor date. Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă-de sine stătătoare.M-am
apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări. Câteodată, şi destul de des, am
strâmbat resorturile într-adins , ca să le văd cum sar ele strâmbe.” (Tudor Arghezi, Ars
poetica)

1. Explicaţi în cinci –opt rânduri titlul fragmentului dat;

2. Comentaţi, în 10-15rînduri, relaţia joc-literatură valorificînd versurile creaţiei
poetice studiate:
„Rămaşagul fu: „Se poate /Scri şi pe nerăsuflate/(...) Domnule, care citeşti/Multe altele
poveşti, /Mai frumoase şi mai scrise, /N-o să-ţi placă, pare-mi-se. /Te-ai deprins cu stih
bogat/(...)/Ieşi din dogmă şi, tiptil,/ Fă-te la citit copil./Asta, Domnule Confrate, /Dă alean
şi sănătate./Ei, cum vezi, încet, încet, /M-am făcut analfabet.” (Tudor Arghezi, Prefaţă)

II.Citește cu atenție textul dat:

" Stefan: Eu sunt aici de cinci zile, și m-am săturat de el. Schimbă-l. Uită-l. Dar
dumneata nu știi să uiți. Nici unul din voi, dumneata și ăștia — Bogoiu sau cum le mai
zice — nu știe să uite. Amețiți când vi se întâmplă să nu vă aduceți aminte, trei secunde
în ce zi sunteți. D-aia zăpăcitul ăla de bătrân, de cum se scoală, n-are altă treabă decât să
scrie pe tablă: 5 august, 6 august… D-aia vă strângeți pâlc în jurul aparatului de radio, ca
să vă spună ora exactă. (Aproape violent:) Eu nu vreau să știu ora exactă. Și nu vreau să
știu ce e azi, ce va fi mâine și ce a fost alaltăieri. Ce e azi? O zi cu soare. Mi-e de ajuns.
Îmi faceți milă, zău, când vă văd cu ce disperare, cu ce panică vă agățați de tot ce ați lăsat
dincolo, acasă, la București. Și, la drept vorbind, n-ați lăsat nimic acolo. Ați adus totul cu
voi, în valiză: mânii, regrete, zâmbete, amoruri. Ziceai: "Vrei să începem un joc nou?"
Sigur că vreau, dar nu vezi că jocul meu e nou, și că al vostru e vechi, bătrân, trist?
Corina: Și cum se cheamă jocul dumitale?
Stefan: Se cheamă jocul de-a vacanța. Și se mai cheamă jocul de-a uitarea. Și s-ar mai
putea chema jocul de-a fericirea". (Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța)
1. Scrieți sinonimle cuvintelor: zăpăcitul, panică, ați adus.
2. Precizați semnificația didascaliei din text.
3. Analizați două figuri de stil diferite.
4. Considerați că este posibil/realizabil jocul de-a vacanța? Motivați-vă răspunsul, în
50-80 de cuvinte, valorificând fragmentul dat.

III.Explicați sintagma ludică din exemplul dat:

„Cei care s-au mirat că CFR are serviciu de bilete on line or să rămînă mască la aflarea
veştii următoare: MAE şi-a făcut cont pe twitter. Dacă întrebaţi ce-i aia MAE, aflaţi la
adresa: http/Twitter.com/MAERomânia.”(MAE cineva fără cont pe Twitter?)
 TEST II

I. Se dă textul:
„Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării, şi, lipsindu-mi instalaţiile, m-am
jucat cu ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al
cuvintelor date. Am căutat cuvinte care sar şi fraze care umblă-de sine stătătoare.M-am
apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată sări. Câteodată, şi destul de des, am
strâmbat resorturile într-adins , ca să le văd cum sar ele strâmbe.” (Tudor Arghezi, Ars
poetica)

3. Explicaţi în cinci –opt rânduri titlul fragmentului dat;

4. Comentaţi, în 15-20 rînduri, relaţia dintre autor și citor, valorificînd versurile
creaţiei poetice studiate:
„Domnule, care citeşti/Multe altele poveşti, /Mai frumoase şi mai scrise, /N-o să-ţi placă,
pare-mi-se. /Te-ai deprins cu stih bogat/(...)/Ieşi din dogmă şi, tiptil,/ Fă-te la citit
copil./Asta, Domnule Confrate, /Dă alean şi sănătate./Ei, cum vezi, încet, încet, /M-am
făcut analfabet.” (Tudor Arghezi, Prefaţă)

II. Citește cu atenție textul dat:

„Corina: Jocul de-a fericirea… Și e greu jocul ăsta?
Stefan: A! Sigur că da. E un lucru complicat fericirea. Trebuie învățat cu răbdare, cu
metodă… Acasă, la București, n-am timp. Am alte lucruri, mai urgente. Nu mai serioase
— pentru că nimic nu e mai serios decât fericirea — dar mai urgente. Însă, aici sunt
absolut decis să fiu fericit. Cu orice preț. Cu brutalitate, dacă nu se poate altfel. Cu
grosolănie, după cum ai văzut. Vezi șezlongul acesta? Eu sunt un om care unsprezece
luni pe an cedez locul în tramvai femeilor. Ei bine (cu vitejie), scaunul ăsta nu-l voi ceda!
Corina: Ești feroce.
Stefan: Nu râde. E foarte grav ce-ți spun. Ți se pare puțin lucru un șezlong? Vai, cum te
înșeli! E prima treaptă spre fericire. (Privește șezlongul cu afecțiune, aproape cu emoție
și, vorbind, îl mângâie.) Dacă am uneori stimă pentru civilizație, este că a izbutit să
născocească un lucru așa de amical, așa de leneș. O brută n-ar fi putut să descopere asta.
Ascultă-mă pe mine: a fost un poet.
Corina: Încă nu mi-ai spus cum procedezi ca să fii fericit.
Stefan: Păi nu mai am mult de spus. Un șezlong. Un pantalon alb. O cămașă ca asta. O
carte pe care n-o termini… Nicio amintire, nicio nostalgie, și o mare, mare indiferență.
Cam asta e tot. ". (Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța)
1. Scrieți sinonimle cuvintelor: complicat, feroce, stimă.
2. Precizați semnificația primei didascalii din text.
3. Analizați două figuri de stil diferite.
4. Considerați că este posibil/realizabil jocul de-a fericirea? Motivați-vă răspunsul, în
50-80 de cuvinte, valorificând fragmentul dat.

III. Explicați sintagma ludică, din exemplul dat:

Politica îţi arată volţii (articol satiric despre „un cetăţean ce a fost electrocutat după ce a
încercat să amplaseze un banner electoral”)