Clasa 9-2021/2022

Nume și prenume.................................................................
Nota

Se dă textul:
,,Dacă titlul de mai sus ar fi avut un semn de întrebare, articolul de mai jos ar fi avut următorul
conţinut: Să pui mâna pe calculator şi să-i tragi un joc! Dar nu despre asta e vorba. Eu fac parte din tagma
celor ce se joacă şi trebuie să mă confesez, apărându-mi poziţia de om neserios. Fac acelaşi lucru şi la
serviciu, unde am bifat deja două amenzi usturătoare, o fac şi acasă, unde suport reproşuri legate de
destinul şi cariera mea, iar dacă întâmplarea mă descoperă în faţa unui calculator străin, unde instalez sau
şterg ceva, demonul cel neadormit nu mă lasă fără să execut două-trei mişcări ludice de mouse.
Sunt oameni care se joacă şi oameni care nu se joacă. Aşa cum sunt oameni religioşi şi atei. Ar fi
necinstit din partea mea să spun că nejucătorii au ceva în minus... Deşi... Prima mea şefă era clar
împotriva jocurilor... N-am simpatizat-o... Ultimul meu şef m-a ars cu două milioane.. Poate că n-are
umor... Dar am cunoscut şi nebuni jucători. Viaţa lor a devenit un poligon de încercare. Viaţa lor e în altă
parte. Psihologii, sociologii şi moftologii au câmp deschis.
De ce mă joc? Simplu? Îmi place, sunt liber, lumea jocului e lumea mea, lumea triumfurilor mele.
[…].
Jocul (pe calculator) se apropie cel mai mult de structura intimă a jucătorilor. Irealitatea este atât
de profundă, încât oferă o satisfacţie comparabilă celor mai profunde plăceri. Dacă nu-ţi place lumea în
care eşti, şi asta se întâmplă cel mai des, ai trei căi de ieşire din neplăcere: violenţa, resemnarea şi reveria.
E foarte ciudat, după ce am tras aceste concluzii pompoase, că marii jucători sunt bărbaţi. Sau poate că,
tocmai aici, specialiştii de care tocmai am vorbit ar avea ceva de lucru. În general, dacă femeile joacă, ele
aleg ceva simplu: Tetris, Solitaire, Mahjong. Constat că femeile joacă mai mult ca să treacă timpul.
Împătimiţii sunt bărbaţi. Ei îşi pierd zilele şi nopţile răspândind creieri pe pereţi, capturând şi ma -
sacrând oraşele duşmane, eviscerând monştri din care sar bale verzui. […].Acum, că scriu aceste
rânduleţe, fac o pauză din Warcraft III, o pauză din TombRaiderşi o pauză din Undying. De fiecare dată
când revin, îmi trebuie câteva secunde pentru a reintra în atmosfera jocului. De parcă aş relua o frază
întreruptă la jumătate dintr-o altă viaţă.”
(Florin Iaru, Cum să dai în mintea copiilor)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă jocurile pe calculator
produc sau nu dependență, raportându-te atât la fragmentul extras din textul „Cum să dai în mintea
copiilor” de Florin Iaru, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie
- enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei
concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării
privind numărul minim de cuvinte.
Notă: Textul trebuie să dezvolte subiectul propus
Se dă textul:

„Ne-am plictisit repede de desenat și deodată ne-am hotărât (nu mai știu cine a fost cu
propunerea) să ne jucăm de-a Reginele. Jocul nu era greu: fiecare dintre noi trebuia să fie regină timp de o
zi. Pentru că eram șapte, jocul avea să dureze șapte zile. În fiecare zi, regina respectivă avea să primească
o culoare, un obiect, o floare și un loc de joacă. Cu ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc
frumos, la care celelalte aveau să participe ca supuse. […] Sigur, așa n-aveam să ne plictisim nicio clipă
întreaga săptămână. Ester a propus să tragem la sorți. Ne-am apucat pe loc să ștergem cu o cârpă udă
desenele de pe asfalt și să tragem cercurile celor șapte zile. Cel mai larg l-am tras cu cretă violetă, în
interiorul lui am desenat altul cu cretă indigo, următorul era albastru, următorul verde, apoi galben și
oranj, iar în centru rămânea un cerc de diametrul unei mingi, pe care l-am hașurat cu cretă roșie. După
această ispravă, fetele s-au împrăștiat pe la casele lor ca să aducă flori și obiecte. […] Decupam toate
lanțuri de hârtie colorată, făceam coliere, dantele și brățări […], iar dintr-un scaun de bucătărie am
improvizat, cu câteva perne și un cearșaf, un adevărat tron cu baldachin, demn de-o regină. […] Am adus
o pălărie veche a unchiului Ștefan și-am început marile trageri la sorți. Am scris pe bucățele de hârtie
culorile curcubeului […] și-am pus bilețelele în pălărie. Eram foarte emoționate, căci de culoarea trasă
depindea ziua în care aveam să fim regine și fiecare ar fi vrut să ajungă mai repede la rangul suprem. […]
Eu nici nu am mai desfăcut biletul. Aveam să fiu ultima regină și culoarea care-mi revenea era roșul. […]
Roșul nu avea nicio legătură cu mine, până și numele meu, Svetlana, îmi SUGEREAZA un fel de
albastru-verzui foarte palid.“
(Mircea Cărtărescu, REM)

***„REM” este un fragment, o mică parte dintr-o operă mult mai complexă, mult mai bine
închegată, „Nostalgia”, al cărei autor, Mircea Cărtărescu a reuşit prin tehnici postmoderniste să
evidenţieze trăirile şi problemele omului cotidian. El a îmbinat zona reprezentărilor abstracte,
speculative cu realul, concretul vieţii. „REM” are valoarea unui adevăr absolut, prin el se oferă
chintesenţa adevărurilor universal.
,,REM” evidențiază un proces iniţiatic şi cea aleasă pentru a parcurge acest drum este Svetlana,
personajul principal al fragmentului citat.
Tema fragmentului este jocul. Fragmentul citat poate fi considerat un text creat în spiritul
jocului.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă jocul este important în
devenirea individului, raportându-te atât la fragmentul extras din textul „REM” de Mircea Cărtărescu,
cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie
- enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei
concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării
privind numărul minim de cuvinte.
Notă: Textul trebuie să dezvolte subiectul propus.