CUPRINS

• Diaconul Coresi
• Mitropolitul Varlaam
• Cazania lui Varlaam
• Mitropolitul Dosoftei
• Antim Ivireanu
• Galerie foto
Între meşterii tipografi ai secolului al XVI-lea, diaconul Coresi ocupă locul cel mai de seamă,
întrucât, prin cărţile tipărite de el, a nivelat calea introducerii limbii române în cultul liturgic.
-Nu se cunosc amănunte despre viaţa lui. Se ştie numai că, între anii 1557-1583, a tipărit cărți
bisericeşti la Târgovişte, Braşov şi la Sebeş;
-A dus mai departe lucrarea de tipărire a cărților de cult şi a contribuit la răspândirea limbii române
literare;
-Meşteşugul tipăririi l-a deprins de la Dimitrie Liubavici, pe care îl va fi ajutat să scoată de sub tipar
Molitvelnicul slavon (1545) şi Apostolul (1547);
-Prima carte tipărită la Braşov, în 1557, a fost un Octoih slavon;
-În 1570, Coresi tipăreşte pentru prima dată în limba română Psaltirea şi Liturghierul;
-Marele merit al său a fost acela că a pus în circulație manuscrisele româneşti pe care le-a
îndreptat, corectat, schimbat, înlăturând adeseori arhaismele şi regionalismele, înlocuindu-le cu
expresii şi cuvinte din Țara Românească şi din sud-estul Transilvaniei, regiuni în care şi-a
desfăşurat activitatea.
- CORESI CONTRIBUIE ȘI LA ÎNDREPTAREA ORTOGRAFIEI
LIMBII ROMÂNE, PRIN FAPTUL CĂ STABILEȘTE ȘI INTRODUCE
REGULI DE DESPĂRȚIRE A CUVINTELOR, FĂCÂND SCRISUL MAI
ÎNȚELES ȘI MAI UȘOR DE RĂSPÂNDIT, NU NUMAI PRIN CARȚI
DAR ȘI PRIN ACTE ȘI DOCUMENTE ATÂT DE NECESARE, MAI
ALES ÎN CANCELARIILE DOMNEȘTI;
- EVANGHELIA CU ÎNVĂȚĂTURĂ SAU CAZANIA ESTE ULTIMA
CARTE TIPĂRITĂ DE CORESI ŞI, ÎN ACELAŞI TIMP, CEA MAI
IMPORTANTĂ DINTRE TIPĂRITURILE ROMÂNEŞTI. CARTEA A
VĂZUT LUMINA TIPARULUI LA BRAŞOV, ÎN 1580;
- DACĂ CEA DINTÂI CAZANIE TIPĂRITĂ DE CORESI ÎN 1564 -
CARE NU S-A MAI PĂSTRAT PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE AVEA
UNELE INFLUENȚE PROTESTANTE, EVANGHELIA CU
ÎNVĂȚĂTURĂ DIN 1581 ESTE O CARTE PUR ORTODOXĂ;
- EVANGHELIA CU ÎNVĂȚĂTURĂ SAU CAZANIA ESTE UNUL
DINTRE CELE MAI FRUMOASE EXEMPLARE REALIZATE DE
CORESI;
Apostol, 1566, de Coresi.
GALERIE FOTO

Statuia Diaconului
Coresi din Brașov
Psaltirile diaconului Coresi
Pe 14 ianuarie 1557, apare la Brasov, 'Octoihul' în limba
slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi.
Mitrololitul Varlaam
Viata mitropolitului Varlaam. Era originar din partile de sud al Moldovei, din fostul tinut Putna, nascut intr-o familie de razesi
cu nunele Motoc. De tanar si-a indreptat pasii spre ‘’schitul lui Zosin’’ de pe Valea Secului, in preajma caruia marele vornic
Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana, parintii cronicarului
1637: TERMINĂ CAZANIA SA, INTITULATĂ ‘’CARTE ROMÂNEASCĂ DE
ÎNVAȚĂTURĂ DUMENECELE PRESTE AN ȘI LA PRAZNICE ÎMPĂRĂTEȘTI,
ȘI LA SFÂNȚI MARI’’; PRINTR-O SCRISOARE ADRESATĂ ȚARULUI, ÎI
CERE SPRIJINUL PENTRU A O TIPĂRI;

1639: DESEMNAT LA UNUL DINTRE CELE TREI CANDIDATE LA SCAUNUL

PATRIARHIEI DIN CONSTANTINOPOL;

1640: ÎNFIINȚAREA PRIMEI TIPOGRAFII ROMÂNEȘTI DIN MOLDOVA,

INSTALATĂ LA MĂNĂSTIREA ‘’SFINȚII TREI IERARHI’’DIN IAȘI;
TIPĂREȘTE CĂRȚI ÎN LIMBA ROMÂNĂ; INAUGUREAZĂ UN
PUTERNIC CURENT DE RĂSPÂNDIRE A CĂRȚII ROMÂNEȘTI, CONTINUAT
MAI TÂRZIU DE MITROPOLITUL DOSOFTEI; ÎNFIINȚEAZĂ PRIMA ȘCOALĂ
DE GRAD ÎNALT DIN MOLDOVA, DUPĂ MODELUL ACADEMIEI
DUHOVNICEȘTI DE LA KIEV

1644/1645: IA PARTE LA O MISIUNE DIPLOMATICĂ LA TÂRGOVIȘTE PRIN

CARE SE URMĂREA ÎMPĂCAREA DOMNITORILOR VASILE LUPU ȘI MATEI
BASARAB;

1653: SE RETRAGE LA SECU UNDE, ATINS DE PARALIZIE, MOARE ÎN

ANUL 1657, LA VÂRSTA DE PESTE 70 DE ANI;
 MITROPOLITULUI VARLAAM I SE ATRIBUIE TRADUCERILE
MANUSCRISE ALE UNOR TEXTE LITURGICE: UN EVANGHELIAR, UN
APOSTOL ȘI O PSALTIRE.
‘’PARACLISUL PRECISTII ‘’ ESTE O TIPĂRITURĂ APĂRUTĂ ÎN IAȘI,
CONSIDERATĂ, FIE ȘI PARȚIAL, O TRADUCERE A LUI VARLAAM, ÎNSĂ
SE PARE CĂ ESTE DE FAPT, PRIMA LUCRARE A LUI DOSOFTEI;
OPERA CAPITALĂ A LUI VARLAAM ESTE ‘’CARTEA ROMÂNEASCĂ
DE ÎNVĂȚĂTURĂ’’. ACEASTĂ CULEGERE DE CAZANII, TRADUSE DIN
SLAVONĂ, NU SE REȚIN DECÂT PRIN LIMBA, CARE ESTE VIE ȘI
LIMPEDE.
PREDICELE CAZANIEI CONȚIN SFATURI MORALIZATOARE
PENTRU ÎNFRÂNAREA VICIILOR ȘI A PATIMILOR, ALUZII
USTURĂTOARE LA GOANA PENTRU ÎMBOGĂȚIRE A BOERIMII,
PRECUM ȘI ÎNDRUMĂRII SPRE ÎNFRĂȚIREA OAMENILOR ȘI
AJUTORAREA APROAPELUI.
LA ÎNCEPUTUL CAZANIEI SE AFLĂ UN IMN ÎNCHINAT LUI VASILE
LUPU ȘI POEZII RELIGIOASE, ACESTEA FIIND PRINTRE PRIMELE
VERSURI ROMÂNEȘTI TIPĂRITE.
 GALERIE FOTO

CAZANIA LUI VARLAAM, PRIMA

CARTE TIPĂRITĂ DIN MOLDOVA

REPREZENTARE ICONOGRAFICĂ
BISERICA TREI
IERARHI-IAȘI
GROPNIŢA SF. MITROPOLIT VARLAAM AL MOLDOVEI
Stihuri în stema domniei Moldovei

„Deși vedzi căndva sămn groaznic,

să nu te miri cănd să aratâ putearnic.
Că putearnicul putearia-l închipuiaște,
și slăvitul podoaba-l schizmeaște.
Cap de buâr și la domnii Moldovenești,
ca putearia aceii hieri să o socotești,
De unde mari domni spre laudă ș-au făcut cale,
de-acolo și Vasilie vodă au ceput lucrurile sale.
Cu învățături ce în țara sa temeliuiaște,
nemuritoriu nume pre lume știe zideaște.”
[…] Căt au fost învățănd mai demultă vreame, acmu nice atăta
nime nu învață pentr-acea de nevoe mi-au fost, ca un datornic ce
sint lui Dumnedzău cu talantul ce mi-au dat să-mi poci plăti datoriia
macar decăt pănă nu mă duc în casa cea de lut a moșilor miei,
adunat-am diîn toți tălcovnicii sventei Evanghelii besearicii noastre
și deac-am scris, arătat-am măriei sale pravoslavnicului domn Io
Vasilie Voivodul cu mila lui Dumnedzău Domnul Țărăi Moldovei,
măriia sa ca un domnu creștin și blagocestiv și iubitoriu de
besearică grijind ca un stăpân bun de folosul oilor lui Hristos nu
numai pentru ceale trupești, ce și pentru ceale sufletești de unde
săngur Dumnedzău, cu măna Sa cea putearnică au arătat măriei
sale spre acesta lucru îndereptătoriu prea osvențitului părirte Petru
Moghila fecior de domnu de Muldova, Arhiepiscop și Mitropolit
Kievului, Haliciului și a toată Rosiia, carele pre pofta măriei sale, au
trimis tipariul cu toate meșterșugurile căte trebuesc spre care lucru
măriia sa domnul ce scrie mai sus Io Vasilie Voevodul cu darul lui
Dumnedzău domnul Țârăi Moldovei, cheltuială nesocotită spre tot
lucrul tipăriei au dat, și așea cu darul lui Dumnedzău după început
am vădzut și svrășitul.”
Din Smeritul Arhiepiscop Varlaam și Mitropolitul de Țara
Moldovei, Cuvănt cătră cetitoriu.
 Se naște la 26 octombrie 1624;

 Nume de botez: Dimitrie Barila;

 Originar din părțile Sucevei;

 Cărturar român, poet, traducător și mitropolit al Moldovei;

 Învață la Iași, la școala domnească de la ,,Trei Ierarhi”, apoi

la școala Frației Ortodoxe;

 Cunoaște limbile neogoreasca, latina, slavona, rusa,

ebraica, ucraineasca și polona;

 Tipărește la Mitropolia din Iași, în românește, principalele

cărți liturgice, unele traduse de el însuși;

 Unul dintre ierarhi care au promovat introducerea limbii

române în biserică.
FRAGMENTE DIN <<VIAȚA ȘI MINUNILE SFÂNTULUI VASILE
CEL NOU>>;
1658-1660: PRIMEȘTE NUMELE DE DOSOFTEI; DEVINE
EPISCOP LA HUȘI;
1660-1671: EPISCOP LA ROMAN; REVIZUIEȘTE
TRADUCEREA LUI NICOLAE MILESCU A <<VECHIULUI
TESTAMENT>>;
1665: ÎNCEPE VERSIFICAREA ,,PSALTIRII” ~>
CAPODOPERA SA POETICĂ;
1671: MITROPOLIT AL MOLDOVEI; SPRIJINĂ POLITICA
ANTITURCEASCĂ A LUI ȘTEFAN PETRICEICU; Mănăstirea Probata
1673: PLEACĂ ÎN POLONIA; TRADUCE PROLOGUL
DRAMEI <<EROFILI>>;
TRADUCE <<DOGMATICA SFÂNTULUI IAN
DAMASCHINUL>>;
LA UNIEV SE TIPĂRESC ,,PSALTIRE A SFÂNTULUI PROROC
DAVID”- ÎN VERSURI, ȘI ,,PREACINSTITUL ACATIS ȘI
PARACLIS AL PREASFINȚITEI NĂSCĂTOARE DE
DUMNEZEU”;
1674: DUPĂ LUPTA DE LA HOTIN, SE REFUGIEAZĂ ÎN
POLONIA, UNDE RĂMÂNE PÂNĂ ÎN 1675;
Psaltirii
 1675: ÎNCHIS LA MĂNĂSTIREA SFÂNTULUI SAVA
(IASI), UNDE ÎȘI RECAPĂTĂ BUNELE PĂRERI ALE
DOMNULUI ȘI SE REAȘIAZĂ ÎN SCAUNUL
MITROPOLIEI MOLDOVEI, PE CARE ÎL ȚINE PÂNĂ
LA 1686;
1680: VA CONTINUA SĂ EDITEZE ,,PSALTIREA
DE-NȚELES A SFÂNTULUI ÎMPĂRAT PROROC
DAVID” (PSALTIREA SLAVOROMÂNĂ);
1681: EDITEAZĂ UN “ MOLITAVNIC DE-
NȚELES”;
1684: I SE INCREDINȚEAZĂ O MISIUNE
DIPLOMATICĂ ÎN RUSIA, UNDE ESTE PREGĂTIT SĂ
ACCEPTE SUVERNITATEA ȚARULUI;
PĂRĂSEȘTE CAPITALA MOLDOVEI; IA CU EL
MOAȘTELE SFÂNTULUI IOAN CEL NOU DE LA
SUCEAVA, PRECUM ȘI TEZAURUL ȘI ARHIVA
MITROPOLIEI (395 DE DOCUMENTE); Sfânta Liturghie – Biserica Sf.
13 DECEMBRIE 1693: SE STINGE DIN VIAȚĂ LA Sava din Iași
MĂNĂSTIREA ZOLKIEW (UCRAINA).
LUCRĂRI TIPĂRITE: Dosoftei,
-PSALTIREA ÎN VERSURI-1673 Psaltirea în
-DUMNEZEASCA LITURGIE-1679 versuri, Uniev
-PSALTIREA DE-NȚELES-1680 (Podolia), 1673
-POEM CRONOLOGIC DESPRE DOMNII MOLDOVEI
-VIAȚA SI PETRECEREA SFINȚILOR-1682-1686
-PAREMIILE PRESTE AN-1683
-LITURGHIE ȘI RUGĂCIUNI-1683
-OCTOIH-1683
LUCRĂRI ÎN MANUSCRIS:
-A TRADUS DIN GRECEȘTE ÎN SLOVO-RUSĂ MAI MULTE
LUCRĂRI TEOLOGICE: Paremiile
-SCRISORILE SFÂNTULUI IGNATIE TEOFORUL preste an
-CONSTITUȚIILE SFINȚILOR APOSTOLI 1683
-A ALCĂTUIT ÎN SLOVO-RUSĂ O CULEGERE DE TEXTE
PATRISITCE ȘI LITURGICE DESPRE PREFACEREA
SFÂNTELOR DARURI.
Casa Dosoftei
Galerie foto
Această casă cu
arcade a făcut parte
inițial din incinta
Bisericii „Sf. Neculai
Domnesc”,
construită de Ștefan
cel Mare în perioada
1491-1492.
Biserica „Sfântul Sava cel Sfințit” din Iași.
Un lăcaș de cult ce a câștigat lupta cu vremurile.
 Se naște în cca. 1650, în Iviria (astăzi
Georgia);
 Mare autor, tipograf, gravor, teolog,
episcop și mitropolit român de origine
georgiană;
 Are o tinerețe zbuciumată; cade în robia
turcilor, copil fiind, și este adus pe
malurile Bosforului, unde se răscumpără;
 Înzestrat cu talent pentru lucrurile de
xilogravură, pictură și broderie;
 Învață limbile turcă, greacă (veche și
modernă) și arabă;
 Scrierile care încununează opera lui
Antim sunt predicile sau ,,didahiile”;
rostite duminica sau la sărbătorile foarte
mari.
-1688-1690: VINE LA BUCUREȘTI UNDE ÎNVAȚĂ LIMBA ROMÂNĂ ȘI SLOVONĂ,
PRECUM ȘI MEȘTEȘUGUL TIPARULUI;
-VA AJUNGE ÎN FRUNTEA TIPOGRAFIEI ROMĂNEȘTI;
-ÎȘI SCHIMBĂ NUMELE MIREAN DIN ANDREI ÎN ANTIM;
-1691: PRIMA TIPĂRITURĂ ,, ÎNVĂȚĂTURILE LUI VASILE MACEDONEANUL CĂTRE FIUL SĂU
LEON”
-1692: TIPĂRITURA ,,SLUJBELE CUVIOASE MAICII NOASTRE PARASCHEVA CEA NOUA ȘI A
CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU GRIGORE DECAPOLITUL”;
-APARE, PENTRU PRIMA DATĂ, SEMNĂTURA LUI ANTIM IVIREANUL;
-1694:,,PSALTIREA”, PRIMA CARTE TIPĂRITĂ NUMAI DE EL ÎN ROMÂNEȘTE;
-1696-1671: EGUMEN LA MĂNĂSTIREA SNAGOV, UNDE MUTĂ TIPOGRAFIA;
-IMPRIMĂ 15 CĂRȚI (7 GRECEȘTI, 5 ROMÂNEȘTI, UNA ÎN SLOVONĂ, UNA ÎN GRECO-ARABĂ
ȘI UNA ÎN SLAVO-ROMÂNĂ);
-,,LITURGHIERUL GRECO-ARAB” ~ PRIMA CARTE TIPĂRITĂ CU CARACTERE ARABE DIN
LUME;
-,,FLOAREA DARURILOR” (1700);
-,,GRAMATICA SLAVONEASCĂ” (1697) ETC;
-1701:PĂRĂSEȘTE SNAGOVUL; LA BUCUREȘTI FACE SĂ APARĂ, PÂNĂ ÎN 1705, 15
TIPĂRITURI (11 ÎN GREACĂ).
-1703 : APARE ,,NOUL TESTAMENT” ȘI UN ACATIST – ÎN LIMBA
ROMÂNĂ;
-16 MARTIE 1705: ALES EPISCOP AL RAMNICULUI;
ÎNFIINȚEAZĂ O TIPOGRAFIE ȘI IMPRIMĂ 9 CĂRȚI: 3 ROMÂNEȘTI, 3
SLAVO-ROMÂNE ȘI 3 GRECEȘTI LA MĂNĂSTIREA GOVORA (VALCEA);
-1705 :APARE ,,TOMUL BUCURIE” (ÎN GREACĂ);
RIPOSTEAZĂ, ÎN NUMELE BISERICII ORTODOXE, TENDINȚELOR DE
EXTINDERE A CATOLICISMULUI ȘI CALVINISMULUI;
-1706 : TRADUCE ,,MOLITVELNICUL”;
-27 IANUARIE 1708 :ESTE RIDICAT ÎN SCAUNUL MITROPOLIEI DIN
BUCUREȘTI; ROSTEȘTE UN SPIRIT DISCURS ÎN ROMÂNEȘTE; Molitvelnicul
-28 IANUARIE 1708 : ALES MITROPOLIT AL UGROVLAHIEI, FIIND
INSTALAT ÎN FUNCȚIE LA 22 FEBRUARIE; ÎNFIINȚEAZĂ, CA ȘI LA
RAMNICUL VÂLCEA, O TIPOGRAFIE LA TÂRGOVIȘTE~TIPĂREȘTE 18
CĂRȚI (5 GRECEȘTI,1 SLAVO-ROMÂNĂ, 1 SLAVO-ROMÂNO-GRACĂ 11
ROMÂNEȘTI);
-1710 : ESTE TRIMIS ÎN GEORGIA;
-1715 : ÎNALȚĂ << MĂNĂSTIREA TUTUROR SFINȚILOR>>
(MĂNĂSTIREA ANTIM DE ASTĂZI – BUCUREȘTI);
ÎȘI DOREȘTE SĂ FIE ÎNMORMĂNTAT AICI;

Noul Testament
-1716: ÎNLĂTURAT DIN SCAUN, ÎNCHIS, CATERISIT DE
PATRIARHUL ECUMENIC ȘI CONDAMNAT LA EXIL PE VIAȚĂ
ÎN MĂNĂSTIREA SFÂNTA ECATERINA (MUNTELE SINAI).
-ÎN DRUM SPRE LOCUL EXILULUI, ESTE UCIS DE OSTAȘII
TURCI;
-TRUPUL ÎI ESTE ARUNCAT ÎN RÂUL MARIȚA;
-UNELE DINTRE CELE MAI IMPORTANTE LUCRĂRI ALE SALE
Manastirea Sfanta Ecaterina
SUNT ,,DIDAHIILE”:
-CONȚIN 28 DE PREDICI ROSTITE LA DIFERITE SĂRBĂTORI
ȘI 7 CUVÂNTĂRI OCAZIONALE; VALOAREA LOR DEPĂȘEȘTE
DISCURSUL RELIGIOS, ÎNDREPTÎNDU-SE CĂTRE
LITERATURĂ;

Râul Marița, Turcia