Din prima categorie lac parte florile de dovleac, macul, zorele

(Ipomoea caemlea) care se trezesc la ora 5 dimineaţa, susaiul, păpădia şi cicoarea,

care se deschid la 6, podbealul, luceafărul şi vulturica la 7 şi calea-calului la ora 8
dimineaţa. Majoritatea plantelor matinale îşi închid corola între orele 12-14 deoarece îşi
feresc gingaşele organe de înmulţire de insolaţia prea puternică ce le-ar veşteji.
Din a doua categorie cităm măcrişul de-iarbă-cu-flori-galbene, veronica, care indică ora
10, şi luţa, „doamna de la ora unsprezece" a francezilor, plante heliofile care îşi deschid
corola spre prânz, preferând razele fierbinţi ce usucă repede săculeţii staminelor,
asigurând, autopolenizarea.

Plantele vesperale îşi deschid la meridianul nostru corolele în următoarea ordine: la ora
18, laurul-porcesc, la ora 19, ospăţelul de noapte, iar la ora 20, regina nopţii. Orele târzii
de deschidere a florilor sunt în legătură cu adaptarea la oaspeţii nocturni (nişte fluturi cu
trompa lungă), care le ajută la polenizare.

Un astfel de ceasornic vegetal este, aşadar, o grădină botanică în miniatură. În

circumferinţa cadranului său îşi dau întâlnire plante din familii şi locuri diferite.