1.

Definiti notiunea de etica

Etica reprezinta teoria sau studiul filozofic al moralei, calitate in care se ocupa de studiul
principiilor, normelor si valorilor morale, de studiul originii, dezvoltarii si justificarii
continutului lor. Se mai numeste si "filosofie morala", alcatuind impreuna filosofia politica,
ceea ce se cheama "filosofie practica". Ea cauta raspuns la intrebarea cum trebuie sa
actioneze individul in raport cu sine insusi, cu semenii sai si cu lumea din jur.

Numele disciplinei vine de la cuvantul grec "ethos" care inseamna "obicei", "caracter",
"comportament".

Etica medicala se ocupa de normele morale si comportamentale ale celor ce ingrijesc si

trateaza bolnavii. Ea defineste obligatiile si sarcinile de serviciu, modul de conduita in raport
cu bolnavul, responsabilitatea fata de reusita actului medical, calitatile psiho-morale ale
personalului medico-sanitar: cinstea, solicitudinea, spiritul de daruire.

2. Ce intelegeti prin notiunea de deontologie?

Deontologia tratează toate problemele legate de practica medicală dar într-o sferă de
cuprindere mult mai largă decât problema responsabilităţii profesionale juridice. Cuvâtul
deontologie derivă din 2 cuvinte deon=datorie şi logos=discurs.
Deontologia include răspunderea juridică şi răspunderea morală.
Răspunderea morală în timpul actului medical este veche de când lumea. Respectarea cu
stricteţe a normelor de comportament profesional ale eticii trebuie dublată de o pregătire
profesională temeinică. Este o sarcină deontologică de a ne pregăti profesional.
3. Caracterizati pe scurt ca o opinie personala una din cele trei norme de conduita
deontologica absolut necesare in exercitarea profesiei de asistent medical.
O calitate, foarte importanta si necesara in conduita deontologica a asistentului medical este
cinstea. Să fii integru și echilibrat. Ca asistent medical, atunci când te confrunți cu provocări,
cinstea este cea care va pune de fiecare dată pe primul loc bunăstarea pacienților, este
important să fii asumat, să ai puterea să spui nu știu, să recunoști că ai greșit.
4. Raspundere si responsabilitate in deontologia medicala
Raspunderea inseamna a fi constient de insemnatatea sarcinilor asumate sau primite de a
lucra cu râvna si seriozitate pentru executarea lor; iar responsabilitatea este obligatia de a
efectua un lucru de calitate, de a accepta si suporta consecintele unor esecuri.
Daca raspunderea nu face decât sa pastreze statutul deontologic, avizând asistenta medicala
de consecintele reglementarilor de ordine interioara, responsabilitatea tinde sa schimbe ceva
din datul comun spre implinirea si progresul profesiei noastre. Trebuie sa intelegem ca
raspunderea si responsabilitatea sunt notiuni complementare, dar nu identice.
Responsabilitatea profesionala, respectiv juridica nu este sub aspect deontologic decât o
continua exigenta fata de sine, ce face ca "acolo unde exista constiinta morala sa inceteze
legalitatea" si care nu urmareste decât protejarea intereselor bolnavului.
Noi, ca asistenti medicali, trebuie sa fim bine informati asupra diferitelor aspecte ale
responsabilitatii medicale. Responsabilitatea va fi intotdeauna individuala, chiar si in
conditiile muncii in echipa in care partajarea ei devine stiintific posibila.
5. Ce este malpraxis-ul medical
Malpraxisul medical este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau
medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea
civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi
farmaceutice, termen reglementat astfel prin Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniu
sănătății.
Din punct de vedere juridic, pentru a se putea vorbi despre malpraxis trebuie îndeplinite
condiții cumulative privind eroarea, prejudiciul precum si o legătura de cauzalitate directă și
certă.
Această legătură de cauzalitate este elementul cel mai dificil de probat în malpraxis
întrucât presupune analiza documentelor medicale, medico-legale, administrarea unor
expertize, toate acestea pentru a demonstra fără dubiu relația cauză-efect.
6. Bioetica: definitie si camp de actiune
Etica = ramură a filosofiei care se ocupă cu studiul sistematic al moralei, adică al
principiilor de comportament – bun/rău, corect/incorect etc.
Bioetica = „morala vieţii” (de la bios, viaţă şi ethos, etică)
Bioetica (în sens larg) = Câmp de studiu ştiinţific sistematic, pluralistic şi
interdisciplinar care abordează teoretic şi practic problemele morale generate de medicină şi
ştiinţele vieţii în raport cu omul şi relaţiile omului cu biosfera.
Bioetica (etica biomedicală) = Studiul valorilor etice şi morale din perspectiva
progreselor medicinii şi analiza controverselor etice ce apar în practica medicala
modernă.
Câmpul de acțiune al bioeticii cuprinde problematica începutului şi sfârşitului vieţii
(avortul, eutanasia, sinuciderea asistată, reproducerea asistată), manipularea genetică,
diagnosticul prenatal, clonarea, terapia cu celule stem, handicapul, experiențele pe oameni,
transsexualitatea etc.
7. Explicati semnificatia urmatorilor termeni: Iatrogenia, Eugenia, Eutanasia,
Transplantul de organe, intersexualitatea, Avortul terapeutic
Iatrogenia poate fi definită drept o stare patologică de intoxicație, produsă sau agravată,
prin folosirea unui medicament în doze exagerat de mari sau pentru un timp
îndelungat. Termenul provine din limba greacă (unde se traduce ca adus de vindecător) și se
referă la orice efect al unei persoane, rezultând din activitatea uneia sau mai multor persoane
care acționează ca profesioniști în domeniul sănătății sau care promovează produse sau
servicii ca fiind benefice pentru sănătate, care nu susțin scopul persoanei afectate.
Eugenia, denumită și eugenism sau eugenetică, este o teorie socială care susține
îmbunătățirea geneticii umane prin diferite mijloace de intervenție, prin utilizarea tehnologiei.
 Eutanasia (trad. „moartea bună”) – terminarea activă, intenţionată a vieţii unui pacient
de către un medic care consideră această acţiune în beneficiul acientului.
Eutanasia voluntară – eutanasia la cererea sau cel puțin cu consimțământul pacientului.
Transplantul de organe (grefare) înseamnă înlocuirea totală sau parțială a unui organ
sau țesut bolnav cu un organ sau țesut sănătos, sau cu părți ale acestuia, provenind de la un
donator.
Intersexualitatea este o anomalie caracterizata prin prezenta, la acelasi individ, a
tesutului ovarian si a tesutului testicular. Intersexualitatea este o afectiune
congenitala exceptionala consecutiva unei anomalii a embriogenezei. Aceasta definitie
grupeaza subiectii al caror aspect exterior poate fi foarte diferit: pur feminin, ambiguu sau pur
masculin.
Avortul terapeutic semnifica terminarea sarcinii inaintea viabilitatii fetale din cauza
unor probleme medicale. Optiunea avortului terapeutic apare in momentul in care
continuarea sarcinii provoaca complicatii materne grave, viata pacientei este pusa in pericol
sau in cazul in care testele prenatale arata ca embrionul prezinta malformatii severe
incompatibile cu viata. Majoritatea avorturilor terapeutice au loc pana in 13 saptamani de
sarcina, de obicei in urma diagnosticarii unor sindroame genetice cu ocazia efectuarii
bitestului si a ecografiei de trimestrul I.
8. Care sunt obligatiile etice si deontologice ale asistentului medical din Romania?
Obligatiile etice si deontologice ale asistentului medical sunt:
Obligaţia acordării îngrijirilor medicale
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical, în exercitarea profesiei, nu pot
face discriminări pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau
sociale, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei personale, a condiţiei sociale faţă de
pacienţi.
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia de a lua măsuri de
acordare a primului ajutor.
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia să acorde asistenţă
medicală şi îngrijirile necesare în limita competenţei lor profesionale.
Respectarea drepturilor pacientului
Pacientul are următoarele drepturi: dreptul la informaţia medicală, dreptul la
consimţământ, dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată, drepturi în
domeniul reproducerii, drepturi la tratament şi îngrijiri medicale.
Consimţământul
O intervenţie medicală nu se poate efectua decât după ce pacientul sau reprezentantul
legal al acestuia, în cunoştinţă de cauză, şi-a dat consimţământul. Pacientul are dreptul să
refuze sau să oprească o intervenţie medicală, asumându-şi în scris răspunderea pentru
decizia sa; consecinţele refuzului său, al opririi actelor medicale trebuie explicate
pacientului.
 Secretul profesional
Secretul profesional există şi faţă de aparţinători, colegi sau alte persoane din sistemul
sanitar, neinteresate în tratament, chiar şi după terminarea tratamentului şi decesul
pacientului.
Obiectul secretului profesional îl constituie tot ceea ce asistentul medical generalist,
moaşa şi asistentul medical, în calitatea lor de profesionist, au aflat direct sau indirect în
legătură cu viaţa intimă a pacientului, a familiei, a aparţinătorilor, precum şi problemele
de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi alte diverse
fapte, inclusiv rezultatul autopsiei.
9. Ce intelegeti prin dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a
pacientului?
Dreptul la confidentialitate informatiilor reprezinta, in acelasi timp, una din formele de
protectie ale vietii private a pacientului si este garantat prin obligatia cadrelor medicale de a
pastra secretul profesional.
Informatiile cu character confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi
da consimtamantul in mod explicit sa daca legea o cere in mod expres.
Pacientul are acces la datele medicale personale.
Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor
in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate
si numai cu consimtamantul pacientului. Sunt considerate exceptii cazurile cand pacientul
prezinta pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica.
10. Ce intelegeti prin dreptul la consimtamantul asupra interventiei medicale?
Prin consimtamantul liber si informat se intelege dreptul pacientilor de a participa la deciziile
care il privesc. O persoana nu poate fi tratata medical fara consimtamant. Consimtamantul
poate fi tacit (implicit) sau expres (explicit), verbal sau scris, obtinut sub forma simpla si
inteligibila, de o maniera optimista si din el va decurge dreptul de codecizie a bolnavului.
Consimtamintul pacientului trebuie sa fie obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea
tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord.
11. Ce intelegeti prin dreptul la informatia medicala?
Dreptul la informatia medicala, drept consacrat de legiuitor, in favoarea pacientului,
constituie in acelasi timp o obligatie a furnizorilor serviciilor de sanatate, adica a personalului
medical. Informatia corecta, completa si accesibila pacientului, raportata la nivelul acestuia
de intelegere a starii de sanatate precum si a consecintelor acordarii sau neacordarii
serviciului medical, constituie premiza unui consimtamant valabil exprimat, solicitarii si a
altei opinii medicale, sau dimpotriva a refuzului de a primi respectivele servicii.
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statului profesional al furnizorilor de
servicii de sanatate.
Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie
sa le respecte pe durata spitalizarii.
Pacientul are dreptul de a cere in mod express a nu fie informat si de a alege o alta persoana
care sa fie informata in locul sau.
Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al
investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrjirilor acordate pe perioada spitalizarii.