UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE LITERE

DISCIPLINA : Organizarea si managementul

serviciilor de asistenta sociala

TEMA : Beneficiarii şi furnizorii de servicii sociale

Coordonator ştiinţific:
Prof. Univ. Oneţ Romana Student :
Vlad (Roşa) Ioana Maria
Specializare: Asistenţă socială
Anul : III Grupa: II

Baia Mare
2023
 Beneficiarii şi furnizorii de servicii sociale

In raportul întocmit de National Institute for Social Work din Marea Britanie (1982), expresia
„servicii sociale" înseamnă toate acele servicii de stat şi voluntare (nonprofit, ONG) înţelese în mod
curent ca esenţiale pentru supravieţuire şi dezvoltare personală într-o societate civilizată. Acestea
includ: asigurarea de locuinţe, securitatea socială, sănătatea, educaţia, angajarea în muncă şi serviciile
de recreere. Ideea de servicii sociale este utilizată convenţional într-o accepţiune restrânsă. Ariile
principale fac referire la: îngrijirea medicală, securitatea socială, asigurarea de locuinţe, educaţie şi
asistenţă socială (Spicker, 1988). Noţiunea de servicii sociale în sens larg le include şi pe cele de
securitate publică, prevenirea delincventei, serviciile de reabilitare, reintegrare socială a infractorilor şi
de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate. 1
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii
situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii
sociale şi creşterii calităţii vieţii. 2
A. Beneficiarii serviciilor sociale
Beneficiază de servicii sociale toți cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au
domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului
Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au
domiciliul sau reşedinţa în România, aflați în situaţii de dificultate. 3
După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în:
 servicii sociale destinate copilului şi/sau familiei,
 servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi,
 servicii sociale destinate persoanelor vârstnice,
 servicii sociale destinate victimelor violenţei în familie,
 servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost,

1
Neamțu, George, (coord.) Tratat de asistență socială (ediția a IIa), Editura Polirom, Iași, 2011, pag. 206
2
https://www.servicii-sociale.gov.ro/ro/servicii-sociale#:~:text=Principalul%20furnizor%20public%20de%20servicii
%20sociale%20este%20autoritatea,persoane%20fizice%20autorizate%2C%20operatori%20economici%20cu%20scop
%20lucrativ accesat la 26.06.2023
3
Ibidem accesat la 26.06.2023
  servicii sociale destinate persoanelor cu diferite adicţii, respectiv consum de alcool, droguri, alte
substanţe toxice, internet, jocuri de noroc etc.,
 servicii sociale destinate victimelor traficului de persoane,
 servicii sociale destinate persoanelor private de libertate, persoanelor sancţionate cu măsură
educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune
etc.4
Beneficiarii serviciilor sociale sunt:
a) persoane şi familii aflate în dificultate sau risc;
b) grupuri sociale în situaţii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune
socială;
c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire şi combatere a situaţiilor de dificultate
sau risc5.
Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap,
persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, persoane care au părăsit
penitenciarele, familii monoparentale, persoane afectate de violenţa în familie, victime ale traficului de
fiinţe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, imigranţi,
persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile, precum şi alte persoane
aflate în situaţii de nevoie socială.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:
a) să li se respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, fără discriminare pe bază de naştere,
rasă, sex, religie, opinie sau orice altă circumstanţă personală ori socială;
b) să fie informaţi asupra situaţiilor de risc, precum şi asupra drepturilor sociale. Informarea
trebuie să fie corectă şi completă. Aceasta presupune ca:
 profesioniştii trebuie să fie bine pregătiţi;
 profesioniştii îşi vor adopta limbajul profesional la capacităţile de înţelegere şi
caracteristicile clientului (exprimarea va fi clară, concisă şi se vor evita termenii ştiinţifici);
 profesioniştii vor furniza informaţii obiective, centrate pe problema clientului şi vor
comunica ceea ce clientul trebuie să ştie, nu cu ceea ce ar dori să audă;
 va exista o abordare comprehensivă a problemei prin faptul că profesioniştii îşi vor construi
relaţii cu alţi profesionişti din diverse domenii de activitate;
4
ibidem accesat la 27.06.2023
5
https://www.dasclugoj.ro/pdf/carta/carta.pdf , accesat la 27.06.2023
  profesioniştii îi vor prezenta clientului toate avantajele şi dezavantajele opţiunilor posibile.
c) să li se comunice, în termeni accesibili, informaţiile privind drepturile fundamentale şi
măsurile legale de protecţie, precum şi cele privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a le obţine;
d) Să fie consiliaţi, consiliere bazându-se pe nevoile şi dorinţele lor, fiind în acelaşi timp
neutră/imparţială. Aceasta presupune ca:
 profesionistul să facă o analiză corectă, obiectivă a nevoilor şi problemelor clientului:
 profesionistul să aleagă strategia şi metodele adecvate în rezolvarea problemelor cu care se
confruntă clientul.
 profesionistul nu va face discriminări pe bază de: sex, religie, rasă, etnie, apartenenţă
profesională, orientare politică sau sexuală şi venituri
 profesionistul nu intră în relaţii de consiliere cu prieteni, colegi, cunoscuţi sau rude
 profesionistul va evita transpunerea în starea emoţională a clientului
 profesionistul nu se va implica în relaţii suplimentare cu clientul
 profesionistul nu va folosi informaţiile obţinute în timpul consilierii în scop personal
 profesionistul nu va influenţa clientul în orientarea politică, religioasă, sexuală sau de altă
natură
 clientul are dreptul la autodeterminare prin alegerea modalităţilor de acţiune dorite, în urma
prezentării opţiunilor de către profesionist
 profesionistul nu va impune o decizie luată de către el clientului
 profesionistul va pune interesul clientului mai presus de interesul său.
e) să primească servicii sociale prevăzute în planul individualizat de asistenţă şi îngrijire;
f) să aibă acces la propriul dosar;
g) de a fi informat, în timp util şi în termeni accesibili, asupra:
- drepturilor sociale, măsurilor legale de protecţie şi asupra situaţiilor de risc;
- modificărilor intervenite în acordarea serviciilor sociale;
- oportunităţii acordării altor servicii sociale;
- listei la nivel local cuprinzând furnizorii acreditaţi să acorde servicii sociale;
- regulamentului de ordine internă;
h) să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor sociale, respectiv la
luarea deciziilor privind intervenţia socială care li se aplică;
i) să îşi exprime nemulţumirea sau să refuze, în condiţii obiective, primirea serviciilor sociale;
 j) să li se asigure păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor furnizate şi primite;
k) să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se menţin condiţiile
care au generat situaţia de dificultate;
l) să fie protejaţi de lege atât ei, cât şi bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar
dacă sunt îngrijiţi în familie sau într-o instituţie;
m) să li se garanteze demnitatea şi intimitatea;
n) să li se respecte viaţa intimă;
o) să participe la luarea deciziilor privind intervenţia socială care li se aplică, putând alege
variante de intervenţii, dacă acestea există;
p) să participe la evaluarea serviciilor sociale primite;
q) să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale;
r) să fie respectate toate drepturile speciale care privesc minorii sau persoanele cu handicap. 6

B. Furnizorii de servicii sociale

Conform Legii asistentei sociale nr. 292 din 2011 furnizorii de servicii sociale sunt persoane
fizice sau juridice, de drept public ori privat.7
Furnizori publici de servicii sociale pot fi:
a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi
autorităţile executive din unităţile administrativ - teritoriale organizate la nivel de comună, oraş,
municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau
coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru
anumite categorii de beneficiari
c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel
comunitar, servicii sociale integrate.8
Serviciile sociale acordate şi administrate de către autorităţile administraţiei publice locale se
înfiinţează prin hotărâre a consiliului local şi pot fi organizate ca structuri cu sau fără personalitate
juridică. Structurile publice cu personalitate juridică sunt organizate ca instituţii de asistenţă socială
conduse de un director, sprijinit de un consiliu consultativ compus din reprezentanţi ai beneficiarilor şi

6
Ibidem , accesat la 27.06.2023
7
Legea asistentei sociale 292/2011, art. 37 alin. 1
8
https://legestart.ro/cine-poate-fi-furnizor-de-servicii-sociale/ accesat la 27.06.2023
ai partenerilor sociali din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Structurile publice fără
personalitate juridică se organizează ca unităţi de asistenţă socială în cadrul aparatului de specialitate al
primarului, precum şi în cadrul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliilor
judeţene, consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 9
La nivel judeţean, direcţia generală de asistenţă socială (DGASPC) este instituţia publică cu
personalitate juridică, înfiinţată în subordinea consiliului judeţean, care realizează măsurile de asistenţă
socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. Serviciile sociale acordate şi
administrate de către autorităţile administraţiei publice locale se înfiinţează prin hotărârea consiliului
local şi pot fi organizate ca structuri fără personalitate juridică sau cu personalitate juridică (instituţii de
asistenţă socială, denumite servicii publice de asistenţă socială).
Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi:
a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;
d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
e) operatorii economici cu scop lucrativ, pentru toate categoriile de servicii sociale organizate în
condiţiile legii, cu anumite exceptii prevazute de lege.10
Persoanele juridice cu scop nonlucrativ care furnizează servicii sociale în România sunt
asociaţiile, fundaţiile şi instituţiile de stat. Scopul lor este nonprofit. Exemple de organizaţii sau
instituţii care oferă servicii sociale pot fi următoarele : spitalele, clinicile, şcolile, centrele de plasament
pentru copii, organizaţiile de cartier, cluburile de tineret, bisericile. 11
Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent
de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii.12

9
Legea asistentei sociale 292/2011 ,art.41 alin. 1
10
Legea asistentei sociale 292/2011 ,art.37 alin. 2 si 3
11
Neamțu, George, (coord.) (2011), Op.cit., pag.207
12
Ibidem, art. 38
 Austin (1995) sintetizează trăsăturile organizaţiilor/instituţiilor de servicii sociale în şase
aspecte-cheie, care vizează următoarele13 :
1) Serviciile sociale tratează direct cu oamenii şi intervin asupra acestora, efectele unor astfel de
servicii fiind judecate în termeni ai valorilor umane, nu doar în termeni instrumentali, pentru că au
consecinţe morale asupra indivizilor, familiilor şi comunităţilor.
2) Activităţile-cheie ale organizaţiilor sau instituţiilor de servicii sociale implică tranzacţii
interactive între membrii personalului şi utilizatorii serviciilor. Rezultatul acestei tranzacţii este
coprodus, atât ofertantul de servicii, cât şi utilizatorul deţinând roluri critice în producerea, modelarea
rezultatului. în acest fel, rezultatele serviciului sunt întotdeauna incerte pentru că ofertantul de servicii
nu poate controla niciodată în întregime caracteristicile participării beneficiarului, utilizatorului.
3) Tehnologiile folosite de către serviciile sociale sunt nedeterminate şi, astfel, există puţine
certitudini privind rezultatele finale. Impredictibilitatea comportamentului uman şi influenţa altor
indivizi pot afecta rezultatele finale ale serviciului, indiferent de structura programului social furnizat.
Calitatea serviciului depinde foarte mult de judecăţile şi abilităţile individuale ale persoanelor care
oferă serviciul, care au de-a face cu situaţii complexe, ce necesită evaluări multidimensionale.
4) Scopurile organizaţiilor şi instituţiilor care oferă servicii sociale sunt ambigue şi
problematice, fiind vorba despre un amestec de beneficii „private" pentru fiecare utilizator şi beneficii
„publice" pentru societate. Ambiguitatea scopurilor face dificilă şi imprecisă evaluarea eficacităţii sau
eficienţei oricărui program social.
5) Organizaţiile şi instituţiile de servicii sociale se bazează foarte mult pe serviciile
profesioniştilor în domeniu. Aceşti profesionişti au, în grade diferite, loialităţi duale faţă de
organizaţiile/instituţiile în care lucrează, pe de o parte, şi faţă de profesia lor, pe de altă parte. între cele
două părţi pot apărea conflicte de valori.
6) Organizaţiile şi instituţiile de servicii sociale sunt dependente de mediu, ceea ce înseamnă că
sunt foarte dependente de componentele mediului extern asupra cărora membrii lor au puţin control.
Aceste componente au adesea cerinţe care sunt în conflict. Mediul extern al oricărei organizaţii sau
instituţii de servicii sociale este incert din cauza schimbărilor economice şi sociale. Astfel, ceea ce se
întâmplă într-o organizaţie/instituţie de servicii sociale este adesea determinat mai mult de ceea ce se
petrece în mediul său extern decât de către deciziile interne luate în organizaţia/ instituţia respectivă

13
Neamțu, George, (coord.) (2011), Op.cit., pag.207
 Pentru a fi acreditați, furnizorii trebuie să îndeplinească cumulativ criteriile prevăzute în
Ordinul nr. 424/2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditării furnizorilor de
servicii sociale, respectiv:
a) sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat, prevăzute la art. 37 din Legea
asistenţei sociale nr. 292/2011;
b) sunt înfiinţaţi în condiţiile legii;
c) au atribuţii stabilite de lege pentru înfiinţarea, acordarea şi finanţarea serviciilor sociale sau
au prevăzute în actul de înfiinţare/statut activităţi privind serviciile sociale;
d) durata de funcţionare a furnizorului, conform actului de înfiinţare, permite dezvoltarea
serviciilor sociale pe care intenţionează să le înfiinţeze;
e) au capacitate managerială pentru înfiinţarea şi furnizarea de servicii sociale;
f) serviciile sociale acordate de furnizori sunt definite la art. 27 din Legea nr. 292/2011 şi sunt
organizate în condiţiile legii.
Totodată, furnizorii se angajează ca, în termen de maximum 3 ani de la data eliberării
certificatului de acreditare, să înfiinţeze şi să acorde servicii sociale în condiţiile legii. 14
Furnizorii acreditaţi se înscriu în sistemul de evidenţă a serviciilor sociale denumit Registrul
electronic unic al serviciilor sociale.

14
https://www.servicii-sociale.gov.ro/ro/acreditare-furnizori, accesat la 27.06.2023
 Bibliografie

1.Neamțu, George, (coord.) (2011), Tratat de asistență socială (ediția a IIa), Polirom, Iași.
Legea asistentei sociale 292/2011

Link-uri utile (ultima accesare pe 27.06.2023)

1.https://www.servicii-sociale.gov.ro/ro/servicii-sociale#:~:text=Principalul%20furnizor
%20public%20de%20servicii%20sociale%20este%20autoritatea,persoane%20fizice
%20autorizate%2C%20operatori%20economici%20cu%20scop%20lucrativ
2. https://www.dasclugoj.ro/pdf/carta/carta.pdf
3. https://legestart.ro/cine-poate-fi-furnizor-de-servicii-sociale/
4. https://www.servicii-sociale.gov.ro/ro/acreditare-furnizori