Partea inferioară a machetei

Partea superioară a machetei

Partea inferioară a machetei
Constituția Republicii Bulgaria
Prezentare generală
Prof. univ. dr. Ștefan DEACONU
1. Scurt istoric
Regat independent, proclamat ca urmare a victoriei luptei
antiotomane, Bulgaria a avut o organizare de stat monarhică
ce s-a menținut până în anul 1947, odată cu abolirea monarhiei
și instaurarea regimului comunist. După 1947, organizarea de
stat a Bulgariei a fost reglementată prin Constituția de la 4
decembrie 1947, înlocuită ulterior printr-o Lege fundamentală,
la 18 mai 1971. Constituția de la 1947 consacra calitatea
Bulgariei de republică populară, specificându-se că întreaga
putere emană de la popor.
Ca urmare a prăbușirii blocului comunist în toate statele
central și est europene, Bulgaria a trecut și ea prin ample și
profunde transformări politice, juridice, economice și sociale
după 1989, adoptând prin referendum, la 12 iulie 1991, o nouă
Constituție în locul celei comuniste din 18 mai 1971.
Constituția din 1991 a suferit mai multe modificări în cei 24
de ani de existență. Astfel, ea a fost revizuită în anii 2003,
2005, 2006 și 2007, în special pentru a crea cadrul legal
necesar aderării Bulgariei la Uniunea Europeană.
Constituția Bulgariei proclamă atașamentul față de valorile
juridice universale ale libertății, păcii, egalității, echității și
toleranței. În chiar preambulul său, Constituția ridică la rang
de principiu suprem drepturile individului, demnitatea și
securitatea sa, proclamând hotărârea de a crea un stat
democratic și social, guvernat de principiul statului de drept.
Constituția este structurată în zece capitole, conținând 169 de
articole. Primul capitol stabilește principiile fundamentale de
organizare și funcționare a statului. Astfel, Bulgaria este o
republică parlamentară unde întreaga putere a statului provine
de la popor. Republica Bulgaria este un stat unitar, cu
autonomie locală, iar limba bulgară este limba oficială a
Republicii. Bulgaria este un stat de drept în care viața,
demnitatea și drepturile persoanei sunt garantate.
Politica externă a Republicii Bulgaria are ca obiectiv principal
securitatea națională și independența țării, bunăstarea,
drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor bulgari,
precum și promovarea unei ordini internaționale echitabile. De
asemenea, economia Bulgariei se bazează pe libera inițiativă
economică, statul stabilind și garantând condiții legale
echitabile pentru activitatea economică a tuturor cetățenilor și
persoanelor juridice, prin prevenirea oricărui abuz de tip
monopol și a concurenței neloiale și prin protejarea
consumatorului.
În activitatea politică, Constituția Bulgariei promovează
principiul pluralismului politic, toate partidele având rolul de a
facilita formarea și exprimarea voinței politice a cetățenilor.
Constituția interzice partidele politice bazate pe principii
etnice, rasiale sau religioase și partidele care ar încerca
preluarea puterii statului prin violență. Capitolul II
reglementează drepturile și îndatoririle fundamentale ale
cetățenilor, toți cetățenii bulgari, indiferent de locul în care se
află, având toate drepturile și îndatoririle ce rezultă din
Constituție.
Capitolul III reglementează activitatea Adunării Naționale
(Parlamentul) Bulgariei. Adunarea Națională este învestită cu
autoritate legislativă și exercită controlul parlamentar. Ea este
formată din 240 de membri și este aleasă pentru un mandat de
patru ani. Alegerile pentru noua Adunare Națională sunt
organizate în termen de două luni de la expirarea mandatului
adunării precedente. În Adunarea Națională poate fi ales orice
cetățean bulgar care nu are o altă cetățenie, care are minimum
21 de ani, care nu se află sub interdicție judiciară și care nu are
de executat o pedeapsă cu închisoarea. Membrii Adunării
Naționale reprezintă nu doar circumscripțiile lor, ci întreaga
națiune. Așadar, mandatul este unul reprezentativ și nu
imperativ.
Constituția stabilește incompatibilitatea dintre calitatea de
membru al Adunării Naționale și cea de membru al
Guvernului. Un membru al Adunării Naționale, ales în calitate
de ministru, încetează să mai aibă calitatea de membru al
Parlamentului pe durata mandatului său de ministru. Membrii
Adunării Naționale nu răspund penal pentru opiniile sau
voturile lor exprimate în Adunarea Națională. Un membru al
Adunării Naționale are imunitate pentru cazurile de reținere
sau urmărire penală, cu excepția comiterii unei infracțiuni, iar
într-un asemenea caz este necesar acceptul Adunării Naționale
sau, între sesiuni, al Președintelui Adunării Naționale. Nu este
necesar acest accept, dacă un membru al Adunării Naționale
este surprins în flagrant. De asemenea, nu este necesar
acceptul pentru începerea urmăririi penale, dacă membrul
Adunării Naționale și-a exprimat consimțământul privitor la
aceasta, în scris.
În materie legislativă, Adunarea Națională adoptă legi,
hotărâri, declarații și mesaje cu o majoritate de cel puțin
jumătate dintre membrii prezenți, cu excepția cazului când
Constituția impune o majoritate calificată. Legile și hotărârile
adoptate de Adunarea Națională sunt obligatorii pentru toate
organele de stat, toate organizațiile și toți cetățenii.
Având în vedere structura unicamerală a Parlamentului bulgar,
proiectele de lege sunt citite și votate de două ori, în cadrul
unor ședințe diferite. În mod excepțional, Adunarea Națională
poate decide organizarea ambelor citiri în timpul unei singure
ședințe. Toate celelalte acte ale Adunării Naționale se adoptă
după o singură citire. Ulterior, fiecare lege adoptată este
promulgată și publicată în Monitorul Oficial în termen de 15
zile de la adoptare.211 Constituția Republicii Bulgaria.
Prezentare generală În capitolul IV sunt reglementate
atribuțiile Președintelui Republicii. Președintele este șeful
statului. Acesta întruchipează unitatea națiunii și reprezintă
Statul în relațiile sale internaționale. Președintele este asistat
în activitatea sa de un Vicepreședinte. Președintele este ales
direct de cetățeni, pentru o perioadă de cinci ani. Poate fi ales
Președinte oricare cetățean bulgar prin naștere, cu vârsta peste
40 de ani, care are dreptul de a fi ales în Adunarea Națională și
care a locuit în țară în ultimii cinci ani dinaintea alegerilor.
Pentru a fi ales din primul tur, un candidat are nevoie de cel
puțin jumătate din voturile valabil exprimate, cu condiția ca
cel puțin jumătate dintre alegători să fi votat la alegeri. Dacă
niciunul dintre candidați nu este ales în primul tur, se
organizează un al doilea tur de vot, în termen de șapte zile,
între primii doi candidați. Câștigătorul este candidatul care
obține majoritatea voturilor. Alegerile prezidențiale sunt
organizate cu cel mult trei luni înaintea și cu cel mult două
luni după expirarea mandatului Președintelui în funcție.
Vicepreședintele este ales în acela și timp și pe același buletin
de vot cu Președintele, în acelea și condiții și prin aceea și
procedură ca acesta. Atât Președintele, cât și Vicepreședintele
pot fi realeși doar pentru un singur mandat. Președintele și
Vicepreședintele nu pot fi membri ai Adunării Naționale, nu se
pot angaja în altă activitate de stat, publică sau economică și
nici nu pot participa la conducerea vreunui partid politic.
Președintele este Comandantul Suprem al Forțelor Armate,
numește și revocă Comandantul Forțelor Armate și acordă
toate rangurile militare înalte, la cererea Consiliului de
Miniștri. El prezidează Consiliul Consultativ pentru Securitate
Națională și proclamă mobilizarea generală sau parțială la
propunerea Consiliului de Miniștri, proclamă starea de război
în cazul unui atac armat asupra Bulgariei sau oricând se impun
acțiuni urgente, în baza unui angajament internațional, sau
proclamă legea marțială ori altă stare de urgență atunci când
Adunarea Națională nu este în sesiune și nu poate fi
convocată. În acest caz, Adunarea Națională este convocată
imediat pentru a aviza decizia.
În materie legislativă, Președintele are dreptul să ceară motivat
reexaminarea de către Parlament a unui proiect de lege. În
acest caz, pentru a fi adoptat, proiectul de lege are nevoie de
votul a cel puțin jumătate din numărul total al membrilor
Adunării Naționale. Ca urmare a noii adoptări a proiectului de
lege de către Adunarea Națională, Președintele este obligat să
îl promulge în șapte zile de la primirea acestuia.
În îndeplinirea atribuțiilor sale, Președintele emite decrete,
apeluri și mesaje. Decretele Președintelui sunt contrasemnate
de Prim-ministru sau de ministrul de resort. Unele decrete,
precum cele pentru numirea unui guvern interimar,
desemnarea unui candidat la funcția de Prim-ministru,
dizolvarea Adunării Naționale sau promulgarea legilor, nu se
contrasemnează.
Atât Președintele, cât și Vicepreședintele beneficiază de
imunitate. Ei nu răspund pentru acțiunile comise în
îndeplinirea îndatoririlor lor, cu excepția înaltei trădări sau a
încălcării Constituției. Punerea sub acuzare pentru înaltă
trădare sau încălcarea Constituției se poate face la propunerea
a cel puțin un sfert dintre membrii Adunării Naționale și este
adoptată cu votul a cel puțin două treimi dintre membrii
Adunării Naționale. Punerea sub acuzare a Președintelui sau a
Vicepreședintelui este judecată de Curtea Constituțională într-
o lună de la propunere. Dacă Curtea Constituțională îl
condamnă pe Președinte sau pe Vicepreședinte de înaltă
trădare sau de încălcarea Constituției, prerogativele
Președintelui sau ale Vicepreședintelui încetează.
În capitolul V este reglementată activitatea Consiliului de
Miniștri. Acesta coordonează și conduce politica internă și
externă a statului. Consiliul de Miniștri este format din Prim-
ministru, viceprim-miniștri și miniștri. Prim-ministrul
conduce, coordonează și poartă răspunderea pentru politica
generală a Guvernului. Acesta numește și revocă miniștrii.
Fiecare membru al Consiliului de Miniștri conduce un
minister, cu excepția cazului în care Adunarea Națională
decide altfel. Fiecare ministru răspunde pentru activitatea sa.
În Consiliul de Miniștri poate fi numit oricare cetățean bulgar
apt pentru a fi ales în Adunarea Națională.
Capitolul VI tratează sistemul judiciar, iar în capitolul VII sunt
reglementate administrația locală și autonomia locală.
Ultimele trei capitole au în vedere modul de organizare și
funcționare a Curții Constituționale, procedura revizuirii
Constituției și stabilirea elementelor de identitate ale statului
(stema, sigiliul, drapelul, imnul și capitala).
2. Raporturile dintre principalele autorități statale
În ceea ce privește formarea Guvernului, ca urmare a
consultărilor cu grupurile parlamentare, Președintele
Republicii desemnează un candidat pentru funcția de Prim-
ministru, nominalizat de partidul care are cel mai mare număr
de locuri în Adunarea Națională, în vederea formării
Guvernului. Dacă acest candidat desemnat nu reușește
formarea Guvernului în intervalul de șapte zile, Președintele
încredințează această sarcină unei alte persoane, nominalizate
de cel de-al doilea cel mai mare grup parlamentar. Dacă nici
acesta nu reușește să formeze Guvernul în intervalul de șapte
zile de la desemnare, Președintele încredințează această
sarcină unei persoane nominalizate de unul dintre grupurile
parlamentare mici.
Dacă persoana desemnată să formeze Guvernul reușește acest
lucru în termenul de șapte zile de la desemnare, Președintele
cere Adunării Naționale să aleagă Prim-ministrul desemnat.
Dacă nu se ajunge la un acord privitor la formarea Guvernului,
Președintele numește un guvern interimar, dizolvă Adunarea
Națională și declanșează alegeri anticipate.
În ceea ce privește raportul dintre Parlament și puterea
executivă, Consiliul de Miniștri informează Adunarea
Națională cu privire la chestiunile referitoare la obligațiile
Bulgariei rezultate din apartenența acesteia la Uniunea
Europeană, coordonează execuția bugetului de stat,
organizează administrarea activelor statului și încheie,
confirmă sau denunță tratate internaționale atunci când legea îl
autorizează să procedeze astfel. Membrii Consiliului de
Miniștri depun în fața Adunării Naționale un jurământ de
credință.
Consiliul de Miniștri răspunde în fața Parlamentului și de
asemenea își poate angaja răspunderea în fața acestuia.
Consiliul de Miniștri poate cere votul de încredere al Adunării
Naționale pentru politica sa generală, pentru o declarație sau
un program ori pentru o anumită chestiune. O hotărâre se ia cu
votul majorității membrilor prezenți ai Adunării Naționale. În
cazul în care Consiliul de Miniștri nu primește votul de
încredere solicitat, Prim-ministrul își depune demisia și
Guvernul este demis în întregime. În privința raportului dintre
Președintele Republicii și Parlament, aceștia au în mod egal
legitimitate populară. Adunarea Națională îl poate pune însă
sub acuzarea de înaltă trădare sau încălcare a Constituției pe
Președintele Republicii. Punerea sub acuzare se poate iniția de
un număr de cel puțin un sfert dintre membrii Adunării
Naționale și poate fi adoptată de cel puțin două treimi dintre
membrii acesteia. Judecata aparține Curții Constituționale.
3. Puterea judecătorească
Constituția Bulgariei prevede că activitatea judiciară este
exercitată de către Curtea Supremă de Casație, Curtea
Supremă Administrativă, curțile de apel, tribunalele
departamentale, cele militare și de arondisment. Prin lege, se
pot crea tribunale speciale, dar nu pot fi înființate instanțe
extraordinare.
Curtea Supremă de Casație supraveghează instanțele
judecătorești cu privire la aplicarea corectă și echitabilă a legii
de către toate instanțele, iar Curtea Supremă Administrativă
supraveghează instanțele judecătorești cu privire la aplicarea
corectă și echitabilă a legii în justiția administrativă. Curtea
Supremă Administrativă are rolul de a decide asupra tuturor
contestațiilor cu privire la legalitatea actelor Consiliului de
Miniștri și ale miniștrilor și a oricăror alte acte prevăzute prin
lege.
Structura parchetelor corespunde structurii instanțelor, iar
Procurorul General supraveghează legalitatea și oferă
îndrumare metodologică tuturor celorlalți procurori. Parchetul
asigură respectarea legalității.
De asemenea, Constituția prevede independența autorității
judecătorești, stabilind că judecătorii, procurorii și judecătorii
de instrucție, în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor lor, se
supun numai legii.
Judecătorii, procurorii și judecătorii de instrucție sunt numiți,
promovați, retrogradați, transferați și revocați din funcție de
către Consiliul Judiciar Suprem. Orice hotărâre a Consiliului
Judiciar Suprem de a numi, promova, retrograda, transfera sau
revoca un judecător, un procuror sau un judecător de instrucție
este adoptată prin vot secret.
Președintele Curții Supreme de Casație, Președintele Curții
Supreme Administrative și Procurorul General sunt numiți și
revocați de către Președintele Republicii, la propunerea
Consiliului Judiciar Suprem, pentru o perioadă de șapte ani, și
nu pot deține un al doilea mandat.
După încheierea unui mandat de cinci ani în calitate de
judecător, procuror sau judecător de instrucție și în baza
atestării, urmate de o decizie a Consiliului Judiciar Suprem,
judecătorii, procurorii și judecătorii de instrucție devin
inamovibili. Consiliul Judiciar Suprem este format din 25 de
membri. Unsprezece membri ai Consiliului Judiciar Suprem
sunt aleși de către Adunarea Națională, iar ceilalți unsprezece
sunt aleși de organele sistemului judiciar. Președintele Curții
Supreme de Casație, Președintele Curții Supreme
Administrative și Procurorul General fac parte de drept din
acest Consiliu.
Pot fi aleși în Consiliul Judiciar Suprem juriști cu o înaltă
ținută profesională și integritate morală și care au cel puțin 15
ani de experiență. Mandatul membrilor Consiliului Judiciar
Suprem este de cinci ani și nu poate fi reînnoit. Reuniunile
Consiliului Judiciar Suprem sunt prezidate de Ministrul
Justiției, care nu are drept de vot.
4. Administrația publică locală și organizarea
administrativ-teritorială
Teritoriul Bulgariei se împarte în localități și regiuni.
Localitatea este unitatea administrativ-teritorială la nivelul
căreia se exercită autonomia locală. Granițele unei localități
sunt stabilite printr-un referendum al populației. Localitatea
are personalitate juridică.
Organismul prin care se exercită autonomia locală, din cadrul
unei localități, este consiliul local, ales direct de către
populație pentru un mandat de patru ani. Primarul reprezintă
puterea executivă într-o localitate și este ales pentru un mandat
de patru ani. Regiunea este unitatea administrativ-teritorială
pentru derularea politicii regionale, implementarea politicilor
guvernamentale ale statului la nivel local și asigurarea
armonizării intereselor naționale cu cele locale. Fiecare
regiune este guvernată de un guvernator regional sprijinit de
administrația regională. Guvernatorul regional este numit de
Consiliul de Miniștri. Guvernatorul regional asigură
implementarea politicii statului, protejarea intereselor
naționale, a legii și a ordinii publice și exercită controlul
administrativ.
5. Drepturile fundamentale
Întreg capitolul II al Constituției tratează drepturile și
îndatoririle fundamentale ale cetățenilor (art. 25 – 61). Sunt
instituite ca drepturi fundamentale o serie de drepturi precum:
dreptul la viață, la integritate fizică și psihică, inviolabilitatea
persoanei, dreptul la viață intimă, inviolabilitatea domiciliului,
secretul corespondenței, libertatea de circulație, libertatea
conștiinței și libertatea de gândire. O prevedere importantă
este cea referitoare la studierea și utilizarea limbii bulgare, ce
reprezintă atât un drept, cât și o obligație a fiecărui cetățean
bulgar.
Cetățenii a căror limbă maternă nu este limba bulgară au
dreptul să studieze și să folosească propria limbă simultan cu
studierea obligatorie a limbii bulgare, iar cazurile în care se
folosește doar limba oficială sunt stabilite prin lege.
În materia drepturilor exclusiv politice, Constituția prevede că
orice cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani, cu excepția
acelora care se află sub interdicție judecătorească sau care
execută o pedeapsă cu închisoarea, are dreptul să aleagă
autoritățile de stat și locale și să voteze la referendumuri.
Toate drepturile fundamentale sunt garantate de către
Constituție, iar abuzul de drept este interzis, drepturile
neputând fi exercitate împotriva drepturilor sau intereselor
legitime ale altor persoane. Ca urmare a declarării stării de
război, a instituirii legii marțiale sau a instituirii stării de
urgență, exercitarea drepturilor individuale poate fi restrânsă
temporar prin lege, cu excepția dreptului la viață, la integritate
fizică și psihică, a dreptului la apărare și a prezumției de
nevinovăție, a inviolabilității persoanei și a libertății de
gândire și conștiință.
6. Raportul dintre dreptul național și dreptul
Uniunii Europene
Constituția Bulgariei nu are un capitol special dedicat
raportului dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene.
Sunt menționate doar câteva reguli referitoare la participarea
Bulgariei la construirea și dezvoltarea Uniunii Europene sau la
conferirea unor atribuții Uniunii Europene. Atunci când statul
decide încredințarea unor atribuții Uniunii Europene,
Adunarea Națională trebuie să adopte o lege, iar această lege
trebuie adoptată cu o majoritate de două treimi din totalul
membrilor Parlamentului.
Tot în materia relațiilor dintre instituțiile naționale și cele ale
Uniunii Europene, Constituția prevede că toate problemele
referitoare la obligațiile Bulgariei rezultate din apartenența
acesteia la Uniunea Europeană sunt aduse la cunoștința
Adunării Naționale de către Consiliul de Miniștri.
7. Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a Bulgariei este compusă din 12
judecători numiți pentru un mandat de nouă ani ce nu poate fi
reînnoit. O treime dintre judecători sunt numiți de Președintele
statului, o treime de către Adunarea Națională și o treime de
adunarea judecătorilor de la Curtea Supremă de Casație și
Curtea Supremă Administrativă. Structura Curții
Constituționale este reînnoită la fiecare trei ani, printr-o ordine
a rotației stabilită prin lege.
Judecătorii Curții Constituționale sunt juriști cu o înaltă ținută
profesională și integritate morală și care au cel puțin 15 ani de
experiență profesională. Președintele Curții se alege prin vot
secret, pentru o perioadă de trei ani, de către judecătorii Curții.
Statutul de judecător al Curții Constituționale este
incompatibil cu mandatul de reprezentare sau cu orice altă
funcție publică sau privată, ori cu calitatea de membru al unui
partid politic sau sindicat.
Pe întreg mandatul, un judecător al Curții Constituționale se
bucură de aceea și imunitate conferită unui membru al
Adunării Naționale. Numai Curtea Constituțională poate ridica
imunitatea unui judecător sau stabili incapacitatea de facto a
acestuia de a-și îndeplini atribuțiile, printr-un vot secret care
necesită o majoritate de cel puțin două treimi din voturile
tuturor judecătorilor.
Ca atribuții, Curtea Constituțională:
1. oferă interpretări obligatorii ale Constituției;

2. decide asupra constituționalității legilor și a altor acte

adoptate de Adunarea Națională, precum și asupra
constituționalității actelor Președintelui;
3. decide asupra conflictelor de competență dintre Adunarea
Națională, Președinte și Consiliul de Miniștri și dintre
instituțiile prin care se exercită autonomia locală și
puterea executivă a Guvernului;
4. decide asupra compatibilității dintre Constituție și tratatele
internaționale, înaintea ratificării acestora, și asupra
compatibilității legilor interne cu normele de drept
internațional universal recunoscute și cu tratatele
internaționale la care Bulgaria este parte;
5. decide asupra contestațiilor formulate împotriva
constituționalității partidelor politice și asociațiilor;
6. decide asupra contestațiilor formulate împotriva legalității
alegerii Președintelui și Vicepreședintelui;
7. decide asupra contestațiilor formulate împotriva legalității
alegerii unui membru al Adunării Naționale;
8. decide asupra punerii sub acuzare a Președintelui sau
Vicepreședintelui de către Adunarea Națională.
Curtea Constituțională se pronunță numai la inițiativa a cel
puțin o cincime dintre membrii Adunării Naționale, la
inițiativa Președintelui, a Consiliului de Miniștri, a Curții
Supreme de Casație, a Curții Supreme Administrative sau a
Procurorului General. De asemenea, Avocatul Poporului poate
sesiza Curtea Constituțională cu solicitarea de a declara ca
neconstituțională o lege care încalcă drepturile și libertățile
omului.
În cazul în care Curtea Supremă de Casație sau Curtea
Supremă Administrativă consideră că există o discrepanță
între lege și Constituție, sesizează Curtea Constituțională și
suspendă procesul.
Judecătorii Curții Constituționale iau hotărâri numai cu votul
majorității membrilor Curții, iar hotărârile Curții sunt
publicate în Monitorul Oficial, în termen de 15 zile de la data
emiterii lor. O hotărâre intră în vigoare la trei zile de la
publicarea acesteia. Orice act a cărui neconstituționalitate a
fost constatată încetează să mai fie aplicat de la data la care
hotărârea intră în vigoare.

Constituția Republicii Bulgaria

Preambul
Noi, Membrii celei de-a Șaptea Mari Adunări Naționale,
condu și de dorința de a exprima voința poporului bulgar,
declarându-ne loialitatea față de valorile umane universale de
libertate, pace, umanism, egalitate, justiție și toleranță;
considerând drepturile, demnitatea și siguranța persoanei drept
cele mai înalte principii;
fiind conștienți de datoria noastră irevocabilă de a păstra
integritatea națională și statală a Bulgariei, proclamăm aici
hotărârea noastră de a crea un stat democratic și social,
guvernat de statul de drept, instituind prezenta Constituție
1. Publicată în Monitorul Oficial nr. 56 din 13 iulie 1991 și
modificată prin legile constituționale publicate în M. Of.
nr. 85 din 26 septembrie 2003, M. Of. nr. 18 din 25
februarie 2005, M. Of. nr. 27 din 31 martie 2006, M. Of.
nr. 78 din 26 septembrie 2006 și M. Of. nr. 12 din 6
februarie 2007.
CAPITOLUL I
Principii fundamentale
Art. 1
1. Forma de guvernământ a Bulgariei este republica
parlamentară.
2. Întreaga putere a statului provine de la popor. Poporul își
exercită această putere direct și prin intermediul organelor
înființate prin prezenta Constituție.
3. Nicio parte a poporului, niciun partid politic și nicio altă
organizație, instituție de stat sau persoană nu poate uzurpa
exprimarea suveranității populare.
Art. 2
1. Republica Bulgaria este un stat unitar cu autonomie locală.
Nicio formațiune teritorială autonomă nu poate exista în
cadrul statului.
2. Integritatea teritorială a Republicii Bulgaria este inviolabilă.
Art. 3
În Bulgaria, limba oficială este limba bulgară.
Art. 4
1. Republica Bulgaria este un stat guvernat de statul de drept.
Republica Bulgaria este guvernată potrivit Constituției și
legilor țării.
2. Republica Bulgaria garantează viața, demnitatea și
drepturile persoanei și creează condițiile propice dezvoltării
libere a persoanei și a societății civile.
3. Republica Bulgaria participă la construcția și dezvoltarea
Uniunii Europene.
Art. 5
1. Constituția reprezintă legea supremă și nicio altă lege nu
poate contraveni acesteia.
2. Prevederile Constituției sunt direct aplicabile.
3. Nicio persoană nu poate fi condamnată pentru o faptă care,
la momentul săvârșirii acesteia, nu constituia infracțiune.
4. Tratatele internaționale ratificate în conformitate cu
procedura constituțională, publicate și care au intrat în vigoare
cu privire la Republica Bulgaria, fac parte din dreptul intern.
Acestea au prioritate în fața oricărei dispoziții contrare din
legile interne.
5. Toate legile se publică și intră în vigoare în termen de trei
zile de la data publicării lor sau la o dată ulterioară prevăzută
în textul acestora.
Art. 6
1. Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și
drepturi.
2. Toți cetățenii
2 sunt egali în fața legii. Privilegiile sau restrângerea
exercitării drepturilor pe motive de rasă, origine națională sau
socială, identitate etnică, sex, religie, educație, opinie,
apartenență politică, statut personal sau social ori avere sunt
interzise.
Art. 7
Statul răspunde pentru pagubele cauzate de acte sau acțiuni
ilegale comise de organele și de funcționarii săi.
Art. 8
Puterea statului se împarte în puterea legislativă, cea executivă
și cea judecătorească.
Art. 9
1. Forțele armate garantează suveranitatea, securitatea și
independența țării și apără integritatea teritorială a acesteia.
2. Activitatea forțelor armate este stabilită prin lege.
Art. 10
Toate alegerile și referendumurile naționale și locale sunt
organizate pe baza sufragiului universal, egal și direct,
exprimat prin vot secret. 2 Termenul „cetățeni” se referă la
toate persoanele cărora li se aplică prezenta Constituție.
Art. 11
1. În Republica Bulgaria, activitatea politică se bazează pe
principiul pluralismului politic.
2. Niciun partid politic sau ideologie nu poate fi proclamat(ă)
sau afirmat(ă) ca fiind un partid sau o ideologie a statului.
3. Toate partidele facilitează formarea și exprimarea voinței
politice a cetățenilor. Procedura aplicabilă înființării și
dizolvării partidelor politice și condițiile în care acestea își
desfășoară activitatea sunt stabilite prin lege.
4. Nu se pot constitui partide politice bazate pe principii
etnice, rasiale sau religioase și nici partide care încearcă
preluarea puterii statului prin violență.
Art. 12
1. Asociațiile de cetățeni servesc la îndeplinirea și ocrotirea
intereselor acestora.
2. Asociațiile, inclusiv sindicatele, nu pot urmări obiective
politice și nici nu
pot desfășura activități politice care aparțin exclusiv
domeniului partidelor politice.
Art. 13
1. Practicarea oricărei religii este liberă.
2. Instituțiile religioase sunt separate de stat.
3. În Republica Bulgaria, creștinismul ortodox răsăritean este
considerat religia tradițională.
4. Instituțiile și comunitățile religioase, precum și convingerile
religioase nu pot fi utilizate în scopuri politice.
Art. 14
Familia, maternitatea și copiii se bucură de protecția statului și
a societății.
Art. 15
Republica Bulgaria asigură protecția și reproducerea mediului,
conservarea naturii vii, în întreaga ei varietate, și utilizarea
rațională a resurselor naturale și de alt gen ale țării.
Art. 16
Munca este garantată și ocrotită de lege.
Art. 17
1. Dreptul la proprietate și moștenire este garantat și ocrotit de
lege.
2. Proprietatea este privată și publică.
3. Proprietatea privată este inviolabilă.
4. Regimul bunurilor proprietate a statului și a
municipalităților este stabilit prin lege.
5. Exproprierea forțată pentru cauză de utilitate publică se
efectuează potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire
și cu condiția ca această cauză de
utilitate publică să nu poată fi satisfăcută în alt mod.
Art. 18
1. Statul deține dreptul exclusiv de proprietate asupra
resurselor subsolului, plajelor și arterelor de circulație
naționale, precum și asupra apelor, pădurilor și parcurilor de
importanță națională, dar și asupra rezervațiilor naturale și
arheologice stabilite prin lege.
2. Statul exercită pe platforma continentală și în zona
economică exclusivă maritimă drepturile suverane de a
prospecta, dezvolta, utiliza, proteja și administra resursele
biologice, minerale și energetice ale acestora.
3. Statul exercită drepturile suverane cu privire la spectrul de
frecvențe radio și la pozițiile orbitale geostaționare alocate
Republicii Bulgaria prin acordurile internaționale.
4. Legea stabilește monopolul de stat asupra transportului
feroviar, rețelelor naționale de poștă și telecomunicații,
utilizării energiei nucleare, fabricării produselor radioactive, a
armamentului, explozibililor și a substanțelor puternic toxice.
5. Condițiile și procedura în conformitate cu care statul acordă
concesiuni pentru bunurile publice și licențe pentru activitățile
enumerate în cele două alineate anterioare sunt stabilite prin
lege.
6. Statul utilizează și administrează toate bunurile sale în
beneficiul cetățenilor și al societății.
Art. 19
1. Economia Republicii Bulgaria se bazează pe libera
inițiativă economică.
2. Statul stabilește și garantează tuturor cetățenilor și
persoanelor juridice condiții legale echitabile pentru a
desfășura activități economice, prin prevenirea abuzului unei
poziții de monopol și a concurenței neloiale și prin protejarea
consumatorului.
3. Toate investițiile și activitățile economice desfășurate de
cetățeni și de persoanele juridice beneficiază de protecția legii.
4. Legea stabilește condiții favorabile pentru înființarea
cooperativelor și a altor forme de asociere a cetățenilor și
persoanelor juridice, în vederea realizării prosperității
economice și sociale.
Art. 20
Statul stabilește condițiile favorabile pentru dezvoltarea
echilibrată a diferitelor regiuni ale țării și sprijină organele și
activitățile din teritoriu prin politicile sale fiscale, de creditare
și investiționale.
Art. 21
1. Solul, în calitate de bun național principal, beneficiază de
protecție specială din partea statului și a societății.
2. Terenul arabil este folosit doar în scopuri agricole.
Modificarea utilizării este permisă doar în situații
excepționale, dacă s-a dovedit necesitatea acesteia, în
condițiile și conform procedurii stabilite prin lege.
Art. 22
1. Cetățenii străini și persoanele juridice străine pot dobândi
dreptul de proprietate privată asupra terenurilor în condițiile
rezultate din aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană sau în
temeiul unui tratat internațional care a fost ratificat, publicat și
care a intrat în vigoare cu privire la Republica Bulgaria,
precum și prin moștenire legală.
2. Legea de ratificare a tratatului internațional prevăzut la
alineatul 1 trebuie adoptată cu o majoritate de două treimi din
membrii Parlamentului.
3. Regimul juridic al terenurilor este stabilit prin lege.
Art. 23
Statul stabilește condițiile favorabile dezvoltării libere a
științei, educației și artelor și sprijină această dezvoltare. Statul
organizează conservarea tuturor monumentelor naționale
istorice și culturale.
Art. 24
1. Republica Bulgaria își conduce politica externă conform
principiilor și normelor dreptului internațional.
2. Politica externă a Republicii Bulgaria are ca obiectiv
principal securitatea națională și independența țării,
bunăstarea, drepturile și libertățile fundamentale ale
cetățenilor bulgari, precum și promovarea unei ordini
internaționale echitabile.
CAPITOLUL II
Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor
Art. 25
1. Este cetățean bulgar orice persoană născută din cel puțin un
părinte care deține cetățenia bulgară sau persoana născută pe
teritoriul Republicii Bulgaria, dacă aceasta nu are dreptul la o
altă cetățenie, pe baza originii sale. Cetățenia bulgară poate fi
dobândită și prin naturalizare.
2. Persoanele de origine bulgară dobândesc cetățenia bulgară
printr-o procedură simplificată.
3. Niciunei persoane nu i se poate retrage cetățenia bulgară
dacă a dobândit-o prin naștere.
4. Niciun cetățean bulgar nu poate fi predat unui alt stat sau
unui tribunal internațional, în vederea efectuării urmăririi
penale împotriva acestuia decât în baza unui tratat
internațional ratificat, publicat și care produce efecte cu
privire la Republica Bulgaria.