PRE$EDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

,1-4 nntewtha'z zozz Nr. O,/ - OS - B3

Stimate Domnule Pre;edinte al Parlamenlului,

in conformitate cu art.25 aIin. (2) lit. b) din Legea nr.34512003

cu privire la apdrarea nalionall,, prezint Parlamentului, spre aprobare, proiectul
Strategiei securitdlii nalionale a Republicii Moldova, precum qi proiectul
Hotdrdrii Parlamentului privind aprobarea Strategiei.
Av6nd in vedere provocdrile de securitate cu care se confruntd Republica
Moldova, acestea fiind in continud creqtere, solicit examinarea Ei adoptarea,
in regim prioritar, a prezentului proiect de hotdrOre.

Cu respect,

ScIIy

Maia SANDU

;.s-o,
Anexe:
1. Proiectul Hotdrdrii Parlamentului 25 file;
2. Nota inJbrmativd la proiectul de hotdrdre 6 file;

3. Copiile avizelor autoritdlilor de resort 45 file;

4. Tabelul de divergenye 43 file.

Domnului lgor GROSU,

Pre;edinte al Parlamentului
 Proiect

HOTĂRÂRE
privind aprobarea Strategiei securității naționale
a Republicii Moldova

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Strategia securității naționale a Republicii Moldova,

conform anexei.

Art. 2. - Guvernul va ajusta programele naționale şi planurile de acțiuni

la obiectivele, prioritățile şi politicile prevăzute în Strategie.

Art. 3. - Consiliul Suprem de Securitate va monitoriza implementarea

Strategiei şi va prezenta anual Parlamentului un raport în acest sens.

Art. 4. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea

Parlamentului nr. 153/2011 pentru aprobarea Strategiei securității naționale
a Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI

IGOR GROSU
 Anexă

Proiect
al Strategiei securității naționale a Republicii Moldova

Viziunea Președintelui Republicii Moldova

Cetățenii Republicii Moldova și-au manifestat în repetate rânduri voința fermă de a
trăi într-o societate democratică și pluralistă, în care statul să acționeze în interesul
tuturor. Viziunea Președintelui Republicii Moldova asupra domeniului de
securitate a statului (în continuare - Viziunea) reflectă această voință și subliniază
angajamentul național pentru o țară europeană democratică și prosperă, în care
oamenii trăiesc în siguranță și pace.
Viziunea este parte integrantă a Strategiei Securității Naționale.
Elementul fundamental al Viziunii este transformarea Republicii Moldova într-o
țară cu o economie performantă, protejată de un sistem național de securitate
modern, susținută de instituții guvernamentale puternice și de un serviciu public
edificat în baza standardelor înalte de responsabilitate, integritate și eficiență.
Pentru implementarea Viziunii, vom lucra împreună cu partenerii de dezvoltare ai
țării.
În vederea realizării Viziunii:
Vom fi intransigenți în afirmarea valorilor democrației reprezentative, construite în
baza principiilor egalității și libertății, respectării demnității umane și statului de
drept.
Vom promova o societate civilă vibrantă și pe deplin implicată și vom stimula un
parteneriat strâns între instituțiile statului, sectoarele neguvernamental și privat și
diaspora moldovenească.
Vom dezvolta și vom reforma instituții de aplicare a legii și de înfăptuire a justiției
pe principiile respectării drepturilor fundamentale ale omului.
Vom urmări neobosit pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană, la
orizontul anului 2030, îndeplinind în mod proactiv precondițiile necesare.
Vom dezvolta un sistem de securitate și apărare profesionist și modern, finanțat în
mod adecvat, capabil să asigure temeinic securitatea națională. Vom întări
controlul civil asupra întregului sistem de securitate.
Aspirații
Republica Moldova își vede viitorul ca fiind:
- un stat consolidat, apărat, prosper, democratic, în care toți cetățenii își pot
realiza în mod liber întregul potențial individual;
- un stat care protejează drepturile fundamentale, asigură securitatea și
condiții favorabile pentru realizarea nevoilor cetățenilor săi;
- un stat care exercită controlul deplin asupra teritoriului său recunoscut
internațional;
- un stat membru al Uniunii Europene care contribuie, pe măsura resurselor
disponibile, la dezvoltarea și sustenabilitatea proiectului european;
- un stat care protejează mediul înconjurător și contribuie la conservarea
naturii pentru generațiile viitoare.

Provocările: evaluare, implicații și imperative

Europa trece prin transformări politice, economice și de securitate profunde, care
vor defini pentru deceniile următoare atât viitorul continentului, cât și cel al
Republicii Moldova. Doar prin efortul comun și continuu al instituțiilor de stat, al
societății civile, al sectorului privat și al tuturor cetățenilor, din țară și din diasporă,
pot fi asigurate securitatea durabilă, pacea și prosperitatea în Republica Moldova.
Aceste deziderate naționale se afirmă în cel mai periculos, de la obținerea
independenței, mediu regional de securitate. Continentul european este zguduit de
cea mai mare conflagrație din ultimii 75 de ani. Prin agresiunea totală împotriva
Ucrainei, Federația Rusă urmărește distrugerea statalității și a națiunii ucrainene și,
în consecință, - extinderea posesiunilor sale teritoriale. Însă ambițiile Moscovei nu
se limitează doar la Ucraina. Politica agresivă a Federației Ruse are puternice
valențe regionale. Astfel, acțiunile sale ostile transformă procesul de consolidare
accelerată a capacităților sistemului de securitate și apărare al Republicii Moldova
într-un imperativ strategic.
Republica Moldova resimte puternic efectele invaziei neprovocate și nejustificate a
Federației Ruse în Ucraina. Avem în continuare un flux fără precedent de refugiați.
Rutele noastre tradiționale de transport de mărfuri au fost afectate în mod
substanțial. La acestea s-au adăugat acțiunile deliberate ale Federației Ruse de a

2
slăbi Republica Moldova, pentru ca, ulterior, să preia controlul politic și cel
economic asupra țării.
Federația Rusă a căutat să-și croiască prin utilizarea forței un coridor terestru de
acces către Republica Moldova. A recurs la șantaj energetic, reducând considerabil
livrările de gaze naturale către țara noastră, cu scopul de a pune presiune pe
Guvern și pe întreaga societate. A întreprins acțiuni de destabilizare a țării prin
intermediul atacurilor cibernetice și al campaniilor de dezinformare, precum și prin
acțiuni de perturbare a ordinii publice. La fel, Federația Rusă s-a implicat în
procesele electorale din Republica Moldova, pentru a influența sau vicia rezultatul
acestora.
Ca să-și realizeze acțiunile ostile, Federația Rusă a beneficiat, deseori, de
susținerea și contribuția interpușilor locali - politicieni corupți, oligarhi fugari și
reprezentanți ai lumii criminale.
Republica Moldova va continua să reziste în fața acestor provocări.
Un timp foarte îndelungat, noi am tolerat o serie de vulnerabilități pe care
Federația Rusă le-a exploatat împotriva noastră: finanțarea ilegală a partidelor,
cvasimonopolurile în economie și pe piața media, corupția în organele de drept și
în sistemul de justiție, infrastructura de transport limitată, conectarea insuficientă la
piața europeană de energie electrică, dependența semnificativă a sectorului agricol
de piața rusă, lipsa unei politicii coerente în privința minorităților naționale și
grupurilor etnice, slăbiciunea instituțiilor publice.
Este evident că Federația Rusă nu va renunța curând la acțiunile ostile la adresa
Republicii Moldova: prin urmare, trebuie să învățăm să trăim în condițiile unui
război hibrid de lungă durată și înaltă intensitate. Republica Moldova trebuie să
dezvolte și să-și întărească în mod constant imunitatea față de amenințările de tip
hibrid.
De rând cu provocările de securitate la nivel regional și național, Republica
Moldova trebuie să rămână vigilentă față de un număr mare de amenințări și riscuri
globale, cum ar fi schimbările climatice, pandemiile și evoluțiile în domeniul
tehnologiilor transformative. Acțiunile îndreptate spre înțelegerea și pregătirea
pentru aceste provocări trebuie incluse în planurile naționale de contingență,
inclusiv pentru a crește reziliența noastră în viitor.
Totodată, de imperativele noastre strategice cele mai critice țin combaterea
corupției și asigurarea statului de drept. Succesul în acest efort este esențial pentru

3
a recâștiga încrederea societății și pentru a crea instituții guvernamentale durabile
și eficiente.
De la viziune la realitate
Un sistem de apărare și securitate puternic este esențial pentru a proteja populația
și economia națională, creând astfel precondiții pentru creșterea economică. Fără
capacități solide de apărare și securitate nu putem garanta dezvoltarea economiei,
furnizarea de servicii publice, protecția infrastructurii și reziliența entităților critice,
nu putem atrage și menține în țară investitorii străini sau readuce acasă concetățenii
din diasporă. Avem nevoie de pace și de stabilitate pentru a putea planifica,
construi, investi și culege roadele muncii noastre. Securitatea trebuie să fie
recunoscută drept un bun comun, în care investim împreună și de care beneficiem
împreună.
Agresiunea Federației Rusiei împotriva Ucrainei evidențiază nevoia esențială de a
crește investițiile în sectorul național de apărare, care, de prea mult timp, a fost
prost gestionat, neglijat și subfinanțat. Pentru a descuraja atacurile din exterior și
pentru a-și asigura apărarea, Republica Moldova are nevoie de Forțe Armate
moderne, echipate corespunzător, sustenabile, bine pregătite și cu un grad ridicat al
interoperabilității cu partenerii externi.
Pentru a proteja în mod adecvat țara, Forțele Armate trebuie să fie finanțate în
corespundere cu necesitățile asigurării permanente a suficienței defensive a
statului. Dezideratul respectiv va fi asigurat prin creșterea treptată a investițiilor în
apărare, astfel încât, în decursul acestui deceniu, bugetul de apărare să atingă 1%
din PIB. Totodată, trebuie să însușim, pe plan militar, lecțiile oferite de războiul
din Ucraina, în vederea îmbunătățirii pregătirii Forțelor Armate pentru acțiuni de
apărare a țării, în caz de necesitate. De asemenea, Forțele Armate trebuie să crească
frecvența exercițiilor militare desfășurate împreună cu partenerii strategici.
Instituțiile din sectorul civil de securitate au menirea de a proteja și servi
cetățeanul. În cadrul noii Strategii, sectorul civil de securitate va pune accentul pe
nevoile cetățenilor noștri, înainte de toate, și va urmări creșterea încrederii
publicului în instituțiile respective.
În același timp, Republica Moldova se confruntă cu un număr tot mai mare de
amenințări de origine eterogenă, într-un mediu de securitate complex. Pentru a face
față acestor provocări, sunt necesare investiții substanțiale în sectorul civil de
securitate, în vederea creșterii gradului de profesionalism al efectivului și a dotării
corespunzătoare cu tehnologii moderne. Caracterul complex al provocărilor de
4
securitate, precum și natura lor multidimensională solicită nu doar consolidarea și
mobilizarea instituțiilor statului, dar și sinergia acestora. Trebuie să asigurăm
coordonarea, schimbul de informații și cooperarea rapidă și eficientă dintre
instituții.
Rezolvarea conflictului transnistrean este un obiectiv important, care necesită efort
conjugat pe plan diplomatic, economic, politic și social. Reiterăm, în acest context,
că nu există altă cale de soluționare a conflictului transnistrean decât cea pașnică.
Trupele ruse, aflate ilegal în țara noastră, trebuie să părăsească teritoriul suveran al
Republicii Moldova. Vom lucra asupra reintegrării progresive și pașnice a regiunii
transnistrene în spațiul legal, economic, social și politic al Republicii Moldova.
Dorim să extindem beneficiile apropierii Republicii Moldova de Uniunea
Europeană și pentru locuitorii regiunii transnistrene. Soluția politică, identificată pe
cale diplomatică și cu participarea activă a Uniunii Europene și a altor parteneri
strategici, trebuie să fie sustenabilă, funcțională și aliniată la aspirațiile europene
ale țării noastre.
Nu putem face față singuri provocărilor complexe, mai ales celor cu caracter
transnațional. De aceea, avem nevoie de o rețea largă și funcțională de parteneriate
cu cele mai avansate și prospere democrații ale lumii.
UE este și va rămâne unul dintre pilonii de bază ai securității pe continentul
european. De aceea, dezideratul nostru de aderare la UE ține nu doar de
imperativele de modernizare și de dezvoltare economică, dar și de securitatea
cuprinzătoare. Dezvoltarea parteneriatelor bilaterale cu statele membre ale Uniunii
Europene vine să completeze inițiativele de cooperare la nivel comunitar.
Consolidarea parteneriatului strategic privilegiat, profund și multidimensional cu
România în domeniul securității și apărării este esențială pentru realizarea
dezideratului național de aderare la UE și pentru asigurarea securității durabile pe
termen lung.
Totodată, vom aprofunda parteneriatele în domeniul securității și apărării naționale
cu Franța, Germania, Polonia, Italia, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Estonia,
Țările de Jos, Suedia, Spania. Ne dorim și suntem deschiși pentru inițierea unor
parteneriate similare cu celelalte state membre ale UE, precum și cu țările EFTA.
Vom continua să investim eforturi în parteneriatul strategic cu Marea Britanie și cu
Turcia.

5
Ucraina independentă și membră deplină a familiei europene este un element-cheie
al securității naționale a Republicii Moldova. Vom dezvolta un parteneriat strâns
multisectorial de lungă durată cu Ucraina. Suntem și vom rămâne solidari cu
Ucraina. În măsura resurselor disponibile, vom furniza ajutor pe cale bilaterală și
vom sprijini diplomatic inițiative regionale și internaționale care vin să întărească
Ucraina în fața agresiunii militare a Federației Ruse.
Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este, de asemenea, unul strategic pentru
securitatea națională. Sarcina noastră constă în extinderea și aprofundarea acestui
parteneriat în vederea valorificării sale integrale.
NATO rămâne a fi unul dintre pilonii de bază pentru securitatea din Europa. Vom
intensifica cooperarea cu această alianță de apărare colectivă în scopul consolidării
capabilităților Armatei Naționale de a ne proteja țara și cetățenii.
ONU este o instituție multilaterală importantă pentru asigurarea ordinii mondiale.
Vom continua să fim un membru activ al ONU, pentru a contribui la consolidarea
rolului acestei organizații în cadrul sistemului internațional bazat pe norme
internaționale.
Pentru a ne simți în siguranță, trebuie să contribuim la securitatea regională și
internațională. În acest scop, ne propunem să acționăm tot mai mult ca un stat de
facto membru al UE. Vom participa în continuare la Culoarele de solidaritate,
susținând astfel securitatea alimentară la nivel global. Vom detașa în continuare
echipe de salvatori pentru a ajuta statele lovite de incendii și dezastre naturale.
Vom spori alinierea la Politica externă și de securitate comună a UE. Vom extinde
participarea la misiunile și operațiunile UE, pentru a contribui la asigurarea păcii și
stabilității în vecinătatea Uniunii Europene. Vom coopera cu UE în vederea
combaterii amenințărilor de tip hibrid. Ne vom alinia la agenda Uniunii Europene
pentru a combate schimbările climatice. Vom construi un profil de stat activ,
participant responsabil al societății internaționale.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

1. Mediul de securitate regional și global în care operează Republica Moldova

trece printr-o perioadă de transformări fundamentale. În acest context schimbător,

6
provocările de tip vechi la adresa securității naționale coexistă cu amenințările de
tip nou, care sunt în continuă creștere. Totodată, schimbările profunde ce se produc
în mediul de securitate oferă noi oportunități Republicii Moldova. Prin urmare,
Strategia securității naționale (în continuare - Strategia) vine ca răspuns la
tendințele noi, cu caracter benign și malign, în domeniul securității.
2. Strategia oferă un ghid pentru adaptare la mediul de securitate, aflat în plină
transformare, pentru a combate în mod eficient întreagă gamă de provocări, dar și
pentru a exploata oportunitățile pe plan regional și global în vederea asigurării
durabile a obiectivelor naționale de securitate.
3. Strategia este un document de referință pentru toate autoritățile publice
centrale și locale cu abilități în domeniul securității și apărării naționale.
4. Strategia:
4.1. Definește obiectivele naționale de securitate.
4.2. Stabilește principiile ce călăuzesc efortul de promovare și apărare a
obiectivelor naționale de securitate.
4.3. Descrie elementele mediului de securitate global și regional, relevante pentru
securitatea națională.
4.4. Identifică paleta de amenințări, riscuri și vulnerabilități care periclitează
securitatea națională.
4.5. Stabilește metodele și trasează direcțiile de acțiune în vederea prevenirii,
minimizării sau neutralizării provocărilor la adresa securității naționale.
5. Strategia abordează securitatea națională în mod holistic și multidimensional,
în ceea ce privește atât natura diversă a provocărilor de securitate cu care se
confruntă Republica Moldova, cât și varietatea acțiunilor coordonate pe mai multe
planuri, necesare pentru combaterea sau pentru prevenirea acestora.
6. Republica Moldova este stat candidat pentru aderarea la UE. Prezenta Strategie
urmărește alinierea graduală a Republicii Moldova la prevederile „Busolei
strategice pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul deceniu”,
adoptată în 2022.

7
 CAPITOLUL II
Obiective și principii de securitate

7. Promovarea și apărarea obiectivelor naționale de securitate au menirea să

garanteze existența, independența, suveranitatea, stabilitatea și dezvoltarea țării,
precum și să asigure tuturor cetățenilor, în mod egal, condiții favorabile pentru
realizarea aspirațiilor individuale, cu respectarea normelor constituționale.
8. Obiectivele naționale de securitate ale Republicii Moldova sunt:
8.1. Apărarea independenței, suveranității, unității și integrității teritoriale a țării.
8.2. Protejarea democrației constituționale.
8.3. Garantarea drepturilor fundamentale ale omului, siguranța cetățenilor și a
proprietății lor.
8.4. Dezvoltarea socio-economică a țării.
8.5. Menținerea păcii.
8.6. Combaterea corupției.
8.7. Aderarea la Uniunea Europeană.
8.8. Reintegrarea pașnică a regiunii transnistrene.
8.9. Contribuția la restabilirea păcii și stabilității în bazinul Mării Negre.
8.10. Protejarea mediului ambiant.
9. Principiile politicii de securitate națională sunt repere care ghidează efortul
organelor abilitate în domeniul securității statului pe plan intern, precum și în
relația cu partenerii externi.
10. În vederea realizării obiectivelor naționale de securitate, Republica Moldova se
conduce de următoarele principii:
10.1. Predictibilitate. Politica de securitate se bazează pe coerență și pe
transparență în privința obiectivelor naționale de securitate, precum și pe caracterul
pașnic de promovare a acestora. Republica Moldova urmărește să fie un actor
predictibil și responsabil în raporturile cu partenerii externi.

8
10.2. Adaptabilitate. Republica Moldova se angajează să dezvolte un răspuns
adaptat la schimbările actuale în mediul de securitate, prin identificarea și
evaluarea continuă a amenințărilor și riscurilor, în cadrul unei abordări proactive și
preventive.
10.3. Sincronizare. Atingerea obiectivelor naționale de securitate impune
mobilizarea și conlucrarea strânsă a organelor de menținere a ordinii publice, a
celor de asigurare a securității și a celor ale apărării naționale. Modelul 3C –
comunicare, coordonare și colaborare – trebuie să devină regula și standardul
național de securitate. Totodată, securitatea și pacea regională necesită un efort
conjugat și coordonat între partenerii cu viziuni și obiective similare. Republica
Moldova va căuta să dezvolte sinergie în relațiile de securitate și apărare cu statele
din vecinătatea imediată și cu partenerii săi globali.
10.4. Parteneriat public-privat durabil. Autoritățile statului vor acționa într-un
spirit cooperant și coordonat cu diferite entități neguvernamentale (cum ar fi
societatea civilă, mediul academic, mass-media), cu sectorul privat și cu diaspora
în vederea dezvoltării culturii de securitate larg împărtășite la nivelul societății și
consolidării coeziunii societale. Doar printr-un efort comun care implică toate
segmentele sociale poate fi asigurată continuitatea cursului strategic al țării și, prin
urmare, securitatea națională durabilă și comprehensivă.

CAPITOLUL III
Mediul de securitate

11. Mediul global și cel regional de securitate se află într-o perioadă de volatilitate
și de transformare accelerată. Această dinamică va necesita atenția și reevaluarea
constantă din partea instituțiilor statului a politicilor de securitate și apărare în
vederea ajustării lor, astfel încât Republica Moldova să poată contracara în timp
real amenințările și riscurile la adresa sa.
Nivelul global
12. La nivel global, pot fi distinse următoarele tendințe-cheie relevante pentru
securitatea națională:
12.1. Intensificarea competiției între marile puteri. Această tendință este
alimentată de către puterile revizioniste, care încearcă să acrediteze ideea împărțirii
lumii în sfere de influență. În consecință, intensificarea competiției contribuie la
cursa de înarmare nucleară și la slăbirea regimurilor de neproliferare a armelor de

9
distrugere în masă, afectează funcționalitatea formatelor de cooperare
internațională și regională, reduce eficiența cooperării multilaterale în lupta
împotriva încălzirii globale, prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii,
contracararea terorismului transnațional și a criminalității transfrontaliere.
12.2. Încetinirea globalizării economice. Ca urmare a pandemiei de COVID-19 și
a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, actorii majori își revăd
strategiile economice pentru a reduce riscurile ce derivă din potențiale: întreruperi
ale lanțurilor de aprovizionare, atacuri asupra infrastructurii critice, spionaj
industrial, investiții străine în sectoare economice de importanță strategică,
dependențe economice profunde. Pentru a minimiza riscurile economice, actorii
majori reduc expunerea față de piețe, producători și investitori ce reprezintă un
pericol geopolitic înalt și intensifică relațiile economice cu țările considerate
prietene sau partenere. Astfel, relațiile economice internaționale sunt abordate tot
mai mult prin prisma logicii de securitate, lucru care conduce la ajustarea
legăturilor economice la nivel global.
12.3. Accelerarea schimbărilor climatice. Încălzirea globală se accelerează,
generând tot mai multe fenomene extreme - ploi abundente, secete prelungite,
valuri de căldură peste normele observate anterior etc. Toate acestea au un impact
negativ asupra resurselor de apă disponibile, recoltelor pe plan global, sectoarelor
energetic și de transport, precum și asupra sănătății populației. Fără a întreprinde o
serie de măsuri la nivel național și internațional, încălzirea globală va pune în
pericol existența umanității.
12.4. Progresul rapid în dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor transformative,
precum inteligența artificială, robotica, tehnologiile cuantice și biotehnologiile.
Acestea au potențial de a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și a serviciilor
publice furnizate de stat. În același timp, tehnologiile transformative sporesc
potențialul distructiv al actorilor statali și nonstatali maligni în domeniile
cibernetic, economic, informațional, social și militar.
Nivelul regional
13. La nivel regional se disting următoarele tendințe-cheie relevante pentru
securitatea națională:
13.1. Revenirea războiului de înaltă intensitate în Europa. Invazia de proporții
a Federației Ruse în Ucraina a declanșat în Europa un război cu o magnitudine și
intensitate fără precedent în ultimele șapte decenii. Această realitate destabilizează

10
întreagă regiune, pune în pericol direct securitatea națională a Republicii Moldova
și produce numeroase repercusiuni politice, sociale și economice asupra țării, pe
termen scurt și mediu. O potențială diminuare a independenței și suveranității
Ucrainei, ca urmare a unei ipotetice înfrângeri militare a acesteia de către Rusia,
reprezintă o amenințare existențială pentru supraviețuirea Republicii Moldova ca
stat independent, suveran și democratic.
13.2. Decuplarea economică a Uniunii Europene de Rusia. În contextul
războiului din Ucraina, are loc destrămarea rapidă a relațiilor economice bilaterale
de lungă durată între UE și Rusia. Cea mai rapidă decuplare a UE de Rusia are loc
în domeniul energetic și în cel al transferurilor de tehnologii avansate. Acest
proces, pe de o parte, grăbește tranziția de la resursele de energie fosilă la resursele
de energie regenerabilă în Uniunea Europeană, iar, pe de altă parte, mărește
decalajul tehnologic între UE și Rusia.
13.3. Creșterea centralității UE și NATO. Rolul acestor două instituții în
asigurarea securității în Europa a crescut și va rămâne unul primordial cel puțin în
acest deceniu. Ambele organizații trec prin transformări interne care adâncesc
integrarea și cooperarea intra- și interinstituțională. Uniunea Europeană și NATO
demonstrează complementaritate sporită în domeniul asigurării securității în
Europa. În același timp, NATO continuă să practice politica „ușilor deschise”, iar
UE revitalizează procesul de lărgire prin recunoașterea Republicii Moldova și a
Ucrainei drept state candidate.
13.4. Tendința unor țări de renunțare la neutralitate sau de revizuire a
acesteia. Statele vecine cu Federația Rusă, cu o lungă tradiție de neutralitate,
renunță la acest statut și aderă la alianța militară NATO pentru a-și garanta
securitatea națională în format de apărare colectivă. Totodată, state neutre din
centrul Europei, care nu se confruntă cu o amenințare imediată din partea
Federației Ruse, sporesc alocările pentru modernizarea sectorului de apărare și/sau
se asociază, în premieră, la inițiative comune de apărare sectorială, cum ar fi
Inițiativa Scutului Cerului European. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este
principalul stimulent al acestor procese.
13.5. Insecuritatea în bazinul Mării Negre. Agresiunea Federației Ruse
împotriva Ucrainei a sporit semnificativ nivelul de insecuritate în zona Mării Negre
și a afectat substanțial activitățile economice în spațiul maritim, ceea ce are un
impact direct asupra intereselor economice ale Republicii Moldova. Formatele
regionale multilaterale de cooperare sunt slăbite, iar în prim-plan au ieșit
problemele de securitate (conflicte armate, rivalități regionale, minarea unor
11
sectoare în Marea Neagră, interceptări periculoase ale avioanelor în spațiul aerian
deasupra Mării Negre, trafic de arme și droguri etc.).

CAPITOLUL IV
Amenințări, riscuri și vulnerabilități de securitate

14. Strategia identifică amenințări, riscuri și vulnerabilități ce afectează sau pot

afecta securitatea națională, cu scopul de a dezvolta o politică eficientă pentru a
combate sau a preveni manifestarea lor.
15. Pentru a răspunde eficient la amenințările, riscurile și vulnerabilitățile
identificate, Consiliul Suprem de Securitate va efectua periodic o analiză a
situației de securitate.
16. Republica Moldova se confruntă cu provocări la adresa securității sale, care se
manifestă simultan pe mai multe dimensiuni. Aceste provocări deseori sunt
interconectate, iar intensitatea lor și gradul de risc evoluează permanent. Prin
urmare, pentru contracararea acestora, se impune o abordare holistică față de
securitatea națională.
17. Vectorii de proliferare a amenințărilor și riscurilor la adresa securității
naționale se află atât în interiorul țării, cât și în afară. Deseori are loc o
interacțiune simbiotică între cele două, ceea ce sporește gradul de pericol pentru
siguranța națională.
18. Federația Rusă și interpușii săi în Republica Moldova reprezintă cea mai
periculoasă și mai persistentă sursă de amenințare care, dacă nu este contracarată,
poate avea efecte severe pentru statalitatea, democrația și prosperitatea țării.
19. Republica Moldova se confruntă cu următoarele amenințări la adresa
securității naționale:
19.1. Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și ambiția
guvernului rus de a croi, pe căi militare, un coridor terestru spre Republica
Moldova, ceea ce ar crea condiții pentru schimbarea violentă a ordinii
constituționale și lichidarea statalității țării noastre.
19.2. Operațiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă împotriva
Republicii Moldova în domeniile politic, economic, energetic, social,

12
informațional, cibernetic etc., cu scopul subminării ordinii constituționale, deraierii
cursului european al țării și/sau dezintegrării statului.
19.3. Prezența militară ilegală a Federației Rusiei în regiunea transnistreană și
controlul exercitat asupra entității separatiste.
19.4. Corupția și practicile cleptocratice.
19.5. Criminalitatea organizată și/sau transfrontalieră, în special în domeniul
infracțiunilor financiare și al traficului ilicit de arme, droguri și ființe umane.
19.6. Accelerarea schimbărilor climatice ca urmare a încălzirii globale.
20. Securitatea Republicii Moldova poate fi expusă următoarelor riscuri:
20.1. Militare:
20.1.1. Re-escaladarea conflictelor cronice în statele vecine din regiunea
Mării Negre.
20.1.2. Utilizarea armelor de distrugere în masă în vecinătatea țării.
20.1.3. Proliferarea armelor de distrugere în masă și contrabanda cu
elemente componente ale acestora.
20.2. Economice:
20.2.1. Crize economice regionale sau globale.
20.2.2. Infiltrarea crimei organizate în economia națională.
20.3. Cibernetice:
20.3.1. Atacuri cinetice sau cibernetice lansate de către actori statali externi
asupra infrastructurii critice naționale și regionale.
20.3.2. Atacuri cibernetice lansate asupra instituțiilor publice sau private de
către structuri specializate în crime cibernetice.
20.3.3. Riscuri asociate evoluțiilor din domeniul tehnologiilor
informaționale și de comunicații, cum ar fi tehnologia blockchain și
criptomoneda, inteligența artificială (AI), învățarea automată, Internetul
obiectelor, tehnologia 5G, big data, tehnologiile cuantice, Internetul ascuns.
20.4. Ecologice:

13
 20.4.1. Incidente sau dezastre industriale majore în țară sau în vecinătate,
care implică substanțe chimice, biologice, radiologice sau nucleare.
20.4.2. Fenomene naturale cu impact transfrontalier în țară sau în vecinătate,
precum cutremure, secete, vijelii, inundații și incendii de proporții.
20.5. Agroalimentare:
20.5.1. Proiecte de infrastructură în vecinătate, care limitează accesul la
resursele de apă.
20.5.2. Întreruperea lanțurilor de aprovizionare alimentară.
20.6. Medicale:
20.6.1. Pandemii și epidemii.
20.6.2. Multiplicarea și răspândirea patogenilor rezistenți la antibiotice.
20.7. Alte tipuri de risc:
20.7.1. Apariția și amplificarea unor manifestări radicale, iredentiste sau
extremiste.
20.7.2. Activități teroriste.
21. Republica Moldova se confruntă cu mai multe vulnerabilități, care sunt sau
pot fi exploatate de actori maligni interni și externi, cum ar fi:
21.1. În domeniul securității militare și apărării naționale:
21.1.1. Dotarea insuficientă a Forțelor Armate.
21.1.2. Sprijin redus pentru apărare țării în rândul populației.
21.2. În domeniul ordinii și securității publice:
21.2.1. Lipsa controlului autorităților centrale asupra unei părți a teritoriului
suveran.
21.2.2. Lipsa unui mecanism de gestionare integrată a crizelor.
21.2.3. Lipsa unui sistem de avertizare timpurie a populației.
21.2.4. Capacitatea redusă de reacție în cazul unui accident nuclear, chimic,
biologic sau radiologic.
21.3. În domeniul politicii sociale:

14
 21.3.1. Capacitatea administrativă redusă a instituțiilor publice.
21.3.1. Sistemul de aplicare a legii și de justiție incomplet reformat.
21.3.1. Slabă integrare a minorităților naționale și a grupurilor etnice.
21.3.1. Nivelul înalt de sărăcie în rândul populației.
21.3.1. Disparitățile economico-sociale.
21.4. În domeniul economic:
21.4.1. Infrastructura limitată de transport și de conectivitate cu vecinii
imediați.
21.4.2. Dependența (asimetrică) a producătorilor agricoli autohtoni față de
piața Federației Ruse.
21.4.3. Declinul demografic precipitat.
21.5. În domeniul energetic:
21.5.1. Interconectarea directă insuficientă cu piața energetică europeană.
21.5.2. Capacitățile autohtone insuficiente pentru generarea energiei
electrice și termice.
21.5.3. Dependența persistentă de energia electrică din regiunea
transnistreană.
21.5.4. Intensitatea energetică ridicată, cu mult peste media europeană.
21.5.5. Valorificarea redusă a energiei din surse regenerabile.
21.6. În domeniul informațional:
21.6.1. Concentrarea excesivă a activelor pe piața media.
21.6.2. Expunerea societății, pe o durată lungă de timp, la dezinformarea
răspândită de actorii maligni prin intermediul mass-mediei tradiționale și
digitale.
21.6.3. Nivelul redus de educație mediatică în rândul cetățenilor, precum și
capacitățile instituționale slabe de a combate dezinformarea.
21.7. În domeniul cibernetic:
21.7.1. Baza învechită de dotare IT a instituțiilor publice.

15
 21.7.2. Nivelul scăzut al igienei cibernetice în rândul funcționarilor publici și
al populației.
21.8. În domeniul ecologic:
21.8.1. Degradarea mediului ambiant ca urmare a activității economice, în
special a celei care afectează calitatea apei, solului și aerului.
21.8.2. Nivelul scăzut de educație ecologică a populației.
21.8.3. Degradarea calității și poluarea continuă a resurselor de apă.
21.8.4. Reziliența scăzută la schimbările climatice.
21.8.5. Capacitatea redusă de gestionare a deșeurilor.

CAPITOLUL V
Metode și direcții de acțiune pe domenii de securitate

22. Ținând cont de gama largă și diversă de amenințări, riscuri și vulnerabilități,

Republica Moldova trebuie să îmbrățișeze o abordare integrată și anticipativă
pentru a-și asigura securitatea și reziliența națională.
23. Abordarea integrată presupune capacitatea instituțiilor statului de a combina
informațiile colectate și de a analiza întregul spectru de provocări, precum și
capacitatea de acțiune complementară și/sau simultană pentru prevenirea sau
minimizarea efectelor negative. Abordarea integrată trebuie să sporească esențial
capacitatea instituțiilor statului de a trata în mod holistic amenințările de tip hibrid.
24. Abordarea anticipativă presupune capacitatea instituțiilor statului de a
prevedea varii scenarii cu privire la felul în care amenințările și riscurile se pot
manifesta, precum și capacitatea de a acționa proactiv pentru prevenirea sau
minimizarea costurilor unor scenarii negative.
25. Abordarea integrată și cea anticipativă au drept scop protejarea mai eficientă a
cetățenilor, precum și ridicarea nivelului de reziliență națională. În cazul unor
crize sau șocuri, Republica Moldova trebuie să fie pregătită să depășească rapid
efectele lor și să restabilească funcționalitatea serviciilor esențiale, dacă acestea au
fost întrerupte.

16
26. Fără a dezvălui informații cu accesibilitate limitată, acțiunile în vederea
asigurării securității și rezilienței naționale trebuie să fie însoțite de campanii de
comunicare cu publicul, care să explice în mod facil și pe înțelesul tuturor
raționamentul acțiunilor, amenințările sau riscurile care sunt contracarate,
rezultatele intermediare sau cele scontate la finalul acțiunii ori al unei serii de
măsuri întreprinse. Aceste campanii de comunicare trebuie să aibă un caracter
continuu, iar finalitatea lor să implice cultivarea și promovarea conceptului de
cultură de securitate în Republica Moldova atât în instituțiile publice, cât și în
rândul societății civile.
27. Aderarea la UE este un proces multidimensional care vizează majoritatea
domeniilor publice, de o importanță strategică pentru consolidarea democrației,
dezvoltarea economică, întărirea securității și pentru creșterea rezilienței naționale.
28. În vederea realizării obiectivelor naționale de securitate și apărare, implicit
pentru combaterea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia stabilește
următoarele direcții de acțiune:
28.1. Securitatea militară și apărarea națională:
28.1.1. Dezvoltarea potențialului de apărare al Republicii Moldova prin
construcția unor Forțe Armate moderne, profesioniste, înzestrate cu
echipament modern și tehnologii avansate.
28.1.2. Consolidarea credibilității strategice a Republicii Moldova prin
asigurarea creșterii graduale a alocărilor bugetare pentru apărare națională,
cu scopul de a atinge nivelul de 1% din PIB în cursul deceniului curent.
28.1.3. Adaptarea documentelor de politici, a actelor normative în domeniu,
a structurii sistemului național de apărare și a sistemului de instruire, în baza
lecțiilor învățate din agresiunea militară a Federației Ruse împotriva
Ucrainei.
28.1.4. Pregătirea și integrarea graduală a țării în structurile și inițiativele de
apărare ale Uniunii Europene.
28.1.5. Consolidarea parteneriatului privilegiat strategic multidimensional în
domeniul securității și apărării cu România.
28.1.6. Dezvoltarea și aprofundarea parteneriatelor în domeniul securității și
apărării cu Franța, Germania, Polonia, Italia, Republica Cehă, Lituania,
Letonia, Estonia, Țările de Jos, Suedia, Spania.

17
 28.1.7. Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor în domeniul apărării și
securității cu Statele Unite ale Americii, cu Marea Britanie și cu Turcia.
28.1.8. Dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului în domeniul securității și
apărării cu Ucraina.
28.1.9. Avansarea și consolidarea cooperării cu NATO.
28.2. Ordinea și securitatea publică:
28.2.1. Reformarea instituțiilor de aplicare a legii.
28.2.2. Armonizarea legislației și politicilor naționale cu normele europene
în domeniul combaterii criminalității financiare, a celei organizate și a
corupției.
28.2.3. Alocarea resurselor, mijloacelor materiale și financiare adecvate
pentru dezvoltarea infrastructurii și procurarea echipamentelor specializate
necesare în lupta împotriva criminalității organizate, a crimelor cibernetice și
a corupției.
28.2.4. Dezvoltarea sistemului de protecție civilă în conformitate cu
principiile și politicile Uniunii Europene.
28.2.5. Dezvoltarea capacităților și instrumentelor de protejare a persoanelor
vătămate.
28.2.6. Integrarea deplină în mecanismele și inițiativele de securitate și de
ordine publică ale Uniunii Europene.
28.2.7. Întărirea capacității administrative a instituției responsabile de
analiza operațională și strategică a informației financiare și de combaterea
spălării banilor, în vederea identificării amenințărilor transfrontaliere și a
fluxurilor financiare aferente crimei organizate.
28.2.8. Fortificarea instituțiilor responsabile de efectuarea investigațiilor
financiare și de confiscarea și recuperarea activelor ilicite, precum și
întărirea procedurilor de urmărire, înghețare și confiscare a acestor active.
28.2.9. Securizarea frontierelor de stat în vederea prevenirii și combaterii
migrației ilegale, a traficului de persoane și de armament, a contrabandei și a
altor forme de manifestare a criminalității transfrontaliere.

18
 28.2.10. Crearea și dezvoltarea mecanismului național de gestionare
integrată a crizelor.
28.2.11. Consolidarea capacității naționale pentru atenuarea riscurilor
chimice, biologice, radiologice și nucleare și combaterea proliferării armelor
de distrugere în masă.
28.2.12. Eficientizarea activității personalului operativ, prin elaborarea
procedurilor și standardelor aliniate la conceptul de ordine publică
europeană, în vederea îmbunătățirii capacității de prevenție și de intervenție
în timp util.
28.2.13 Dezvoltarea și aplicarea programelor de informare și de educație a
populației, pentru a crește gradul de conștientizare și de implicare a
cetățenilor în prevenirea și combaterea criminalității organizate și a
corupției.
28.3. Reziliența democratică:
28.3.1. Desfășurarea campaniilor de comunicare strategică pentru
promovarea democrației.
28.3.2. Consolidarea încrederii în instituțiile statului prin promovarea
transparenței.
28.3.3. Accelerarea reformei justiției.
28.3.4. Consolidarea capacităților Comisiei Electorale Centrale.
28.3.5. Îmbunătățirea mecanismelor legale de combatere a finanțării ilegale
a partidelor și a corupției electorale.
28.3.6. Îmbunătățirea mecanismelor de protejare a sistemului financiar de
fluxurile financiare ilicite menite să exploateze și să submineze statul de
drept și ordinea constituțională.
28.3.7. Consolidarea regimului de sancțiuni financiare care au scopul
minimizării impactului influențelor externe și al corupției.
28.3.8. Îmbunătățirea calității și reducerea duratei fazei de urmărire penală în
cazurile de crimă organizată, crime economice și de corupție.

19
 28.3.9. Creșterea, în rândul mediului de afaceri, a nivelului de conștientizare
privind riscurile de implicare (involuntară) și de facilitare a activităților
ilicite ale grupurilor criminale.
28.3.10. Îmbunătățirea măsurilor de protejare a activiștilor și a avertizorilor
de integritate.
28.3.11. Îmbunătățirea politicilor de integrare în societate a minorităților
naționale și a grupurilor etnice.
28.3.12. Creșterea eficienței mecanismelor de combatere a sărăciei și de
reducere a decalajelor economice.
28.4. Securitatea și reziliența informațională:
28.4.1. Dezvoltarea și consolidarea instituției naționale responsabile de
comunicarea strategică și combaterea dezinformării.
28.4.2. Asigurarea competitivității, a transparenței de proprietate și a
sustenabilității presei independente.
28.4.3. Dezvoltarea cooperării dintre instituțiile publice, societatea civilă și
mass-media în vederea contracarării influențelor informaționale maligne.
28.4.4. Reducerea influențelor cleptocratice interne și externe în spațiul
mediatic autohton.
28.4.5. Consolidarea capacităților de comunicare a instituțiilor de stat.
28.4.6. Realizarea măsurilor de protejare a presei de investigație.
28.4.7. Dezvoltarea alfabetizării mediatice și a gândirii critice prin programe
educaționale formale și nonformale.
28.4.8. Asigurarea unor oportunități de informare obiectivă și de integrare în
spațiul informațional autohton a minorităților naționale și a grupurilor etnice.
28.4.9. Desfășurarea campaniilor de comunicare pentru promovarea
procesului de aderare la UE, a coeziunii sociale și a securității naționale.
28.5. Securitatea și reziliența economică:
28.5.1. Promovarea politicii fiscal-bugetare prudente.
28.5.2. Integrarea activă în infrastructura și piața europeană de transport.

20
 28.5.3. Armonizarea legislației naționale cu cea a UE în domeniul rezilienței
entităților critice.
28.5.4. Multiplicarea și modernizarea punctelor de intrare și de ieșire în/din
Ucraina și România.
28.5.5. Ajustarea managementului integrat al frontierei la standardele UE.
28.5.6. Modernizarea infrastructurii de cale ferată în vederea măririi vitezei
trenurilor și a volumelor de transport.
28.5.7. Modernizarea amplă a infrastructurii rutiere, ceea ce ar crea
oportunități pentru creșterea, în condiții de siguranță, a vitezei de circulație a
transportului rutier de mărfuri și de persoane.
28.5.8. Obținerea accesului la piețele globale pentru producătorii agricoli
autohtoni.
28.5.9. Îmbunătățirea transparenței activelor financiare.
28.6. Securitatea și reziliență energetică:
28.6.1. Armonizarea legislației naționale cu normele europene în domeniul
energetic.
28.6.2. Consolidarea securității energetice prin creșterea capacității de
interconectare cu statele Uniunii Europene în sistemul energetic european,
pentru a asigura continuitatea și multiplicarea aprovizionării cu energie,
precum și pentru a garanta crearea anuală a rezervelor strategice de
combustibili și de gaze naturale.
28.6.3. Asigurarea continuă a unei rezerve strategice de gaze naturale,
produse petroliere și alți combustibili.
28.6.4. Modernizarea și adaptarea infrastructurii energetice naționale pentru
transportul de gaze naturale și alte tipuri de combustibili.
28.6.5. Modernizarea și extinderea capacităților de producție a energiei
termice și electrice, inclusiv din surse regenerabile.
28.6.6. Dezvoltarea și implementarea unor proceduri de gestionare a crizelor
energetice.
28.6.7. Implementarea programelor de eficientizare a consumului de energie,
de educație și de conștientizare în domeniul eficienței energetice.

21
 28.6.8. Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor energetice cu statele
membre ale Uniunii Europene, precum și cu cele ale Comunității Energetice.
28.7. Reintegrarea țării:
28.7.1. Acțiuni diplomatice pentru a obține retragerea trupelor Federației
Ruse staționate ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova și
transformarea mecanismului de pacificare existent într-o misiune civilă
internațională.
28.7.2. Acțiuni diplomatice în vederea finalizării procesului de evacuare a
munițiilor din regiunea transnistreană și/sau distrugerea, după necesitate, a
acestora sub supraveghere internațională.
28.7.3. Elaborarea și implementarea acțiunilor necesare în vederea
reintegrării graduale a regiunii transnistrene în spațiul economic, legal,
informațional, politic și social al Republicii Moldova.
28.7.4. Utilizarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova
pentru creșterea, în rândul populației din regiunea transnistreană, a
atractivității pentru reintegrarea pașnică a țării.
28.7.5. Sporirea rolului Uniunii Europene și altor parteneri strategici în
procesul de soluționare a conflictului.
28.8. Securitatea și reziliență cibernetică:
28.8.1. Crearea unei instituții naționale competente în domeniul securității
cibernetice, precum și elaborarea, în acest sens, a cadrului normativ,
strategic și de cooperare instituțională care să delimiteze responsabilitățile și
contribuția fiecărei instituții.
28.8.2. Dezvoltarea formelor de cooperare public-privată pentru asigurarea
securității cibernetice.
28.8.3. Îmbunătățirea sistemelor de comunicații securizate de stat.
28.8.4. Modernizarea bazei tehnice IT a instituțiilor publice, introducerea
sistemului de verificare biometrică a identității în conformitate cu
standardele europene și implementarea proceselor de protecție și de
securizare a datelor.
28.8.5. Dezvoltarea planurilor de securitate și apărare cibernetică a
infrastructurii și entităților critice.

22
 28.8.6. Organizarea, la scară națională, a programului de educație privind
igiena cibernetică în rândul funcționarilor publici, al studenților și al
elevilor.
28.8.7. Organizarea și participarea la exerciții de securitate și apărare
cibernetică.
28.8.8. Consolidarea dialogului și a cooperării în domeniul cibernetic cu
Uniunea Europeană.
28.8.9. Participarea și/sau alinierea la normele UE în domeniul reglementării
tehnologiilor transformative.
28.9. Securitatea și reziliență agroalimentară:
28.9.1. Adoptarea unor politici publice de protecție a solurilor, a apelor și a
biodiversității pentru a asigura utilizarea durabilă a resurselor agricole.
28.9.2. Promovarea cultivării unor varietăți de plante pentru a asigura
diversitatea de alimente și a minimiza riscurile asociate cu dependența de o
singură cultură.
28.9.3. Consolidarea infrastructurii agricole și a sistemelor de stocare a
produselor alimentare strategice.
28.9.4. Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare și de alertă timpurie
pentru identificarea și gestionarea rapidă a situațiilor de criză alimentară.
28.9.5. Colaborarea cu alte țări și organizații internaționale pentru schimbul
de informații, expertiză și sprijin în dezvoltarea și implementarea politicilor
și programelor de securitate agroalimentară.
28.10. Securitatea și reziliență ecologică:
28.10.1. Implementarea legislației și a politicilor Uniunii Europene de
protecție a mediului.
28.10.2. Extinderea ariilor protejate și îmbunătățirea măsurilor de protecție a
acestora.
28.10.3. Implementarea Programului Național de Împădurire.
28.10.4. Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor și al
substanțelor chimice.

23
 28.10.5. Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a celor subterane,
protecția și gestionarea durabilă a resurselor acvatice.
28.10.6. Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a
biodiversității și ecosistemelor naturale.
28.10.7. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
28.10.8. Promovarea cooperării regionale și internaționale pentru abordarea
colectivă a provocărilor legate de schimbările climatice, schimbul de bune
practici și de expertiză în domeniul protecției mediului.
28.11. Securitatea regională și internațională:
28.11.1. Participarea la misiunile și operațiunile UE în cadrul Politicii de
securitate și apărare comune.
28.11.2. Alinierea la pozițiile UE în domeniul Politicii externe și de
securitate comune.
28.11.3. Acordare de sprijin bilateral și multilateral Ucrainei în scopul
restabilirii păcii durabile și al reconstrucției țării.
28.11.4. Participarea la misiunile și operațiunile internaționale de menținere
a păcii sub egida NATO și ONU.
28.11.5. Participarea și sprijinirea activității multilaterale a ONU în vederea
promovării ordinii mondiale fundamentate pe normele dreptului
internațional.
28.11.6. Participarea la eforturile regionale pentru readucerea păcii și a
stabilității în zona Mării Negre.
28.11.7. Participarea la organizațiile și inițiativele internaționale pentru
combaterea crimei transfrontaliere.

CAPITOLUL VI
Dispoziții finale

29. Strategia servește drept bază pentru elaborarea, completarea sau modificarea
legilor și altor acte normative în domeniul securității și apărării naționale.
Totodată, Strategia este un document de referință pentru elaborarea sau aducerea la
zi a strategiilor de securitate și de apărare sectoriale.

24
30. Strategia se adoptă pentru o perioadă de șase ani. În funcție de amploarea și de
viteza evoluțiilor pe plan global, regional sau național, Strategia este susceptibilă
revizuirii și adaptării ulterioare, în vederea îmbunătățirii și eficientizării politicilor
în domeniul de securitate și apărare.
31. Coordonarea aplicării unitare și monitorizarea implementării Strategiei îi
revine Consiliului Suprem de Securitate. Autoritățile administrației publice
centrale și locale vor informa Consiliul Suprem de Securitate cu privire la punerea
în aplicare a Strategiei. Consiliul Suprem de Securitate, la rândul său, va informa
anual Parlamentul despre progresele atinse în realizarea Strategiei.

25
 Notă informativă
la proiectul Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Strategiei
securității naționale a Republicii Moldova

1. Denumirea autorului și, după caz, a participanților la elaborarea

proiectului
Proiectul Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Strategiei securității
naționale a Republicii Moldova este elaborat de către Președintele Republicii
Moldova, în condițiile art. 73 din Constituție, art. 47 din Regulamentul
Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 747/1996, art. 25 alin. (2), lit. al) și b) din
Legea nr. 345/2003 cu privire la apărarea națională.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ și
finalitățile urmărite
Context:
Elaborarea proiectului Strategiei securității naționale a fost necesară în lumina
schimbărilor semnificative din contextul geopolitic actual, caracterizat de
dinamism, instabilitate și imprevizibilitate. Astfel, este imperios să identificăm și
să implementăm un răspuns adaptat și eficient pentru a gestiona amenințările și
provocările cu care se confruntă Republica Moldova. Revizuirea strategică a
securității naționale devine imperativă în această situație.
Actuala Strategie de Securitate Națională a Republicii Moldova, aprobată prin
Hotărârea Parlamentului nr. 153/2011 din 15 iulie 2011, nu mai este în pas cu
amenințările și riscurile interne și externe, fiind depășită din punct de vedere al
relevanței. În plus, în anul 2016 a fost elaborat un proiect pentru o nouă Strategie
de Securitate Națională, însă acesta nu a fost adoptată de Parlament din
considerente politice.
Prin urmare, Republica Moldova are nevoie de o strategie de securitate
națională menită să consolideze reziliența statului pe diferite dimensiuni ale
securității şi apărării naționale. Noua strategie trebuie să fie capabilă să prevină şi
să contracareze materializarea riscurilor la adresa securității naționale, precum și
să asigure activ procesele de integrare europeană şi cooperare cu statele partenere
în domeniul respectiv.
Situația actuală:
În prezent, Republica Moldova operează sub vechile prevederi ale strategiei,
iar contextul de securitate, marcat de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei
cu implicații grave asupra securității naționale a Republicii Moldova, inclusiv în
domeniile economic, financiar, energetic și al ordinii publice, subliniază necesitatea
aprobării unei strategii de securitate actualizate care va orienta autoritățile statului
pe termen lung, consolidând viziunea comună asupra securității naționale și
implicând eforturile interinstituționale pentru contracararea amenințărilor,
riscurilor și vulnerabilităților de securitate.
Președintele Republicii Moldova, în temeiul art. 94 alin. (1) din Constituția
Republicii Moldova, al art. 25 alin. (2) lit. al) și art. 364, alin. (3) din Legea nr.
345/2003, a emis Decretul nr. 721-IX din 29 noiembrie 2022 privind constituirea
Comisiei pentru elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova.
Comisia în cauză, alcătuită din reprezentanți ai conducerii de stat și ai societății
civile din domeniul securității, în ședința din 15 decembrie 2022, a aprobat viziunea
asupra proiectului SSN, metodologia de efectuare a analizei riscurilor și
amenințărilor la adresa securității naționale, precum și a identificat domeniile care
au fost supuse evaluării riscurilor de securitate. De asemenea, a fost creat Grupul
de lucru format din reprezentanți ai autorităților publice, societății civile și mediului
academic.
Ulterior, Grupul de lucru a prezentat Comisiei analizele și informațiile în baza
cărora au fost elaborate capitolele strategiei. Totodată, în baza informației
examinate în cadrul Grupului de lucru, au fost identificate și stabilite principalele
riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale pe
domenii/subdomenii de activitate, și au fost stabilite obiectivele și direcțiile de
acțiuni de bază pentru atenuarea acestora.
Rezultat scontat:
Scopul Strategiei Securității Naționale (SSN) este să ofere o viziune
consolidată cu privire la asigurarea securității naționale a Republicii Moldova
pentru următorii 6 ani.
Rolul Strategiei securității naționale este de a servi drept foaie de parcurs
pentru configurarea priorităților care vor fi transpuse în strategii sectoriale, analiză
a amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților în raport cu interesele naționale ale
Republicii Moldova, precum și imperative de reformare a sectorului de securitate,
în care vor fi definiți indicatorii de securitate și actorii responsabili de monitorizarea
periodică a acestora, iar rezultatele vor determina acțiuni de intervenție planificată
a organelor securității statului.
Misiunea Strategiei Securității Naționale vizează consolidarea și valorificarea
resurselor (atât naționale, cât și internaționale) pentru a asigura efortul instituțiilor
naționale de a se adapta la evoluțiile interne și internaționale, pentru a răspunde
preocupărilor cetățenilor țării noastre și a contribui la asigurarea climatului de
securitate și bunăstare.
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop
armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Prezentul proiect de hotărâre nu are drept obiectiv armonizarea legislației
naționale cu legislația Uniunii Europene.
4. Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi
 Noua strategie vizează:
În conformitate cu prevederile art. 364, alin. (1) din Legea nr. 345/2003 și art.
364, alin. (2) din aceeași lege, noua Strategie se concentrează pe următoarele
aspecte conceptuale:
1. Definirea unei viziuni strategice pe șase ani pentru securitatea națională cu
perspective de adaptare.
2. Definirea obiectivelor și principiilor de securitate.
3. Identificarea și atenuarea riscurilor și amenințărilor asupra securității
naționale.
4. Stabilirea metodelor și direcțiilor de acțiune pe domenii de securitate.
5. Implementarea instrumentelor pentru monitorizarea și evaluarea strategiei de
securitate națională.
Implementare din perspectiva strategică:
Strategia este concepută pentru a proteja interesele naționale și a asigura
securitatea într-un context global și regional caracterizat de schimbări continue.
Acest document propune un set de abordări menite să contracareze amenințările și
să valorifice oportunitățile în domeniul securității. Printre acestea se numără:
1. Consolidarea și promovarea valorilor democrației și statului de drept.
2. Încurajarea unei societăți civile active și facilitarea parteneriatelor strânse
între autoritățile statului, sectorul privat și diaspora.
3. Dezvoltarea și consolidarea instituțiilor care se ocupă de aplicarea legii și de
justiție, fundamentate pe respectul pentru drepturile omului.
4. Pregătirea pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană și dezvoltarea
unui sistem profesional și eficient în domeniul securității și apărării.
5. Crearea unui stat sigur care să garanteze drepturile fundamentale ale
cetățenilor, să asigure controlul asupra teritoriului și să contribuie la
protejarea și conservarea mediului înconjurător.
Obiectivele de securitate și direcții de acțiune:
SSN va servi drept instrument de conceptualizare și implementare a
obiectivelor strategice conforme viziunii Președintelui Republicii Moldova care
prevăd o abordare multidimensională de reformare (strategic și operațional) a
sistemului național de securitate.
1. Consolidarea, dezvoltarea și modernizarea sistemului național de apărare
pentru garantarea suveranității și integrității țării.
2. Creșterea rezilienței naționale la amenințările hibride și fortificarea culturii
de securitate.
3. Întărirea capacităților instituțiilor din sectorul de securitate, consolidarea
mecanismelor de combatere a corupției.
4. Consolidarea rezilienței economice, asigurarea securității energetice,
agroalimentare, ecologice etc.
5. Asigurarea securității umane în contextul dezvoltării durabile a Republicii
Moldova.
 6. Extinderea parteneriatelor strategice cu UE, România, SUA, NATO, și
colaborarea la nivel internațional pentru securitate și stabilitate.
7. Coordonarea strânsă între instituțiile de securitate și apărare, precum și
colaborarea cu entitățile non-guvernamentale și sectorul privat.
Obiectivele de securitate stipulate în proiectul SSN reprezintă reperele de bază
ale acțiunii practice, sectoriale a diferitelor instituții ale statului, astfel îndeplinirea
lor coerentă, corelată și interdependentă o să conducă la consolidarea rezilienței
naționale. Astfel, strategia prezentă principalele direcții de acțiuni:
– Acțiuni militare și de apărare națională
– Acțiuni de ordine și securitate publică
– Acțiuni privind reziliența democratică
– Acțiuni de securitate și reziliență informațională
– Acțiuni de securitate și reziliență economică
– Acțiuni de securitate și reziliență energetică
– Acțiuni de reintegrare a țării
– Acțiuni de securitate și reziliență cibernetică
– Acțiuni de securitate și reziliență agroalimentară
– Acțiuni de securitate și reziliență ecologică
– Acțiuni de securitate regională și internațională
Reieșind din direcțiile de acțiuni, SSN acordă o importanță majoră
componentei de securitate societală, bazate în special pe creșterea rezilienței și
reducerea vulnerabilităților interne, inclusiv prin combaterea corupției, precum și
pe buna funcționare a statului de drept și a democrației.
Strategia susține eforturile statului la nivelul procesului de integrare europeană
centrate în jurul nevoii de consolidare a securității regionale, ținând cont de
intensificarea și diversificarea amenințărilor și susține abordările circumscrise în
noua Busolă strategică pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul
deceniu.
Provocări și implicații:
1. Transformările politice și economice la nivel internațional definesc viitorul
Republicii Moldova.
2. Agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei influențează direct securitatea
națională a Republicii Moldova.
3. Nivelul de securitate națională este direct proporțional cu progresele
înregistrate în procesul de integrare europeană.
Monitorizare și Implementare:
Consiliul Suprem de Securitate va monitoriza progresul de implementare în
conformitate cu mecanismul stipulat în SSN.
5. Fundamentarea economico-financiară
La etapa de ajustare sau dezvoltare a noilor documente de politici publice,
autoritățile de profil responsabile de ajustarea și/sau elaborarea proiectelor de
documente de politici publice, vor efectua evaluarea economico-financiară și vor
asigura planificarea bugetară pentru realizarea acțiunilor concrete în scopul
implementării obiectivelor generale stabilite, în conformitate cu practicile
prevăzute de legislație.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Strategia securității naționale, conform art. 364, alin. (1) și (2) din Legea nr.
345/2003, stabilește direcțiile de acțiuni în cadrul domeniilor sau subdomeniilor de
activitate. Direcțiile de acțiune stabilite de Strategia securității naționale urmează a
fi integrate în documente de politici publice sectoriale, cum ar fi strategii și/sau
programe, în calitate de obiective generale.
În acest sens, documentele de politici publice sectoriale vor avea rolul de a
stabili modalitățile relevante pentru a asigura implementarea obiectivelor stabilite
în conformitate cu direcțiile de acțiuni ale Strategiei securității naționale.
Conform art. 365, alin. (2) și (3) din Legea nr. 345/2003 Strategia securității
naționale va juca un rol esențial în orientarea cadrului normativ al securității și
apărării Republicii Moldova.
Astfel, în vederea realizării obiectivelor naţionale în domeniul de securitate şi
apărare stabilite în strategia securităţii naţionale, Guvernul va elabora strategia
naţională de apărare, ce identifică potenţialele riscuri şi ameninţări în domeniul
apărării, reieşind din mediul de securitate, va stabili obiectivele politicii de apărare,
precum şi căile şi resursele necesare pentru realizarea acestora.
Guvernul prezintă Preşedintelui Republicii Moldova strategia naţională de
apărare pentru a fi înaintată spre aprobare Parlamentului, în termen de până la 6
luni de la aprobarea strategiei securităţii naţionale.
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
Proiectul Strategiei a fost plasat spre consultare pe pagina web a instituției
prezidențiale www.presedinte.md, compartimentul „Consiliul Suprem de
Securitate”, „Strategia securității naționale”.
Au fost desfășurate audieri publice și ședințe de lucru pentru colectarea
obiecțiilor și propunerilor la proiectului Strategiei securității naționale, cu
participarea a aproximativ 200 reprezentanți ai organizațiilor necomerciale,
mediului academic, parteneri internaționali ai Republicii Moldova, precum și
reprezentanți ai instituțiilor și autorităților naționale.
A fost solicitată prezentarea obiecțiilor și propunerilor autorităților și
instituțiilor naționale:
1. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
2. Ministerul Afacerilor Interne
3. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
4. Ministerul Apărării
5. Ministerul Culturii
6. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
7. Ministerul Educației și Cercetării
 8. Ministerul Energiei
9. Ministerul Finanțelor
10.Ministerul Infrastructurii și Dezvoltări Regionale
11.Ministerul Justiției
12.Ministerul Mediului
13.Ministerul Muncii și Protecției Sociale
14.Ministerul Sănătății
15.Biroul Politici de Reintegrare
16.Serviciul de Informații și Securitate
17.Centrul Național Anticorupție
18.Procuratura Generală
19.Banca Națională a Moldovei
8. Constatările expertizei anticorupţie
Proiectul de hotărâre urmează a fi expertizat de Centrul Național Anticorupție
în condițiile legii.
9. Constatările expertizei de compatibilitate
Proiectul de hotărâre nu conține norme privind armonizarea legislației
naționale cu legislația Uniunii Europene.
10. Constatările expertizei juridice
Proiectul de hotărâre urmează a fi supus expertizei juridice în condițiile legii.
11. Constatările altor expertize
Proiectul nu conține nici un aspect ce vizează reglementarea activității de
întreprinzător, respectiv, nu este necesară elaborarea Analizei Impactului de
Reglementare (AIR).
 SINTEZA
obiecțiilor și propunerilor/recomandărilor
pe marginea proiectului de hotărâre a Parlamentului „cu privire la aprobarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova”

Participantul la avizare Conținutul obiecției/ propunerii Argumentarea autorului proiectului

(expertizare)/consultare publică (recomandării)
Biroul politici de reintegrare De ordin general Nu se acceptă.
(Nr. 04-78-11173 din Se recomandă ghidarea după cerințele pct. 8, HG nr. 386/2020 „cu Autorul a elaborat proiectul Strategiei în conformitate cu
19.10.2023) privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, prevederile art. 364 din Legea nr. 345/2003, care detaliază
monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice”, prin elementele constitutive ale Strategiei securității naționale. În
ajustarea textului și structurii la rigorile stabilite. acest sens, proiectul include elementele necesare, conform
legislației menționate. Pe partea ce ține de aplicarea
prevederilor HG nr. 386/2020 în privința Strategiei securității
naționale, subliniem că conform pct. 3 al HG nr. 386/2020,
prevederile acestei hotărâri se referă la documentele de politici
publice și documentele de planificare a politicilor publice
elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale
subordonate Guvernului.
De ordin general De concretizare.
Se recomandă revizuirea proiectului prin prisma regulilor de tehnică Toate etapele de legiferare, conform Legii nr. 100/2017, au
legislativă prevăzute de art. 24, Legea nr. 100/2017 „cu privire la actele fost respectate de către autor. Totodată, subliniem că, având în
normative”. vedere că Strategia presupune implicarea în implementare
inclusiv a unor autorități administrative care nu se află în
subordinea Guvernului, proiectul Strategiei urmează a fi
aprobat de către Parlament, după cum este menționat în alin.
(5), art. 24, Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.
Centrul Național Capitolul V, subpct. 26.2 Se acceptă conceptual.
Anticorupție Considerăm necesară completarea cu un punct suplimentar, cu Conform art. 364, alin. (1) și 365 (1) din Legea nr. 345/2003,
(Nr. 06/2/17159 din următorul conținut: „26.3 Acordarea accesului la resursele Strategia securităţii naţionale stabileşte modalitatea de
30.10.2023) informaționale entităților publice implicate în lupta împotriva realizare a funcţiilor instituţiilor statului în scopul asigurării
securității și apărării naţionale. În acest sens, Strategia

1
 criminalității organizate și a corupției”. Celelalte puncte urmează a fi
renumerotate corespunzător.
Argumentare:
Exigența prevederii se datorează necesității de combatere, cu celeritate
și eficiență organizațională, a riscurilor și amenințărilor criminalității
organizate și a corupției, precum și a vulnerabilităților la adresa
securității naționale.
Ministerul Muncii și Capitolul V, subpct. 24.2
Protecției Sociale La pct. 24, după subpct. 24.2, se propune de completat cu un subpunct
(Nr. 02/4319 din 12.10.2023) nou în următoarea redacție: ,,Reziliența demografică”.
Capitolul V, subpct. 26.12
După pct. 26, subpct. 26.12, se propune de completat cu punct nou în
următoarea redacție:
,,În vederea asigurării unei reziliențe demografice se prevede:
- elaborarea agendei rurale europene pentru îmbunătățirea,
accesibilitatea, atractivitatea și dezvoltarea sustenabilă a zonelor
urbane și rurale.
- promovarea coeziunii sociale care ar include aspectele de gen și
respectarea nevoilor tuturor persoanelor.
- sprijinirea familiilor tinere, inclusiv pentru a se stabili în regiunile
depopulate;
- reducerea migrării forței de muncă și a exodului de creieri.
- dezvoltarea sistemelor de educație și de formare profesională.
- promovarea îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, pentru
a transforma problema îmbătrânirii populației într-o oportunitate și
pentru a evita sau micșora presiunea asupra bugetului public național
prin crearea serviciilor de îngrijire”.
Ministerul Apărării De ordin general
(Nr. 11-1519 din 24.10.2023)
2
securității naționale, funcțional, acționează în calitate de
document de politici publice multisectorial (domeniul
securității naționale și apărării naționale), care stabilește
obiective generale și direcții de acțiuni/direcții prioritare la
nivel strategic (majore) pentru autorități și instituții publice
naționale, care urmează a fi detaliate prin documente de
politici publice (programe/planuri) elaborate subsecvent în
vederea implementării acestora. În acest sens, autorul
consideră oportună examinarea de către partea interesată a
oportunității includerii obiectivului propus, în calitate de
obiectiv specific în documentele de politici publice care
rezultă din Strategia securității naționale.
Se acceptă conceptual.
Autorul consideră oportună operarea modificărilor în proiect,
în scopul menționării „problemei demografice” în calitate de
vulnerabilitate la adresa securității naționale, fără a prevedea
obiective generale sau direcții de acțiuni/direcții prioritare în
domeniul respectiv. În acest sens, autorul notează că a
reconsiderat raționamentul stabilirii unor obiective sau
indicatori suplimentari Strategiei naționale dezvoltare,
aprobate prin Legea nr. 315/2022 și altor documente de politici
publice și de planificare a politicilor publice subsecvente,
având în vedere că acestea oferă soluții comprehensive la
problema declinului demografic, și asigură într-o manieră
suficientă consecvența măsurilor care urmează a fi luate la
nivel de Guvern în domeniul politicii de asigurare a rezilienței
demografice.
Se acceptă.
Propunem în tot textul strategiei înlocuirea sintagmei „Armata
Națională”, „armata” (în toate formele gramaticale) cu sintagma
„Forțele Armate”.
Argumentare: Toate structurile de forță armată în țările democratice se
autoidentifică după noțiunea de „Forțele Armate”, care în forma sa
clasică înglobează forțele sale militare, de obicei forțele terestre, forțele
aeriene, forțele navale, forțele speciale, etc. Compoziția specifică a
forțelor armate depinde de definiția legală din fiecare țară. Ținând cont
de aspirațiile europene ale Republicii Moldova tindem spre dezvoltarea
unor forțe militare rezistente, eficiente și interoperabile cu forțele
armate ale partenerilor actuali și pentru parteneriate viitoare, propunem
modificarea respectivă.
De ordin general Nu se acceptă.
Se propune descrierea expresă a „Conceptului de reziliență”. Autorul consideră oportună explicarea „conceptului de
Argumentare: În proiectul actual conceptul apare în forma dispersată. reziliență”, precum și a altor termeni, utilizați în Strategie,
Observăm că proiectul menționează fragmentar aspectele rezilienței la nedefiniți în actele normative naționale, în procesul de ajustare
Capitolul „Viziunea Președintelui Republicii Moldova”, paragraful a cadrului normativ național prevăzut ca urmare a aprobării
„Aspirații” și la Capitolul V „Metode și direcții de acțiune pe domenii Strategiei securității naționale, ca parte a activității Grupului
de securitate”. de lucru intersectorial care va fi instituit în acest sens.
De ordin general De concretizare.
Propunem menționarea expresă a obiectivelor naționale de securitate În sensul prezentei strategii, cap. V stabilește obiectivele
pentru toate domeniile de securitate. generale pe domeniu/subdomeniu de activitate, care urmează
Argumentare: În temeiul prevederilor art.364 din Legea nr. 345/2003 a fi preluate și transpuse de către autoritățile și instituțiile
cu privire la apărarea națională, alin. (2) strategia securității naționale a naționale în documentele de politici sectoriale
Republicii Moldova cuprinde și „definirea obiectivelor naționale de
securitate”. O viziune clar definită pentru securitatea națională,
articulată într-o politică de securitate națională incluzivă și transparentă
definită prin obiective naționale de securitate, face parte din masurile
tipice ale controlului civil democratic al forțelor armate.
Capitolul „Viziunea Președintelui Republicii Moldova”, paragraful Se acceptă parțial.
„De la viziune la realitate” Autorul propune următoarea redacție: „Forțele Armate trebuie
Se propune următoarea redacție a textului, în pagina 5, după Republica să fie finanțate în corespundere cu necesitățile asigurării
Moldova: „își va dezvolta Forțele Armate moderne, suficient echipate, permanente a suficienței defensive a statului. Acest deziderat
bine pregătite și interoperabile cu partenerii. Pentru a proteja în mod va fi asigurat prin creșterea treptată a investițiilor în apărare,

3
adecvat țara, forțele armate vor fi finanțate conform necesităților astfel ca în decursul acestui deceniu bugetul de apărare să
asigurării permanente a suficienței defensive a statului. Acest deziderat atingă 1% din PIB.” pentru a fi integrată în Viziunea
va fi asigurat prin creștere treptată a bugetului și investițiilor în Președintelui Republicii Moldova, precum și în capitolul V al
sectorul de apărare cu cel puțin 0,2% din PIB anual până la atingerea Strategiei, constituind viziunea politică agreată.
unei medii europene. Totodată, Forțele Armate trebuie să aibă o
structură și sistem de instruire inovator și flexibil, adaptat la toate
nivelurile (strategic, operațional și tactic), inclusiv din prisma lecțiilor
războiului din Ucraina. De asemenea, în colaborare strânsă cu
partenerii vor fi consolidate parteneriatele de cooperare bilaterale și
cu organizațiile regionale și internaționale.”
Argumentare: Modelul de finanțare propus „în corespundere cu
intensitatea amenințărilor” a fost aplicat în ultimii 30 de ani, fiind
contraproductiv pentru sectorul de apărare, ducându-l la stagnare,
inclusiv din cauza imposibilității achizițiilor multianuale a
echipamentelor speciale/militare. În cazul unor pericole militare,
investițiile imediate nu pot asigura imediata capacitate de apărarea
națională și nu vor produce efecte scontate pentru a face fața acestor
amenințări. Creșterea capacității de apărare a Forțelor Armate se
recomandă a fi graduală și permanentă prin dotarea forțelor, instruirea
acestora pentru misiunile stabilite, operaționalizarea acestora, etc., ce
ar permite o predictibilitate în dezvoltarea capabilităților necesare
pentru a contracara provocările în permanentă schimbare
Capitolul „Viziunea Președintelui Republicii Moldova”, paragraful Se acceptă parțial.
„De la viziune la realitate” În vederea excluderii interpretărilor privind neglijarea
Se propune ca prevederile cu privire la dialogul cu partenerii și anumitor state membre ale Uniunii Europene, textul
organizații (cinci aliniate de pe pag.7,) să fie redate în următoarea ordine „Totodată, vom aprofunda parteneriatele în domeniul
de idei: securității și apărării naționale cu Franța, Germania, Polonia,
1. cooperarea cu UE (pag. 7, alin. 1, prima propoziție să fie urmată de Italia, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Estonia, Țările de
ultimul aliniat pe această pagină, căci tot face referință la UE); 2. Jos, Suedia, Spania.” urmează a fi completat cu textul „Ne
cooperarea cu România; dorim și suntem deschiși pentru inițierea parteneriatelor
3. cooperarea cu Ucraina; similare cu celelalte state membre UE precum și EFTA.”.
4. cooperarea cu SUA; Adițional, pe partea ce ține de NATO, autorul consideră
5. cooperarea cu restul țărilor, se propune enumerarea țărilor în ordine oportună păstrarea în Strategie a posturii de descurajare
alfabetică pentru a evita careva incomodități cu partenerii (pag. 7, alin.1, militară a NATO și elementului de apărare colectivă, în
propoziția „Totodată, vom aprofunda parteneriatele în domeniu); intenția de conformare la viziunea cu referire la NATO expusă
4
6. cooperarea cu NATO, se propune să fie redată într-un mod mai larg în Busola Strategică a Uniunii Europene și Conceptul Strategic
referindu-se la o cooperarea multilaterală și multidimensională: al NATO.
științifică, politică, de diplomație publică, cibernetică, de informare a
publicului, combaterea terorismului, informații, de dimensiune de gen,
distrugere pesticidelor, reformă sectorului de securitate și apărare,
instruire, etc., deoarece referirea doar la un sector, neglijând celelalte
sectoare poate distorsiona imaginea Alianței și aportului acesteia în
susținerea și dezvoltarea Republicii Moldova.
Capitolul I, pct.4 Nu se acceptă.
După pct.4 de completat cu puncte noi 5 și 6, expuse cu următorul Nu au fost prezentate careva argumente pertinente cu privire
cuprins: la necesitatea operării modificărilor respective.
„5. La elaborarea și implementarea politicii de securitate națională,
Republica Moldova va respecta normele, principiile și angajamentele
juridice internaționale universal recunoscute consacrate în
documentele Organizației Națiunilor Unite, Organizației pentru
Securitate și Cooperarea în Europa și Consiliul Europei, Uniunii
Europene, și va contribui la pacea internațională și securitatea
comprehensivă și multidimensională, bazată pe valori democratice,
drept și justiție. 6. Securitatea națională a Republicii Moldova este
asigurată de cetățenii săi, comunitățile și organizațiile acestora,
Președintele Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova,
Guvernul Republicii Moldova, Forțele Armate ale Republicii Moldova,
poliția, autorități publice de informații și securitate, autoritățile
administrației publice centrale și locale, alte instituții semnificative
pentru securitatea națională.”
Capitolul II, pct.6 Se acceptă parțial.
La pct. 6 se propune ca conținutul subpct. 6.5 și subpct. 6.9 să fie Autorul a optat pentru următoarele formulări a subpct. 6.5 și
substituit cu singur subpct., cu următorul cuprins: „Consolidarea păcii subpct. 6.9: „Menținerea păcii” și „ Contribuția la restabilirea
și stabilității în regiune, incluziv în Bazinul Mării Negre.” păcii și stabilității în Bazinul Mării Negre.
Capitolul II, pct.7 Se acceptă.
Conținutul pct. 7, se propune să fie substituit cu următorul cuprins:„
Principiile politicii de securitate națională sunt repere care ghidează
efortul organelor abilitate în domeniul securității statului pe plan
intern, precum și în relația cu parteneri externi.”

5
Capitolul II, pct.8
Conținutul pct. 8.1. se va substitui cu următorul cuprins:„
Predictibilitate. Politica de securitate națională se bazează pe coerență
și pe transparență în ceea ce privește conținutul intereselor naționale
de securitate, precum și pe caracterul pașnic de promovare și apărare
a acestora. Republica Moldova urmărește sa fie un actor predictibil și
responsabil în raporturile cu parteneri externi.”
Capitolul II, pct.7 și subpct. 8.1
Sintagmele „și de apărare” din pct. 7 și 8.1 de exclus deoarece aspectele
politicii de apărare vor fi desfășurate și explicate cu lux de amănunte în
Strategia Națională de Apărare.
Capitolul III, subpct. 11.1
Conținutul ultimei propoziții din pct. 11.1 se propune să fie substituit cu
următorul cuprins: „O potențială diminuare a independenței și reducere
a suveranității Ucrainei ca un rezultat ipotetic al înfrângerii militare,
reprezintă o amenințare cu un risc foarte înalt pentru existența și
supraviețuirea Republicii Moldova ca stat independent, suveran și
democratic.”
Capitolul IV, subpct. 19.7.
Conținutul pct. 19.7. se propune să fie substituit cu următorul cuprins:
„Dependența excesivă (asimetrică) a producătorilor agricoli autohtoni
față de piața Federației Ruse”.
Capitolul IV, pct. 25
Se recomandă ca conținutul pct. 25 să fie substituit cu următorul
cuprins:
„25. În cadrul măsurilor de asigurare a apărării naționale și securității
militare se prevede:
25.1.1.Dezvoltarea potențialului de apărare a Republicii Moldova
astfel încât Forțele Armate să devină moderne, profesioniste, atractive
și asigurate multilateral, înzestrate cu infrastructură, echipament și
tehnologii.
25.1.2. Pregătirea și integrarea graduală a țării în structurile și
inițiativele de apărare ale Uniunii Europene.
6
Se acceptă parțial.
Autorul a optat pentru următoarea formulare a subpct.
respectiv: „Predictibilitate. Politica de securitate se bazează pe
coerență și pe transparență în ceea ce privește obiective
naționale de securitate, precum și caracterul pașnic de
promovare a acestora. Republic Moldova urmărește sa fie un
actor predictibil și responsabil în raporturile cu parteneri
externi.”
Se acceptă.
Se acceptă parțial.
Autorul a optat pentru următoarea formulare a părții
respective a subpct. menționat: „O potențială diminuare a
independenței și suveranității Ucrainei ca un rezultat ipotetic
al înfrângerii militare, reprezintă o amenințare existențială
pentru supraviețuirea Republicii Moldova ca stat independent,
suveran și democratic.”
Se acceptă.
Se acceptă parțial.
Propunerile date, referitoare la 25.1.1 – 25.1.3 se acceptă
integral.
Cu referire la subpct. propus 25.1.4. autorul consideră
oportună următoarea redacție alternativă: „Consolidarea
credibilității strategice a Republicii Moldova prin asigurarea
creșterii graduale a alocărilor bugetare pentru apărare
națională cu scopul de a atinge nivelul de 1% din PIB în cursul
deceniului curent.”, aceasta constituind decizia politică
agreată.
25.1.3. Adaptarea documentelor de politici, actelor normative în Ce ține de 25.1.5., fiind evaluată oportunitatea orientării
domeniu, structurii sistemului național de apărare, sistemului de precise a eforturilor instituțiilor naționale vizate, în procesul de
instruire, în baza lecțiilor învățate din agresiunea militară a Federației preluare și transpunere a obiectivelor în documente de politici
Ruse împotriva Ucrainei. publice sectoriale, autorul a constatat oportună păstrarea
25.1.4.Consolidarea credibilității strategice a Republicii Moldova prin formulărilor în redacția curentă. Totodată, a considerat
securizarea creșterii graduale a alocărilor bugetare pentru apărare necesară revizuirea subpct. 25.6 din proiect în următoarea
națională (minimum 0,2 % din PIB anual) către 2030. redacție „Dezvoltarea și aprofundarea parteneriatelor în
25.1.5.Extinderea dialogului cu armatele altor state, organizațiile domeniul securității și apărării cu Franța, Germania, Polonia,
internaționale și dezvoltarea parteneriatelor funcționale, inclusiv Italia, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Estonia, Țările de
strategice, și reciproc avantajoase pe domeniul apărării naționale și Jos, Suedia, Spania și cu UE per ansamblu.”.
securității militare:
A. Avansarea și consolidarea cooperării politico-militare cu NATO.
B. Aprofundarea parteneriatului privilegiat strategic multidimensional
cu România, precum și menținerea și consolidarea parteneriatului cu
Ucraina.
C. Dezvoltarea și aprofundarea parteneriatelor cu Cehia, Estonia,
Franța, Germania, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Regatul Unit al
Marii Britaniei și Irlandei de Nord, Spania, Statele Unite ale Americii,
Suedia, Turcia, Țările de Jos.
25.1.6. Respectarea angajamentului de a spori contribuția la
securitatea și pacea internațională și afirmarea ţării în calitate de
factor de stabilitate.”
Argumentare: Măsurile prezentate la pct. 25.1-25.9 sunt prea detaliate
pentru acest nivel de strategie, ele se vor regăsi în Strategia Națională
de Apărare, iar unele chiar în Strategia Militară.
Capitolul IV, pct. 25 Se acceptă.
Se propune completarea sintagmei la pct. 25 „apărării naționale” cu
cuvintele „și securității miliare”, ce ar oglindi relația de congruență
dintre securitatea militară și apărare și asigura consecutivitatea logică a
eforturilor în acest domeniul, dat fiind faptul că securitatea reprezintă
componentă esențială, în planificarea apărării naționale, precum și ar
reglementa responsabilitatea Ministerului Apărării pentru asigurarea
securității militare a statului.

7
Capitolul IV, subpct.26.8
Conținutul subpct.26.8 se propune a fi substituit cu următorul cuprins:
„Paza și securizarea frontierei de stat în vederea prevenirii, combaterii
și contracarării migrației ilegale, a traficului de persoane și de
armament, a contrabandei, precum și tentativelor de agresiune
armată”.
Capitolul IV, subpct. 33.4
Subpct. 33.4 se propune a fi substituit cu următorul cuprins:
„Participarea la misiunile internaționale de menținere a păcii sub egida
Organizației Națiunilor Unite, Uniunii Europene, OSCE, NATO.”
Capitolul VI, pct.34
Conținutul pct.34, se propune a fi substituit cu următorul cuprins:
„Strategia securității naționale servește drept bază pentru elaborarea:
1. Legii cu privire la securitatea națională.
2. Modificărilor documentelor de politici în domeniul securității și
apărării naționale.
3. Amendamentelor la actele normative ce stabilesc statutul, modul de
organizare și de funcționare a organelor care fac parte din sistemul
securității naționale, armonizate cu prevederile noii Legi cu privire la
securitatea națională.”
Argumentare:
Legea securității statului, Legea privind organele securității statului și
prevederile legale ce vizează componentele de bază ale securității
naționale (politica internă și externă, apărare națională, economie,
ordine publică, frontiera de stat, social, cultural, sănătate, protecția
mediului, educație și știință și alte domenii ce au scop asigurarea
securității naționale) se recomandă să se transforme în una singură,
intitulată Legea securităţii naţionale, care, în conţinutul său material,
8
Nu se acceptă
Având în vedere că măsura se referă la domeniul asigurării
ordinii publice, elementele referitoare la agresiune armată
urmează a fi excluse. Autorul propune următoarea formulă
agreată cu autoritățile de profil în domeniul asigurării ordinii
publice: „Securizarea frontierelor de stat în vederea prevenirii
și combaterii migrației ilegale, a traficului de persoane și de
armament, a contrabandei și altor forme de criminalitate
transfrontalieră.”
Se acceptă parțial.
Se propune revizuirea pentru a include misiunile ONU, NATO
și UE, cu excluderea OSCE. Acest lucru se bazează pe
necesitatea de a acorda prioritate angajamentului față de aceste
organizații, având în vedere perspectivele și funcționalitatea
OSCE, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva
Ucrainei.
Se acceptă parțial.
Autorul propune următoarea redacție alternativă pentru
punctul respectiv, care înglobează parțial sugestiile date, fără
menționarea expresă a actelor care urmează a fi modificate:
„Strategia servește drept bază pentru elaborarea, completarea
sau modificarea legilor și altor acte normative în domeniul
securității și apărării. Totodată, Strategia este un document de
referință pentru elaborarea sau aducerea la zi a strategiilor de
securitate și de apărare sectoriale.”
De menționat că, autorul consideră oportună identificarea
cadrului normativ care urmează a fi supus ajustării sau
elaborării, ca urmare a aprobării Strategiei securității
naționale. În acest sens, procesul de identificare și ajustare sau
elaborare a cadrului normativ subsecvent urmează să
constituie parte a activității Grupului de lucru intersectorial
care urmează a fi instituit în acest sens.
trebuie să dezvolte Strategia securităţii naţionale, să stabilească cu
claritate elementele de bază ale sistemului național de securitate:
sarcinile (obiectivele), entitățile și mijloacele ce asigură securitatea
națională, principalele prevederi privind menirea fiecărei componente
(politica, apărare națională și securitatea militară, economie, ordine
publică, etc.) la asigurarea securității naționale. Legea securităţii
naţionale urmează să definească cu mai multă precizie și claritate
sistemul securităţii naţionale și, în funcție de reglementările
constituţionale, trebuie să stabilească misiuni, competenţe și
responsabilităţi fiecărui element component al sistemului. Documentele
de politici din domeniul securității naționale trebuie să fie elaborate în
temeiul Legii securităţii naţionale. Odată cu proiectul noii Legi privind
securitatea naţională va trebui pregătit un șir de amendamente la actele
normative care reglementează structura sistemului național de apărare,
organizarea și funcţionarea Ministerului Apărării, Forțelor Armate,
Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General de Carabinieri,
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă, Poliției, Serviciului de Informații și
Securitate, a altor autorități publice și formațiuni paramilitare.
Capitolul VI, pct.36 Nu se acceptă.
Conținutul pct.36 se propune a fi expus cu următorul cuprins: Funcțional, Consiliul Suprem de Securitate, în calitate de
„Coordonarea aplicării unitare și monitorizarea implementării organ consultativ, va continua să-și exercite funcțiile de bază
Strategiei securității naționale de către Guvern, ministerele și celelalte stabilite prin prisma DP nr. 58/2021. În acest sens, Consiliul
autorități publice cu atribuții în domeniul securității naționale se va Suprem de Securitate, prin intermediul Serviciului Consiliului
realiza de către Consiliul Suprem de Securitate. Guvernul, autoritățile Suprem de Securitate, va asigura consolidarea raportului cu
administrative autonome față de Guvern vor informa Consiliul Suprem privire la implementarea Strategiei securității naționale, în
de Securitate cu privire la aplicarea și implementarea Strategiei. baza informațiilor recepționate de la autoritățile și instituțiile
Președintele Republicii Moldova va informa Parlamentul despre naționale responsabile. Remiterea raportului în adresa
progresele atinse în realizarea practică a Strategiei securității Parlamentului spre informare va fi efectuată de către
naționale.” Secretarul Consiliului Suprem de Securitate. Raportul va
Argumentare: constitui obiectul dezbaterii în cadrul ședințelor Consiliului
Având în vedere că statutul, atribuțiile Președintelui Republicii Suprem de Securitate.
Moldova și raporturile acestuia cu Parlamentul sunt reglementate de
Constituția Republicii Moldova (art.77, art.84, art.87), considerăm ca
Președintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje de
9
 informare cu privire la principalele probleme ale națiunii, cum este
securitatea națională - progresele atinse în realizarea practică a
Strategiei naționale de securitate. Fiind definite toate problemele ce țin
de Strategia securității naționale, va fi nevoie de un nou Regulament al
Consiliului Suprem de Securitate/Consiliului Suprem de Apărare,
stabilindu-i cu mai multă precizie structura, funcțiile și competențele pe
care trebuie să le dețină.
Procuratura Generală De ordin general Se acceptă.
(Nr. 3-11d/23-344 din Potrivit pct.7 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, Urmează a fi expres indicat termenul de 6 ani a Strategiei
18.10.2023) aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de securității naționale.
politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 386 din
17.06.2020, Strategia este un document de politici publice care definește
și planifică politica publică a Guvernului pe termen lung (6-10 ani).
Având în vedere reglementările menționate, consideram că proiectul de
Strategic ar trebui să prevadă și termenul de realizare a documentului de
politici.
De ordin general Nu se acceptă.
Pentru a asigura o terminologie uniformă, corespunzător celei utilizate Formula „localitățile din stânga Nistrului” nu include
în alte acte normative, propunem substituirea în tot textul Strategiei a teritoriile aflate sub controlul temporar al așa-ziselor autorități
sintagmei „regiunea transnistreană”, cu sintagma „localitățile din transnistrene de pe malul drept al râului Nistru. La etapa post-
stânga Nistrului” sau „ Transnistria”. Or, atât Legea nr. 764 din aprobare a Strategiei urmează a fi întreprinse acțiuni în sensul
27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii soluționării aspectelor aferente formulărilor, inclusiv în cadrul
Moldova, cât și Legea nr. 173 din 22.07.2005 cu privire la prevederile normativ aferent.
de baza ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului
(Transnistria), nu operează cu termenul de ,,regiunea transnistreana”.
Ministerul Justiției De ordin general Se acceptă.
(Nr. 02/9269 din 20.10.2023) Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 386/2020, Strategia este un document Urmează a fi expres indicat termenul de 6 ani a Strategiei
de politici publice care definește și planifică o politica pe un termen lung securității naționale.
(6-10 ani). Prin urmare, la definitivarea documentului se va indica
termenul pentru care sunt stabilite realizarea obiectivelor dar și actul
prin care va fi adoptată Strategia.
De ordin general Nu se acceptă.
Deși potrivit proiectului monitorizarea implementării Strategiei și
coordonarea interinstituțională îi revine Consiliului Suprem de
10
 Securitate, iar autoritățile administrației publice centrale vor informa cu
privire la punerea în aplicare, documentul nu stabilește alte aspecte ale
monitorizării, precum ar fi un calendar clar. În context, se propune
detalierea mecanismului de monitorizare și raportare.
Ministerul Finanțelor De ordin general
(Nr. 05-02/25 din 25.10.2023) Se recomandă ca în procesul de realizare a Strategiei, autoritățile
responsabile să țină cont de etapele de implementare, să prezinte
propuneri în cadrul procesului bugetar, precum și să fie în conexiune cu
cadrul normativ al finanțelor publice.
Ministerul Sănătății Capitolul II, pct. 6
(Nr. 02-3853 26.10.2023) Se propune completarea acestuia cu următoarele: ,,Protejarea sănătății
populației”.
Argumentare: Sănătatea reprezintă un drept fundamental al omului și
este responsabilitatea statului de a crea condițiile necesare pentru
protejarea acesteia. Totodată, siguranța statului poate fi asigurată doar
cu un sistem de sănătate rezilient, care să răspundă oricărei provocări
de securitate.
Capitolul III, Nivelul global
Se propune completarea acestuia cu ,,Riscul apariției și răspândirii
pandemiilor”.
Argumentare: Experiența COVID-19 a demonstrat că pandemiile
amenință securitatea la nivel național, regional și global,
suprasolicitând sistemele de sănătate și afectând considerabil buna
funcționare a societății şi a statului.
Capitolul III, Nivelul global
Se propune completarea acestuia cu ,,Dezinformarea în contextul
provocărilor de securitate”.
Argumentare: Combaterea dezinformării constituie un factor principal
în procesul de asigurare a securității la nivel național, regional și global.
Într-o situație de criză, informațiile contradictorii și false afectează
capacitatea cetățenilor în conștientizarea riscurilor și luarea deciziilor
corecte, inducând panică și nesiguranță. Totodată, dezinformarea
afectează și răspunsul autorităților statului la o situație de criză
11
Termenele de raportare urmează a fi stabilite în dependență de
necesitățile de informare identificate de către membrii
Consiliului de Securitate.
Se acceptă conceptual.
Nu se acceptă.
Protejarea sănătății populației poate fi deja abordată și tratată
în alte documente și strategii specifice din domeniul sănătății
publice și social. Astfel, includerea sa în Strategia securității
naționale ar putea fi redundată.
Nu se acceptă.
Nu se consideră oportună menționarea suplimentară a riscului
apariției și răspândirii pandemiilor, or, cap. III, subpct. 10.1,
10.2, și cap. IV, subpct. 18.3, includ mențiuni suficiente
despre pandemii, pentru a fi recunoscute ca o problemă majoră
de securitate națională.
Se acceptă conceptual.
Deși în cap. IV, subpct. 17.2, se identifică operațiunile hibride,
inclusiv elementele de dezinformare, ca o amenințare la adresa
securității naționale, iar subpct. 19.17 și 19.18 subliniază
principalele vulnerabilități aferente consolidării rezilienței
naționale la dezinformare, subpct. 26.7 al cap. V nu acoperă în
totalitate necesitățile de asigurare a rezilienței la dezinformare.
În acest context, autorul consideră oportun să ajusteze
Strategia, punând accent pe vulnerabilitatea ce rezultă din
 „gradul scăzut de educație media” și necesitatea de a stabili
obiective în sensul de a „îmbunătăți reziliența națională” prin
„campanii de comunicare publică” și „acțiuni de consolidare
a culturii de securitate".
Capitolul III, Nivelul regional Nu se acceptă.
Se propune completarea acestuia cu: ,,Riscul apariției și răspândirii Nu se consideră oportună menționarea suplimentară a riscului
epidemiilor”. apariției și răspândirii pandemiilor, or, cap. III, subpct. 10.1,
Argumentare: Epidemiile se manifestă la nivel local, național, regional 10.2, și cap. IV, subpct. 18.3, includ mențiuni suficiente
și pot afecta, într-un timp scurt, un număr mare de persoane. Acțiunile despre pandemii, pentru a fi recunoscute ca o problemă majoră
de răspuns prompte și bine coordonate vor reduce amplitudinea și de securitate națională.
impactul asupra populației, precum și potențialul de răspândire globală.
Ministerul Afacerilor Viziunea Președintelui Republicii Moldova Nu se acceptă.
Interne În alin. 2, sintagma ,,sector de securitate” se propune a fi substituită cu Nu au fost prezentate careva argumente care ar indica
(Nr. 14/4827 din 25.10.2023) sintagma ,,ecosistem de securitate”. necesitatea operării modificărilor în cauză.
Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă parțial.
După alin. ,,Vom promova o societate civilă...”, se propune a fi Autorul optează pentru următoarea formulă alternativă: „ Vom
completat cu un alineat nou, cu următorul cuprins: ,,Vom dezvolta dezvolta și reforma instituții de aplicare a legii și de înfăptuire
instituții de aplicare a legii și de înfăptuire a justiției pe principiile a justiției pe principiile respectării drepturilor fundamentale
respectării drepturilor omului, a protejării victimelor și a liberului ale omului.”.
acces la o justiție independentă”.
Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă conceptual.
La compartimentul ,,Aspirații”, textul „Un stat care asigură nevoile de Autorul a optat pentru modificarea în următoarea redacție a
bază ale cetățenilor săi”, se propune a fi completat cu textul ,,și în carecompartimentului respectiv: „Un stat care protejează
aceștia se simt în siguranță”. drepturile fundamentale, asigură securitatea și nevoile de
bază ale cetățenilor săi.”
Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă parțial.
La compartimentul ,,Provocările: evaluare, implicații și imperative”, în Autorul a optat pentru modificarea în următoarea redacție a
alin. 6, după textul ,,...pe piața media”, propoziția se propune a fi compartimentului respectiv: „...corupția în organele de
completată cu textul ,,instituții neperformante sau corupte de aplicare aplicare a legii și în sistemul de justiție...”
a legii”, apoi după text.
Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă conceptual.
La compartimentul ,,De la viziune la realitate”, în alin. 1, după prima Nu este considerată potrivită revizuirea Viziunii Președintelui
propoziție, textul se propune a fi completat cu o propoziție nouă, cu Republicii Moldova prin adăugarea de text într-o formulă

12
 următorul conținut: ,,Modelul 3C – comunicare, coordonare și logică de specialitate. Autorul a considerat oportună
colaborare – trebuie să devină regula și standardul național de includerea propunerii date în cap. II, subpct. 8.3.
securitate, printr-o abordare integrată a riscurilor și vulnerabilităților,
cu roluri și responsabilități clare atât ale fiecărei instituții, cât și pentru
fiecare scenariu în care acțiunile concertate sau complementare sunt
necesare.”, apoi după text.
Capitolul I, pct. 3 Se acceptă.
Cuvântul „organele” va fi substituit cu cuvântul „autoritățile”, pentru
aducerea noțiunilor utilizate în proiect în concordanță cu prevederile
Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală și ale Legii nr.
98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate.
Capitolul II, subpct.8.4 Se acceptă.
La subpct. 8.4, cuvântul ,,instituțiile” de substituit cu cuvântul
,,autoritățile”.
Capitolul II, pct.5 Se acceptă.
În pct. 5, de rând cu așa valori cum sunt ,,existența, libertatea,
stabilitatea și dezvoltarea țării” se propun a fi incluse și ,,independența
și suveranitatea”, valori expres prevăzute în alin. (1) art. 1 din
Constituția Republicii Moldova.
Capitolul III, subpct. 11.1 Nu se acceptă.
Denumirea tendinței-cheie ,,Revenirea războiului de înaltă intensitate Propunerea nu se aliniază cu orientările stabilite în
în Europa” se propune a fi redenumită în ,,Războiul din Ucraina”. documentele strategice la nivelul UE și NATO.
Capitolul IV, subpct. 17.5 Se acceptă.
Textul ,,Criminalitatea transfrontalieră” se propune a fi substituit cu
textul ,,Criminalitatea organizată și/sau transfrontalieră”.
Capitolul IV, subpct. 18.5, 19.3, 19.4 și 19.13. Nu se acceptă.
După cuvântul ,,instituțiilor”, textul urmează a fi completat cu sintagma Autorul și-a exprimat intențiile în mod clar prin referințele
,,și autorităților”. făcute.
Capitolul IV, subpct. 18.10 Se acceptă parțial
Denumirea subpunctului se propune a fi expusă în următoarea redacție: Autorul propune următoarea redacție alternativă, pentru a
,,Incendii de proporții”. descrie riscurile de natură ecologică: „ Fenomene naturale cu
impact transfrontalier în țară sau vecinătate, precum
cutremure, secete, vijelii, inundații și incendii de proporții.”.

13
Capitolul IV, subpct 18.11.
Subpunctul ,,Proliferarea armelor de distrugere în masă” se propune a
fi completat cu textul ,,și contrabanda cu elemente, componente ale
acestora”.
Capitolul IV, pct. 18
Pct. 18. se propune a fi completat cu riscuri noi:
,,18.13. Criminalitatea transfrontalieră, în special traficul ilicit de
arme, droguri și persoane, pe segmentul de frontieră, necontrolat de
către autoritățile centrale”.
,,18.14. Aflux masiv de persoane strămutate urmare războiului din
Ucraina”.
,,18.15. Dezvoltarea de manifestări radicale, iredentiste sau extremiste
care pot afecta drepturile și libertățile cetățenilor, coeziunea socială
sau relațiile interetnice”.
Capitolul IV, subpct. 19.1, 25.1 și 25.3
La subpct. 19.1, cuvântul ,,armatei” urmează a fi substituit cu sintagma
,,Forțelor Armate”, or, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 345/2003 cu
privire la apărarea națională „Forțele destinate apărării naționale sunt
Forțele Armate compuse din Armata Națională și Inspectoratul General
de Carabinieri”. Această propunere este valabilă și pentru subpunctele
25.1. și 25.3.
Capitolul IV, pct. 19.4
La subpct.19.4 se propune a fi expus în următoarea redacție: ,,Sistemul
de aplicare a legii și de justiție incomplet reformat”.
Capitolul IV, pct.19
Pct. 19 se propune a fi completat cu următoarele tipuri de vulnerabilități:
14
Se acceptă.
Se acceptă parțial.
Se acceptă propunerea de a integra riscurile expuse în pct.
18.15, în următoarea formulă: „ Dezvoltarea de manifestări
radicale, iredentiste sau extremiste.”
Ce ține de propunerea 18.14, menționăm că în cap. IV, subpct.
17.5., criminalitatea transfrontalieră este prezentată în calitate
de amenințare la adresa securității naționale. Formula generală
înglobează inclusiv segmentul de frontieră, necontrolat de
către autoritățile constituționale.
Ce ține de propunerea de a include "afluxul masiv de persoane
strămutate ca urmare a războiului din Ucraina" ca un potențial
risc pentru securitatea națională, în aprecierea autorului, riscul
este gestionabil și poate fi ameliorat prin intermediul
inițiativelor existente sectoriale și inter-sectoriale. În acest
sens, necesitatea implicări semnificative a eforturilor statului
în ameliorarea acestui potențial risc nu este evidentă din
perspectiva Strategiei.
Se acceptă.
Se acceptă.
Se acceptă parțial.
,,19.20. Lipsa unui mecanism de gestionare integrată a crizelor,
manifestat prin fragmentarea resurselor, competențelor și capacitățilorformulă alternativă: „Lipsa unui mecanism de gestionare
limitate capabile să facă față situațiilor de criză”.
,,19.21. Lipsa politicilor de personal la nivel național”.
,,19.22. Salarizarea, sub media europeană, care încurajează
corupția”.
,,19.23. Acoperirea insuficientă și integrarea parțială a căilor și
nodurilor de comunicații (Tetra/mobile și intranet/în sedii) securizatevederea ameliorării vulnerabilităților respective. În acest sens,
ale statului”.
Capitolul V, pct. 21
Textul ,,complementară și, dacă este necesar, simultană”, se propune a Autorul propune următoarea formulă a pct. 21 din cap. IV:
fi exclus.
15
Ce ține de propunerea 19.20, autorul propune următoarea
integrată a crizelor”.
Ce ține de propunerile 19.21 și 19.22, acestea sunt recunoscute
de autor în calitate de vulnerabilități la adresa securității
naționale, deși Strategia securității naționale nu prevede
obiective generale și direcții de acțiuni/direcții prioritare, în
autorul notează că a reconsiderat raționamentul stabilirii unor
obiective sau indicatori suplimentari Strategiei naționale
dezvoltare, aprobate prin Legea nr. 315/2022 și altor
documente de politici publice și de planificare a politicilor
publice subsecvente, având în vedere că acestea oferă soluții
comprehensive la problemele de ordin social, și asigură într-o
manieră suficientă consecvența măsurilor care urmează a fi
luate la nivel de Guvern în domeniul protecției sociale și
dezvoltării profesionale.
Referitor la propunerea 19.23, autorul recunoaște importanța
implementării acțiunilor menționate. Cu toate acestea, autorul
consideră că propunerea este prea specifică și că ar trebui
identificate modalități de integrare a acesteia în procesul de
ajustare a cadrului normativ existent sau în elaborarea cadrului
normativ care va urma să fie aprobat după adoptarea Strategiei
securității naționale. Aceasta ar urma să se realizeze prin
intermediul unui Grup de lucru dedicat, care va fi stabilit în
acest scop, având ca obiectiv operaționalizarea Strategiei.
Se acceptă parțial.
„Abordarea integrată presupune capacitatea instituțiilor
statului de a combina informații colectate și de a analiza
întregul spectru de provocări, precum și capacitatea de acțiune
complimentară și/sau simultană pentru prevenirea sau
minimizarea efectelor negative. Abordarea integrată trebuie
 să sporească capacitatea instituțiilor statului de a trata în mod
holistic amenințări de tip hibrid.”

Capitolul V, pct. 23 Se acceptă.

Ultima propoziție din pct. 23 se propune a fi completată cu textul
,,scopul final fiind dezvoltarea unei culturi de securitate atât în
instituțiile publice, cât și în rândul societății civile din Republica
Moldova”.
Capitolul V, subpct. 24.2 Se acceptă.
Sintagma ,,Ordinea publică” se va substitui cu textul ,,Ordinea și
securitatea publică”.
Capitolul V, pct. 24 Nu se acceptă.
Pct. 24 se propune a fi completat cu o direcție nouă de acțiune ,,24.10. Se dublează cu subpct. 24.6. Securitatea și reziliența
Securitatea infrastructurii critice”. cibernetică.
Capitolul V, subpct. 26.1 Se acceptă parțial.
Textul ,,Armonizarea legislației naționale cu normele europene în Autorul propune următoarea redacție alternativă: „Reformarea
domeniul combaterii criminalității financiare, a celei organizate și a instituțiilor de aplicare a legii”, în calitate de direcție de
corupției”, se propune a fi expus în următoarea redacție: ,,Reformarea acțiune/direcție prioritară și/sau obiectiv general pe domeniul
instituțiilor de aplicare a legii în scopul creșterii eficienței și calității ordinii și securității publice.
serviciilor acestora, având la bază respectarea și protejarea drepturilor
cetățenilor”.
Capitolul V, subpct. 26.2 Se acceptă parțial.
După cuvântul ,,organizate”, propoziția se propune a fi completată cu Autorul propune următoarea redacție alternativă a subpct.
textul ,,inclusiv a criminalității cibernetice și a infracțiunilor comise26.2. „Alocarea resurselor, mijloacelor materiale și financiare
prin intermediul internetului”, apoi după text. adecvate pentru dezvoltarea infrastructurii și procurarea
echipamentelor specializate necesare în lupta împotriva
criminalității organizate, crimelor cibernetice și a corupției.”
Capitolul V, subpct. 26.3 Se acceptă parțial.
Se propune a fi expus în următoarea redacție: ,,Dezvoltarea sistemului Autorul propune următoarea redacție alternativă a subpct.
de protecție civilă în strânsă legătură cu principiile, politicile și 26.3. „Dezvoltarea sistemului de protecție civilă în
prioritățile Uniunii Europene, întru realizarea eficientă a măsurilor de conformitate cu principiile și politicile Uniunii Europene.”
protecție a populației în condiții de situații excepționale”.
Capitolul V, subpct. 26.6 Se acceptă parțial.
După subpct. 26.6, se propune completarea compartimentului cu un
16
subpct. nou ,,Dezvoltarea capacităților și instrumentelor de protejare a
persoanelor vătămate și de promovare a campaniilor de prevenire
pentru persoanele vulnerabile”.
Capitolul V, subpct. 26.8
Se propune redacția nouă a subpct., cu următorul cuprins:
,,Consolidarea măsurilor de control al frontierei, de prevenire și
combatere a migrației ilegale, a traficului de persoane și de armament,
a altor forme de criminalitate transfrontalieră, în scopul creșterii
gradului de securizare a frontierei de stat”.
Argumentare:
Amendamentul propus, are drept scop înglobarea unui spectru mult mai
larg al fenomenului criminalității transfrontaliere, pentru a evita
limitarea în procesul interpretării normei, precum și o expunere
complexă, fără echivocuri.
Capitolul V, subpct. 26.11
După cuvântul ,,operativ” propoziția se propune a fi completată cu
textul ,,prin elaborarea procedurilor și a standardelor aliniate la
concepția de ordine publică europeană”, apoi după cuvântul
,,intervenție” propoziția se va completa cu textul ,,în timp util”, iar
cuvântul ,,imediată” se va exclude.
Capitolul V, pct. 26
Se propune a fi completat cu măsuri noi, cu următorul cuprins:
,,26.13. Dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat”.
,,26.14. Dezvoltarea controlului comun și patrulării comune cu statele
limitrofe”.
,,26.15. Crearea și dezvoltarea mecanismului național de gestionare
integrată a crizelor”.
Capitolul V
17
Autorul propune următoarea redacție alternativă a subpct.
26.6.: „Dezvoltarea capacităților și instrumentelor de
protejare a persoanelor vătămate”.
Se acceptă parțial.
Autorul propune următoarea redacție alternativă a subpct.
26.8.: „Consolidarea măsurilor de control al frontierei, de
prevenire și combatere a migrației ilegale, a traficului de
persoane și de armament, a altor forme de criminalitate
transfrontalieră”.
Se acceptă.
Se acceptă parțial.
Autorul propune următoarea redacție alternativă la propunerile
înaintate:
26.13: „Implementarea managementului integrat de frontieră
la standardele UE.”
26.15: „Crearea și dezvoltarea mecanismului național de
gestionare integrată a crizelor.”
Ce ține de 26.14, autorul consideră că propunerea este prea
specifică și că ar trebui identificate modalități de integrare a
acesteia în procesul de ajustare a cadrului normativ existent
sau în elaborarea cadrului normativ care va urma să fie aprobat
după adoptarea Strategiei securității naționale.
Se acceptă parțial.
Se propune completarea Capitolului cu un punct nou, 34, cu următorul
Autorul a examinat și a considerat oportună întărirea
conținut ,,Asigurarea securității informaționale”, care va conțineobiectivelor generale și direcțiilor de acțiuni/direcțiilor
măsuri privind: prioritare în vederea asigurării protecției spațiului
,,34.1. Elaborarea soluțiilor tehnice speciale de sporire a fiabilității
informațional. Ținând cont de faptul că, în propunerile
rețelelor comunicaționale în cazuri critice”; prezentate, se conțin elemente preponderent tehnice în
,,34.2 Crearea arhivelor și a stocurilor de documente electronice în
abordarea subiectului de referință, se consideră oportună
vederea depozitării securizate a bazei de date de importanță națională,
abordarea acestora în contextul examinării formulelor de
în conformitate cu regimul de stocare, păstrare și de evidentă, stabilit
integrare a acestora în perioada post-elaborare a Strategiei
de legislație cu referire la documentul electronic și la semnăturasecurității naționale. Alternativ, autorul a examinat
digitală, la registre și la protecția datelor cu caracter personal”;
următoarele direcții de acțiuni/direcții de intervenție și/sau
,,34.3. Consolidarea mecanismelor de protecție a datelor personale în
obiective generale pe domeniul asigurării securității
vederea eliminării utilizării acestora în scopuri ilicite sau în scopuri
informaționale:
politice”; „ - Dezvoltarea și întărirea instituției naționale responsabile
,,34.4. Efectuarea unui schimb securizat și eficient a fluxului depentru comunicare strategică și combaterea dezinformării;
informații, inclusiv a celor clasificate, pe plan intern și extern, în caz de
- Asigurarea competitivității, transparenței de proprietate și a
diverse crize ori situații excepționale”; sustenabilității presei independente;
,,34.5. Instituirea mecanismelor eficiente de monitorizare, de control și
- Dezvoltarea cooperării între instituțiile publice, societatea
de implementare în vederea diminuării discrepanțelor și a provocărilor
civilă și mass-media pentru contracararea influențelor
existente, protejării societății de eventuale tentative de dezinformare
informaționale maligne;
și/sau de informare manipulatoare din exterior”. - Reducerea influențelor cleptocratice interne și externe în
spațiul mediatic autohton;
- Consolidarea capacităților de comunicare a instituțiilor de
stat;
- Măsuri de protejarea a presei de investigație;
- Dezvoltarea alfabetizării mediatice și gândirii critice prin
programe educaționale formale și non-formale;
- Asigurarea unor oportunități de informare obiectivă și a
integrării în spațiul informațional autohton a minorităților
naționale și grupurilor etnice;
- Desfășurarea de campanii de comunicare pentru
promovarea procesului de aderare la UE, a coeziunii sociale
și securității naționale.”
Capitolul V, subpct. 30.3 Se acceptă.
Textul „Modernizarea bazei tehnice IT a instituțiilor publice” se Se va reformula subpct. în următoarea redacție:
propune a fi completat cu textul ,,și implementarea proceselor de
18
protecție și securitate a datelor”. „Modernizarea bazei tehnice IT a instituțiilor publice,
introducerea sistemului de verificarea biometrică a identității
potrivit standardelor Europene și implementarea proceselor
de protecție și securitate a datelor.”
Capitolul VI Nu se acceptă.
Se propune a fi completat cu textul: ,,Securitatea națională depinde de Elementele menționate se regăsesc tangențial în Viziunea
stabilitatea regională, iar cerința strategică pentru stabilitate, nu poate Președintelui Republicii Moldova.
fi realizată fără o economie puternică și o bună guvernare – ambele
generatoare de prosperitate socială, cât și prin respectarea cadrului
juridic internațional, cunoscând și conștientizând provocările,
amenințările și riscurile la care este supusă din exterior, prin diverse
fenomene care nu se regăsesc în conținutul dreptului internațional”.
De ordin general Se acceptă parțial.
Se impune indicarea perioadei de implementare, procedurile de Urmează a fi expres indicat în Strategie termenul de 6 ani a
raportare și de monitorizare ale Strategiei, de către autorități. Strategiei securității naționale.
Ce ține de raportare și monitorizare, funcțional, Consiliul
Suprem de Securitate, în calitate de organ consultativ, va
exercita funcțiile de bază stabilite prin prisma DP nr. 58/2021.
În acest sens, Consiliul Suprem de Securitate, prin intermediul
Serviciului Consiliului Suprem de Securitate, va asigura
consolidarea raportului cu privire la implementarea Strategiei
securității naționale, în baza informațiilor recepționate de la
autoritățile și instituțiile naționale responsabile. Remiterea
raportului în adresa Parlamentului spre informare va fi
efectuată de către Secretarul Consiliului Suprem de Securitate.
Raportul va constitui obiectul dezbaterii în cadrul ședințelor
Consiliului Suprem de Securitate. În acest sens, termenele de
raportare urmează a fi stabilite în dependență de necesitățile de
informare identificate de către membrii Consiliului de
Securitate.
De ordin general De concretizare.
Având în vedere art. 11 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în Avizul unic al Guvernului urmează a fi solicitat de către
procesul decizional, precum și examinând lista de distribuție a Parlament, conform procedurii.
proiectului Strategiei securității naționale, Ministerul Afacerilor Interne

19
 consideră oportună, prezentarea proiectului spre examinare, inclusiv
Cancelariei de Stat, care reprezintă autoritatea publică ce asigură
organizarea activității Guvernului, în vederea realizării de către acesta a
politicii interne și externe a statului, crearea cadrului general pentru
definirea priorităților de activitate ale Guvernului, suportul metodologic
și organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare și
implementare a politicilor publice de către autoritățile guvernamentale
și corelarea propunerilor de politici cu strategiile existente.
Serviciul de Informații și De ordin general De concretizare.
Securitate Din punct de vedere conceptual, sub aspectul intenției de reglementare, Președintele Republicii Moldova, în temeiul art. 94 alin. (1)
(Nr. E/11565 din 30.10.2023) remarcăm că proiectul propus spre avizare reflectă doar o evaluarea din Constituția Republicii Moldova, al art. 25 alin. (2) lit. al) și
generală a mediului de securitate pe plan național și internațional în care art. 364, alin. (3) din Legea nr. 345/2003, a emis Decretul nr.
operează Republica Moldova. 721-IX privind constituirea Comisiei pentru elaborarea
Strategiei securității naționale a Republicii Moldova.
În baza informației examinate în cadrul Grupului de lucru
interdepartamental, instituit în baza deciziei Comisiei pentru
elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii
Moldova, au fost identificate și stabilite principalele riscuri,
amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale pe
domenii / subdomenii de activitate, și au fost stabilite
obiectivele și direcțiile de acțiuni de bază pentru atenuarea
acestora.
De ordin general Se acceptă parțial.
Analiza structurii și conținutului proiectului denotă caracteristicile unui Autorul a elaborat proiectul Strategiei în conformitate cu
document care conține prevederi cu aplicare practică limitată și care prevederile art. 364 din Legea nr. 345/2003, care detaliază
poate servi într-o măsură mai mare ca un set de referințe pentru elementele constitutive ale Strategiei securității naționale. În
elaborarea ulterioară a altor acte legislative cu privire la politica de acest sens, proiectul include elementele necesare, conform
securitate națională. Prin urmare, opinăm că, documentul suspus legislației menționate.
avizării, poate fi denumit mai degrabă o Concepție a securității
naționale și poate servi drept bază pentru elaborarea Strategiei
securității naționale a Republicii Moldova.
Argumentare: Din punct de vedere al conținutului, formei și structurii,
proiectul propus spre avizare nu corespunde unei Strategii de realizare
a obiectivelor – care trebuie să fie un document principal de planificare

20
strategică care cuprinde direcțiile orientative de activitate în domeniul
securității naționale și care trebuie implementată/aplicată pe un termen
lung (6-10 ani) sau mediu stabilit, determinând obiectivele de securitate
ce necesită a fi realizate de către autoritățile competente ale statului dar,
mai degrabă, exprimă o Concepție de politici - fiind un sistem de idei
care conturează prioritățile statului asupra scopului, obiectivelor,
principiilor şi direcțiilor de bază în vederea asigurării securității statului.
De ordin general
În dependența de determinarea statului documentului Concepție sau
Strategie, este necesară o prelucrare tehnico-legislativă a textului
proiectului întru conformarea lui la cerințele Hotărârii Guvernului
nr.386/2020 ,,Cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea,
implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici
publice”.
De ordin general
Se impune necesitatea stabilirii modului de aprobare a documentului de
către Parlamentul Republicii Moldova, fiind adoptat printr-o hotărâre
sau lege, iar dacă în varianta finală proiectul va fi prezentat sub forma
de Strategie este necesar a fi stabilit și termenul de implementare a
acesteia.
De ordin general
Având în vedere faptul că, actualmente este în vigoare Legea
nr.112/2008 pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale a
Republicii Moldova și Hotărârea Parlamentului nr. 153/2011 pentru
aprobarea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, este
necesară a fi determinată soarta juridică a documentelor de politici
precedente, în contextul aprobării proiectului menționat.
Capitolul I Se acceptă parțial.
Propunem expunerea „Introducerii” ca un compartiment separat, Cap. I va fi redenumit în „Dispoziții generale”.
premergător capitolelor la subiect, similar următoarelor strategii:
21
Nu se acceptă.
Pe partea ce ține de aplicarea prevederilor HG nr. 386/2020 în
privința Strategiei securității naționale, subliniem că conform
pct. 3 al HG nr. 386/2020, prevederile acestei hotărâri se referă
la documentele de politici publice și documentele de
planificare a politicilor publice elaborate de ministere și alte
autorități administrative centrale subordonate Guvernului.
Se acceptă.
Având în vedere că Strategia presupune implicarea în
implementare inclusiv a unor autorități administrative care nu
se află în subordinea Guvernului, proiectul Strategiei urmează
a fi aprobat de către Parlament, după cum este menționat în
alin. (5), art. 24, Legea nr. 100/2017 cu privire la actele
normative.
Cât ține de termenul de implementare a Strategiei, autorul
consideră oportună indicarea expresă a termenului de 6 ani
pentru realizarea Strategiei.
Nu se acceptă.
Autorul consideră oportună examinarea acestui subiect în
procesul de ajustare a cadrului normativ național prevăzut ca
urmare a aprobării Strategiei securității naționale, ca parte a
activității Grupului de lucru intersectorial care va fi instituit în
acest sens.
Strategia privind asigurarea independenței și integrității în sectorul
justiției pentru anii 2022-2025, aprobată prin Legea nr.211/2021,
Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020,
aprobată prin Legea nr. 239/2016, Strategia naţională de apărare şi a
Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de
apărare pentru anii 2018–2022, aprobată prin Hotărârea Parlamentului
nr.134/2018.
În compartimentul ,,Introducere” recomandam a fi explicat contextul
național al elaborării strategiei, condițiile care au condus la elaborarea
strategiei, structura și logica documentului. Totodată, considerăm
oportun revizuirea conținutului acestui compartiment din perspectiva
excluderii aspectelor irelevante (de exemplu: punctele 2-4).
Menționăm că, informații de ghidare privind conținutul elementelor
structurale ale documentelor de politici publice și documentelor de
planificare sânt prevăzute în Ghidul metodologic privind integrarea
prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare în documentele de
planificare și documentele de politici publice la nivel național, Chișinău,
2021.
Capitolul II, pct.6
Considerăm oportună completarea cu un subpct. nou, cu următorul
conținut: ,,6.11. Asigurarea autonomiei energetice.”
Argumentare: Propunerea notată survine în contextul actual de
vulnerabilitate vădită a Republicii Moldova din perspectiva securității
energetice, inclusiv, și ca urmare a perpetuării unei situații de continuă
ignoranță de implementare a unor măsuri concrete, în vederea asigurării
autonomiei energetice a țării în anumite sectoare.
Capitolul II, pct.8
La punctul 8 considerăm fundamental completarea listei principiilor
inerente procesului de asigurare a securității naționale cu două subpct.
noi, cu următorul conținut:
,,8.5. Legalitatea și supremația dreptului.”
,,8.6. Protecția drepturilor fundamentale ale omului.”
Capitolul III, pct.11
Suplimentar, de menționat că autorul a elaborat proiectul
Strategiei în conformitate cu prevederile art. 364 din Legea nr.
345/2003, care detaliază elementele constitutive ale Strategiei
securității naționale. În acest sens, proiectul include elementele
necesare, conform legislației menționate. Autorul nu s-a
condus de elementele de structură prevăzute în HG nr.
386/2020, or, prevederile acestei hotărâri se referă la
documentele de politici publice și documentele de planificare
a politicilor publice elaborate de ministere și alte autorități
administrative centrale subordonate Guvernului.
Nu se acceptă.
Cap. II, subpct. 6.11, integrează propunerea prezentată și nu
necesită menționare adițională. Subsidiar, la cap. V, în vederea
asigurării securității și rezilienței energetice au fost trasate
direcții de acțiuni/intervenții prioritare în vederea asigurării
autonomiei energetice.
Nu se acceptă.
Propunerile menționate se regăsesc în calitate de obiective
generale și direcții de acțiuni/intervenții prioritare.
Nu se acceptă.

22
Propunem completarea pct. cu un subpct. nou, astfel încât să fie redat Strategia securității naționale, funcțional, acționează în calitate
după cum urmează: de document de politici publice multisectorial, care stabilește
,,11.6 Menținerea aspirației Ucrainei de a transpune în practică obiective generale și direcții de acțiuni/direcții prioritare la
Programul de dezvoltare hidroenergetică până în 2026 ce prevedere nivel strategic (majore) pentru autorități și instituții publice
construcția a 6 hidrocentrale pe fluviul Nistru.” naționale, care urmează a fi detaliate prin documente de
Argumentare: Propunerea enunțată este necesară având în vedere politici publice (programe/planuri) elaborate subsecvent în
faptul că, dezvoltarea socio-economică a țării (statuată la subpunctul vederea implementării acestora. În acest sens, autorul
6.4), precum și protecția mediului ambiant (statuată la subpunctul 6.10) consideră oportună examinarea de către partea interesată a
reprezintă interese naționale de securitate. De asemenea, reieșind din oportunității includerii obiectivului propus, în calitate de
faptul că, unul din riscurile de securitate expuse pentru Republica obiectiv specific în documentele de politici publice care
Moldova îl reprezintă proiectele de infrastructură în vecinătate care rezultă din Strategia securității naționale.
limitează accesul la resursele de apă (statuat la subpunctul 18.6), se
reclamă necesar să se țină cont de poziția părții ucrainene față de
perspectiva construcției celor 6 hidrocentrale pe cursul superior al
fluviului Nistru, aspirație ce este menținută și în prezent de partea
ucraineană, dar temporar suspendată în condițiile confruntării cu
războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă. Or, până la
momentul actual, Programul de dezvoltare hidroenergetică până în anul
2026, adoptat de Guvernul Ucrainei în anul 2016, nu a fost revocat în
partea construcției celor 6 hidrocentrale.
Capitolul IV, subpct. 17.1 Se acceptă.
Propunem substituirea textului „ a croi un coridor militar terestru spre”
cu textul „a croi, pe căi militare, un coridor terestru spre”, or sintagma
în redacția propusă nu este formulată corect din punct de vedere
gramatical. De asemenea, din conținutul subpct., propunem excluderea
cuvântului „imediate”, având în vedere că utilizarea acestuia
condiționează ca ,,premisele pentru schimbarea violentă a ordinii
constituționale și lichidarea statalității” să se producă într-un timp
limitat.
Capitolul IV, subpct. 17.7 Se acceptă.
Propunem excluderea textului „legale sau ilegale, în special a celei”, or
transpunerea acestuia este una surpefluă/inutilă.
Capitolul IV, subpct. 17.8 și 17.9 Se acceptă.
Subpunctele 17.8 și 17.9, propunem să fie transferate din

23
compartimentul „amenințări la adresa securității naționale” la
compartimentul ,,vulnerabilități” (pct. 19).
Capitolul IV, subpct. 18.5 Se acceptă parțial.
Propunem reformularea subpct. în următoarea redacție: ,,18.5. Atacuri Autorul propune următoarea formulă de redactare a
cibernetice lansate asupra instituțiilor publice sau private, în special compartimentului respectiv: „Atacuri cibernetice lansate
asupra infrastructurilor critice și de comunicații din partea unor asupra instituțiilor publice sau private din partea unor
structuri specializate (entități statale/ non-statale) în crime structuri specializate în crime cibernetice.”
cibernetice.”.
Capitolul IV, subpct. 18.12 Se acceptă.
Considerăm fundamental ca textul „Atentate teroriste internaționale.” să
fie substituit cu textul „Activități teroriste.”.
Argumentare: În redacția actuală, subpunctul respectiv ne induce ideea
că prezintă risc pentru securitatea Republicii Moldova doar atentatele
teroriste or, sintagma ,,atentat terorist” presupune forma finală de
manifestare a unei activități teroriste. Corespunzător, prezintă risc
pentru securitatea Republicii Moldova nu doar atentatele teroriste, ci
orice activitate teroristă, indiferent de forma de manifestare a acesteia.
Astfel, prin noua redacție extindem spectrul de acțiuni care pot fi incluse
în activitățile teroriste, prevăzute de Legea nr.120/2017 cu privire la
prevenirea și combaterea terorismului.
Totodată, considerăm imperios operarea modificărilor propuse având în
vedere că, prin noua redacție, ne referim asupra faptului că prezintă risc
pentru securitatea Republicii Moldova atât activitățile teroriste
naționale cât și internaționale or, în cazul în care ne referim doar la
activitățile teroriste internaționale, acestea pot sa nu reprezinte un
eventual risc și pentru securitatea națională.
Capitolul IV, subpct. 19.11 Se acceptă.
Propunem reformularea subpct. în următoarea redacție:
„19.11 Valorificarea redusă a energiei din surse regenerabile”.
Argumentare: Propunem examinarea oportunității de reformulare și
revizuire, având în vedere faptul că vulnerabilitatea energetică a fost
descompusă, în conținutul proiectul, în mai multe subpuncte
particularizate, iar sintagma de „ineficiența energetică” este una
interpretabilă.
24
Capitolul IV, subpct. 19.19 Se acceptă.
Propunem substituirea cuvântului ,,serviciilor” cu cuvântul
,,instituțiilor”, în cazul în care autorul proiectului prin cuvântul
,,serviciilor” s-a referit la autorități ca entitate responsabilă pentru
gestionarea crizelor civile.
Capitolul IV Nu se acceptă.
Considerăm oportună completarea listei de vulnerabilități cu un subpct. Nu s-a formulat o poziție concretă (plauzibilă pe subiect)
nou, cu următorul conținut: „19.20. Nivelul scăzut de dotări cu resurse pentru a accepta / respinge propunerea respectivă.
umane și materiale a sistemul medical național”.
Capitolul V, pct. 23 Se acceptă.
Considerăm oportună substituirea sintagmei „informații cu circulație
restricționată” cu sintagma „informații cu accesibilitate limitată”, în
vederea utilizării unei terminologii unice și asigurării concordanței cu
Legea nr.148/2023 privind accesul la informații de interes public.
Capitolul V, pct. 25 Nu se acceptă.
Propunem comasarea subpunctelor 25.6., 25.7. și 25.8. și expunerea Din considerente ce rezultă din intenția de a transmite anumite
acestora într-un singur subpct., sub următoarea posibilă redacție: semnale partenerilor internaționali, comasarea nu este
„Dezvoltarea și aprofundarea parteneriatelor în domeniul securității și considerată oportună de către autor.
apărării cu statele membre UE, Statele Unite ale Americii, Ucraina,
Marea Britanie și Turcia.”.
Argumentare: Necesitatea modificării propuse rezidă din
considerentul că, prevederile din subpunctele enumerate transpun
măsuri identice de asigurare în domeniul apărării naționale, care vor fi
materializate prin dezvoltarea și aprofundarea parteneriatelor cu statele
membre ale UE indicate, doar că enumeră aceste state în subpuncte
separate.
Capitolul V, subpct. 26.9 Se acceptă parțial.
La subpct. 26.9. ,,Dezvoltarea mecanismelor de prevenire și de Autorul are în vedere integrarea în cap. V a unui subpunct care
anticipare a incidentelor” considerăm necesar a fi precizate și indicate va integra cele propuse, în următoarea redacție: „Crearea și
concret care incidente se impun a fi prevenite/anticipate în cadrul dezvoltarea mecanismului național de gestionare integrată a
măsurilor pentru a asigura ordinea publică. De asemenea, menționăm crizelor.”
că, în practica europeană prin ,,incidente” se subînțelege domeniul
cibernetic.

25
 Ministerul Energiei De ordin general
(Nr. 07-1771 din 27.10.2023) Propunem respectarea criteriilor de elaborare a Strategiei statuate în
Hotărârea Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea,
elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea
documentelor de politici publice, ce presupune o structură exactă,
specifică unui document de politici ce are dr
ept scop planificarea strategică a Guvernului, pe termen lung.
De ordin general
Având în vedere că structura proiectului propus nu stabilește
obiectivele, indicatorii de monitorizarea și evaluare,
autoritățile/instituțiile responsabile pentru atingerea acestor obiective,
etc., nu rezultă clar cum vor fi evaluate progresele aferente realizării
Strategiei (pct. 36, cap. VI), din care considerente recomandăm
autorului o revizuire conceptuală a documentului prin prisma aspectelor
de elaborare a unui document de politici publice, având în vizor chiar și
structura ediției precedente a Strategiei securității naționale a Republicii
Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2011.
26
Nu se acceptă.
Autorul a elaborat proiectul Strategiei în conformitate cu
prevederile art. 364 din Legea nr. 345/2003, care detaliază
elementele constitutive ale Strategiei securității naționale. În
acest sens, proiectul include elementele necesare, conform
legislației menționate. Pe partea ce ține de aplicarea
prevederilor HG nr. 386/2020 în privința Strategiei securității
naționale, subliniem că conform pct. 3 al HG nr. 386/2020,
prevederile acestei hotărâri se referă la documentele de politici
publice și documentele de planificare a politicilor publice
elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale
subordonate Guvernului.
Nu se acceptă.
Autorul a elaborat proiectul Strategiei în conformitate cu
prevederile art. 364 din Legea nr. 345/2003, care detaliază
elementele constitutive ale Strategiei securității naționale. În
acest sens, proiectul include elementele necesare, conform
legislației menționate. Pe partea ce ține de aplicarea
prevederilor HG nr. 386/2020 în privința Strategiei securității
naționale, subliniem că conform pct. 3 al HG nr. 386/2020,
prevederile acestei hotărâri se referă la documentele de politici
publice și documentele de planificare a politicilor publice
elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale
subordonate Guvernului.
Pe partea de stabilire a obiectivelor, în sensul prezentei
strategii, cap. V stabilește obiectivele generale pe
domeniu/subdomeniu de activitate, care urmează a fi preluate
și transpuse de către autoritățile și instituțiile naționale în
documentele de politici sectoriale. Menționăm că, inclusiv prin
prisma Ghidului metodologic privind integrarea prevederilor
Strategiei naționale de dezvoltare în documentele de
planificare și documentele de politici publice la nivel național,
obiectivele generale nu sunt măsurabile, fiind formulate astfel
încât să prezinte rezultatul așteptat pe domeniu/subdomeniu de
activitate. Implementarea obiectivului general va fi

Capitolul I
Textul este redat într-un mod general, din care motive considerăm că
acest capitol ar trebui să se axeze pe identificarea și importanța
problemei, perioada propusă pentru implementarea Strategiei și părțile
implicate. De asemenea, în acest capitol, Strategia este prezentată ca un
document de „orientare strategică”, creând o incertitudine față de scopul
principal al unui document de politici privind stabilirea unor direcții și
obiective în mod „exhaustiv”.
Capitolul II
La cap. II sunt stabilite unele principii ale politicii de securitate și
apărare, ceea ce creează o confuzie privind rolul acestora, în contextul
Hotărârii Guvernului nr. 386/2020, care prevede descrierea expres a
problemelor și potențiale acțiuni de prevenire și/sau elucidare a
acestora.
27
operaționalizată prin obiective specifice, formulate în baza
principiului SMART, în documentele de politici sectoriale
care rezultă din Strategia securității naționale.
Cât ține de procedura de raportare și monitorizare a
implementării Strategiei securității naționale, funcțional,
Consiliul Suprem de Securitate, în calitate de organ
consultativ, va continua să-și exercite funcțiile de bază stabilite
prin prisma DP nr. 58/2021. În acest sens, Consiliul Suprem
de Securitate, prin intermediul Serviciului Consiliului Suprem
de Securitate, va asigura consolidarea raportului cu privire la
implementarea Strategiei securității naționale, în baza
informațiilor recepționate de la autoritățile și instituțiile
naționale responsabile. Remiterea raportului în adresa
Parlamentului spre informare va fi efectuată de către
Secretarul Consiliului Suprem de Securitate. Raportul va
constitui obiectul dezbaterii în cadrul ședințelor Consiliului
Suprem de Securitate. Termenele de raportare urmează a fi
stabilite în dependență de necesitățile de informare identificate
de către membrii Consiliului de Securitate.
Nu se acceptă.
Ce ține de aplicarea prevederilor HG nr. 386/2020 în privința
Strategiei securității naționale, subliniem că conform pct. 3 al
HG nr. 386/2020, prevederile acestei hotărâri se referă la
documentele de politici publice și documentele de planificare
a politicilor publice elaborate de ministere și alte autorități
administrative centrale subordonate Guvernului.
De concretizare.
Cap. II-IV ale proiectului de Strategie, având în vedere
analogia cu punctul 8 al HG nr. 386/2020, presupun
„introducerea” și „analiza situației”. În cadrul prezentei
strategii, cap. V stabilește obiectivele generale pe
domeniu/subdomeniu de activitate, care vor fi preluate și
 transpuse ulterior de către autoritățile și instituțiile naționale în
documentele lor de politici sectoriale.
De ordin general Se acceptă.
În tot textul Strategiei, se propune de înlocuit termenii de „gaze” cu
„gaze naturale” și „electricitate” cu „energie electrică”.
Capitolul II, pct.6 Nu se acceptă.
Propunem completarea pct. 6, cu următorul subpunct: „6.11. Asigurarea Cap. II, subpct. 6.4., subsumă propunerea înaintată.
securității energetice, inclusiv garantarea aprovizionării cu surse de
energie neîntreruptă și durabilă pentru susținerea dezvoltării socio-
economice și a bunăstării populației.”
Argumentare: Având în vedere importanța asigurării unui flux
continuu de energie pentru susținerea funcționării normale a societății
și a economiei naționale, cu scopul de a promova utilizarea surselor de
energie durabilă și minimizarea vulnerabilității în fața întreruperilor de
aprovizionare cu energie, fapt ce contribuie la securitatea și stabilitatea
țării.
Capitolul IV, subpct. 18.4 Se acceptă.
La pct. 18.4. „Atacuri cinetice sau digitale de către actori statali externi
asupra infrastructurii critice.” de reformulat după cum urmează „Atacuri
fizice, cinetice sau digitale de către actori statali externi asupra
infrastructurii critice naționale și regionale.”, deoarece urmarea a
atacurilor fizice la infrastructura energetică din Ucraina, ar putea fi
afectate anumite segmente a infrastructurii comune de transport a
energiei electrice, ceea ce ar crea probleme/riscuri considerabile în
asigurarea continuă a aprovizionării cu energie electrică a Republicii
Moldova.
Capitolul IV, subpct. 19.11 Se acceptă.
Se recomandă de reformulat după cum urmează „Intensitatea energetică
ridicată, cu mult peste media europeană”, deoarece noțiunea de
„ineficiența energetică” nu este una uzuală și aceasta poate fi
interpretată.
Capitolul V, pct. 28 Se acceptă.
Pct. 28.1. se propune în redacția „Consolidarea securității energetică
prin creșterea capacităților de interconectare cu statele Uniunii
28
Europene în sistemul energetic european pentru a asigura continuitatea
și multiplicarea aprovizionării cu energie și asigurarea rezervelor
strategice de combustibil și de gaze naturale.”.
Pct. 28.2. în redacția „Armonizarea legislației naționale cu normele
europene în domeniul energetic.”, în corespundere cu obiectivele
generale ale Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul
2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 102/2013, precum și cu
proiectul Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2050,
aflată în curs de elaborare.
Pct. 28.3 în următoarea redacție: „28.3. Asigurarea unei rezerve
strategice de gaze naturale, produse petroliere și alți combustibili.
Modernizarea și adaptarea infrastructurii energetice naționale pentru
transportul de gaze naturale și alte tipuri de combustibili.”.
Pct. 28.5 de reformulat după cum urmează „Modernizarea și extinderea
capacitaților de producție a energie termice și electrice, inclusiv a
capacităților din surse regenerabile (solar, eolian, biomasă, etc.)”,
deoarece vulnerabilitatea descrisă la pct. 19.10. „Capacitățile autohtone
insuficiente pentru generarea energiei electrice și termice.” se referă și
la generarea energiei termice.
Pct. 28.6 de reformulat după cum urmează „Implementarea
programelor de eficientizare a consumului de energie, de educație și de
conștientizare în domeniul eficienței energetice”, deoarece reducerea
intensității energetice se face prin implementarea măsurilor de
eficientizare a consumului de energie.
Pct. 28.7 de reformulat după cum urmează „Dezvoltarea și
aprofundarea parteneriatelor energetice cu statele membre ale Uniunii
Europene dar și a Comunității Energetice.”, deoarece indicarea expres
a anumitor țări nu este benefică pentru dezvoltarea de parteneriate cu
alte țări.
Capitolul V, subpct. 32.7 Se acceptă.
Considerăm că prevederile de la subpct. 32.7. se suprapun cu
prevederile subpct. 28.5, respectiv propunem excluderea pct. 32.7.
Capitolul VI Nu se acceptă.
Cu referire la titlul, propunem a fi reformulat „Procedurile de Cap VI nu se referă exclusiv la raportare.

29
 raportare”, având în vedere că în partea finală a Strategiei sunt
reflectate aceste aspecte.
Capitolul VI, pct. 34 Se acceptă parțial.
Propunem modificarea pct. 34, conform următorului text: „34. Strategia Se propune următoarea versiune alternativă: „Strategia
securității naționale servește drept bază pentru elaborarea strategiilor servește drept bază pentru elaborarea, completarea sau
de securitate și de apărare, precum și a Strategiilor sectoriale, în cazul modificarea legilor și altor acte normative în domeniul
în care acestea lipsesc, sau actualizarea la zi a documentelor în cauză.” securității și apărării. Totodată, Strategia este un document de
referință pentru elaborarea sau aducerea la zi a strategiilor de
securitate și de apărare sectoriale.”
De ordin general Nu se acceptă.
Sub aspect redacțional, multitudinea termenilor utilizați pe parcursul Elementele de redactare vor fi abordate în cadrul activității
proiectului propus, precum „să călăuzească, paliere, abordare desfășurate de către redactorii specializați.
holistică, a pune capăt, perioadă de volatilitate…”, propunem a fi
revizuiți integral, deoarece induc o neclaritate și pot conduce la diferite
interpretări. Totodată, recomandăm excluderea utilizării pleonasmelor
lingvistice, precum „aderare deplină; amploarea și viteza evoluțiilor”.
Ministerul Afacerilor Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă.
Externe și Integrării La pg.6 alin. 3 se propune înlocuirea sintagmei „dosar important” cu
Europene sintagma „obiectiv important” și completarea frazei „soluționare a
(Nr. DM/2/360/12629 din conflictului transnistrean de cât cea pașnică” cu fraza ”soluționarea
01.11.2023) conflictului transnistrean de cât cea pașnică, prin negocieri”.
Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă.
La pg.6 alin. 3 se vorbește despre extinderea beneficiilor apropierii
Republicii Moldova de UE și pentru cetățenii noștri care locuiesc pe
malul stâng al râului Nistru. Având în vedere că pe acest teritoriu
locuiesc/vor locui/se vor afla, în virtutea diferitor circumstanțe, și
cetățeni străini, se propune: a) completarea cu sintagma “dar și pentru
toți cei ce”, cu următoarea redacție finală: “Dorim să extindem toate
beneficiile apropierii Republicii Moldova de UE și pentru cetățenii
noștri, dar și pentru toți cei care locuiesc pe malul stâng al râului
Nistru” sau b) înlocuirea sintagmei ”cetățenii noștri” cu ”toți locuitorii
regiunii transnistrene”.
Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă.
La pg.7 se propune excluderea sau reformularea propoziției ”În acest
30
scop, ne propunem să acționăm ca stat membru de facto al UE” în
următoarea formulă: „În acest scop, ne propunem să acționăm tot mai
mult ca stat membru de facto al UE”.
Argumentare: Formula dată este una ambițioasă și ar putea să nu
corespundă acțiunilor reale ale Republicii Moldova din cauza resurselor
limitate care vor genera constrângeri. Anticipăm că Republica Moldova
va putea selecta doar acele acțiuni în privința cărora va acționa ca un
stat membru de facto al UE (e.g., detașarea echipelor de salvatori,
participarea la misiunile civile ale UE, alinierea la agenda UE pentru
combaterea schimbărilor climatice). O formulă posibilă ar fi
Viziunea Președintelui Republicii Moldova Se acceptă parțial.
La pg.7, formula ”misiunile civile UE de gestionare a crizelor” urmează Autorul propune următoarea versiune alternativă: „Vom
să fie substituită cu formula ”misiunile și operațiunile UE în cadrul extinde participarea la misiunile și operațiunile UE, pentru a
Politicii de securitate și apărare comune”. contribui la pacea și stabilitatea în vecinătatea Uniunii
Argumentare: UE are atât misiunile cât și operațiunile, atât civile, cât Europene.”
și cele militare. Republica Moldova a participat și și-a exprimat
interesul pentru participare la misiunile și operațiunile militare ale UE
(e.g. Misiunea UE de instruire în Mali, Misiunea UE de parteneriat
militar în Niger, Operațiunea ALTHEA în Bosnia și Herțegovina).
Capitolul II, subpct. 6.7 Se acceptă.
Formula „Aderarea deplină la UE” urmează să fie substituită cu formula
”Aderarea la UE”.
Argumentare: Există o singură procedură de aderare la UE. Nu există
o procedură separată de aderare deplină.
Capitolul III, subpct. 10.1 Se acceptă.
Având în vedere intensificarea competiției între marile puteri,
propunem înlocuirea sintagmelor „contracararea încălzirii globale,
combaterea pandemiilor, lupta împotriva terorismului transnațional” cu
„lupta împotriva încălzirii globale, prevenirea, pregătirea și răspunsul
la pandemii, contracararea terorismului transnațional și ...”.
Capitolul IV, pct. 18 Nu se acceptă.
La punctul privind riscurile la adresa RM accentuăm că un subiect Cap. IV și cap. V cuprind prevederi referitoare la riscurile,
important al dialogului și cooperării în domeniul securității cu UE, SUA amenințările și vulnerabilitățile de tip CBRN, precum și la
și NATO este combaterea amenințărilor chimice, biologice, radiologice direcțiile de acțiune/direcțiile de intervenție și/sau obiectivele
31
și nucleare (CBRN) și proliferării armelor de distrugere în masă generale pentru ameliorarea acestora. În acest context, autorul
(WMD). Acestea au documente de politici dedicate exclusiv gestionării apreciază ca nefiind necesară o completare suplimentară a
problematicii CBRN și WMD și au încurajat și Republica Moldova să Strategiei, având în vedere prevederile deja formulate.
aprobe un asemenea document. Respectiv, a fost elaborat proiectul
Programului național de atenuare a riscurilor CBRN și neproliferare a
WMD. Potrivit legislației naționale privind documentele de politici,
acesta ar trebui să derive din Strategia Securității Naționale și să
contribuie la implementarea acesteia.
În acest sens, se propune următoarea formulă:
„Au crescut riscurile de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear
(CBRN), al proliferării armelor de distrugere în masă (WMD) și
materialelor de producere a acestora. Acestea sunt agravate de
agresiunea declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, încălcarea
angajamentelor asumate în cadrul tratatelor și convențiilor
internaționale în domeniul neproliferării, precum și de progresul
tehnologic. În același context se înscriu diversificarea și multiplicarea
fenomenelor de criză, creșterea pericolului proliferării și comerțului
ilicit cu materiale CBRN, a tehnologiilor, precum și a armamentelor și
mijloacelor letale neconvenționale, accesului neautorizat la acestea.”.
Capitolul IV, subpct. 18.4 Nu se acceptă.
Punctul 18.4. „Atacuri cinetice sau digitale de către actori statali externi Capacitatea de a efectua atacuri pe scară largă și cu impact
asupra infrastructurii critice” de completat sintagma „actori statali” cu semnificativ este mai probabilă în cazul actorilor statali.
”non-statali”.
Capitolul V, pct. 24 Se acceptă parțial.
La p. 24 privind direcțiile de acțiune se propune completarea cu Autorul propune următoarea redacție: „Consolidarea
următorul text: “Consolidarea capacităților naționale pentru atenuarea capacității naționale pentru atenuarea riscurilor chimice,
riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și biologice, radiologice și nucleare și combaterea proliferării
combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și materialelor armelor de distrugere în masă.”
de producere a acestora, dezvoltarea cooperării cu partenerii
internaționali în domeniu”.
Capitolul V, subpct. 28.7 Nu se acceptă.
Se propune completarea listei de țări menționate cu „Turcia”. Autorul a reconsiderat necesitatea listării statelor și propune
următoarea formulă: „Dezvoltarea și aprofundarea

32
 parteneriatelor energetice cu statele membre ale Uniunii
Europene dar și a Comunității Energetice.”
Capitolul V, subpct. 29.1 Se acceptă.
Până în prezent unul din subiectele de discuții cu partenerii străini și în
formatele de negocieri ca și obiectiv al Republicii Moldova pe domeniul
reintegrării era înlocuirea contingentului de pacificare cu o misiune
civilă intonațională fără a fi specificat locul dislocării acesteia. În acest
sens, se propune excluderea sintagmei „de-a lungul liniei
administrative”, terminologia dată neavând o definiție clară chiar și în
actele și documentele juridice ce se referă la conflictul transnistrean și
expunerea punctului în următoarea redacție: ”Acțiuni diplomatice
pentru transformarea mecanismului de pacificare existent într-o
misiune civilă internațională”.
Capitolul V, subpct. 29.2 Se acceptă parțial.
Se propune utilizarea terminologiei deja consacrate în domeniu cum ar Se propune următoarea formulă: „Acțiuni diplomatice în
fi evacuarea armamentului și distrugerii munițiilor, utilizată în actele vederea finalizării procesului de evacuare a munițiilor și/sau
juridice, inclusiv în documente internaționale. Astfel se propune distrugerea după necesitate a acestora sub supraveghere
expunerea acestuia în următoarea redacție: “Acțiuni diplomatice în internațională.”.
vederea finalizării procesului de evacuare a munițiilor și distrugerea
acestora la necesitate”.
Capitolul V, subpct. 29.3 Se acceptă parțial.
Se propune redactarea în următoarea redacție: “Elaborarea și Se propune următoarea formulare alternativă: „ Elaborarea și
implementarea acțiunilor în vederea reglementarii cuprinzătoare a implementarea acțiunilor în vederea reintegrării graduale a
conflictului transnistrean, precum și crearea premiselor de reintegrare regiunii transnistrene în spațiul economic, informațional,
graduală a regiunii transnistrene în spațiul economic, informațional, politic, și social al Republicii Moldova.
politic, social și cultural al Republicii Moldova”.
Argumentare: Una din mesajele constante comunicate de partenerii
externi ține de necesitatea elaborării unei viziuni a Republicii Moldova
cu privire la reglementarea conflictului transnistrean. Conștientizând
sensibilitatea asumării unui astfel de angajament, considerăm, totuși,
important de a include în Strategie o referința la necesitatea viziunii de
reglementare.
Capitolul V, subpct. 33.1 Se acceptă.
Formula „misiunile civile ale Uniunii Europene pentru gestionarea
33
 crizelor” urmează să fie substituită cu formula „misiunile și operațiunile
UE în cadrul Politicii de securitate și apărare comune”.
Capitolul V, subpct. 33.4 Se acceptă.
Sugerăm reformularea punctului după cum urmează „Participarea la
misiunile și operațiunile internaționale de menținere a păcii”.
Banca Națională a Moldovei Capitolul IV, subpct. 26.5 Se acceptă.
(28-01106/6/5805) La subpct. 26.5, acesta ar trebui să reflecte fără ambiguitate instituția
responsabilă de identificarea amenințărilor, inclusiv transfrontaliere, a
tendințelor și tipologiilor de spălare a banilor și finanțării terorismului,
în baza informației financiare recepționate de la entitățile raportoare
potrivit Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului - Serviciul prevenirea și
combaterea spălării banilor. În context, considerăm necesară
evidențierea competențelor de analiză financiară ale acesteia:
”26.5 Întărirea capacității administrative a instituției responsabile de
analiza operațională și strategică a informației financiare și de
combaterea spălării banilor în vederea identificării amenințărilor
transfrontaliere și a fluxurilor financiare aferente crimei organizate”.
De asemenea, având în vedere că autoritatea în cauză nu a fost inclusă
în lista de distribuție, recomandăm consultarea opiniei acesteia pe
marginea proiectului Strategiei.
Capitolul IV, subpct. 26.6 Se acceptă parțial.
Sugerăm completarea subpct. 26.6 din proiectul Strategiei pentru a Se propune următoarea formulă alternativă: „Fortificarea
reflecta și necesitatea îmbunătățirii investigațiilor financiare: ”26.6 instituțiilor responsabile de efectuarea investigațiilor
Întărirea capacităților instituțiilor responsabile de efectuarea financiare, și de confiscarea și recuperarea activelor ilicite,
investigațiilor financiare, precum și de confiscarea și recuperarea precum și întărirea procedurilor de urmărire, înghețare și
activelor ilicite”. confiscare.”
Această măsură rezultă din recomandarea Comitetului MONEYVAL
care remarcă că este necesară o îmbunătățire a resurselor și capacităților
naționale de efectuare a investigațiilor financiare și de utilizare mai
eficientă a informațiilor financiare diseminate de Serviciul prevenirea și
combaterea spălării banilor (experți financiari, contabili criminaliști,
echipament și soluții IT).

34
 De ordin general
Propunem introducerea unor măsuri noi orientate spre protejarea
sistemului financiar împotriva imixtiunilor externe, precum și creșterea
rapidității urmării penale a cazurilor aferente crimei organizate,
economice și corupției:
• Protejarea sistemului financiar de fluxurile financiare ilicite care vin
să exploateze și submineze interesele Republicii Moldova și ale statului
de drept, precum și îmbunătățirea transparenței activelor financiare;
• Consolidarea regimului de sancțiuni financiare care au scopul
minimizării impactului influențelor externe și corupției interne;
• Îmbunătățirea calității și reducerea duratei urmăririi penale a
cazurilor care implică crima organizată, crimele economice și corupția;
• Creșterea nivelului de conștientizare în rândul mediului de afaceri
privind riscurile de implicare (involuntară) și facilitare a activităților
ilicite ale grupurilor criminale.
Ministerul Infrastructurii și De ordin general
Dezvoltării Regionale În vederea asigurării categoriei documentului respectiv și prin prisma
(Nr.04-5510 din 31.10.2023) art.6 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, se impune
stabilirea tipului actului normativ prin care se propune a fi aprobat
proiectul Strategiei. Mai mult ca atât, considerând cele enunțate la art.24
alin.(5) al aceleași legi și reieșind din faptul că documentul dat trasează
un șir de priorități, care urmează a fi implementate de diverși subiecți,
propunem aprobarea prezentului document de politici de către
Parlament.
De ordin general
Proiectul Strategiei nu este raliat ca structură și conținut la exigențele
naționale cu privire la standardele și recomandările aferente procesului
de planificare strategică și cerințele statuate în Regulamentul cu privire
la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și
evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.386/2020, document asumat în temeiul art.24 alin.(3) din
Legea nr.100/2017, pentru sistematizarea procesului de elaborare,
aprobare, implementare, monitorizare și evaluare a documentelor de
politici publice și stabilirea reperelor metodologice întru îmbunătățirea
35
Se acceptă.
Propunerile sunt acceptate în totalitate, cu excepția următoarei,
care a fost reformulată dar păstrează sensul: „Perfecționarea
mecanismelor pentru protejarea sistemului financiar de
fluxurile financiare ilicite care vin sa exploateze și submineze
statul de drept și ordinea constituțională.”
Nu se acceptă.
Având în vedere că Strategia presupune implicarea în
implementare inclusiv a unor autorități administrative care nu
se află în subordinea Guvernului, proiectul Strategiei urmează
a fi aprobat de către Parlament, după cum este menționat în
alin. (5), art. 24, Legea nr. 100/2017 cu privire la actele
normative.
Nu se acceptă.
Autorul a elaborat proiectul Strategiei în conformitate cu
prevederile art. 364 din Legea nr. 345/2003, care detaliază
elementele constitutive ale Strategiei securității naționale. În
acest sens, proiectul include elementele necesare, conform
legislației menționate. Pe partea ce ține de aplicarea
prevederilor HG nr. 386/2020 în privința Strategiei securității
naționale, subliniem că conform pct. 3 al HG nr. 386/2020,
prevederile acestei hotărâri se referă la documentele de politici
publice și documentele de planificare a politicilor publice
calității și conținutului documentelor de politici publice la toate
nivelurile. Prin urmare, întru clarificarea statutului documentului în
cauză și asigurarea unei înțelegeri și aplicări mai bune a prevederilor
acestuia, recomandăm modificarea conținutului documentului prin
prisma pct.8 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea,
aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de
politici publice.
De ordin general
Întru asigurarea continuității și sinergiei intervențiilor și evitării
suprapunerii cu alte documente de politici, opinăm asupra necesității
integrării și corelării proiectului cu Strategia națională de dezvoltare
„Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022 -
document național de viziune strategică pe termen lung, care potrivit
capitolului 8, servește drept reper pentru toate strategiile și programele
sectoriale, atât la scară națională, cât și la scară regională și locală. Mai
mult decât atât, acesta a fost elaborat ținând cont de noile realități
economice, demografice, sociale și de securitate a țării, pentru o
adaptare mai bună la noile realități și catalizare a procesului de
dezvoltare prin valorificarea oportunităților și prevenirea riscurilor.
Capitolul V
Relevăm asupra necesității ajustării capitolul V al proiectului pentru a
include obiective specifice formulate după principiul SMART (simple,
măsurabile, accesibile, realiste și determinate în timp), ceea ce va
exprima nivelul de performanță care urmează a fi atins prin
implementarea proiectului Strategiei. Or, în varianta actuală, acestea
reprezintă o listare a rezultatelor care posibil vor fi atinse ca urmare a
implementării intervenției de politici, fapt irelevant pentru un document
de politici.
36
elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale
subordonate Guvernului.
De concretizare.
Strategia securității naționale nu vine să substituie obiectivele
generale și direcțiile prioritare stabilite de către Strategia
națională de dezvoltare, ci să prioritizeze anumite intervenții
din punct de vedere a asigurării securității naționale.
Nu se acceptă.
În sensul prezentei strategii, cap. V stabilește obiectivele
generale pe domeniu/subdomeniu de activitate, care urmează
a fi preluate și transpuse de către autoritățile și instituțiile
naționale în documentele de politici sectoriale.
Prin prisma Ghidului metodologic privind integrarea
prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare în documentele
de planificare și documentele de politici publice la nivel
național, obiectivele generale nu sunt măsurabile, fiind
formulate astfel încât să prezinte rezultatul așteptat pe
domeniu/subdomeniu de activitate. Implementarea
obiectivului general va fi operaționalizată prin obiective
specifice, formulate în baza principiului SMART, în
documentele de politici sectoriale care rezultă din Strategia
securității naționale.
 Capitolul V Se acceptă parțial.
- acțiunea nr.25 urmează a fi completată cu acțiunea 25.10, ,,Elaborarea Propunerea 27.4. se acceptă în formula respectivă: „
și aprobarea secțiunilor specializate ale Planului de Amenajare a Modernizarea amplă a infrastructurii rutiere în vederea
Teritoriului Național (PATN)”, care presupune formularea secțiunilor sporirii vitezei medii de circulație a transportului rutier de
,,Protecția civilă” și „Infrastructura teritorială de apărare națională”; mărfuri și persoane, în condiții de siguranță.”
- acțiunea nr.27 urmează a fi completată cu acțiunea 27.6, ,,Elaborarea Celelalte propuneri, având în vedere specificul acestora, se
și aprobarea secțiunilor specializate ale Planului de Amenajare a consideră oportune de abordat în documentele de politici
Teritoriului Național (PATN)”, care presupune formularea secțiunilor publice care rezultă din Strategia securității naționale, în
„Infrastructura rutieră, feroviară, aeriană și navală” și „Aprovizionarea procesul de ajustare a cadrului normativ național prevăzut ca
cu apă și sanitație”; urmare a aprobării Strategiei securității naționale.
- acțiunea nr.27.4 urmează a fi expusă prin redacția ,,Modernizarea
amplă a infrastructurii rutiere în vederea sporirii vitezei medii de
circulație a transportului rutier de mărfuri și persoane, în condiții de
siguranță”;
- acțiunea nr.28 urmează a fi completată cu acțiunea 28.8, ,,Elaborarea
și aprobarea secțiunii specializate a Planului de Amenajare a
Teritoriului Național (PATN)”, care presupune formularea secțiunii
,,Infrastructura energetică (gaze naturale, rurale termice, rețele electrice
(inclusive parcuri eoliene și fotovoltaice)) și comunicații electronice”;
- acțiunea nr.31 urmează a fi completată cu acțiunea 31.6, ,,Elaborarea
și aprobarea secțiunii specializate a Planului de Amenajare a
Teritoriului Național (PATN)”, care presupune formularea secțiunii
,,Zone destinate agriculturii”;
- acțiunea nr.32 urmează a fi completată cu acțiunea 32.10, ,,Elaborarea
și aprobarea secțiunii specializate a Planului de Amenajare a
Teritoriului Național (PATN)” care presupune formularea secțiunilor
,,Zone protejate, zone cu resurse naturale și zone silvice” și ,,Zone de
risc”
Ministerul Mediului Capitolul III, subpct. 11.1 Nu se acceptă.
(Nr. 02-05/2464 din Pentru a disipa orice ambiguitate a sensului, propunem substituirea Nu a fost expus raționamentul operării modificării respective.
27.10.2023) cuvântului „invazia” cu „invadarea”.
Capitolul IV, pct. 18 Nu se acceptă.
Se propune completarea cu „Riscurile climatice, provocate de Autorul consideră că inclusiv cap. III, subpct. 10.3. și cap. IV,
fenomenul schimbărilor climatice, periclitează progresiv dimensiunile subpct.17.6, abordează problemele asociate cu schimbările

37
de securitate, prejudiciind sănătatea populației, mediul, sectorul climatice, într-o manieră suficientă, pentru a evidenția
agricol, energetic, forestier, de transport, al resurselor de apa, în prioritatea redresării problemei în cauză.
consecință economia națională a Republicii Moldova.
De ordin general Se acceptă parțial.
Se propune completarea Strategiei cu următoarele riscuri, amenințări, „Capacitatea redusă de gestionare a deșeurilor, degradarea
vulnerabilități: calității și poluarea continuă a resurselor de apă, reziliența
„Riscuri și amenințări: scăzută la schimbările climatice” urmează să fie incluse în cap.
- penurie de apă potabilă, diminuarea critică a resurselor naturale, IV al Strategiei. Unele dintre riscurile, amenințările și
degradarea solurilor, afectarea sănătății oamenilor, pe fonul infestării vulnerabilitățile propuse sunt deja abordate în Strategie, dar
aerului si solului; sub alte formulări. Cele care nu au fost luate în considerare
- schimbările climatice / fenomenul încălzirii globale, transformări sunt considerate prea detaliate pentru a fi integrate direct în
structurale ale mediului: inundații, seceta, deșertificare, temperaturi și Strategia curentă, fiind mai potrivite pentru documentele de
precipitații extreme, hazarduri naturale; politici care decurg din Strategia securității naționale.
- catastrofe industriale;
- importul camuflat al deșeurilor, inclusiv periculoase pentru sănătatea
umană.;
„Vulnerabilități în domeniul mediului:
- lipsa laboratoarelor mobile (de colectare si analiza a probelor de
aer/apa/sol);
- dezechilibrul ecosistemelor, braconajul, reziliența scăzută la
schimbările climatice, ce afectează biodiversitatea;
diminuarea / afectarea fondului forestier, cu impact negativ asupra
calității aerului si asupra proceselor hidro-meteorlogice (seceta);
- construcțiile ilegale în fondul forestier și în afara fondului forestier
(spații verzi);
- capacitatea redusă de gestionare a deșeurilor, producerea înalta a
deșeurilor în ZEL-uri, lipsa în mai multe localități mari a stațiilor de
epurare a apelor uzate si a stațiilor de preepurare a apelor uzate
industriale , deversări de ape uzate în apele de suprafață, în sol;
- managementul neadecvat al resurselor minerale utile, în special în
zonele cu pericol de alunecări de teren;
- reziliența scăzută la schimbările climatice a sectoarelor economiei
naționale (agricultura, managementul resurselor de apă, sănătatea,
sectorul forestier, energetic și transport);
- degradarea calității apelor și poluarea continuă a resurselor de apa
38
de suprafață și subterane, in special cu deșeuri organice si metale grele,
micro-poluanți din deversările industriale și menajere care au fost
tratate numai parțial sau deloc, cu pesticide și nitrați proveniți din
scurgerile de pe terenurile agricole și cu alte substanțe chimice
periculoase provenite din activitatea economică, din zonele de
depozitare a deșeurilor solide, din inundații, ș.a;
- degradarea calității aerului în special în orașele mari, cauzata de
emisiile de poluanți provenite de la transport, activitățile industriale și
economice;
- degradarea continuă a solurilor cauzată de gestionarea defectuoasă,
dezechilibrată și inadecvată a resurselor de sol, de utilizarea practicilor
agricole inadecvate, de folosirea în exces a îngrășămintelor și
pesticidelor în agriculturi;
- intensificarea proceselor de pierdere și degradare a biodiversității și
a ecosistemelor naturale cauzata de valorificarea, exploatarea ilegală
și irațională a acestora (tăierile ilicite de păduri si vegetație forestieră,
braconajul cinegetic și piscicol, pășunatul ilegal și neorganizat,
colectarea și comercializarea ilicită a produselor naturii);
- managementul neadecvat al deșeurilor și al substanțelor chimice;
- gestionarea defectuoasă și supraexploatarea resurselor naturale
contribuie la crearea deficitului de mijloace sau resurse precum teren
arabil, apă, flora și fauna, resurse forestiere, resurse minerale utile,
resurse piscicole și cinegetice;
- nivelul redus de conștientizare și educație ecologica a populației. În
societate nu este percepută cultura aprecierii și protecției mediului
înconjurător, iar masurile întreprinse de autorități și instituțiile
educaționale în acest sens sunt insuficiente.;
„Vulnerabilități în domeniul riscurilor chimice, biologice, radiologice
și nucleare (CBRN):
- lipsa capacități de reziliență față de riscul chimic/ radiologic
(adăposturi de protecție civila nepregătite);
- capacitatea redusă de reacție în cazul unui incident nuclear, chimic,
biologic sau radiologic se datorează subfinanțării planurilor de
prevenire, pregătire și management al urgențelor CBRN, nivelului slab
de pregătire și al culturii securității fizice nucleare al personalului
39
 încadrat în activități cu material nucleare și radioactive sau a societății
civile, precum și numărului insuficient de resurse umane disponibil
pentru gestionarea consecințelor acestora;
- capacitățile tehnice insuficiente pe dimensiunea detectării, prevenirii,
răspunsului, expertizei criminalistice și investigării în legătura cu
evenimentele, traficul ilicit, situații de urgentă, crize și situații
excepționale conexe CBRN, generează riscul incapacității de prevenire,
combatere și identificare a fenomenelor de interes CBRN;
- lipsa controlului organelor constituționale ale RM asupra segmentului
transnistrean diminuează din capacitățile de reziliență în regiune, iar
accesul limitat către întreprinderile ce dețin substanțe CBRN în scopul
inventarierii și inspecțiilor de rigoare, generează riscul de apariție a
unor crize ecologice necontrolate în regiune;
- număr insuficient de resurse umane instruite în domeniul CBRN,
precum și nesoluționarea problemei substanțelor CBRN ramase
nesupravegheate din perioada sovietică și procesul dificil de acreditare
a laboratoarelor specializate.”
Ministerul Dezvoltării De ordin general. Se acceptă parțial.
Economice și Digitalizării Analizând proiectul Strategiei securității naționale a Republicii Autorul a elaborat proiectul Strategiei în conformitate cu
( Nr.03-3371 din 01.11.2023) Moldova, prin prisma prevederilor Regulamentului cu privire la prevederile art. 364 din Legea nr. 345/2003, care detaliază
planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și elementele constitutive ale Strategiei securității naționale. În
evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea acest sens, proiectul include elementele necesare, conform
Guvernului nr. 386/2020 și a rigorilor de elaborare a proiectelor de legislației menționate. Pe partea ce ține de aplicarea
documente de politici publice specificate în Ghidul metodologic privind prevederilor HG nr. 386/2020 în privința Strategiei securității
integrarea prevederilor Strategiei Naționale de Dezvoltare în naționale, subliniem că conform pct. 3 al HG nr. 386/2020,
documentele de planificare și documentele de politici publice la nivel prevederile acestei hotărâri se referă la documentele de politici
Național, aprobat prin ordinul Secretarului General al Guvernului nr. publice și documentele de planificare a politicilor publice
65/2021, constatăm următoarele. elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale
- Nu a fost descrisă legătura cu Strategia națională de dezvoltare 2030 subordonate Guvernului.
(SND) precum și nu se prezintă cum elaborarea documentului propus În sensul prezentei strategii, cap. V stabilește obiectivele
asigură atingerea obiectivelor stabilite în SND. generale pe domeniu/subdomeniu de activitate, care urmează
- În document sunt descrise direcțiile de acțiune, însă acestea trebuie a fi preluate și transpuse de către autoritățile și instituțiile
revăzute și formulate sub aspectul de obiective generale, prin prisma naționale în documentele de politici sectoriale.
prevederilor pct.8 din Hotărârea Guvernului nr. 386/2020. Prin prisma Ghidului metodologic privind integrarea
- De asemenea, nu este menționat dacă Strategia corelează cu anumite prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare în documentele
40
documente de planificare, documente de politici publice deja elaborate,
sau angajamente internaționale.
- Urmează a fi stabilită perioada planificată pentru implementarea
Strategiei.
- Lipsesc procedurile de monitorizare, evaluare și raportare.
Cap.V, subpct. 30.3
Se propune completarea punctului 30.3 „Modernizarea bazei tehnice IT
a instituțiilor publice” cu textul „și asigurarea aplicării standardelor de
securitate cibernetică în cadrul dezvoltării și/sau procurării software și
hardware, precum și a securității lanțului de aprovizionare”.
Cap.V, subpct. 30.5
Se propune de revăzut punctul prin prisma promovării culturii de
securitate, a incluziunii și creșterii rezilienței cibernetice a societății prin
educație, precum și a oportunităților de dezvoltare a capacităților
41
de planificare și documentele de politici publice la nivel
național, obiectivele generale nu sunt măsurabile, fiind
formulate astfel încât să prezinte rezultatul așteptat pe
domeniu/subdomeniu de activitate. Implementarea
obiectivului general va fi operaționalizată prin obiective
specifice, formulate în baza principiului SMART, în
documentele de politici sectoriale care rezultă din Strategia
securității naționale.
Funcțional, Consiliul Suprem de Securitate, în calitate de
organ consultativ, va continua să-și exercite funcțiile de bază
stabilite prin prisma DP nr. 58/2021. În acest sens, Consiliul
Suprem de Securitate, prin intermediul Serviciului Consiliului
Suprem de Securitate, va asigura consolidarea raportului cu
privire la implementarea Strategiei securității naționale, în
baza informațiilor recepționate de la autoritățile și instituțiile
naționale responsabile. Remiterea raportului în adresa
Parlamentului spre informare va fi efectuată de către
Secretarul Consiliului Suprem de Securitate. Raportul va
constitui obiectul dezbaterii în cadrul ședințelor Consiliului
Suprem de Securitate. Termenele de raportare urmează a fi
stabilite în dependență de necesitățile de informare identificate
de către membrii Consiliului de Securitate.
Urmează a fi expres indicat termenul de 6 ani a Strategiei
securității naționale.
Se acceptă parțial.
Se propune următoarea redacție: „ Modernizarea bazei tehnice
IT a instituțiilor publice, introducerea sistemului de
verificarea biometrică a identității potrivit standardelor
Europene și implementarea proceselor de protecție și
securitate a datelor.”
Se acceptă parțial.
Se propune următoarea formulă: „Fără a dezvălui informații cu
accesibilitate limitată, acțiunile în vederea asigurării securității
și rezilienței naționale trebuie să fie însoțite de campanii de
resurselor umane în domeniul securității cibernetice. Astfel, considerăm
oportun de a sublinia, pe lângă organizarea instruirilor la nivelul
autorităților administrației publice și instituțiilor de învățământ,
încurajarea educației în domeniul securității cibernetice în baza
principiilor incluziunii și echilibrului de gen, astfel încât să se asigure
oportunități de afirmare și categoriilor subreprezentate. Subliniem că
lipsa resurselor umane cu calificări adecvate în domeniul securității
cibernetice constituie o preocupare majoră și este esențial de abordat
această problemă cu viziune pe termen lung.
Cap.V, subpct. 30.6
Se propune formula: „Organizarea exercițiilor de securitate cibernetică
la nivel național și sectorial și găzduirea/participarea la exerciții
internaționale de apărare cibernetică.” O oportunitate semnificativă în
acest sens pentru Republica Moldova ar fi participarea la exercițiile
internaționale de securitate cibernetică Locked Shields, organizate anual
de Centrul Cooperativ de Excelență pentru Apărare Cibernetică NATO
(CCDCOE), exercițiu la care pot participa statele membre și non-
membre NATO.
Cap.V, subpct. 30.7.
„Aprofundarea dialogului și a cooperării în domeniul cibernetic cu
Uniunea Europeană”, urmează a fi revăzut prin includerea sintagmei „și
partenerii de dezvoltare”. Subliniem faptul că principalii donatori în
domeniul de securitate cibernetică din Republica Moldova sunt UE și
USAID. Totodată, statul nostru beneficiază de un suport important din
partea Guvernului Marii Britanii, precum și de perspectiva aprofundării
cooperării cu Regatul Unit.
Cap.V, subpct. 30.8.
„Participarea și/sau alinierea la normele UE în domeniul reglementării
tehnologiilor transformative.”, se propune substituirea termenului
„transformative” cu noțiunea de specialitate „emergente și disruptive”.
De asemenea, punctul în cauză poate fi completat printr-o referință la
armonizarea cadrului normativ național la prevederile legislației
europene în domeniul securității cibernetice.
42
comunicare cu publicul, care să explice în mod facil și pe
înțelesul tuturor raționamentul acțiunilor, amenințările sau
riscurile care sunt contracarate, rezultatele intermediare sau
rezultatele scontate la final de acțiune ori la finalul unei serii
de măsuri întreprinse. Aceste campanii de comunicare trebuie
să aibă caracter continuu în timp, cu scopul final de a stimula
o cultură de securitate în Republic Moldova atât în instituții
publice cât și în societatea civilă.”
Nu se acceptă.
Autorul recunoaște importanța implementării acțiunilor
menționate. Cu toate acestea, autorul consideră că propunerea
este prea specifică și că ar trebui identificate modalități de
integrare a acesteia în procesul de ajustare a cadrului normativ
existent sau în elaborarea cadrului normativ care va urma să
fie aprobat după adoptarea Strategiei securității naționale.
Aceasta ar urma să se realizeze prin intermediul unui Grup de
lucru dedicat, care va fi stabilit în acest scop, având ca obiectiv
operaționalizarea Strategiei.
Nu se acceptă.
În prezent, există un potențial semnificativ în aprofundarea
colaborării noastre în domeniul cibernetic cu Uniunea
Europeană, însă acest potențial nu este valorificat la maxim.
Este imperios să formulăm și să orientăm acest demers în mod
specific pentru a obține avantaje concrete și pentru a valorifica
pe deplin oportunitățile existente cu UE.
Nu se acceptă.
Tehnologii transformative" poate fi o sintagmă mai
cuprinzătoare, care include nu doar tehnologiile emergente și
disruptive, ci și acele tehnologii care schimbă fundamental
paradigmele existente în moduri pozitive și sustenabile.
Această abordare poate permite o mai mare flexibilitate în
evaluarea și adoptarea noilor tehnologii.
Ministerul Agriculturii și Lipsa obiecțiilor și propunerilor.
Industriei Alimentare
(Nr. 21-03/3354 din
24.10.2023)
Ministerul Culturii Lipsa obiecțiilor și propunerilor.
(Nr. 07-07/2896 din
27.10.2023)
Ministerul Educației și Lipsa obiecțiilor și propunerilor.
Cercetării
(Nr. 07-07/5855 din
03.11.2023)

43