Cursul: II Data:

Tema: Formarea statelor medievale românești

Statele medievale românești (Transilvania, Moldova, Țara Românească, Dobrogea) s-au format aproape
comcomitent, între secolele XII-XIV,prin unificarea formațiunilor politice prestatale/autonomiilor locale
(cnezate, voievodate, țări, codri, câmpuri). Unificarea formațiunilor locale ale românilor a avut loc într-un
context internațional dominat de:
- invaziile popoarelor venite dinspre Asia (mongolii, tătarii)
- încercarea statelor europene vecine, în special Regatul Ungariei de a limita pagubele produse de aceste
invazii.

1. Formarea Transilvaniei - 2 etape:

a) prima etapă s-a desfășurat între secolele IX - XI - este vorba despre afirmarea formatiunilor politice
prestatale din interiorul arcului carpatic:
- secolul al IX-lea - voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut, atestate documentar în cronica notarului
Anonymus al regelui maghiar Bela al IVlea, intitulată Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor.
- secolul al XI Lea - sunt atestate alte doua voievodate, cele ale lui Gyla și Ahtum, în Legenda Sfântului
Gerard.
* vezi harta anexata cu dispunerea voievodatelor
b) a doua etapa s-a desfășurat între secolele XI-XIII - etapa cuceririi și organizării Transilvaniei după modelul
maghiar. Ungaria a încercat sa impună aici o forma de organizare politica proprie, preluată din Occidentul
feudal - principatul (în anul 1111 este menționat "Mercurius, princeps Ultrasilvanus" ). Acest lucru nu reușește,
Transilvania păstrând o forma de organizare politică autohtonă, voievodatul. În 1176 este menționat primul
voievod, Leustachius.
Pe teritoriul Transilvaniei, fiecare populație a avut propriile forme de organizare :
-maghiarii s-au organizat în comitate;
-secuii (populație de origine asiatică, așezată de Ungaria în estul Transilvaniei, în scop de apărare) s-au
organizat în scaune;
-sașii (populație de origine germană, așezată de Ungaria in sud-estul Transilvaniei pentru a construi cetăți
fortificate) s-au organizat în scaune și districte.
-românii și-au păstrat autonomia în zonele depresionare, de graniță, așa-numitele 'țări ":Țara Hațegului, Țara
Făgărașului, Țara Maramureșului.

La sfârșitul secolului al XIII lea și în secolul al XIV lea, o serie de acte ale regilor Ungariei au diminuat
autonomia românilor, conditionand calitatea nobiliară de apartenența la credința catolică. Prin urmare, nobilii
români au urmat trei căi:
- au trecut la catolicism, astfel maghiarizandu-se(este cazul familiei Corvineștilor)
- au rămas ortodocși, renunțând la statutul de nobil
- au trecut munții, contribuind la formarea statelor medievale din spațiul extracarpatic.