1.

Atmosfera reprezinta patura de gaze si particule aflate in suspensie care inconjoara

pamantul
2. Troposfera
 Este partea inferioara a atmosferiei care vine in contact cu suprafata pamantului
 Este partea cea mai densa
 Contine cantitati semnificative de vapori de apa ce absorb radiatiile solare
 Pe masura ce creste altitudinea, capacitatea de a retine caldura scade
 Este sediul formarii principalelor fenomene meteorologice
3. Stratosfera
 Continua troposfera si se extinde pana la 50 de km de la suprafata pamantului
 Turbulentele sunt mai diminuate
 Temperatura creste cu altitudinea pana la -3
 Aici se afla patura de ozon stratosferic cu rol in absorbtie si de a reduce semnificativ
cantitatea de radiatii UV
 La nivelul partii superioare se gaseste prima centura de radiatii
4. Mezosfera
 Se intinde de la stratosfera inca 85 km
 Temperatura scade pana la -95
 Mezopauza o separa de termosfera
5. Termosfera
 Se intinde pana la 400-800 km de sol
 Temperatura creste pana la 1725
 Partea superioara, ionosfera prezinta fenomenul de aurora polara
6. Presiunea paritala a unui gaz scade/ creste prin scaderea/cresterea concentratiei gazului
sau a preiunii atmosferice conform:
PRESIUNEA PARȚIALĂ = (CONCENTRAȚIA GAZULUI X PRESIUNEA ATMOSFERICĂ)/ 100
7. Scaderea oxigenului
 PP scade prin scaderea concentratiei
 PP scade prin scaderea presiunii atmosferice
 PP creste prin cresterea presiunii atmosferice
 Tolerata pana la 16-17%
 Sub 16%: hipoxie
 Sub 6%: deces
 Altitudine mai mare de 1500: determina simptomele bolii de altitudine
 Boala de munte acuta: cea mai comuna boala la altitudini mai mici de 2000m
 Edem pulmonar: peste 2700
8. Clasificarea poluantilor
 Aerosoli= amestec de compusi organici si anorganici sub forma de vapori/gaze
 Efecte asupra corpului: toxice/ cancerigene/ iritante/ elergizante/ fibrozante
 Surse: gaze de esapament/fumat
 Praful reprezintă fracțiunea solidă a aerosolilor, care a sedimentat.
 Fumul reprezintă un amestec de particule solide, lichide și gaze, rezultat în urma
combustiilor.
 Praful reprezintă fracțiunea solidă a aerosolilor, care a sedimentat. Fumul reprezintă un
amestec de particule solide, lichide și gaze, rezultat în urma combustiilor. Particule solide
reprezintă particulele foarte mici, care adsorb la suprafața lor apa, substanțe în stare
gazoasă și metale grele
 particule cu diametrul cuprins între 100-10 µm: sedimentează, se depun pe suprafețe, nu
difuzează în aer, nu sunt respirabile și se rețin în nazo-faringe și trahee.
 particule cu diametrul sub 10 µm: difuzează puțin în aer, sedimentează în aer imobil, sunt
respirabile, sunt reținute la diferite nivele în arborele respirator, în funcție de diametru.
 Particulele cu diametrul de 2,5 µm sau mai mic: au cea mai mare agresivitate și ajung la
nivel alveolar.
 Particule cu diametrul cuprins între 0,1-0,001µm: nu sedimentează, au mișcări de tip
brownian, se deplasează prin ciocnire și sunt eliminate cu aerul expirat.
9. Principala cale de contaminare cu aeromicroflora este calea respiratorie germenii
producând boli infecto-contagioase
 Bolile infecțioase ale copilăriei: rujeola, rubeola, varicela, parotidita epidemică,
scarlatina, tusea convulsivă;
 Boli virale: gripa, adenoviroze, herpesul, mononucleoza infecțioasă, psitacoza;
 Boli bacteriene: tuberculoza, meningita epidemică;
 Micoze respiratorii: micoplasmoza, candidoza, pneumonia cu pneumocistis carini
 Prezenta germenilor in mezofilii poate duce si la suprainfectarea plagilor
10. Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor
 Prezenta suportului nutritiv
 Aport de oxigen
 Temperatura si umiditate
 Absenta elementelor toxice
 Lipsa concurentelor microbiene a germenilor
 Capacitatea de supravietuire a microogranizmelor

11. Nevoile fiziologice de apa

  Necesarul: 2500 ml/24 ore
 Pe cale exogena: 1500
 Prin alimente: 650
 Pe cale endogena: 350
12. Pierderi de apa
 Renal: 1500 ml
 Piele: 500
 Plaman: 350
 Intestinal: 150
13. Nevoi igienice si menajere
 3 l pentru spalatul mainilor
 25 l pentru un dus
 250 l pentru o baie
 Menajer: 40-280 l/zi/persoana
 Nevoi urbanistice: 25-60l/persoana (salubirtate/spatii verzi)
14. Surse de apa terestre
 Categoria I: in alimentarea publica, piscine, 55% din lungimea raurilor
 Categoria II: in idustrie, agrement, 25%
 Categoria III: in irigare, hidrocentrale, 8%
 Categoria IV: ape degradate fara fauna, 12%
15. Autoepurarea apei:
 Mecanisme fizice:
 Dilutia= reduce puloantii chimici solubili
 Sedimentarea= cand poluantii sunt insolubili in apa ( temperatura apei, adancimea,
viteza de curgere)
 Radiatiile UV= reduc incarcatura microbiologica. Invers proportionala cu gradul de
turbiditate al apei
 Temperatura apei influenteaza incarcatura germenilor din apa
 Mecanisme chimice: reactii de oxidare, reducere, precipiatare, absorbtie care scad
concentratia poluantilor
 Mecanisme biologice
 Anatagonism intre flora microbiana a apei si adaugata
 Actiune bacteriovora a organismelor acvatice actiunea litica a bacteriofagilor
 Descompunerea substantelor organice prin procese aerobe/anaerobe

16. Boli transmise pe cale hidrica

 Hepatita virala: virusul A si E
 Polimielita: polivirus hominis tip 1,2,3
 Cherato conjunctivita epidemica/conjuctivita de bazin : proudsa de adenovirusuri in
bazinele de inot
 Distrofia endemica tireopata: carenta de iod
 Caria dentara:
 Produsa de deficitul de fluor
 Rol carioprofilactic
 Efectul cario profilatictic al fluorului este determinat de
 Reactia cu hidroxiapatita din smalt
 Efectul bacteriostatic si bactericid impotriva microorganismelor acidofile
 Efectul antienzimatic fata de enolaze/fosfataze care formeaza azici organici
 Fluoroza
 Provocata de o intoxicatie cronica cu fluor
 de origine hidrotelurica
 la concentratii peste 1,5-2mg/l: apar pete albe sidefii care apoi se coloreaza in maron,
devin friabili ajungand pana la edentatie
 la concentratie peste 5 mg/l: apare osteofluoroza asimptomatica
 la concentratie peste 10mg/l: se intaleaza osteofluroza simptomatica concomitent
apar si calcifieri la nivelul ligamentelor
 la conc peste 20 mg/l: osteofluroza anchilozanta doar la animale
 Intoxicatia cu nitrati
 Compusi azotati foarte usor levigabili rezultati prin descompunerea substantelor
organice proteice
 Toxicitatea nu se reduce prin fierberea apei
 Apare frecvent la nou nascuti, sugari si copii mici deoarece
Hemoglobina de tip fetal se oxideaza mai usor in prezenta nitritilor
Nevoile fiziologice de apa ale sugarului sunt mai mari
Produsele lactate pot contine germeni reducatori
Tulburarile gastro intestinale favorizeaza ascensiunea florei intestinale
Focare infectioase extraintestinale favorizeaza insamantarea descendenta cu flora
reducatoare
 Boala albastra de fantana
 Evolutia foarte rapida in cazul sugarilor
 Principale simptome: colici, ameteli, dureri de cap, greata

17. Modificari ale conditiilor organoleptice

  Gust fad prin scaderea cantitatii de oxigen
 Gust salciu in ape cu duritate mare
 Gust metalic prin exces de saruri de fier
 Gustul amar prin prezenta sarurilor de magneziu in exces
 Poluarea fecala determina un gust dulceag
 Miros de mucegai in eutrofizarea apei
18. Undele radio
 Domeniul de frecventa intre zeci si hertzi pana la un gigahertz
 In transmiterile radio si TV
 unde lungi (2 Km-600 m)
 unde medii (600-100 m)
 unde scurte (100-10 m)
 unde ultrascurte (10 m-1cm)
19. Microundele: lungimea de unde este cuprinsa intre 30 cm si 1mm. In sisteme de
telecomunicatii, cercetare, domeniul casnic
20. Radiatiile Hertziene
 Se mai numesc unde radio
 Se propaga in linie dreapta si cu viteza finita
 Are proprietatea de a se reflecta cand intalnesc obiecte sau obstacole
 Utilizate in detectarea si determinarea pozitiei unui obiect in zbor
 Radiatii neionizate: radiatii electromagnetice+ultrasunete
21. Radiatii luminoase
 Reprezinta lumina pe care retina o sesizeaza
 Radiatiile vizibile se produc prin saltul electronilor de pe o orbita mai inalta pe una mai
apropiata de nucleu
 Surse naturale: soarele
 Surse artificicale: lumina incandescenta/ fluorescenta/ temp peste 600
 In conditiile expunerii la un nivel de iluminare necorespunzator apare afectarea functiei
vizuale
 Iluminat insuficient : Miopia și instalarea fenomenului de prezbiopie mai devreme
 Iluminat excesiv: fototraumatismul retinian si retina actinica
 Proximometria determină punctul proxim al vederii clare
 Dacă analizatorul vizual este solicitat excesiv, crește distanța necesară perceperii clare a
imaginilor
 Prezbiopia reprezintă scăderea fiziologică a acuității vizuale cu vârsta

22. Radiatiile UV
  Invizibile pentru ochiul uman
 Se produc prin saltul electronilo de pe o orbita mai inalta pe una mai apropiata de nucleu
 RUV - A 400 - 315 nm (lumina neagră): efect pigmentogen
 RUV - B 315 -280 nm, efect eritematogen
 RUV - C 280 -100 nm, efect bactericid
 Radiațiile sub 190 nm sunt cele absorbite de aer și în principiu nu au efecte biologice.
 Surse naturale: soare emite UV a caror intesnsitate depinde de grosimea statului de ozon
startosferic, altitudine, latitudine, fenomene meteorologice 0
 Antropice: sisteme de iluminat cu becuri fluoroscente, aparate de sudura, lampi
ultraviolete, laseri
 Proprietati
Capacitatea de penetrare:
RUV-A pot ajunge la nivelul dermului unde pot inhiba activitatea celulelor
imunocompetente
RUV-B au o capacitate de penetrare mult mai redusă.
Acțiunea bactericidă
Acțiunea fotochimică
23. Radiatiile ionizante
 radiatii cu proprietatea de a ioniza materia asupra careia actioneaza
 Clasificare
 Radiatii electromagnetice fotonice
Gamma: emise de nucleii atomilor
Rontgen: emise de acceleratori de electroni si de instalatii radiologice
 Corpsuculare
Radiaţia α: formată din 2 protoni şi 2 neutroni
Radiaţia β: formată din fluxuri de electroni
Fluxurile de neutroni
Fluxurile de protoni: nu produc ionizare directă
 Caracteristici
 Capacitatea de penetrare: electromagneticele au o capacitate de penetrare putand
sa strabata corpul uman. Cele corpusculare au capaciteta redusa
 Capacitatea de ionizare: electromagneticele mai slabe iar corpuscularele mai mare
 Surse naturale: radiatia cosmica
 Primara: origine galactica din spatiul interstelar
Origine solara formata din protoni
 Secundara: pasrticulele radiatiei cosmice primare

 Iradierea naturala terestra:

  Externa: produsa de substantele radioactive
 Interna: conscecinta patrunderii in organism a substantelor radioactive din sol prin
ingestia radionuclizilor naturali/ inhalarea gazelor radioactive
 Surse antropice
 Expunerea non ocupationala
 Expunerea ocupationala
24. Iradierea externa localizata:
 Radiodermite acute: leziuni localizate la mâini și degete, de tip eritematos care apar
precoce la cateva ore de la expunere. Manifestatea lor depinde de doza absorbită
 Leziunile gonadelor: iradierea acestor zone produce azospermie sau amenoree în
funcție de doza receptată
 Leziunile oculare: la nivelul cristalinului
 Efectele asupra embrionului uman.: iradierea cu doze mici, de 0,1 Gy în primele trei luni
de sarcină
25. Efecte somatice tardive: boala de iradiere cronica
 Radiodermita cronică : expunerea externă localizată la nivelul tegumenlor
 Cancerul cutanat: pe fondul radiodermitei cronice
 Scurtarea duratei medii de viaţă prin alterarea capacităţii imunologice a organismului
 Cataracta cronică care poate debuta cu o latență de 6 luni până la câțiva ani de la
expunere.
 Efecte cancerigene: leucemii/cancere solide/ cancere de plaman
26. Mijloace uzuale de protectie
 Durata expunerii trebuie să fie redusă la maximum
 Îndepărtarea cât mai mult posibil a sursei emiţătoare
 Utilizarea mijloacelor de protecţie care atenuează expunerea
 Personalul expus trebuie să poarte echipamentul de protecţie deasupra dozimetrului
 Intreţinerea surselor de radiaţii.
 Categoria A: persoane expuse profesional cu o probabilitatea de a primi doza efectiva
de RI
 Categoria B: alte persoane decat in categoria A
27. Deseurile menajere
 totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural
 fiecare persoana genereaza aproximtiv 3 kg/zi
 materiale combustibile: hârtie, carton, textile, lemn, oase
 materiale fermentabile: resturi alimentare, fructe, legume
 materiale inerte: metale, sticla, ceramica
 materiale fine: cenușă, zgură, pământ
28. Deseuri industriale
 Clasa I : Deșeuri industriale periculoase, dar netoxice
 Clasa a II-a: Deșeuri industriale nepericulose
 Clasa a III-a: Deșeuri inerte în care sunt incluse deșeurile din construcții și deșeurile
solide
 Clasa a IV-a: Deșeuri toxice
 Clasa a V-a: Deșeuri industriale: cenușile de termocentrală, zgurile din industria
metalurgică, deșeurile carbonifer
29. Deseuri medicale:
 Deșeurile infecțioase sunt considerate deșeuri periculoase și sunt reprezentate de:
substanțe și preparate cu conținut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora
care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii.
 Deșeurile înțepătoare: obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare
sau tăiere; Sunt considerate deșeuri infecțioase/periculoase, dacă au fost în contact cu
fluide biologice sau cu substanțe periculoase.
 Deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror
proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu.
 galben : pentru deșeurile medicale periculoase
 negru: pentru deșeurile nepericuloase
 Pentru deșeurile infecțioase se foloseste pictograma „Pericol biologic“
 Deșeurile periculoase chimice rezultate din unitățile sanitare: în recipiente speciale, cu
marcaj adecvat pericolului („Inflamabil “, „Toxic)
 amalgamul dentar se colectează separat în containere sigilabile și sunt preluate de firme
autorizate în vederea valorificării
 Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite: cutii de carton
 Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase în incintele unităților
medicale nu poate să depășească un interval de 48 de ore
 Deșeurile infecțioase generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o
perioadă de maximum 7 zile, dar să se asigure constant o temperatură mai mică de 4ºC
30. Cabinetul medical va avea în componența minimă sală de așteptare, grup sanitar, sală de
tratamente, cabinet de consultații propriu-zis și spații de depozitare
31. Detratrajul
 Reprezintă procesul de îndepărtare a tartrului și plăcii dentare folosind instrumente
specifice
 Placa dentară este principalul factor cauzator al gingivitei și cariei dentare
 Tartrul este o forma de placă dentară calcificată.
32. Periajul profesional
  Are ca scop îndepărtarea plăcii dentare care a rămas după detartraj precum și a
diverselor pete sau colorații de pe suprafața dinților
 Este realizat cu ajutorul instrumentelor mecanice
 Pasta cu care se execută periajul profesional are un conținut bogat în fluor, fiind
aplicată pe suprafața dinților cu ajutorul unor cupe din cauciuc atașate la micromotor.
 este indicat măcar de 2 ori pe an
33. Sigilarea sanțurilor și fosetelor
 este o metodă de prevenire a cariei dentare
 Este de obicei indicată pe dinții neafectați de carie
 Constă în aplicarea unui strat foarte subțire de compozit fluid pe suprafața masticatorie
a dinților în şanţuri şi fosete, dar şi pe suprafețele linguale şi vestibulare care după
întărire vor „închide" aceste spații
 Se execută pe molarii și premolarii definitivi ai copiilor, imediat după ce aceștia au erupt
 Sigilantul rămâne ca o foiță subțire de culoarea dintelui și acționează ca o barieră
împotriva agenților patogeni care duc la formarea cariilor dentare
 Materialele de sigilare se uzează în câțiva ani și este necesară o monitorizare constantă
pentru înlocuire
 Este o metodă minim-invazivă de prevenție, nefiind nevoie de șlefuirea dintelui înainte
de aplicare
34. Aportul zilnic de alimente
 10-15% proteine: dintre care se recomandă a se consuma 35% proteine de origine
animală
 15-30% lipide, cu un consum egal între cele de origine vegetală și animală
 55-75% glucide, cu un consum sub 10% a glucidelor rafinate și consum de 27-40 g/zi
fibre alimentare
 Macronutrimenti: proteine.glucide/lipide/Ca/Na/K/MG/Cl
 Micronutrimenti: elemente minerale, vitamine
35. Proteine
 1-1,2 g proteine/kgc/zi
 Rol plastic: suportul creșterii
 Rol structural: reprezintă 15 % din greutatea corpului și intră în structura: piele, oase,
dinți, tendoane, ligamente, mușchi, organe
 Intră în structura enzimelor, hormonilor, proteinelor transportoare
 Rol în apărarea organismului prin formare de anticorpi
 Cresc rezistența organismului la noxe
 Roluri legate de structura lor chimică: mențin echilibrul acido-bazic, presiunea osmotică
 Rolul energetic este secundar
  Coeficientul de eficienta proteica=CEP cresterea in greutate exprimata in grame per
gramul de proteina ingerata
 3,8 pentru proteinele din ou
 3 pentru proteinele din lapte
 2,5 pentru proteinele din carne
 2 pentru proteinele din soia
 Coeficientul de utilizare digestiva=CUD raportul intre cantitatea de proteina absorbita si
cea ingerata
 AA din proteiene animale: 90%
 Din leguminoase: 80% absorbite
 Din cereale: 60-90%
 Valoarea bilogica= CEP+CUD
 Clasa I: au toți aminoacizi esențiali în procent optim pentru creștere și dezvoltare: în
ou, carne, lapte, brânzeturi
 Clasa II: toți aminoacizii esențiali, dar unul, doi, trei sunt în cantitate mai scăzută: în
legume, fructe, cereale, legume uscate
 Clasa III: nu conțin unul sau doi aminoacizi esențiali: în produse de origine animală
(colagen, elastină, reticulină) sau vegetală (zeina - proteina din porumb). Nu
stimulează creșterea și dezvoltarea
36. Lipide
 Rol plastic, secundar: intră în structura tuturor celulelor
 Rol structural: al 3-lea component al organismului după apă și proteine
 Rol antitraumatic,in protectia organelor
 Contribuie la menținerea homeotermiei
 Favorizează absorbția vitaminelor liposolubile : A, D, E, K
 Conferă gust și sațietate mâncărurilor
 Hidroliza grăsimilor fin emulsionate începe în stomac sub acțiunea lipazei gastrice
 Acizii biliari scad tensiunea superficială a grăsimilor și le emulsionează.
 Trigliceridele sunt hidrolizate de lipaza pancreatică
 fosfolipidele de fosfolipază
 colesterinele de colesterolesterază.
 Hidroliza trigliceridelor se face până la stadiu de acizi grași și glicerol, iar o mică parte
rămâne sub forma de di- și monogliceride care se absorb ca atare
 Grasimi animale:
 conțin esteri cu acizi graşi saturaţi
 punct de fuziune crescut
 au acțiune aterogenă.
  Grasimi vegetale
 Au punct de fuziune scăzut
 se emulsionează foarte uşor
 Conțin acizi graşi esenţiali în cantitate crescută
 Au acțiune antiaterogenă
 Acizii grasi
 Lanturi scurte: 12C
 Lanturi medii 12-14 C
 Lungi: 16C
 Monoesaturati:
acidul oleic este cel mai răspândit și se găsește în uleiul de măsline/de arahide,ouă
acidul palmitoleic
 Polinesaturati: nu pot fi sintetizati de organism:
Linoleic: din el se pot sintetiza acidul arahidonic și linolenic. Surse: uleiuri
vegetale, seminte, nuci
Linolenic: în structura creierului, cortexului cerebral, centrului vederii și în
structura retinei
Arahidonic: in grasimile animale
Rol in sinteza eicosanoizilor:
1. tromboxani (vasoconstrictori și favorizează agregarea plachetară)
2. prostaciclinele (vasodilatatoare și inhibă agregarea plachetară)
3. leucotrienele (rol în procesul inflamator)
 Fosogliceridele: intră în structura lipidelor de constituție si a membranelor celulare și
subcelular
 Steridele= colesterolul
 60% din ficat si 40% reprezinta aportul alimentar
 Rol in sinteza hormonilor steroizi/acizi biliari
 intervine intracelular în procesul de osmoză și difuziune
 favorizează reținerea apei în țesutul adipos
37. Glucide
 Reprezintă principala sursă de furnizare a energiei
 Rol plastic: heparina, imunopolizaharidele
 Cresc rezistenta organismului fata de agentii toxici
 Aport zilnic: 50-100g
 se absorb numai sub formă de monozaharide
 Fructoza, galactoza și alte monozaharide sunt convertite în ficat în glucoză
 Surse: lapte, iaurt, legume, fructe, cereale
  Indicele Glicemic
 suprafața curbei glicemice la 3 ore după ingestia a 50 g glucid
 glucoza=100
 maltoza=105
 lactoza=46
 zaharoza=61
 indice mare: 70: cartofi prajiti/piure, paine
 inice mediu: 55-70: zahar, bauturi carbogazoase, inghetata, miere
 indice mic:55: banane, struguri, portocale, mere, pere
 Glucide nedigerabile:
 Fibre solubile
pectine, propectine, mucilagii, gume
Surse: ovăz, orz, leguminoase uscate și verzi, fructe
întârzie timpul de golire gastric
scade nivelul glicemiei
prelungeste timpul de tranzit intestinal
reduce colesterolul seric
27g/zi
 Fibre insolubile
celuloza, lignina
Surse: bob integral de grâu, vegetale, fructe, tărâțe, nuci
grăbesc timpul de golire al stomacului
accelerează tranzitul intestinal
nu au efect asupra glicemiei postprandiale și nici asupra colesterolului
27g/zi
38. Vitamine hidrosolubile
 Sunt solubile în apă.
 Absorbția se face fără dificultate.
 Participă în anabolismul şi catabolismul general.
 Se elimină renal uşor
 Sunt absorbite ușor din tubul digestiv în prezența HCl din sucul gastric, direct în sânge
unde circulă liber
 Nu se depozitează în organism excesul fiind preluat de lichidele extracelulare și eliminat
prin urină.
 Semnele hipovitaminozei apar rapid

39. Vitaminele liposolubile

 Sunt solubile în grăsimi și solvenții acestora
  Absorbția lor se face asemănător cu absorbţia grăsimilor, după solubilizarea acestora
în grăsimile alimentare în prezența bilei.
 Au rezistență în timp şi la acțiunea oxigenului
 Au tendinţă de acumulare în straturile adipoase sau în ficat.
 Există pericol de hipervitaminoze
 Au acțiune asemănătoare hormonilor, participând la procesele anabolice din organism
 Sursa alimentară de bază o reprezintă alimentele grase
40. Vitamina B1: tiamina
 Roluri
 Metabolismul glucidelor
 Functionare SN central si periferic
 Favorizeaza arderile in celula
 Coenzima
 Functionarea rinichilor, ficatului, inimii
 Modifica concentratia acidului piruvic
 Perturba procesele din celula
 Favorizeaza cresterea si dezvoltarea organismului
 Surse
 Drojdia de bere
 Viscere
 Mazae, fasole, sfecla
 Nuci, prune, struguri
 Germeni de cereale
 Ratie zilnica: 1,5 mg/zi
 Hipovitaminoza
 Apare in: alcoolism cronic, alimentatie excesiva cu orez, consum excesiv de ceai
 In stadii avansate: boala beri-beri
 De tip uscat
Tulburari senzoro-motorii de tip polinevritic
Tulburari ale SN si SNP
Paralizie, dureri
 De tip umed
Tulburari cardio-vasculare
Marirea inimii
Scaderea ritmului cardiac
Tulburari respiratorii si digestive
41. Vitamina B2: riboflavina
  Roluri:
 Asigurarea vederii
 Respiratie tisulara
 Procesul de creste
 Intra in alcatuirea unor enzime cu rol functional fundamental
 Integritatea functionala si morfologica a pielii, mucoaselor, corneei
 Intervine in procesele redox din organis
 Rata zilnica: 1,5 mg/zi
 Surse
 Produse lactate
 Drojdia de bere
 Germeni de grau
 Oua, viscere
 Spanac, mazare, rosii, fasole
 Peste
 Hipovitaminoza
 Tulburari de vedere
 Leziuni cutanate
 Tulburari ale SNC
42. Vitamina B3= PP
 Niacina+ niciamida
 Roluri
 In metabolismele intermediare
 Functionarea SNC
 Functinoarea periferica
 Procesele redox din organism
 Surse
 Viscere
 Legume
 Cereale
 Faina
 Drojdia de bere
 Peste

 Hipovitaminoza= Pelagra
 Tulburari severe ale SNC
  Dementa
 Tulburari digestive
 dermatite
43. Vitamina B6: piridoxina
 Roluri
 Integritatea epiteliilor de acoperire
 Cresterea organismelor tinere
 Metabolismul neuronal si al centrilor hipotalamici
 Tratamentul distrofiilor musculare si anemiilor
 Aport zilnic: 2mg/zi
 Surse
 Viscere
 Produse lactate
 Drojdia de bere
 Legume, orez
 Hipovitaminoza
 Afectiuni cutanate
 Dermatite
 Oboseala
44. B12: cobalamina
 Pentru a fi absorbita necesita prezenta factorului extrinsec Castle
 Roluri
 Hematopoieza
 Rol de coenzima
 Formarea, maturarea si dezvoltareaa eritrocitelor
 Functionarea SNC
 Integritatea mucoaselor cavitatii bucale
 Sinteza acizilor nucleici si a unor AA
 Previne anemia
 Aport zilnic: 5 mg
 Surse
 Viscere
 Peste
 Lactate
 Cauze: restrictii alimentare stricte
 Hipoavitaminoza
 Anemie megaloblastica
  Tulburari nervoase/respiratori/gastro intestinale
 Atrofii, distrofii
45. Vitamina C: acid ascorbic
 Roluri
 Procese de oxido reducere
 Ciclul kerbs
 Functionare SN
 Degradarea oxidativa a unor AA
 Procesele de crestere
 Marirea rezistentiei organismului la effort si infectii
 Asigura integritatea tegumentelor
 Functionarea aparatului cardio vascular
 Absrobtia fierlui
 Depunerea Calciului in oase
 Determina o stare buna a dintilor, oaselor, vaselor sangvine
 Aport zilnic: 20-40 mg
 Surse
 Citrice, salate
 Ardei, tomate, varza, spanac
 lapte
 Hipoavitaminoza
 Scorbut
Inflamarea gingiilor
Hemoragii la nivelul gingiilor si a mucoaselor cavitatii bucale
 Fibrialitate osoasa
 Tulburari respiratorii
 Anemie feripriva
 Astenie
 Dureri articulare

46. Vitamina A: retinol

  Roluri
 Functionarea epiteliilor de acoperire
 Cresterea in inaltime
 Functionalitatea retinei
 Reproducere
 Reglarea metabolismului
 Perceptia vizuala
 Componenta pigmentilor vizuali
 Sinteza glicoproteinelor
 Suport zilnic: 3 mg
 Surse
 Urzici, ardei, morcovi, rosii, spanac, varza
 Viscere
 Ou
 Lapte
 Untura de peste
 Hipoavitaminoza
 Xeroftalmia
 Uscarea tegumentului
 Tulburari de crestere
 Uscarea glandelor lacrimale
 Scaderea rezistentei la infectii
 Degradarea mucoaselor
47. Vitamina D: calciferol
 Roluri
 Metabolismul calciului si al fosforului
 Favorizeaza depunerea calciului si fosforului in oase
 Aport zilnic: 0,01 mg
 Surse:
 drojdia de bere
 Untura de peste
 Oua
 Viscere
 Ciuperci

 Hipoavitaminoza
  Rahitism
 Demineralizari osoase
 Spasmofilie
 Osteoporoza
 Osteocalcemie
48. Vitamina K: antihemoragica
 Cuprinde 2 compusi naturali liposolubili
 K1= fitochinona sintetizata de legume verzi
 K2= farnochinona sintetizata de flora intestinala
 Roluri
 Hemostaza
 Biosinteza unor factori de coagulare
 Procese de fosforilare oxidativa
49. Fluorul
 Caria dentara este produsa prin deficit cu rol carioprofilactic determinat de
 Reacția cu hidroxiapatita din smalțul dentar formând fluoroapatita
 Efectul bacteriostatic și bactericid împotriva microorganismele
 Cantităţile mici de F din organism se găsesc ca fluorapatită, în oase şi dinţi
 Apa reprezintă principala sursă de fluor
50. Calciu
 Este factor de coagulare
 Faciliteaza absorbtia vitaminei B12
 Consolidarea oaselor
51. Microclimatul
 reprezintă ansamblul factorilor fizici din încăperi care-şi exercită influenţa asupra
organismului în general şi asupra funcţiei de termoreglare în special.
 cuprinde: temperatura aerului, umiditatea aerului, mişcarea curenţilor de aer şi radiaţia
calorică
 Viteza curentilor de aer se determina cu ajutorul catatermmometrului Hill
 Radiatia calorica: se determina cu ajutorul blobtermetrului care determina temperatura
medie radianta

52. Evaluarea starii de nutritie

  are ca scop evidențierea modului în care alimentaţia intervine în asigurarea sănătăţii şi
capacităţii de muncă
 Existenţa unui stări de nutriţie optime rezultă în urma echilibrului între aportul energetic
și consumul de energie și are rol important în creşterea şi dezvoltarea organismului
 Indicatorii somatometrici sunt grupaţi în două categorii:
 Analitici:
Inaltimea: se măsoară cu ajutorul stadiometru fără încălţăminte, cu spatele la tija
gradată și cu care vine în contact la nivelul occiputului, regiunii interscapulare,
regiunii sacrate şi la nivelul călcâielor. Unitatea de măsură a înălţimii este cm
Greutatea: se măsoară cu ajutorul cântarului, pe nemâncate, după golirea vezicii
urinare, după evacuarea conţinutului intestinal, fără îmbrăcăminte şi
încălţăminte. Unitatea de măsură a înălţimii este kg
Perimetrul toracic: se măsoară cu ajutorul unei benzi metrice care se aplică în
jurul toracelui posterior sub vârful omoplatului. Măsurarea se realizează la
sfârşitul unei expiraţii şi înainte de începutul inspiraţiei. Informează despre
dezvoltarea cutiei toracice.
pilul cutanat
Se măsoară în 5 zone și se face media valorilor obținute
Zonele de determinare a pliului cutanat: tricipitală, subscapulară ,
subombilicală ,flancuri, femurală
Necesita prinderea pielii şi a ţesutului subcutanat, fără ţesutul muscular, între
police şi index, cu formarea unei cute a cărei grosime se măsoară la distanţa de 1
cm de degete cu ajutorul compasului antropometric sau a cutimetrului
 Corelativ: Indecele de masa corporala= greutatea/înălţimea2
53. Toxiinfectia alimentara
 sunt boli acute cu simptomatologie predominant digestivă care apar în urma
consumului de produse alimentare contaminate.
 Cauza principală este prezenţa unor bacterii sau toxine bacteriene în alimente
 Agenţii etiologici
 Salmonella, Shigella, Escherichia coli: alimentele au rol de vehicul
 Staphilococus, Streptococus, Clostridium, Bacilus: declanşează boala prin
exotoxinele elaborate deja la momentul ingestiei alimentului contaminat
 Sursa de infecţie: animalele şi omul
 Calea de transimtere: alimentele. Ele pot fi contaminate chiar de la origine (lapte
provenit de la vaci cu mastită stafilococică, carnea animalelor cu salmoneloză), sau se
contaminează ulterior
 Cele mai frecvente alimente: carne, oua, lapte, frisca, branza
54. Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ patogen
  se face după consum de lapte sau brânză sărată
 enterotoxinele sunt responsabile care au acțiune și asupra SNC, ceea ce explica
vărsăturile severe ce apar uneori în toxiinfecțiile alimentare.
 Debutul este brusc cu vărsături, stare generală alterată, senzaţie de sete, limbă uscată,
diaree apoasă, abundentă cu miros necaracteristic, pacientul nu are febră sau frison iar
la ascultaţie se aud zgomote hidroaerice
55. Toxiinfecţia cu bacilul careus
 este o afecţiune care apare după consumul de orez decorticat, preparat insuficient
termic
 ca şi simptome este asemănătoare cu cea determinată de Stafilococ însă poate lipsi
diareea.
56. Toxiinfecţia cu Clostridium botulinum Habitat:
 este o bacterie cu un habitat mixt: suprafața solului și rareori în intestinul animalelor.
 Uneori poate contamina legumele și fructele conservate.
 Morfologie: sunt bacili gram pozitivi anaerobi, mobili
 Sintetizează 6 tipuri de toxine, notate de la A-F și eliberate prin autoliza celulei.
 Cel mai frecvent asociate patologiei umane sunt tipurile: A, B și F.
 Sunt toxice în doză foarte redusă
 Clostridium botulinum este agentul patogen al botulismului, produs prin ingerarea de
alimente ce conțin toxina botulinică
 Foarte sensibil la oxigen
 Se produce paralizia flască a musculaturii buco-faringiene (disfagie, grețuri, vărsături),
cu paralizia în final a mușchilor respiratori