ANATOMIE COLOCVIU OASE

CAL
Vedere dorsala
-gaura supraorbitara perforeaza procesul zigomatic al frontalului
-oasele nazale sunt ascutite,alungite si orientate median
-este prezent canalul interincisiv
Vedere ventrala
-gaura sfasiata este larga si comunica cu gaura jugulara prin fisura pietrooccipitala
-palatul dur este perforat de gaura palatina mare care se continua cu un sant palatin
-pe arcul alveolar al osului incisiv se gasesc cate 3 alveole pentru incisivii superiori,iar in cazul
masculilor si o alveola pentru dintele canin
-choanele sunt largi
-hamulusul are aspect de carlig
Vedere laterala
-procesul stiloid al temporalului are aspect cilindric,inconjurat de vagina procesului stiloid
-arcada zigomatica este completa
-tuberul maxilei este pronuntat
-spatiul interdentar este larg
-in recesul orbitar sunt prezente:gaura etmoidala,canalul optic,fisura orbitara si gaura rotunda
-in hiatusul orbitar se afla:gaura sfeno palatina,gaura maxilara si gaura palatina caudala
Vedere caudala
-protuberanta occipitala este bine evidentiata
-procesele jugulare depasesc ventral condilii occipitali

VACA
Vedere dorsala
-oasele frontale sunt extrem de dezvoltate avand un contur patrulater
-frontalul este perforat de 1-2 gauri supraorbitare prelungite rostral si caudal de un sant supraorbitar
-corpurile oaselor incisive sunt aplatizate dorso-ventral si lipsite de alveole pentru incisivi superiori
-fisura interincisiva este larga
Vedere ventrala
-tuberculi faringieni
-tuberculi musculari sunt bine dezvoltati
-bilateral de bazioccipital si bazisfenoid in sens caudo-rostral se gasesc gaura jugulara,fisura
pietrooccipitala si gaura ovala
-bula timpanica este imensa si se continua rostral cu proces muscular
-lamele orizontale ale oaselor palatine sunt late si perforate de cate o gaura palatina mare,dublata de
gaura palatina mica si continuare rostral cu un sant palatin
Vedere laterala
-fosa temporala este adanca cu axa mare aproape orizontala
-arcada zigomatica este completa,ingusta si marginita caudal de un proces retroauricular mic
-procesul temporal al zigomatului se bifurca,ramura dorsala serveste la articularea cu frontalul,iar
caudal pentru zigomatic
-tuberculul facial proemina pe osul maxilar si se continua caudal cu linia faciala care ajunge pana pe
procesul temporal al zigomaticului
Vedere caudala
-gaura mare este spatioasa
-procesele paracondilare sunt scurte si curbate medial

OAIA
Vedere dorsala

✓ protuberanta occipitală externă se prelungeste bilateral cu câte o creasta nucala proeminentà

scvama frontalului este perforată de gaura supraorbitară @ care se continua doar sens rostral cu
santul supraorbitar .

Vedere ventrală

-procesele jugulare este largă se continuă cu câte un proces paracondilar mai lung, si mai putin
curbat, comparativ cu cel de la bovine.

-choanele sunt înguste şi adânci;

hamulusul este curbat;
- lama orizontală a osului palatineste lățită, iar gaura palatină mare 3 perforează sutura dintre osul
palatin şi procesul palatin al maxilarului, continuându-se rostral cu un sant palatin;
- spatiul interdentar este lung şi curbat, de forma literei „S":
Vedere laterală
✓arcada zigomatică este completă
-tuberul facial proemină pe osul maxilar dorsal de ultimul premolar;
-gaura infraorbitară perforează maxilarul în dreptul celui de-al doilea premolar;
- procesul nazal al osului incisiv nu se articulează cu osul nazal, iar incizura nazo incisivă este
profundă şi se continuă cu fisura nazo-maxilarà
-in hiatusul orbitar se deschid următoarele găuri: etmoidală 9, canalul optic si orbito-rotundă;

PORC

Vedere dorsală

-linia temporală este evidentă, marginind dorsal fosa temporală

-gaura supraorbitarà perforeaza sevama frontalului şi se continuă în sens rostral cu santul
supraorbitar :

Vedere ventrala

-bazioccipitalul are contur trapezoidal şi mărgineşte medial fisura pietrooccipital, care realizează
comunicarea dintre gaura jugulară si gaura sfâşiată;
- choanele sunt scurte şi largi, mărginite lateral de oasele pterigoidiene ;
-hamulusul este rotunjit;
-gaura palatină mare perforează procesul palatin al maxilarului si se continua rostral cu santul palatin
bine marcat;

Vedere laterală
-fosa temporalá este spatioasă și dispusă aproape vertical;
-arcada zigomatică 2 este incompletă, formată doar din procesul zigomatic al temporalului şi procesul
temporal al zigomaticului
- peretele medial al orbitei este perforat de o gaură etmoidală mică
-aripa bazisfenoidului este perforată, din sens medio-lateral, de: gaura ovala, gaura orbito-rotunda,
canalul optic

Vedere caudala

-protuberanta occipitala externa și scvama occipitalului sunt înainte și excavate median

-procesele paracondilare sunt lungi și rectilinii

CAINE

Vedere dorsală
creasta sagitală externă bine evidențiată, desparte fosete temporale care sunt largi
- procesul zigomatic al frontalului este triunghiular, incomplet dezvoltat și nu participă la formarea
arcadei zigomatice, fiind traversat pe marginea caudala de o incizură supraorbitará;
✓oasele nazale 3 au vârful orientat lateral, articulându-se pe toată lungimea lor cu procesele nazale
ale oaselor incisive, ceea ce determină disparitia incizura
nazoincisive;
Vedere ventrala

-bazioccipitalul este trapezoidal şi flancat caudo-lateral de câte o gaura jugulará

-protuberanta occipitală externă se continuă bilateral pe scvama occipitalului cu câte o creastă
occipitală externă evidentă;
- bulele timpanice sunt mari şi rotunde, in contact medial cu bazioccipitalul, iar
rostral se continuă cu un proces muscular mic;
-aripa bazisfenoidului este perforată de gaura ovală şi străbătută de canalul alar, care se deschide
prin gaura alará rostrală și gaura alará caudala;
-găurile palatine mici perforează lamele orizontale ale palatinelor şi dublează gaurile palatine mari
care se gasesc la nivelul suturii dintre osul palatin şi procesul palatin al maxilarului continuându-se în
sens rostral cu santul palatin, superficial şi scurt

Vedere laterală
-arcada zigomatică este subtire, formata doar din procesul zigomatic al temporalului și procesul
temporal zigomaticului.
-peretele medial al orbitei este perforat, in sens latero medial, de una doua găuri etmoidale , canalul
optic , fisura orbitară şi gaura rotunda
-tuberculul facial este redus, creasta facials este dispusă caudal pe maxilara prelungită pe procesul
temporal al zigomaticului

PISICA
Vedere dorsala
-creasta sagitala externa este scurta
-scvama frontalului nu este perforată de gaura supraorbitară, iar lateral proemina un proces zigomatic
triunghiular şi ascutit care tinde sa participe la formarea
arcadel zigomatice

Vedere ventrală
-condili occipitalului sunt deplasati lateral
-scvama occipitalului este triunghiulară, gaura mare spatioasa, procesele jugulare aplicate caudal pe
bulele timpanice
-choanele sunt largi şi superficiale, iar palatul dur seamănă cu cel de la canide

Vedere laterală
✓ arcada zigomatică este subţire şi deplasată lateral, formată din procesul zigomatic al frontalului şi
procesul temporal al zigomaticului de pe care proemina dorsal procesul frontal al zigomaticului,
triunghiular şi ascuțit care tinde să se unească cu procesul zigomatic al frontalului;
✓bula timpanică este enormǎ;

IEPURE
Vedere dorsala:
-oasele frontale sunt plane și aproape dreptunghiulare
-oasele nazale sunt lungi şi late, terminându-se fiecare cu câte un varf scurt care delimitează cu
oasele incisive apertura nazala;
Vedere ventrală
-gaura jugulară se află între condilul occipitalului şi bula timpanică
-procesul paracondilar este aplicat caudal pe bula timpanică corespondentä
-choanele sunt înguste şi lungi, iar palatul dur, ingust, pe marginea sa
proemină spina nazală rostralá
-pe procesul alveolar al osului incisiv se găsesc câte două alveole dentare rostrală mai mare, dublata
caudal de alta mai mică.

Vedere laterală
-meatul acustic extern este orientat aproape vertical
-arcada zigomatică este lungă şi subtire, formată din procesul zigomatic al tempor lului şi procesul
temporal al osului zigomatic
-gaura infraorbitară este situatá rostral de arcada zigomatica;

Vedere caudală
-protuberanta occipitală externă are aspectul unei creste, find continuată pe seama occipitalului cu o
creastă occipitală externă care ajunge până la gaura mare.

VERTEBRELE CERVICALE
CAL
Atlas
-tuberculul dorsal și tuberculul ventral sunt evidenti
-gaura alara,gaura vertebrala laterala și gaura transversa
-intre gaura alara și gaura vertebrala laterala se formeaza santul alar
Axis
-marginea dorsala a procesului spinos este convexa și se termina bifid ,slefuita de doua procese
articulare caudale masive
-cranial,la baza pendiculilor arcului vertebral se găsesc gaurile vertebrale laterale
Vertebrele C3-C8
-corpul vertebrelor C C este lung si parcurs ventral de o creasta @ evidentă care se termină caudal la
nivelul unui tubercul
-procesul spinos este scurt, cu aspect de creasta, fiind cel mai bine reprezentat ja vertebra C8
- procesele articulare craniale 15 si caudale sunt aproximativ plane si orientate aproape orizontal.

VACA
AtlasuL
aripile atlasului depăşesc caudal foveea articulară caudală
- gaura transversa este absentă, sunt prezente doar gaura alará si gaura vertebrală laterala .
Axis:
- procesul spinos 5 este aproximativ patrulater având marginea dorsală 6 oblică caudo-cranial şi
terminată printr-un tubercul proeminent;
- procesele articulare caudale sunt dispuse ventro-caudal la baza procesului spinos, iar procesele
transverse depăşesc caudal foveea articulară de pe corpul vertebrei.
Vertebrele CC
corpurile vertebrelor sunt proportional mai scurte decât la ecvine;
- procesele spinoase sunt mai evidente, cilindroide şi orientate oblic cranio-dorsal;
-procesul spinos al vertebrei C este mai mare şi dispus verticală
OAIA
Atlasu
- aripile atlasului sunt aproximativ dreptunghiulare, cu marginile uşor ondulate şi depăşesc
extremitatea caudală a atlasului;
Axis
-procesul spinos este mai prelungit cranial la caprine,iar marginea dorsala este aproape orizontala

PORC
Atlas
-corpul este comprimat cranio caudal;
-gaura transversă perforează marginea caudala a aripii atlasului.
Axis:
-corpul axisului este mult comprimat cranio-caudal;
-dintele axisului 60 are formă conică, fiind şlefuit atât dorsal cât şi ventral;

CAINE
Atlasul:
-privit dorsal are aspect de fluture";
-gaurile alare sunt înlocuite de incizuri alare , plasate pe marginea craniala a aripilor.
-gaurile transverse perforeaza caudo-dorsal aripile atlasului

Axis
-procesul spinos are aspect de nicovală, fiind alungit cranial până în dreptul dintelui, lar caudal se
termină bifid;
- procesele transverse 1 depăşesc caudal extremitatea corpului axisului, fiind perforate la bază de
câte o gaura transversä

PISICA
Atlasul
- atlasul seamănă cu cel de la canide, dar aripile
sunt aproximativ dreptunghiulare
gaurile transverse perforează marginea caudală a aripilor atlasului.
Axisul
- seamănă cu cel de la câine, dar este mai scurt
- procesul spinos se termină caudo-dorsal la nivelul unui tubercul ascuţit, iar procesele transverse 18
sunt mult mai scurte.

IEPURE
Atlasul:
-aripile atlasului sunt înguste şi trapezoidale; se desprind din jumătatea caudală a masei laterale
corespondente;
-incizura alară este plasată pe marginea cranială, iar gaura vertebrală laterală dispusă cranio-medial;
- gaura transversǎ perforează aripile din sens caudal.
Axis:
-dintele axisului este conic, neregulat şi dispus oblic cranio-dorsal
-la extremitatea caudală a vertebrei, procesele transverse, procesele articulare caudale şi procesul
spinos se situează în acelaşi plan vertical.
 VERTEBRE TORACICE
CAL-18 vertebre toracie
- corpurile vertebrelor
sunt scurte şi prezintă o creastă ventrală evidentă
-procesele spinoase 10 sunt înguste, cu marginea cranială ascuțită, marginea caudala îngroşată, iar
vârful rugos

VACA -13 vertebre toracice

- corpul vertebrelor este lung
-procesele spinoase sunt late,iar marginile proceselor spinoase sunt ascutite, uşor concave
- incizurile vertebrale caudale sunt transformate în găuri vertebrale laterale

VERTEBRE LOMBARE
CAL-6 vertebre lombare
- procesul spinos este mai scurt,dar mai lat decât la vertebrele toracale
-procesele auriculare craniale și procesele articulare caudale sunt oblice
-procesele transverse au marginile ascuțite și sunt perpendiculare pe corpul vertebrei
VACA-6 vertebre lombare
-procesele articulare craniale sunt concave,asemanatoare cu coarnele de zimbru,iar procesele
articulare caudale sunt condiloide
-procesele transverse sunt lungi,au marginea craniala concava ,iar cea caudala e convexa

VERTEBRE SACRALE
CAL
-sacrumul este format din 5 vertebre sacrale
-procesele spinoase sunt net separate unele de altele
-creasta sacrală intermediară lipseşte
-pe aripile sacrumului suprafețele auriculare pentru aripa iliumului sunt evidente.

VACA
-sacrumul este alcătuit din 5 vertebre
-procesele spinoase sunt sudate pe toată lungimea lor
- creasta sacrală intermediară bine evidențiată
- procesele articulare craniale sunt concave, iar cele caudale condiloide
- calibrul găurilor sacrale dorsale şi ventrale creşte în sens caudal.

OAIA
-sacrumul este format din 4 vertebre (inconstant 3-5), sudarea ultimei vertebre este incompletă şi
tardivă
-procesele spinoase ale primelor două vertebre sunt sudate complet, restul fiind partial sudate sau
individualizate
-calibrul găurilor sacrale dorsale 9 și ventrale se reduce în sens caudal

PORC
-osul sacrum este compus din 4-5 vertebre sacrale
- creastă sacrală mediană este foarte redusă
- aripile sacrumului sunt masive, scurte şi orientate vertical
- creasta sacrală laterală este evidentă.

CAINE
-osul sacrum este aplatizat,trapezoidal și format din 3 vertebre
-procesele spinoasele sunt sudate doar la baza,varfurile rămân individualizare sub forma unor
dintaturi
-aripiile sacrumului sunt dispusa în plan verticală

PISICA
-osul sacrum seamănă cu cel de la canide,fiind alcătuit din 3 vertebrei
-procesele spinoase sunt indiviualizare

IEPURE
-osul sacrum are aspect triunghiular și este alcătuit din 4 vertebre sacrale
-procesele spinoase nu sunt sudate
-pe fata pelvina se evidentiaza liniile transverse

HUMERUS
CAL
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU SPATA SI DISTAL CU RADIUS SI ULNA
-Tuberculii mare şi mic sunt egal dezvoltați, despărțiți de tuberculul intermediar
-Santul intertubercular este dublu 5.
-Fata m. infraspinos 6 are formă triunghiulară.
-Tuberozitatea deltoida are aspect de creasta trasă caudal
-Capitulul humeral (1) este distinct.

VACA
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU SPATA SI DISTAL CU RADIUS SI ULNA
-Extremitatea proximală este mai voluminoasă decât extremitatea distalà.
-Tuberculul mare este foarte dezvoltat şi aplecat medial peste şanţul intertubercular 2
-Suprafața m. infraspinos are contur circular.
-Şanţul m. brahial este puțin adânc.

OAIE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU SPATA SI DISTAL CU RADIUS SI ULNA
-Extremitatile proximala si distalà sunt egal dezvoltate.
Corpul humerusului este mai subtire decât la bovine.
Tuberculul mare 4 este rédus, iar tuberculul mic nedivizat.
Suprafața muschiului infraspinos
mare are contur circular.

PORC
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU SPATA SI DISTAL CU RADIUS SI ULNA
-Privit din profil humerusul are aspectul literei „S".
-Tuberculul mare este masiv, aplecat spre tuberculul mic.
-Tuberculul mic mai puțin dezvoltat, este adiacent capului humeral.
-Şantul intertubercular este adânc.
-Buza medială a trocleei este mai dezvoltată.

CAINE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU SPATA SI DISTAL CU RADIUS SI ULNA
-Humerusul privit din profil are forma literei „S", aplatizat latero-medial.
-Capul articular este sferic, bine evidenţiat și tras caudal.
exterior.
-Tuberculul lateral nu depăşeşte în înălțime capul articular, iar tuberculul medial 3 este redus şi ataşat
capului humeral.
-Fosa olecraniană şi fosa radială comunică prin gaura supratrocleară

PISICA
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU SPATA SI DISTAL CU RADIUS SI ULNA
-Axa humerusului este aproape rectilinie.
-La extremitatea distală trocleea şi căpșorul nu se disting perfect.
-Dorsal de condilul medial se găseşte gaura supracondilară prin care trec artera brahială şi nervul
median.

IEPURE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU SPATA SI DISTAL CU RADIUS SI ULNA
-Tuberculul lateral este redus şi şlefuit de o suprafață articulară pentru -claviculă.
Corpul humeruslui este rectiliniu.
-Trocleea distală are marginile reliefate și tăioase.
-Fosa olecraniană şi fosa radială comunică prin gaura supratrocleară

RADIUS SI ULNA
CAL
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU HUMERUS SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE CARPIENE
-Radiusul şi ulna sunt sudate. Între oase se delimitează spațiul antebrahial proximal 16.
-Fovea capului radiusului este şlefuită de trei suprafețe articulare uşor concave, pentru articularea cu
humerusul.
-Tuberozitatea radiusuluiÂeste evidentă.
-Corpul radiusului este curbat caudal .
-Pe fața cranială a extremității distale sunt trei şanţuri de alunecare tendinoasă .
VACA
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU HUMERUS SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE CARPIENE
-Radiusul şi ulna sunt sudate între ele printr-o sinostoză .
-Între cele două oase se formează un spaţiu interosos proximal mai larg și un spatiu interosos distal
mai îngust.
-Tuberozitatea radiusului este puțin evidentă.
-Olecranul este bine dezvoltat, tras caudal.
OAIE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU HUMERUS SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE CARPIENE
-Radiusul şi ulna seamănă cu cele de la bovine.
-Corpul radiusului este uşor curbat cranial, iar corpul ulnei este mult subtiat in treimea
PORC
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU HUMERUS SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE CARPIENE
-Corpul radiusului este mai scurt, iar extremitatea proximală este mai putin voluminoasăâ decît
extremitatea distală .
-Ulna este mai dezvoltată decât radiusul şi prezintă canal medular.
-Olecranul este proeminent.

CAINE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU HUMERUS SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE CARPIENE

-Radiusul şi ulna sunt complet distincte şi mobile. Cele două oase sunt articulate doar la extremități,
astfel că apar încrucişate de forma literei „X".
-Spațiul interosos antebrahial 1 este lung.
-La extremitatea proximală a radiusului ulna se dispune medio-caudal, în timp ce la extremitatea
distală ulna este poziționată latero-caudal.
-Fovea capului radiusului este ovală şi unitară.
-Corpul este uşor curbat cranial, iar trocleea distală este alcătuită dintr-o suprafaţă articulară ovală şi
un condil redus.
-Olecranul ulnei are contur patrulater.
-Corpul ulnei este trifaciat în jumătatea proximală şi aproximativ cilindric în jumătatea distalà.

PISICĂ
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU HUMERUS SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE CARPIENE
-Radiusul şi ulna sunt mai mobile şi mai încrucişate decât la canide,
-Spațiul interosos este larg.
-Corpul celor două oase este rectiliniu.
-Procesul stiloid al ulnei este evident
IEPURE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU HUMERUS SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE CARPIENE
-Radiusul şi ulna sunt articulate pe toată lungimea lor.
-Corpul celor două oase este arcuit cranial.
-Spațiul interosos antebrahial este absent.

MEMBRU PELVIN

CAL
-Acetabulul este centrat de fosa acetabulará de forma aproximativ triunghiulara.
-Pe corpul iliumului, cranial de acetabul, se remarcă ariile muschiulul drept femoral
-Spina ischiadică este lungă, rugoasă, cu aspect de creasta
-Tuberul coxal este tetracuspid iar tuberul sacral unic.
-Marea și mica incizura ischiadică sunt bine conturate.
-Gaura obturată are contur aproximativ circular.
-Pe fata ventrală a pubisului este prezent şanţul ligamentului accesoriu al osului femur
-Tuberul ischiadic este bicuspid, iar arcul ischiadic este larg și puțin adânc.
VACA
-Acetabulul este centrat de fosa circulară care este adâncă şi are marginile intrerupte de două
incizuri.
-Spina ischiadică este înaltă şi proemină supraacetabular.
-Marea şi mica incizură ischiadică sunt adânci
-Fata glutee este străbătută de o linie glutee cu aspect de creastă, situată mai lateral decât la cal.
-Tuberul coxal este tricuspid, iar tuberul sacral unic..
-Gaura obturată are conturul oval.
-Tuberul ischiadic este voluminos şi tricuspid.
-Creasta simfizară (Crista symphyalis) 13 este creasta longitudinală ventrală plasată de-a lungul
simfizei pelvine. Este mai dezvoltată la masculi.

OAIE

-Fosa acetabulară este rotundă, iar suprafața semilunară prezintă două porţiuni.
-Spina ischiadică este lungă şi mai scundă decît la bovine.
-Pe corpul iliumului suprafeţele de inserție ale m. drept femural sunt putin marcate.
-Tuberculul coxal este unicuspid.
-Gaura obturată are aspect oval.
-Tuberul ischiadic este tricuspid,
-Marea şi mica incizură ischiadică sunt lungi şi superficiale.

PORC
-Acetabulul este circular şi adânc.
-tuberul coxal unic, iar tuberul sacral rotunjit
-spina ischiadica este foarte înaltă
-gaura obturata are contur elipsoidal
-tuberul ischiadic este tricuspid

CAINE
-Acetabulul este larg şi adânc, iar cele două părți ale suprafetei semilunare sunt egale.
-Tuberul coxal este unic şi rotunjit, iar tuberul sacral are aspect de creastá.
-Spina ischiadică este scurtă şi joasă.
-Gaura obturată are contur triunghiular

PISICA

-Acetabulul este mai puțin adânc și mai spatios.

-Gaura obturată este ovală.
-Tuberul ischiadic este mai puțin tras medial decât la câine.

IEPURE

-Gaura obturată este ovală.

-Acetabulul este adânc, incizura acetabulară foarte îngustă aproape că se transformă într-un conduct,
iar fața semilunară are contur circular.
Spina ischiadică este joasă, prelungindu-se caudal cu un tubercul ascuțit.
 FEMUR

CAL
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU PELVIS SI DISTAL CU TIBIA SI FIBULA
-Trocanterul mare este divizat într-o portiune cranială mai scundă și o portiune caudalà mai loalta,
despartite de incizura trocantericà.
-Trocanterul mic este dispus medio-distal de capul femural
-Trocanterul al ill-lea are aspect de creastă şi proemină distal de trocanterul mare
-Creasta intertrocanterică leagă trocanterul mare de trocanterul al II-lea, adapostind medialy o fosa
trocanterică largă şi profundă.
-Trocleea femurală este alungità proximo-distal, cu buza medială mai dezvoltată şi terminată printr-un
tubercul proximal bine marcat.
-Fosa extensorie și fosa m. popliteu sunt evidente, fosa extensorie fiind mai adâncă.

VACA
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU PELVIS SI DISTAL CU TIBIA SI FIBULA

-Trocanterul mare este aproximativ triunghiular, nedivizat.

-Trocanterul mic are aspect de tubercul, fiind legat de trocanterul mare prin creasta care adăposteşte
medial o fosà trocanterică adâncă.
-Corpul femurului este cilindric şi nu prezintă tuberozitatea bicipitală.
-Condilul lateral este mai voluminos decât cel medial . iar fosa extensorie şi fosa m popliteu sunt
adânci.

OAIE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU PELVIS SI DISTAL CU TIBIA SI FIBULA

-Trocanterul mare este unic şi patrulater depăşind foarte putin in inaltime capul articular.
-Trocanterul mic este scund şi mamelonat.
-Corpul femurului este cilindric şi uşor curbat cranial.
-Fosa supracondilară nu este adâncă.
-Trocleea femurală este îngustă, iar buzele trocleei sunt sensibil egale

PORC
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU PELVIS SI DISTAL CU TIBIA SI FIBULA
-Trocanterul mare are aspect patrulater, având aceeaşi înălțime cu capul femural.
-Corpul femurului este prismatic, iar fata aspră aproape plană.
Condilii femurali sunt aproape egal dezvoltati.

CAINE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU PELVIS SI DISTAL CU TIBIA SI FIBULA
-Capul femural este sferic, susținut de un col bine marcat.
-Trocanterul mare are contur triunghiular, fiind situat sub capul femural.
-Trocanterul mic are aspect butonat.
-Condilii femurali sunt trasi caudal,despartiti de fosa intercondilara care e larga și adanca
-Fiecare condil este şlefuit proximal de suprafețe articulare largă şi adâncă. pentru oasele
sesamoidiene dela baza muschilor gastrocnenieni şi osul sesamoid al tendonul m. popliteu care sunt
oase foarte mici sferoidale.

PISICA
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU PELVIS SI DISTAL CU TIBIA SI FIBULA
-Trocanterul mare depășește în înălțime capul femural și prezinta 2 porțiuni,craniala și caudala
-Creasa intertrocanterica leagă trocanterul mare de trocanterul al III-lea
-Trocanterul mic are aspect butonat
-Corpul femural este curbat cranial la nivelul extremitatii distale
-Condilii femurali sunt slefuitii proximo-caudal de suprafete de articulare pentru sesamoizii femurali.

LA PASARE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU PELVIS SI DISTAL CU TIBIA SI FIBULA
-Trocanterul mare este scurt și adaposteste medial fosa trocanterica
-Corpul femural este cilindric ,usor curbat cranial
-Extremitattea distala prezinta cranial un șanț patelat larg slefuit de fata articulara patelara.

TIBIA SI FIBULA

CAL
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU FEMURUL SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE TARSIENE
-Condilul lateral prezintă o față articulară laterală pentru capul fibulei, şi este mai dezvoltat decât cel
medial
-Corpul tibiei este rectiliniu, prismatic în jumătatea proximală şi aplatizat în cea distală.
-Cocleea este dispusă oblic caudo-medial, flancată de maleola laterală şi de maleola medială care
aparțin extremității distale a tibiei.
-Fibula are extremitatea proximală aplatizată, iar extremitatea distală ascuțită ajungând doar până în
treimea mijlocie a tibiei.

RUMEGĂTORUL MARE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU FEMURUL SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE TARSIENE
-Tuberozitate tibiei 3 este masivă, iar marginea cranială are aspect de creastă
-Maleola laterală este un os scurt,detasabil,are aspect de coroana, dreptunghiular, aplatizat latero-
medial. Proximal prezintă un proces conic pentru articularea cu tibia, iar medial un şant articular arcuit
pentru talus.
-Fibula este rudimentară. Între spina fibulară dispusă proximal şi maleola laterală se interpune un
fibrocartilaj care înlocuieşte corpul fibulei.

RUMEGĂTORUL MIC
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU FEMURUL SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE TARSIENE
-Tibia este proportional mai lungă decât la rumegătoarele mari.
-Spina fibulară este foarte putin dezvoltată, iar creasta tuberozității tibiei este mai scurtă.
-Linia poplitee şi liniile musculare sunt abia vizibile.
-Fibula şi osul maleolar lateral sunt asemănătoare cu cele de la bovine.
PORC
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU FEMURUL SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE TARSIENE
T-ibia este groasă şi scurtă
-Tuberozitatea tibiei este parcursă de un șant mai puțin adânc.
-Creasta tibială ajunge până la jumătatea lungimii tibiei.
-Fibula, bine dezvoltată, este un os independent de tibie. Extremitatea proximală este aplatizată
latero-medial, de forma unei spatule cu faţa laterală concavă, marginea caudală 6 mai îngroşată şi
marginea cranială
subțire.

CAINE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU FEMURUL SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE TARSIENE
-Tibia este lungă, subţire şi uşor curbată în forma literei „S".
-Creasta tuberozității tibiei este scurtă, proeminentă şi ascuţită.
Liniile musculare 3 sunt şterse.
-Fibula este complet dezvoltată, cu aspect de baghetă osoasă. La câinii slabi poate fi palpată în
totalitate, iar la câinii masivi doar proximal. Maleola laterală alunecare tendinoasă.

PISICA
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU FEMURUL SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE TARSIENE
-Tibia este rectilinie.
-Creasta tibială este abia schiţată.
-Tuberculii intercondilieni sunt reduşi.
-Fibula este rectilinie şi vine în contact cu tibia doar proximal şi distal.
-Maleola laterală este străbătută de două şanţuri tendinoase.

IEPURE
PROXIMAL SE ARTICULEAZA CU FEMURUL SI DISTAL CU PRIMUL RAND DE OASE TARSIENE
-Tibia este rectilinie.
-Tuberozitatea și creasta tibiei sunt proeminente.
-Cocleea articulară este încadrată de cele două maleole, cea laterală tubercul proeminent.
-Fibula fuzionează cu tibia pe toată jumătatea distală a gambei.

FALANGA MEMBRULUI TORACIC

CAL
Falanga proximala -prezintă un corp și două extremități.
-Baza falangei proximale situată proximal, este slefuită de fovea articulară pentru capul
metacarpianului II.
-Corpul prezintă o fată dorsală și o fată palmară pe care se reliefează trigonul falangei proximale
-Capul falangei proximale situat distal, prezintă doi condili articulari despărțiți de un şant. Condilul
medial este mai voluminos decât cel lateral.

Falanga mijlocie - este aplatizată proximo-distal.

-Baza falangei mijlocii este slefuită de foveea pentru articularea cu capul falangei proximale.
-Dorsal pe conturul bazei se reliefează procesul extensor iar palmar se află tuberozitatea flexoare
-Capul falangel mijlocii prezintă doi condili articulari despartiti de un sant, condilul medial fiind mai
dezvoltat decât cel lateral.
Falanga distalà sau osul copitei-are contur piramidal.
-Fata parietală este convexă și perforată de numeroase orificii vasculare
- Marginea coronară 10 desparte fata parietalà de fața articulară şi prezintă în plan sagital, procesul
extensor unde se inserà tendonul m. extensor digital comun.
-Marginea soleară separă fața parietală de faţa soleară.

VACA

Falanga proximală
-Capul falangei prezintă doi condili articulari, condilul abaxial este mai dezvoltat.
Falanga mijlocie
-Corpul este trifaciat
-Capul este slefuit de doi condili articulari, cel axial este mai redus.
Falanga distală
-Procesul extensor este flancat de câte o gaură soleară şi se termină distal la nivelul unui apex.
-Sesamoizii proximali sunt aplatizati latero-medial, relativ mici şi rotunjiti.
-Sesamoidul distal este oval şi aplatizat proximo-distal.

METACARPIENE SI METATARSIENE
METACARPIENE

METACARIPIENELE SUNT MAI CILINDRICE.

FAC PARTE DIN OASELE MEMBRULUI TORACIC
SE ARTICULEAZA PROXIMAL CU AL DOILEA RAND DE OASE CARPIENE ,IAR DISTAL CU
PRIMA FALANGA SI CU MARII SESAMOIZII

CAL
-Osul metacarpian III este aplatizat dorso-palmar.
-Pe sectiune transversala corpul apare semicircular.
-Tuberozitatea metacarpiană este evidentă.
-Condilii articulari sunt inegali, condilul medial este mai dezvoltat. Pe fata palmară cei doi condili se
articulează cu sesamoizii proximali.
Metacarpianul rudimentar IV este situat latero-palmar.
Metacarpianul rudimentar II, dispus medio-paimar, este mai voluminos şi mai lung decât
metacarpianul IV.

VACA
-Oasele metacarpiene III şi IV fuzionează.
-Corpul metacarpianului principal este străbătut pe fata dorsală de şanţul longitudinal dorsal şi pe faţa
palmară de şanţul longitudinal palmar.Cele două şanţuri comunică între ele prin canalul metacarpian
proximal, respectiv canalul metacarpian distal
-Tuberozitatea metacarpului III este redusă
-Capul metacarpului principal prezintă două troclei articulare egal dezvoltate despărțite de incizura
intertrocleară . Troclea medială se articulează cu falanga proximala a degetului III, iar cea laterală,
pentru falanga proximală a degetului IV. Fiecare troclee este alcătuită dintr-un condil axial şi unui
abaxial .
METATARSIENE

METATARSIENELE SUNT MAI LUNGI

FAC PARTE DIN OASELE MEMBRULUI PELVIN
SE ARTICULEAZA PROXIMAL CU AL DOILEA RAND DE OASE TARSIENE ,IAR DISTAL CU PRIMA
FALANGA

CAL
-Osul metatarsian III sau metatarsianul principal
-Baza metatarsianului III 1 are contur circular, fiind şlefuită de feţele articulare pentru oasele tarsiene
din rândul distal; tuberozitatea dorso-medială este mai puțin evidentă decât la metacarp.
-Corpul este aproximativ cilindric, centrat de canalul medular.
-Capul este format din doi condili, separați de un relief median, condilul medial este mai dezvoltat
decât cel lateral.
-Oasele metatarsiene II și IV sau metatarsienele rudimentare, seamănă cu oasele metacarpiene, dar
sunt mai lungi. Metatarsianul IV este mai lung decât metatarsianul II. Proximal se articulează cu osul
tarsian corespondent, respectiv metatarsianul IV cu osul tarsian IV, metatarsianul II cu osul tarsian I-II.

VACA

-Oasele metatarsiene III ,1, SI ,2,și IV sunt sudate între ele la nivelul extremității proximale şi a
corpului lor, formând osul metatarsian principal III-IV.
-Baza metatarsianului principal este şlefuită de suprafeţe articulare pentru rândul distal de oase
tarsiene.
-Corpul este străbătut dorsal de şanţul longitudinal dorsal bine evidențiat, iar pe fața plantară de
şanţul longitudinal plantar mai puțin adânc.
-Capul metatarsianului principal este alcătuit din două troclei articulare , fiecare formată din doi condili
despărțiți de o creastă alungită.
-Osul metatarsian II este de fapt un os sesamoidian metatarsian cu aspect de monedă sau năsturel.

OASELE CARPIENE
CAL-format din 7 oase

Osul accesoriu al carpului are aspect discoidal .

-Fata laterală este convexa, parcursă de un şanţ oblic disto-dorsal.
-Fata medială este usor concava.
-Pe fata dorsală sunt situate două fete articulare: una proximală uşor concavă pentru articularea cu
radiusul şi alta distală, ușor convexă, pentru articularea cu osul ulnar al carpului.

Osul ulnar al carpului

-Fata medială se articulează cu osul intermediar al carpului.
-Fata laterală este rugoasă, nearticulară.
Fata proximală este concavă şi articulară în totalitate cu osul radius.
Fata distală se articulează cu osul carpian IV.

Osul intermediar al carpului are aspect de nicovală.

-Fața medială se articulează cu osul radial al carpului.
-Fata dorsală este rugoasă, nearticulară, de forma unui trapez cu baza situată proximal.
-Fata proximală se articulează în totalitate cu radiusul.

Osul radial al carpului

-Fata laterală se articulează cu osul intermediar al carpului.
-Fetele dorsală, medială şi palmară 2 sunt nearticulare şi rugoase.
-Fata proximală se articulează cu radiusul, iar fața distală cu rândul distal de oase carpiene.

Osul carpian IV
-Fața medială se articulează cu osul carpian III
-Fata palmară este nearticulară.
-Fata proximo-laterală se articulează cu fața distală a osului ulnar al carpului.
-Fata distală se articulează cu baza metacarpului Ill şi baza metacarpului IV.

Osul carpian III este cel mai voluminos os din rândul distal
-Fața medială este în contact cu osul carpian II.
-Fata proximală se articulează cu oasele ulnar şi intermediar al carpului.
Fetele dorsală şi palmară sunt nearticulare şi rugoase.
Fata laterală se articulează cu osul carpian IV.
Fața distală se articulează cu baza metacarpului III.

Osul carpian I este cel mai mic os din rândul distal

-Fata laterală se articulează cu osul carpian III.
-Fata proximală se articulează cu osul radial al carpului.
-Fata distală vine în contact cu baza metacarpienelor III şi II.

VACA-FORMAT DIN 6 OASE

Osul accesoriu al carpului are aspect globulos.

-Fata dorsală se articulează cu osul ulnar al carpului.
-Fata palmarà 2 prezintă un tubercul osos proeminent in sens proximal.

Osul ulnar al carpului

-Fata dorsală este nearticulară şi rugoasă, iar fata palmară se articulează cu osul accesoriu al
carpului.
-Fata proximo-laterală este concavă şi se articulează cu procesul stiloid al ulnei.
-Fata medială se articulează cu osul intermediar al carpului.

Osul intermediar la carpului

Fata laterală se articulează cu osul ulnar al carpului, iar fața medială cu osul radial al carpului.
-Fetele dorsală şi palmară sunt nearticulară şi rugoase.
-Fata proximală este articulară în totalitate cu radiusul.
Osul radial al carpului
-Fata laterală se articulează cu osul intermediar al carpului.
-Fata proximală vine în contact cu radiusul, iar fața distală se articulează cu osul carpian III-II.

Osul carpian IV
-Fetele dorsalà, laterală şi palmară sunt rugoase și nearticulare.
-Fata medială se articulează cu osul carpian III-II.
-Fata proximalà 3 este articulară în totalitate cu osul intermediar al carpului.

Osul carpian III-II rezultă prin sudarea oaselor carpiene III şi II.
-Fata laterală se articulează cu osul carpian IV.
-Fata proximală se articulează cu rândul proximal de oase carpiene.
-Fata dorsala este nearticulară.

OASELE TARSIENE

LA CAL tarsul este format din şase oase.

Calcaneul este dispus latero-plantar de talus

-Tuberul calcanean serveşte la inserția tendonului calcanean comun.
-Sinusul tarsian reprezintă spațiul dintre talus şi calcaneu.
-Fața articulară talară pentru talus.Fata articulară cuboidiană pentru osul tarsian 4.

Talusul este situat proximo-dorsal

-Corpul talusului este şlefuit proximal de o troclee care se articulează cu tibia. Condilul medial este
mai inalt şi mai lung.
-Pe faţa plantară se află faţă articulară calcaneană
-Tubercul talar este localizat pe faţa medială.
-Capul talusului este dispus distal și susținut de un col. Distal, capul talusului este şlefuit de față
articulară pentru osul central al tarsului.

Osul central al tarsului sau osul navicular , este aplatizat proximo-distal

-Fata proximala este slefuită de o fată articulară
pentrutalus.
-Fata distală este usor convexă, pentru articularea cu osul tarsian I-II si cu osul tarsian III.
- Fata laterală se articulează cu osul tarsian IV

Osul tarsian 1-II sau osul cuneiform medio-intermediar este situat medial -Rezultă din sudarea
oaselor tarsiene I si II. Este situat medio-distal.
-Este aplatizat proximo-distal, aproximativ triunghiular.
-Proximal se articulează cu osul tarsian central, iar distal se articulează cu baza metatarsianului III și
II.
-Lateral se articulează cu osul tarsian IV
-Medial se articulează cu osul tarsian I-II
Osul tarsian IV sau osul cuboid este dispus latero-distal
-Proximal se articulează cu calcaneul şi cu talusul.
-Fața medială se articulează cu osul tarsian central, dar şi cu osul tarsian II.
-Distal 18 se articulează cu metatarsianul III, dar şi cu baza metatarsianului IV

La VACA tarsul este format din cinci oase.

Calcaneul
-Procesul coracoid 1 este şlefuit de o suprafaţă articulară convex-concavă în sens proximo-distal
pentru articularea cu osul maleolar lateral .
-Medial prezintă o suprafaţă convexă pentru talus
-Sustentaculum talar este şlefuit de o singură suprafață articulară pentru talus.
-Extremitatea distală a calcaneului este şlefuită medial de o suprafață articulară ovală pentru talus, iar
distal de o suprafață articulară oblică disto-dorsal pentru osul centrocvartal

Talusul
-Prezintă două trocleej, proximală și distală
-Trocleea proximală se articulează cu cocleea tibiei, iar troclea distală cu osul centrocvartal.
Condilul lateral al trocleei proximale este mai înalt şi mai dezvoltat decât cel medial. Lateral, talusul
se articulează cu calcaneul şi osul maleolar lateral .
Plantar pe talus se află faţa articulară calcaneană (surmontată de şanţul talar

Osul centrocvartal sau osul naviculocuboid Rezultă din sudarea osului tarsian central cu osul tarsian
IV.
-Proximal se articulează cu trocleea distală a talusului iar lateral cu calcaneul .
-Distal prezintă patru suprafeţe articulare: dorsal cu osul tarsian II-III, medio-plantar cu osul tarsian I,
iar lateral cu baza metatarsului principal III-IV.

Osul tarsian II-III Rezultă din sudarea osului tarsian II cu osul tarsian III.
-Este aplatizat proximo-distal şi alungit dorso-plantar.
-Proximal este în contact cu osul centrocvartal.
-Distal se articulează cu baza metatarsului principal III-IV.

Osul tarsian I
-Are aspect aproximativ cuboidal şi este foarte mic.
-Este ascuns între osul tarsian III-II, osul centrocvartal și tuberozitatea medială a metatarsului III.
-Dorsal se articulează cu osul tarsian II-III.
-Proximal se articulează cu osul centrocvartal
-Distal se articulează cu baza metatarsului principal III-IV.