Mihai Eminescu

Ion Creanga
Vasile Alecsandri
Ioan Luca Caragiale
AD George Cosbuc
Mihail Sadoveanu
Liviu Rebreanu
Octavian Goga
Tudor ARGHEZI
George Bacovia
Ioan Slavici
[Pics] Tiny Home, Endless Charm. 290 Nichita Stanescu
Sq Ft Of Cozy Living.
Marin Preda
BuzzFond
Titu Maiorescu
Bogdan P. HASDEU
Vasile
VOICULESCU
Mircea Eliade
Camil Petrescu
George Calinescu
Al. Macedonski
Gala Galaction

Autori Sinteze literare

Opere Critica literara
Workspaces That Work For You
Memberships that unlock access to
our collection of over 60 distinctive
workspaces at Fora

Grigore ALEXANDRESCU

UMBRA LUI MIRCEA. LA COZIA - Creatie lirica romantica :: UMBRA LUI

MIRCEA LA COZIA de Grigore ALEXANDRESCU

Grigore ALEXANDRESCU UMBRA LUI MIRCEA LA COZIA

90 YEARS OF "WHAT'S NEXT"
Anunț Rohde & Schwarz

Grigore Alexandrescu este un poet romantic autentic, atat in

poeziile patriotice, cat si in elegii si meditatii. El cultiva cu stralucire
motivele romantice ale ruinelor, mormintelor, peisajelor nocturne si
fantastice, reinviind eroii istoriei nationale. Grigore Alexandrescu a
preluat din romantismul european modalitatile artistice, pe care
insa le-a adaptat spiritualitatii romanesti, transpunandu-le in
idealurile inflacarate ale generatiei de la 1848 si urmarind
sensibilizarea contemporanilor pentru implinirea idealurilor de
libertate si independenta nationala.

Alaturi de Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri in

Moldova, Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Cezar Bolliac in
Muntenia si Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in
Transilvania, Grigore Alexandrescu se inscrie in generatia scriitorilor
pasoptisti, care au cultivat tema evocarii istorice, a naturii
meleagurilor romanesti, fiind animati de un adevarat si inflacarat
patriotism.

Poezia "Umbra lui Mircea. La Cozia" a fost scrisa in urma unei

calatorii pe care Alexandrescu a facut-o pe la manastirile din
Oltenia, impreuna cu prietenul sau, Ion Ghica. Desi a fost scrisa in
1842, poezia va fi publicata in 1844, in revista "Propasirea", editata
de Mihail Kogalniceanu.

Semnificatia titlului. Titlul este alcatuit din doua parti, ce par ca nu

au o legatura stransa, deoarece sunt despartite de punct si fiecare
dintre ele este scrisa cu majuscula. "Umbra lui Mircea" evoca
personalitatea istorica a domnitorului muntean Mircea cel Batran.
"La Cozia" este numele manastirii ctitorite de marele conducator,
lacas care a inspirat poezia si unde, se pare, ca a fost scrisa.

Powered By
Structura compozitionala a poeziei. Poezia este structurata in
saisprezece strofe si este construita prin imbinarea subtila a mai
multor specii romantice. Astfel, primele sapte strofe se constituie
intr-un pastel romantic, descriind cadrul natural nocturn in care
apare fantoma lui Mircea cel Batran^ urmatoarele cinci strofe
contin elemente de oda si imn prin care se slavesc faptele de vitejie
ale domnitorului. Urmatoarele doua strofe compun o meditatie, in
care poetul exprima idei filozofice despre timpul trecator| cu
identificarea momentelor importante din trecut si prezent, precum
si o viziune asupra viitorului, iar ultimele doua strofe revin,
simetric, la imaginea initiala a pastelului, implinind astfel
perfectiunea artistica a poeziei.

Primele sapte strofe compun un pastel romantic, in care cele t

dintai imagini vizuale sunt umbrele turnurilor aplecate peste undele
si valurile Oltului, care lovesc ritmic "Zidul vechi al manastirei",
singurul element auditiv al linistii inserarii. Poezia incepe cu un
anapest (picior metric alcatuit din trei silabe, dintre care primele
doua sunt neaccentuate, iar a treia accentuata - A«.A«.), "Ale
turnurilor umbre peste unde stau culcate", care dau poeziei
gravitate evocatoare si, prin
* aceasta, muzicalitate interioara versurilor, fapt ce 1-a determinat
pe G. Calinescu sa considere ca Alexandrescu face parte "dintre
aceia care au contribuit la apropierea poeziei de muzica". Printr-o
personificare

; metaforica, poetul aseamana generatiile de oameni care s-au

succedat de-a lungul timpului pe aceste meleaguri cu undele
curgatoare ale , raului - "S-ale valurilor mandre generatii
spumegate". Imaginea vizuala este redata prin forma reflexiva a
verbelor "se intind", "se prelungesc" care se refera la umbrele
turnurilor, parand ca ating "tarmul dimpotriva".

» Cadrul nocturn este specific romantismului prin atmosfera

misterioasa care induce emotie si infiorare. Imaginile vizuale sunt
construite printr-o enumeratie a complementelor circumstantiale de
loc - "dintr-o pestera", "din rapa", "de pe muche", "de pe stanca",
"pantre iarba" - si prin folosirea verbelor la prezentul etern - "iese",

; "ma-mpresoara", "se cobor", "se misca", "sa strecoara", "trece".

Atmosfera fantastica si infricosatoare este ilustrata de "ceasul
nalucirei", un element tipic romantic fiind aparitia fantomei
incoronate care iese din mormant: "O fantoma-ncoronata din el iese
o zaresc". Natura este umanizata, deoarece toate elementele sale
participa emotional la intamplarile miraculoase: "Muschiul zidului se
misca pantre iarba sa strecoara / O suflare, care trece ca prin vine
un fior / ".[] Raul inapoi se trage muntii varful isi clatesc". Imaginile
sunt ihiperbolizate pentru a realiza maretia coplesitoare cu care
"marea fantoma" porunceste si la un semn "Ostiri, taberi fara
numar imprejuru-i inviez". Autoritatea personalitatii istorice a lui
Mircea cel Batran este ilustrata prin propozitii scurte si puncte de
suspensie . "lese vine catre tarmuri sta in preajma ei priveste".
Verbul la imperativ, "Ascultati!", este o adresare directa a poetului
catre toate componentele naturii inconjuratoare si infiorate. Printr-o
intoarcere graduala in trecut, procedeu artistic tipic romantismului,
poetul incita la contemplatie, pentru a se vedea cum "marea
fantoma" a dat speranta romanilor si a ingrozit - totodata - pe toti
dusmanii de odinioara: "Transilvania-1 aude, ungurii se inarmez".
Aceasta idee este construita printr-o hiperbola, deoarece porunca
voievodului se aude peste Carpati, fiind repetata, amplificat, "din
stanca-n stanca". De remarcat in aceasta strofa este cezura, care
imparte versul in doua emistihuri,. propozitiile sunt scurte si
marcate prin puncte de suspensie: "Iese vine catre tarmuri sta in
preajma ei priveste". in stil romantic, poetul se adreseaza direct
Oltului, martorul permanent al "vitejiilor trecute", care privise cu
mandrie legiunile militare si caruia ii erau cunoscute "Virtuti mari,
fapte cumplite" ale acestui trecut glorios. Oltul este personificat,
poetul recurgand la vocativ si la o interogatie retorica: "Oltule,
care-ai fost martur vitejiilor trecute /[] Cine oar poate sa fie omul
care te-a-ngrozit?". Portretul de erou al natiunii romane este
construit de Alexandrescu prin intrebari retorice asupra identitatii
acestui viteaz, fiind o maniera artistica stralucita aceea a compararii
lui Mircea cel Batran cu cele mai stralucite personalitati istorice:
"Cavaler de ai credintei, sau al Tibrului stapan, / Traian, cinste a
Romei ce se lupta cu Natura, / Urias e al Daciei, sau e Mircea cel
Batran?". Ultima strofa a acestei secvente lirice confirma identitatea
marelui voievod roman, iar la auzul numelui sau intreaga natura
este personificata si el este recunoscut de toate elementele naturii -
dealul, Oltul, valurile, Dunarea si marea - care-i repeta numele cu
evlavie si admiratie: "Mircea! imi raspunde dealul; Mircea! Oltul
repeteaza".
Urmatoarea secventa lirica - alcatuita din cinci strofe - este o oda
inchinata marelui domnitor roman, caruia poetul i se adreseaza
direct, in numele tuturor romanilor: "Sarutare, umbra veche!
Priimeste-nchinaciune / De la fiii Romaniei care tu o ai cinstit".
Poetul omagiaza ravna neobosita a lui Mircea cel Batran, care a fost
neobosit in a lupta pentru libertatea si independenta tarii.
Patriotismul domnitorului este exprimat metaforic - "intreprinderea-
ti fu dreapta, a fost nobila si mare" - ilustreaza ideea ca Mircea a
purtat razboaie drepte, de aparare a tarii, din dragoste pentru
poporul sau, care il venereaza si astazi: "De aceea al tau nume va fi
scump si nepatat".

Epitetul triplu "dreapta", "nobila" si "mare" accentueaza eroismul

atriotic si daruirea cu care voievodul a luptat pentru independenta
prii. Un alt procedeu romantic consta in exprimarea retorica sub
forma de maxime, ilustrand valoarea etica a exemplului patriotic al
lui Mircea cel Batran si avand valoare generalizatoare: "Veacurile
ce-nghit neamuri al tau nume l-au hranit".

Istoria neamului romanesc a consemnat si alte momente glorioase,

poetul presupune ca Mircea cel Batran a "simtit placere" atunci cand
a aflat despre faptele eroice ale lui Mihai Viteazul, care a iubit, ca si
el, tara si poporul roman. Alaturarea simbolica a celor doua nume
ilustre pentru istoria noastra nationala, Mircea si Mihai, accentueaza
ideea continuitatii luptei pentru libertate si independenta a
poporului roman, sub conducerea unor domnitori patrioti.
Generatiile care au invatat despre faptele de vitejie ale
personalitatilor istorice ii venereaza pe eroii neamului, dar in
antiteza cu acestia, contemporanii poetului se simt slabi si marunti:
"Greutatea i ne-apasa, trece slaba-ne masura / Ne-ndoim dac-asa
oameni intru adevar au stat". Urmat6area secventa lirica este
alcatuita din doua strofe si se constituie intr-o meditatie filozofica
privind scurgerea timpului. Trecutul este maret, "vremi de fapte
stralucite", dar si plin de tristete si amaraciune din pricina multelor
razboaie purtate, acestea fiind "biciroaznec, care moartea il
iubeste" sau "a cerului urgie". Prezentul este superior datorita
progresului si civilizatiei, care au infratit natiile "prin stiinte si prin
arte", asigurand pace si liniste omenirii.

Ultimele doua strofe ale poeziei constituie un pastel si readuc

imaginea initiala a tabloului nocturn, in care stapaneste linistea
peste Jintreaga natura. Personificata, noaptea isi intinde mantia
"peste dealuri", norii "se intind ca un vesmant", comparatia avand
rolul de a recompune atmosfera misterioasa de la inceputul poeziei.
Peste intreaga natura se instaleaza "groaza si tacere", atunci cand
"umbra intra in mormant". Turnurile "cele-nalte" sunt personificate
printr-o comparatie, "Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jalesc"
si constituie marturia istorica a gloriei si patriotismului
conducatorilor romani intr-un trecut plin de maretie. Valurile Oltului
lovesc ritmic zidul vechi al manastirei" fiind personificate si
asemanate cu "mandre generatii spumegate", idee care subliniaza
inca o data permanenta si continuitatea romanilor pe aceste
meleaguri.

Limbajul artistic. Poezia "Umbra lui Mircea, La Cozia" de Grigore

Alexandrescu are versuri lungi, de 15 silabe (vers
decapentacasilaB), maniera prozodica folosita inainte de poetii
Vacaresti si ulterior de Eminescu in "Memento mori". Ritmul
alterneaza, regasindu-se in poezie atat dactilul cat si iambul, ceea
ce confera o muzicalitate aparte. Un alt procedeu pentru a crea
efecte muzicale este cezura (pauza ritmica in interiorul unui vers,
care-1 imparte in doua emistihuri - A«.A«.), care imparte versul
lung in doua sau mai multe emistihuri (fiecare dintre cele doua
jumatati ale unui vers, despartite de cezura - n.n.) pentru a sustine
cadenta poeziei. George Calinescu apreciaza in mod deosebit
aceasta maiestrie artistica a poetului Grigore Alexandrescu: "Dar
marile efecte sunt scoase din prelungirea la maxim a cezurei, cu
acel efect de eliminatie prelungita a aerului pe care il scoatem la
harmonium".

Creatia literara a lui Grigore Alexandrescu s-ar putea defini prin

cateva caracteristici, meditativa, elegiaca si satirica, fapt ce 1-a
determinat pe criticul Paul Cornea sa afirme despre acest scriitor ca
este "un romantic printre clasici si un clasic printre romantici".

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care
 lipseste.

Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2023 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 Setări pentru confidențialitate și cookie-uri

Gestionate de Google. În conformitate cu cadrul TCF IAB. Codul PGC: 300