Carmen Popa-Elemente Ped Prescolara Aplicata 9dd00 231217 091724

Lector univ. drd.
CARMEN POPA
- coordonator-
ELEMENTE DE
PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ APLICATĂ
Editura Universităţii din Oradea

2006
1
Această lucrare metodico-ştiinţifică a fost aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin
Programul Naţional de Generalizare a grupei pregătitoare în învăţământul preşcolar din România,
cu numărul 35 696.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Elemente de pedagogie preşcolară aplicată/ coord.:
Popa Carmen. – Oradea: Editura Universităţii din
Oradea, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-759-205-0; ISBN (13) 978-973-759-205-7
I. Popa, Carmen (coord.)
371.2
EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA ESTE ACREDITATĂ DE CNCSIS, CONFORM POZIŢIEI 149.
Coordonator: Lector univ.drd. Carmen Popa, Universitatea din Oradea
Coordonator de specialitate: Prof. Maria Ivănescu, inspector şcolar pentru învăţământul

preşcolar, I.S.J. Bihor
Consultanţă de specialitate:
Instit. Maria Cioară, GPP 28 Oradea

Instit. Rodica Toda, GPP 20 Oradea
Instit. Voichiţa Vancu, GPP 43 Oradea
Instit. Mariana Jurcău, GPP 49 Oradea
Instit. Elisabeta Varga, GPP 35 Oradea
Instit. Aurelia Bodea, GPP 36 Oradea
Ed. Cornelia Borhidi, GPP 27 Oradea
Ed. Rodica Balog, GPP 49 Oradea
Ed. Rodica Trif, GPP 25 Oradea
Instit. Georgeta Bara, GPP 47 Oradea
Instit. Lidia Şandor Coste, GPP 22 Oradea
Pentru comenzi:
Persoană de contact – Carmen Popa Berce
carmen_berce@yahoo.com
tel. 0744 43.13.88
Tipar:
METROPOLIS SRL
Oradea, str. Nicolae Jiga nr.31
Tel.: 0729 845 160, 0788 845 160
Tel./ Fax: 0259 472 640
e-mail: metropolis@rdslink.ro
2
ELEMENTE DE PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ APLICATĂ
PREFAŢĂ 5
PENTRU O PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ APLICATĂ 7
I. GRĂDINIŢA – INSTITUŢIE DE ÎNVĂŢĂMÂNT 9

1. Tipuri de grădiniţe 10
2. Principale forme de organizare a activităţilor instructiv-educative din grădiniţă 10
3. Ambientarea spaţiului educaţional din grădiniţă 17
II. INSTRUMENTE ALE PROIECTĂRII DIDACTICE ÎN GRĂDINIŢĂ 21
1. Planul-cadru pentru învăţământul preşcolar 22
2. Schema orară 23
3. Planificarea anuală, semestrială şi săptămânală 26
III. ELEMENTE DE CUNOAŞTERE A COPILULUI PREŞCOLAR 44
1. Fişă de caracterizare psihopedagogică a copilului preşcolar 45
2. Grilă de observaţie 53
IV. ASPECTE SPECIFICE LEGATE DE PREDAREA LA GRUPELE COMBINATE 63
V. ACTIVITĂŢI DE EDUCARE A LIMBAJULUI 66
1. Educarea comunicării orale - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament,
mijloace de realizare, teme orientative (analiză pe nivele de vârstă) 68
2. Educarea comunicării scrise - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament,
situaţii de învăţare 80
3. Conţinuturi (comunicarea orală şi scrisă) 88
4. Mijloace de realizare a activităţii de educarea limbajului la preşcolari – aspecte metodice 91
VI. ACTIVITĂŢI MATEMATICE 101
1. Obiectiv cadru 1 – obiective de referinţă, exemple de comportament, mijloace de realizare,
teme orientative, indicaţii metodice (analiză pe nivele de vârstă) 102
6. Forme specifice de organizare a activităţilor matematice – aspecte metodice 141
VII. CUNOAŞTEREA MEDIULUI 153
1. Grupa mică – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament, conţinuturi 154
2. Grupa mijlocie – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament, conţinuturi 157
3. Grupa mare – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament, conţinuturi 160
4. Grupa pregătitoare – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament, conţinuturi 164
5. Mijloace de realizare – analiză pe nivele de vârstă 168
6. Aspecte metodice ale realizării activităţilor de cunoaştere a mediului înconjurător în
grădiniţă 181
VIII. EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE 194
1. Grupa mică – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente, conţinuturi,
mijloace de realizare, material didactic 195
2. Grupa mijlocie – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente, conţinuturi,
3. Grupa mare – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente, conţinuturi,
3
4. Grupa pregătitoare – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente, conţinuturi,
5. Aspecte metodice ale realizării activităţilor de educaţie pentru societate în grădiniţă 233
IX. ACTIVITĂŢI PRACTICE ŞI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ 236
1. Activităţi practice - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente (analiză pe
nivele de vârstă) 237
2. Elemente de activitate casnică - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente
(analiză pe nivele de vârstă) 241
3. Mijloace de realizare şi teme orientative 243
4. Aspecte metodice ale realizării activităţilor practice şi elementelor de activitate casnică în
grădiniţă 250
X. EDUCAŢIE MUZICALĂ 254
1. Obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente, conţinuturi (analiză pe nivele de
vârstă) 255
2. Aspecte metodice ale realizării activităţilor de educaţie muzicală în grădiniţă 259
XI. ACTIVITĂŢI ARTISTICO-PLASTICE 264
1. Pictură - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente (analiză pe nivele de
vârstă) 265
2. Desen - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente (analiză pe nivele de
vârstă) 268
3. Modelaj - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente (analiză pe nivele de
vârstă) 270
4. Teme orientative, mijloace de realizare (analiză pe nivele de vârstă) 272
5. Aspecte metodice ale realizării activităţilor artistico-plastice în grădiniţă 280
XII. EDUCAŢIE FIZICĂ 285
1. Obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente (analiză pe nivele de vârstă) 286
2. Mijloace de realizare şi teme orientative 289
3. Conţinutul activităţilor de educaţie fizică 302
4. Inventar al mijloacelor de învăţământ utilizate în activităţile de educaţie fizică 303
5. Aspecte metodice ale realizării activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă 303
BIBLIOGRAFIE 309
4
PREFAŢĂ
Începând cu anul şcolar 2002-2003, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat programul

educaţional “Generalizarea grupei pregătitoare în învăţământul preşcolar din România”, cu o
durată de trei ani şi cu ţinte care să asigure:
 cuprinderea şi menţinerea în sistemul de învăţământ obligatoriu a tuturor copiilor de 5-6/7
ani;
 pregătirea pentru şcoală şi viaţă a acestei grupe de vârstă şi prevenirea unor tare (abandon,
analfabetism, droguri, violenţă, delincvenţă etc.) care ar putea să apară pe traseul şcolarizării
viitoare;
 experienţa unui parteneriat eficient cu familia, care, odată cultivat cu multă grijă aici, să aibă
continuitate pe tot parcursul şcolarizării copilului în învăţământul obligatoriu;
 experienţa unui parteneriat eficient al instituţiei de învăţământ cu autorităţile locale şi cu alţi
parteneri educaţionali, prin care să se realizeze o reţea interinstituţională de monitorizare şi
sprijinire a cazurilor speciale cu risc de abandon;
 programe de formare continuă pentru cadrele didactice (educatoare şi învăţători) care
răspund de atingerea obiectivelor educaţionale în cadrul aceluiaşi ciclu curricular (ciclul
achiziţiilor fundamentale).
De asemenea, la sfârşitul anului 2003, MEdC a solicitat inspectorilor şcolari de specialitate
sau profesorilor metodişti din cadrul ISJ elaborarea unei informări privind predarea disciplinei în
anul şcolar 2002-2003, în vederea realizării unei legături mai strânse între învăţământul universitar,
ca furnizor de formare iniţială şi continuă, şi învăţământul preuniversitar, ca beneficiar de formare.
Printre altele, datele culese au scos în evidenţă următoarele aspecte legate strict de programa
activităţilor instructiv-educative în grădiniţă şi de aplicarea acesteia la grupă:
A. Cadrele didactice din învăţământul preşcolar stăpânesc într-un grad corespunzător

conţinuturile ştiinţifice ale activităţilor instructiv-educative prevăzute în programa preşcolară. Cu
toate acestea, se înregistrează o serie de diferenţe determinate de anumiţi factori, cum ar fi:
 importanţa acordată formării iniţiale şi continue;
 interesul diferit acordat actualizării informaţiilor ştiinţifice în specialitate;
 statutul de titular sau de suplinitor;
 categoria de vârstă şi gradul profesional;
 mediul în care profesează.
B. Noua orientare a programei preşcolare, centrată pe obiective educaţionale şi pe finalităţi,

a creat posibilitatea abordării flexibile a conţinuturilor de însuşit în grădiniţă, punând în valoare
potenţialul creativ al cadrelor didactice.
Proiectarea se realizează în concordanţă cu cerinţele curiculumului naţional şi local. În unele
cazuri însă, activităţile proiectate vizează cele două tipuri tradiţionale de activitate: activitatea
obligatorie şi activităţile alese şi nu se ţine cont de corelarea acestor activităţi pe verticală şi pe
orizontală.
În elaborarea proiectelor didactice încă se mai înregistrează dificultăţi în definirea
obiectivelor operaţionale şi confuzii între acestea şi obiectivele de referinţă ale programei.
În acest context, factorii de decizie din MEdC au conturat două direcţii importante de
acţiune, în vederea ameliorării unora dintre aspectele semnalate în analiza anterior menţionată:
 instituţiile de învăţământ în a căror responsabilitate intră pregătirea educatoarelor
trebuie să-şi asume formarea, la un nivel performant, atât a competenţelor
ştiinţifice cât şi a competenţelor metodico-didactice, necesare absolvenţilor care
optează pentru această profesie;
5
 elaborarea unor metodici pentru diferite categorii de activităţi, precum şi a unor
suporturi de curs pentru perfecţionarea cadrelor didactice din învăţământul
preşcolar, în cadrul unor grupe de lucru alcătuite din specialişti de la catedră
(educatoare) şi specialişti din cadrul liceelor şi colegiilor pedagogice trebuie
încurajată.
Prezenta lucrare Elemente de pedagogie preşcolară aplicată a apărut ca răspuns la

întrebările şi provocările permanente ale cadrelor didactice din învăţământul preşcolar implicate
profund şi responsabil în procesul de reformă.
Materialul prezintă o serie de exemplificări în domeniul proiectării didactice (scheme orare,
orare, planificări) pe grupe de vârstă, o încercare de detaliere a conţinuturilor şi a situaţiilor de
învăţare pe categorii de activităţi, precum şi informaţii utile despre grădiniţă ca instituţie de
învăţământ. De asemenea, abordarea aspectelor metodice ale predării pe categorii de activităţi,
precum şi ale predării la grupele combinate sunt de un real folos pentru cadrele didactice (indiferent
de vârsta şi experienţa acumulată) şi oricând binevenite.
Sperăm ca această iniţiativă editorială să vină în sprijinul educatoarelor, care vor găsi
sugestii şi recomandări menite să le ghideze în activitatea de formare continuă şi în activitatea de zi
cu zi la grupă. De asemenea, ne-am dori, ca prin intermediul acesteia să reconstruim o punte de
legătură solidă între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul
universitar, care răspund de formarea iniţială a educatoarelor, în vederea creşterii calităţii
procesului instructiv-educativ desfăşurat în grădiniţele de copii.
Prof. VIORICA PREDA

Inspector general M.Ed.C.
6
PENTRU O PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ APLICATĂ
Vârsta preşcolară corespunde unei perioade de dezvoltare intensă a copiilor atât sub aspect
fizic, cât şi psihic. Cadrul didactic trebuie să-şi fundamenteze procesul de instrucţie şi educaţie pe
cunoaşterea particularităţilor anatomo-fiziologice ale copilului, a legilor dezvoltării psihicului
acestuia, a particularităţilor de vârstă şi individuale. Datele furnizate de psihologia copilului sunt
fundamentale pentru profesorul-educator, scenariile didactice proiectate de acesta trebuie să ţină
cont de particularităţile psihice ale preşcolarului. În felul acesta, cadrul didactic va înţelege mai bine
care sunt cauzele succesului sau insuccesului aplicării unor metode de predare, a folosirii unor
mijloace de învăţământ etc.
Intervenţia educaţională precoce este covârşitoare pentru dezvoltarea ulterioară a copilului.
Nimic din ce se întâmplă acum nu trebuie lăsat la voia întâmplării, întregul sistem de influenţe
educative trebuie organizat şi planificat conştient, ţinându-se cont de specificul dezvoltării psihice a
acestuia.
Trecerea din mediul familial într-unul instituţionalizat, mai formal, ce impune respectarea
unor reguli, a unui program, aduce după sine modificări în plan comportamental. În prima perioadă,
copilul învaţă să se socializeze cu cei de aceeaşi vârstă, depune eforturi pentru integrarea într-un
nou regim de viaţă care presupune ruperea de dependenţa părinţilor sau a celor din familie şi
formarea unor deprinderi de autonomie personală. Treptat, experienţele de învăţare se diversifică,
preşcolarul învaţă să se descurce singur, să-şi asume responsabilităţi, să-şi descopere propriile
competenţe, precum şi propriile limite. În perioada următoare, accentul va fi pus pe pregătirea
copilului pentru integrarea şcolară, copilul îşi va dezvolta competenţe din diferite domenii
(lingvistice, matematice, practice, artistice etc.)
Trecerea de la mediul familial la mediul instituţionalizat este un moment pe care atât
copilul, cât şi familia acestuia îl doresc a fi unul natural, plăcut, benefic din toate punctele de
vedere.
Aşteptările părinţilor vizavi de instituţia căreia îşi încredinţează copilul, precum şi
conştientizarea de către cadrele didactice a responsabilităţilor ce le revin ca persoane care preiau şi
continuă ceea ce părinţii au început, îi obligă pe aceştia din urmă să demonstreze un înalt
profesionalism şi o bună pregătire pedagogică, metodică şi ştiinţifică.
Pedagogia învăţământului preşcolar este disciplina în cadrul căreia viitorul profesor pentru
ciclul preşcolar se familiarizează cu specificul şi particularităţile desfăşurării activităţilor de predare
- învăţare din grădiniţă. Pe lângă tactul pedagogic care îl ajută pe cel de la catedră să se apropie mai
uşor de copil şi să-i câştige încrederea, cadrul didactic trebuie să cunoască normele generale care
ghidează procesul de predare la acest nivel de vârstă, obiectivele specifice fiecărui tip de activitate,
să stăpânească anumite deprinderi (de proiectare curriculară, de selectare şi adaptare a
conţinuturilor, de alegere a celor mai adecvate şi eficiente modalităţi de intervenţie, de evaluare şi
monitorizare a activităţii copiilor). Cu alte cuvinte, profesorul de la ciclul preşcolar trebuie pregătit
pentru a fi nu numai un practician care să ştie cum să desfăşoare activităţi la grupă, dar şi un
teoretician care ştie de ce le desfăşoară, care îşi pune întrebări de reflecţie, îşi autoanalizează într-un
mod ştiinţific propria activitate căutând să găsească soluţiile cele mai pertinente, este informat
privitor la noile orientări din domeniul său de activitate şi, nu în ultimul rând, reuşeşte să facă
echipă atât cu colaboratorii săi direcţi (colegii, părinţii, personalul auxiliar), cât şi cu cei indirecţi
(reprezentanţii celorlalte instituţii cu care grădiniţa colaborează: teatre de păpuşi, case ale copiilor,
graficieni, instrumentişti, coregrafi etc.)
Lucrarea de faţă a fost intitulată Elemente de pedagogie preşcolară aplicată deoarece nu
epuizează întreaga problematică ce constituie obiectul de studiu al unei asemenea discipline (nu
sunt dezbătute principiile pedagogiei preşcolare, metodele didactice specifice acestui nivel ş.a.), ci
acordă atenţie deosebită abordării pe nivele de vârstă/grupe atât a obiectivelor de referinţă şi a
exemplelor de comportamente din programă, cât mai ales a conţinuturilor, temelor, mijloacelor de
realizare. În cuprinsul lucrării pot fi identificate elemente de proiectare curriculară care oferă
instrumente şi sugestii concrete de lucru debutanţilor pentru alcătuirea schemelor orare, a
7
planificărilor anuale/semestriale, săptămânale, a orarelor pentru fiecare grupă în parte. Lucrarea
face o sinteză a principalelor aspecte metodice legate de particularităţile predării fiecărei categorii
de activitate, prin valorificarea celor mai reprezentative surse teoretice din domeniu.
Intenţia coordonatorului acestei lucrări a fost de a oferi absolvenţilor specializării
universitare Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar un ghid practic pentru aplicarea
programei şcolare din grădiniţă, un suport metodologic la îndemână, care să-i sprijine în activitatea
lor viitoare de predare. Ne vom bucura însă, dacă lucrarea va constitui, în aceeaşi măsură, un
auxiliar metodic util şi cadrelor didactice cu experienţă la catedră.
Realizarea acestui volum a presupus un efort susţinut pe o perioadă de aproape doi ani, drept
pentru care felicităm întregul colectiv de autori pentru seriozitatea de care a dat dovadă, pentru
munca depusă, precum şi pentru deschiderea pe care a avut-o permanent la sugestiile făcute.
Suntem conştienţi că materialul suportă îmbunătăţiri, de aceea suntem receptivi la orice
observaţii sau completări.
Lector univ. drd. CARMEN POPA,

Universitatea din Oradea
8
I. GRĂDINIŢA – INSTITUŢIE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Prof. MARIA IVĂNESCU

Inspector şcolar, I. S. J. Bihor
1. Tipuri de grădiniţe
2. Principale forme de organizare a activităţilor instructiv-educative
din grădiniţă
2.1. Jocul – forma de bază în organizarea procesului instructiv-educativ
din grădiniţă
2.2. Activităţile alese, liber creative
2.3. Activităţile comune cu întreaga grupă de copii
2.4. Activităţile opţionale
2.5. Extinderea
2.6. Activitatea integrată
2.7. Activităţi specifice programului de după masă
3. Ambientarea spaţiului educaţional din grădiniţă
9
1. TIPURI DE GRĂDINIŢE
În structura sistemului de învăţământ, pentru instruirea şi formarea preşcolarilor este

prevăzută funcţionarea instituţiilor specializate care pot fi de stat şi particulare, ambele funcţionând
în conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 85/1995, cu completările ulterioare pentru
învăţământul privat, aduse de Regulamentul învăţământului particular.
În Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar sunt precizate
tipurile de instituţii preşcolare care funcţionează în ţara noastră. Acestea sunt:
- Grădiniţe cu program normal (5 ore pe zi) care asigură educaţia şi pregătirea
corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială;
- Grădiniţe cu program prelungit (10 ore pe zi) care asigură educaţia şi pregătirea
corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia socială a acestora
(hrană, supraveghere şi odihnă);
- Grădiniţe cu program săptămânal, care asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a
copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia, hrana, supravegherea şi odihna acestora
pe durata unei săptămâni.
În ceea ce priveşte învăţământul special, regulamentul prevede organizarea grădiniţelor
speciale, unde copiilor cu cerinţe educative speciale (CES) le este asigurată asistenţa din partea
unor specialişti: defectologi, logopezi, kinetoterapeuţi, psihologi, pedagogi. Aceste grădiniţe au, de
obicei, program prelungit sau săptămânal. În ultimii ani, se constată o preocupare majoră pentru
integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă.
2. PRINCIPALE FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR

INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN GRĂDINIŢĂ
2.1. Jocul – formă de bază în organizarea procesului instructiv-educativ din grădiniţă

În conformitate cu metodologia de aplicare a Planului pentru învăţământul preşcolar,
principalele mijloace de realizare a procesului instructiv-educativ în grădiniţa de copii sunt: jocul,
ca joc liber, dirijat sau didactic, activităţile didactice alese şi/sau comune.
Valenţele formative ale jocului la vârsta preşcolară sunt unanim recunoscute de specialiştii
în educaţie. Jocul, deşi este un mijloc de relaxare şi distracţie, are multiple funcţii instructiv-
educative, el contribuind prin conţinutul său obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului, a
creativităţii, a inventivităţii. Jocul reprezintă, de asemenea, şi mijlocul fundamental pentru
dezvoltarea socială a copiilor, în joc copiii învăţând să respecte reguli, norme de comportare
socială, să comunice cu ceilalţi într-un autentic spirit de echipă. Jocul este activitatea fundamentală
a copilului preşcolar, educatoarele fiind chemate să valorifice din plin valenţele formative ale
acestui tip de activitate umană în procesul educaţional din grădiniţă.
2.1.1. Clasificarea jocurilor utilizate în grădiniţă

În literatura de specialitate sunt prezentate numeroase clasificări ale jocurilor practicate de
copilul preşcolar, însă despre o clasificare unanim acceptată nu se poate vorbi cu certitudine.
Una dintre clasificările jocului o găsim la J. Piaget. Această clasificare foloseşte drept
criteriu structurile genetice în funcţie de care evoluează jocul. Au fost identificate trei categorii:
jocuri-exerciţiu (de exersare), jocuri simbolice, jocuri cu reguli.
Ţinând cont de ponderea influenţei formative a jocurilor asupra dezvoltării psihice generale
a copilului, jocurile pot fi clasificate în următoarele trei categorii: jocuri de creaţie (simbolice),
jocuri didactice, jocuri de mişcare.
Ne vom opri asupra ultimei clasificări întrucât o astfel de clasificare o considerăm utilă în
activitatea instructiv-formativă concretă.
10
a. Jocurile de creaţie (simbolice) sunt jocuri în care subiectul şi regulile sunt inventate de
un copil sau un grup de copii, iar conţinutul şi structura lor reflectă nivelul lor de înţelegere a vieţii
şi mediului ambiant. Jocurile de creaţie pot fi la rândul lor clasificate în trei categorii, după cum
urmează:
- jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană care prin conţinutul lor reflectă mediul de viaţă al
copilului şi sunt inspirate din activităţile adulţilor: de-a mama, de-a doctorul, de-a şcoala, de-a
frizerul etc.
- jocuri de creaţie cu subiecte din poveşti şi basme, din spectacolele sau emisiunile
vizionate în care copiii interpretează rolurile diferitelor personaje. Jocurile inspirate de textul
poveştilor pot lua forma unor jocuri dramatizări în care rolurile sunt interpretate fie de copii, fie de
jucăriile sau păpuşile de teatru, copiii având în cea de-a doua variantă rolul de „regizor”, jucăriile
îndeplinind de această dată rolul „artiştilor” care îşi asumă rolurile personajelor din basme sau
poveşti.
- jocurile de construcţie în care copiii realizează diferite construcţii plane ori
tridimensionale utilizând diferite materiale (cuburi, mozaic, materiale plastice, sau naturale) fie din
imaginaţie, fie după o temă sugerată de educatoare. Este de remarcat faptul că prin jocul de
construcţie se dezvoltă copilului preşcolar simţurile, orientarea în spaţiul tridimensional, simţul
echilibrului, al armoniei, coordonarea mişcărilor, coordonarea oculo-motrică, şi, în special, gândirea
proiectivă, inteligenţa practică, imaginaţia creatoare şi gustul estetic.
b. Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă copilului, prin care se realizează o
parte din sarcinile educaţionale ale activităţilor obligatorii, dar şi a celor alese, într-o atmosferă
destinsă, distractivă, motivantă. Jocul didactic oferă posibilitatea creării unor condiţii favorabile
pentru aplicarea cunoştinţelor şi pentru exersarea priceperilor şi deprinderilor într-o formă plăcută şi
atractivă.
Principalele tipuri de jocuri didactice sunt:
a) Jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător;
b) Jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului:
- jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic;
- jocuri didactice pentru îmbogăţirea vocabularului şi însuşirea structurii
gramaticale;
- jocuri didactice pentru dezvoltarea expresivităţii vorbirii;
c) Jocuri didactice matematice:
- jocuri didactice de formare de mulţimi;
- jocuri logico-matematice de exersare a operaţiilor cu mulţimi;
- jocuri didactice de numeraţie;
d) Jocuri muzicale care urmăresc reproducerea unor melodii, ritmuri,
recunoaşterea unor instrumente după sunet ş.a.
Elementele constitutive definitorii ale oricărui joc didactic sunt:
- conţinutul jocului - dat de cunoştinţele dobândite anterior de copii în cadrul activităţilor
comune cu întreaga grupă;
- sarcina didactică – care apare sub forma unor probleme pe care copiii le vor rezolva în
mod independent sau în echipe, prin cooperare. Ea se regăseşte în formularea cerinţei jocului
indicată clar, în termeni operaţionali (a denumi, a compara, a descrie, a ghici, a indica, a recunoaşte,
a reconstitui etc.). Gradul de dificultate al sarcinii jocului trebuie să fie optim, aşa încât ţinând cont
de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor din grupă, cerinţa jocului să motiveze şi să
susţină desfăşurarea acţiunii.
- regulile jocului - reglementează relaţiile reciproce dintre copii, asigurând un comportament
corect şi disciplinat pe parcursul activităţii. Ele au rolul de a descrie cadrul de rezolvare a sarcinilor
jocului. Iată câteva cerinţe de care educatoarea va ţine cont în prezentarea regulilor jocului:
prezentarea regulilor să nu se facă odată cu stabilirea rolurilor; în jocurile cu material distributiv,
jocul va fi mai întâi demonstrat şi apoi vor fi precizate regulile; la grupele mică şi mijlocie regulile
11
se precizează odată cu demonstraţia; reamintirea şi fixarea regulilor se face fie imediat după
demonstrare, fie în timpul jocului, fără a scădea din intensitatea şi ritmul acestuia.
Regulile jocului didactic reglementează repartizarea rolurilor, succesiunea acţiunilor, arată
în termeni accesibili cum trebuie rezolvată problema intelectuală şi coordonatele comportamentului
copiilor în joc care indică ce este permis şi ce nu este permis în timpul jocului.
- acţiunile şi elementele de joc (surpriza, apelul la cunoştinţele anterioare, întrecerea,
aplauzele, mişcarea, aşteptarea) sunt subordonate temei jocului şi vor fi prezentate atractiv pentru a
capta şi menţine viu interesul copiilor în derularea jocului.
c. Jocurile de mişcare au o deosebită valoare formativă contribuind la dezvoltarea fizică,
intelectuală, morală şi estetică a preşcolarilor; ele corespund dinamismului specific copilăriei şi
satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a acestora.
Ţinând cont de conţinutul jocurilor de mişcare şi particularităţilor de vârstă ale copiilor se
pot distinge patru feluri de jocuri de mişcare:
- jocurile de mişcare cu subiect – în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut
imaginativ (Ex.„Vrăbiile şi pisica”)
- jocurile cu text şi cânt se desfăşoară mai ales în cerc sau horă, iar textele şi cântecele îl
ajută pe copil să interpreteze mai expresiv rolul şi să execute mişcările mai corect.
- jocurile hazlii stimulează atenţia şi buna dispoziţie pentru activitate.
- jocurile fără subiect sunt jocuri cu caracter competitiv al căror scop principal este
exersarea îndemânării şi agilităţii motrice.
2.2. Activităţile alese, liber creative

Un loc important în regimul de zi al grădiniţei este consacrat activităţilor alese, acestea
ajutându-i pe copii „să se socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a
mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării orale şi chiar limbajului citit
scris” (***, 2005, pg. 11)
Activităţile alese au scopul de a activiza preşcolarii, trezindu-le interesul pentru cunoaştere
şi acţiune liberă, independentă. Tocmai de aceea, ele corespund posibilităţilor personale, ritmului
propriu, rezistenţei la efort şi se desfăşoară cu o intervenţie redusă a educatoarei. Principala
caracteristică a acestui tip de activităţi este flexibilitatea deciziilor privind parametrii în care
activitatea se desfăşoară, copiii implicaţi în această formă de activitate fiind lăsaţi să decidă asupra
modalităţilor de desfăşurare, materialelor utilizate, conţinuturilor vehiculate, precum şi
participanţilor implicaţi şi a finalităţilor urmărite.
Potrivit reglementărilor date de Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă,
jocurile şi activităţile alese se pot desfăşura pe grupuri mici şi chiar individual, în mai multe
momente ale zilei, cu condiţia de a fi respectat programul activităţilor comune.
Succesul activităţilor alese, liber creative depinde pe de o parte de particularităţile de
dezvoltare ale copiilor, iar pe de altă parte, de condiţiile pe care educatoarea reuşeşte să le creeze
pentru buna desfăşurare a lor. Buna organizare a spaţiului educaţional de către educatoare în
zone/arii de stimulare (Ex. „Biblioteca”, „Colţul casei”, „Zona artei”, Zona jocurilor manipulative”,
„Zona construcţiilor”, „Zona ştiinţei” etc.) dotate cu materiale specifice de lucru ajută copilul să se
orienteze mai uşor în plaja de oferte de activităţi alese disponibile în sala de clasă. Materialul va fi
diferit de la o zi la alta, pentru a menţine interesul copiilor şi pentru a sugera noi teme de activitate
însă este bine să nu se exagereze cantitatea de material pus la dispoziţia copiilor întrucât ar distrage
atenţia acestora.
Activităţile alese, liber creative diferă de la o grupă de vârstă la alta, atât în ce priveşte
conţinutul, cât şi modul de desfăşurare al acestora:
- la grupa de 3-4 ani
La început, materialul pus la dispoziţia copiilor va fi acelaşi pentru toţi ( datorită spiritului
de imitaţie specific acestei perioade copiii doresc acelaşi material). Educatoarea propune tema
jocului şi intervine ca participant direct în joc;
12
Materialul pus la dispoziţia copiilor capătă o diversificare treptată. Educatoarea intervine
doar dacă copiii întâmpină dificultăţi în distribuirea materialului, alegerea sau realizarea subiectului.
Ea va urmări educarea stabilităţii, a perseverenţei în muncă şi a dorinţei de a finaliza lucrul început;
Materialul pus la dispoziţia copiilor este mai variat, ariile de stimulare din spaţiul sălii de
grupă pot fi mai multe, copiii preşcolari mari fiind capabili să se orienteze mai bine în oferta
educaţională pusă la dispoziţia lor de către educatoare, funcţie de cunoştinţele, priceperile şi
deprinderile dobândite în cadrul activităţilor comune. Intervenţia educatoarei în derularea
activităţilor alese este mult diminuată, ea stimulează capacitatea copiilor de a se organiza, de a
colabora în proiectarea şi desfăşurarea acţiunilor, dar nu intervine direct în jocul copiilor, ea având
doar menirea de a asista la cerere activitatea copiilor, oferind informaţii şi resurse suplimentare. De
asemenea, ea poate interveni cu anumite exigenţe privind desfăşurarea, finalizarea şi obţinerea de
produse ale activităţii libere.
2.3. Activităţile comune cu întreaga grupă de copii
Activităţile comune cu întreaga grupă de copii au un loc bine definit în cadrul sistemului
activităţilor instructiv-educative organizate în grădiniţă, acestea fiind proiectate şi conduse de către
educatoare într-o perioadă de timp delimitată, cu scopul cunoaşterii unei teme din programă.
Această formă de organizare a procesului instructiv-educativ în grădiniţă este instrumentul
principal de realizare sistematică a obiectivelor educaţionale prevăzute în programa activităţilor
instructiv-educative din grădiniţă.
Numărul de activităţi comune diferă, nivelului I (3-5 ani) fiindu-i destinat 7 activităţi pe
săptămână, spre deosebire de nivelului II (5-7 ani) căruia îi sunt destinate 10 activităţi comune pe
săptămână. Diferenţieri pe nivele de vârstă apar şi în ce priveşte durata activităţii comune, variind
între 10 şi 40 de minute (grupa mică – 10-15 min., grupa mijlocie – 15-20 min., grupa mare – 20-30
min., grupa pregătitoare – 35-40 min., la sfârşitul preşcolarităţii putând fi extinse uneori până la 45
min.). Locul activităţilor comune în orarul zilnic este dimineaţa între 9.30 şi 11. Educatoarea este
cea care alege metodele şi procedeele pe care le va utiliza în derularea activităţii ţinând cont de
nivelul grupei, de temă şi de scopul şi obiectivele operaţionale fixate. Activităţile comune au un rol
maximal în pregătirea copiilor pentru viitoarea activitate şcolară, activităţile desfăşurate la grupa
pregătitoare apropiindu-se considerabil de caracteristicile lecţiilor din clasa I.
Clasificarea activităţilor comune:

După conţinut: activităţi de educare a limbajului, matematice, de cunoaştere a mediului,
muzicale, plastice, educaţie pentru societate, activităţi practice şi elemente de activitate casnică,
educaţie fizică.
După mijloacele de realizare:
- educarea limbajului: lectura după imagini, povestirea, şi repovestirea, crearea de poveşti, jocul
didactic, lectura educatoarei, convorbirea, memorizarea;
- activităţi matematice: exerciţiul cu material individual, jocul logico-matematic, jocul didactic;
- cunoaşterea mediului: observarea, lectura după imagini, povestirea, lectura educatoarei,
investigaţia directă, jocul didactic;
- educaţia pentru societate: memorizarea, lectura educatoarei, lectura după imagini, convorbirea
tematică;
- activităţi plastice: desen, pictură, modelaj;
- activităţi practice: înşiruire, lipire, colaj, îmbinare ş.a.
- educaţie muzicală: cântece, jocuri muzicale, audiţii muzicale, activităţi de euritmie;
- educaţie fizică: exerciţii psihomotrice, jocuri de mişcare, dansul (tematic, modern, popular);
După obiectivul fundamental: activităţi de comunicare de noi cunoştinţe, de formare de
priceperi şi deprinderi, de fixare şi consolidare a cunoştinţelor şi deprinderilor, de recapitulare şi
sistematizare a cunoştinţelor, activităţi de evaluare şi activităţi mixte.
13
2.4. Activităţile opţionale
Planul-cadru aprobat prevede:
- pentru nivelul I (3-5 ani): 0-1 activităţi opţionale;
- pentru nivelul II (5-7 ani): 1-2 activităţi opţionale;
Activitatea opţională, respectiv curriculum-ul la decizia şcolii/ a grădiniţei este o problemă
nouă pentru învăţământul preşcolar aflat în plină reformă.
În 1998, Andrei Marga apreciază: „… pentru prima oară în ţara noastră planurile şi
programele de învăţământ sunt elaborate de oameni specializaţi în curriculum. Pentru prima dată
acest curriculum prevede nu doar discipline obligatorii pentru toate unităţile de învăţământ, ci şi
posibilitatea dezvoltării locale de curriculum, care este în autonomia instituţională a fiecărei
grădiniţe, a fiecărei şcoli. Pentru prima oară disciplinele opţionale sunt plasate la fiecare etaj al
pregătirii şcolare”.
Oferta curriculară pentru activitatea opţională, respectiv curriculum la decizia şcolii/a
grădiniţei, încearcă adaptarea ofertei de învăţare atât la nevoile şi intereselor copiilor, cât şi la cele
ale cadrelor didactice. În elaborarea curriculum-ului opţional, cadrul didactic trebuie să proiecteze
obiectivele educaţionale, conţinuturile instructiv-educative, competenţele şi performanţele aşteptate
de la preşcolari şi strategiile de evaluare.
2.4.1. Consideraţii metodologice privind elaborarea activităţilor opţionale

Activităţile opţionale sunt cuprinse în schema orară a unităţilor de învăţământ, a grupei de
copii şi aprobate de inspectoratele şcolare, de inspectorul şcolar de specialitate, cu condiţia să nu
depăşească numărul maxim de activităţi din Planul de învăţământ.
În organizarea şi desfăşurarea activităţilor opţionale se va ţine seamă de câteva indicaţii
metodice:
- Activităţile opţionale pot fi realizate pe parcursul unui semestru, a unui an şcolar, sau a unui ciclu
curricular;
- Oferta de opţional a fiecărei grădiniţe/a fiecărei grupe va fi însoţită de precizări referitoare la
tematică, durată, timpul care este afectat acestora;
- Oferta de opţional la nivelul grupei /grădiniţei se va discuta cu colectivul de părinţi şi se va stabili
împreună cu aceştia;
- O dată exprimată opţiunea pentru o anumită activitate aceasta devine obligatorie pe durata pentru
care a fost proiectată;
- Activitatea opţională poate fi realizată pe grupe/clase de copii, sau pe grupuri de 10-15 copii, în
funcţie de posibilităţile grădiniţei sau de aptitudinile copiilor;
- Se recomandă ca procesul de consultare al părinţilor să fie real, iar grădiniţa să respecte opţiunile
potrivit aptitudinilor copiilor şi interesului familiei;
- Pentru opţionalul planificat, trebuie să existe un orar fix rezervat pentru desfăşurarea acestuia (Ex.:
în fiecare zi de joi, între orele 11-12)
- Activităţile opţionale se pot planifica: pe orizontală (la nivelul aceleiaşi grupe) şi pe verticală (un
cadru didactic cu aptitudini artistice, selectează câte 4-5 copii din grupe paralele, iar la activitatea
opţională lucrează „dansuri tematice” cu cei selectaţi -15-20 copii). Alţi 15-20 copii selectaţi pot
desfăşura la aceeaşi oră de opţional: „Prietenul meu, calculatorul”, „Curioşii naturii”, „Mâini
îndemânatice” etc.
- Tematica opţională se recomandă a fi atractivă, educatoarea trebuind să îşi pună în evidenţă
creativitatea, originalitatea, competenţa. Opţionalele pot fi desfăşurate în echipă de către o
educatoare şi o învăţătoare (mai ales în mediul rural) sau de către educatoare în echipă cu un
profesor specialist.
2.4.2. Etapele parcurse în stabilirea activităţilor opţionale:

1. Întocmirea ofertei activităţii opţionale la nivelul grădiniţei/a grupei de copii;
2. Consultarea copiilor (uneori selectarea lor), a părinţilor în stabilirea opţionalului precizări de
susţinere financiară a activităţilor opţionale unde este cazul;
14
3. Elaborarea programelor opţionale;
4. Avizarea proiectelor de activitate opţională de către inspectorul de specialitate.
În realizarea unei activităţi opţionale se recomandă a fi respectaţi paşii următori:
diagnosticarea nevoilor, formularea obiectivelor, selectarea conţinuturilor, organizarea
conţinuturilor (programe de opţional), selectarea experienţei de învăţare (activităţile), organizarea
experienţei de învăţare (tipuri de activitate), evaluarea (mijloace de evaluare)
2.4.3. Oferte de activităţi

Activitatea opţională reprezintă o şansă de adecvare la un sistem deschis, cu opţiuni multiple
şi un caracter dinamic, novator. Acest caracter presupune renunţarea la ideea de omogenizare,
unificare şi uniformizare curriculară. Caracterul deschis şi flexibil va permite obţinerea unui
răspuns educativ care să ţină seamă de diversitatea capacităţilor, intereselor, motivaţiilor, atât a
copiilor, cât şi a cadrelor didactice.
Oferta de activităţi opţionale este de mai multe tipuri, în funcţie de categoria de activitate:
1. Opţional derivat dintr-o categorie de activitate;
Ex. În lumea basmelor, În lumea copilăriei, Poeziile copilăriei;
2. Opţional, ca altă categorie de activitate decât cele menţionate în aria curriculară;
Ex. Limba engleză, o limbă modernă prin joc; Hai la drum, mici pietoni! (Educaţie rutieră), Lăsaţi
copiii să vină la Mine (Educaţie religioasă), Minte sănătoasă în corp sănătos (Educaţie pentru
sănătate);
3. Opţional ca temă sau capitol al unei categorii de activitate din programa naţională;
Ex. Prietenul meu, calculatorul; Sportul minţii – şahul ;
4. Opţional, ca temă integratoare pentru o arie curriculară, interdisciplinară;
Ex. Ecogrădiniţa, Eco-Orizont, Eu şi natura, Cântecele copilăriei – artă vocală, Micii sculptori,
Pictura prin joc; Dansuri tematice, moderne, populare ;
5. Opţionalul, ca temă integratoare pentru mai multe categorii de activitate, transdisciplinare.
Ex. Eu şi teatrul de păpuşi, Clubul isteţilor, De o mie de ori, de ce?, Călătorie prin ţara mea,
Drepturile copiilor, Din folclorul copiilor, Sunet şi culoare, Tradiţii româneşti, Copiii mileniului III,
File de istorie, Mişcare, culoare şi modă.
2.5. Extinderea
Extinderile sunt activităţi ce depăşesc prevederile programei, educatoarea având libertatea
de a decide care sunt posibilităţile proprii de realizare şi capacităţile ce permit copiilor să meargă
mai departe decât standardul recomandat de programă. Educatoarea poate alege varianta de schemă
orară cu extinderi, ţinând cont de recomandările Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind
numărul acestora. Educatoarea are libertatea de a decide asupra extinderilor pe care doreşte să le
facă, luând în calcul atât posibilităţile copiilor din grupă, cât şi posibilităţile proprii de realizare.
Extinderile se adresează tuturor copiilor din grupă şi se realizează cu întrega grupă de copii, spre
deosebire de opţional care se poate face pe grupuri mici.
Ele nu sunt obligatorii, însă Ministerul Educaţiei şi Cercetării a prevăzut în planul de
învăţământ specific o extindere la nivelul 3-5 ani şi, cel mult două, la nivelul 5-7 ani.
Planificarea acestui tip de activitate este realizată de educatoare şi avizată de inspectorul de
specialitate.
2.6. Activitatea integrată

Actul didactic în manieră integrată prin mai multe categorii de activitate presupune
sintetizarea şi organizarea didactică a informaţiilor din domenii diferite de cunoaştere în vederea
construirii unei viziuni holistice şi interactive asupra lumii reale.
Integrarea conţinuturilor categoriilor de activitate, precum şi a ariilor curriculare este
considerată astăzi principala provocare în domeniul proiectării programelor şcolare. În grădiniţă
acest lucru este posibil, dată fiind structura flexibilă a conţinuturilor, ceea ce oferă educatoarelor o
15
libertate de decizie asupra tipurilor de conţinut pe care le oferă copiilor şi o autonomie deplină în
privinţa metodologiei abordate.
Utilizarea activităţii integrate ca formă de realizare a procesului instructiv-educativ în
grădiniţă are mai multe argumente psihopedagogice şi anume:
- Grădiniţa creează cadrul psihopedagogic şi social cel mai propice pentru structurarea integrată a
conţinuturilor;
- Grădiniţa păstrează cea mai strânsă legătură între experienţele de învăţare şcolară şi viaţa reală,
subiectul analizat poate fi uşor observabil în mediul apropiat şi presupune interacţiunea directă a
copilului cu mediul; copiii sunt puşi într-o situaţie autentică de căutare, de investigare, de cercetare,
în care singuri pot găsi soluţii;
- În planul profunzimii şi solidităţii cunoştinţelor dobândite printr-o abordare integrată, plusul
calitativ este evident, copiii identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte, dintre temele
abordate în grădiniţă şi în afara ei;
- Baza integrată a cunoaşterii duce la o mai rapidă refacere a informaţiilor;
- În planul relaţiilor interpersonale utilizarea metodei proiectelor la vârstele timpurii încurajează
comunicarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare;
- Aici copiii devin mai angajaţi, mai responsabili, sunt promovate atitudinile pozitive;
- Educatoarea devine un modelator, un facilitator, mai mult decât o sursă de informaţii şi pot fi
implicaţi mai mulţi factori: părinţi, specialişti, alţi copii, într-un parteneriat real;
- Învăţarea este activă şi se extinde până la limita pe care copilul o stabileşte, respectă nevoile de
cunoaştere ale copiilor;
Utilizarea metodei proiectelor la vârstele timpurii şi a activităţii de tip integrat este o
recomandare prezentă în documentele curriculare şi scrisorile metodice adresate educatoarelor. Prin
această nouă modalitate, copiii de vârstă preşcolară sunt implicaţi direct în descoperirea,
organizarea, prelucrarea şi prezentarea cunoştinţelor, cu efecte pozitive în planul motivaţiei, al
dezvoltării autonomiei şi creativităţii. Metoda proiectelor tematice presupune implicarea activă a
copilului în cunoaşterea realităţii. Deşi cunoaşterea nu este transmisă direct de educatoare, rolul
acesteia nu este deloc diminuat. Pe parcursul desfăşurării activităţii integrate, educatoarea va
continua să proiecteze desfăşurarea investigaţiei în funcţie de feed-back-ul oferit de copii, va crea
contexte de cunoaştere cât mai reale, care permit implicarea directă, observarea nemijlocită,
descoperirea realităţii, va ghida activitatea copiilor şi va crea momente de sinteză, va observa şi va
canaliza eforturile copiilor spre finalizarea proiectului tematic. Prin integrarea în diferite categorii
de activitate, copiii îşi împărtăşesc unii altora ce au aflat, ce au descoperit. Este un prilej de sinteză
şi apreciere, de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor copiilor, de evaluare a modului de
proiectare, organizare, coordonare şi a eficienţei formative a acestuia.
Activitatea integrată realizează mai multe componente şi anume:
- Efectuarea investigaţiilor în mediul înconjurător, fizic şi social, în vederea culegerii de informaţii
despre o temă aleasă de copii şi educatoare, cunoştinţe care vor fi valorificate pe parcursul derulării
proiectului tematic, în contexte variate;
- Utilarea centrului tematic cu material didactic, cu ajutorul copiilor, a părinţilor, care vor fi
cuprinse în final în produse cu finalitate practic-utilitară: machete, panouri, colaje, expoziţii,
diorame;
- Proiectarea şi confecţionarea unor materiale didactice care ilustrează tema şi care vor îmbogăţi
centrul tematic;
- Conducerea unor experienţe simple cu materiale la îndemâna copilului sau întâlniri cu specialişti,
activităţi care se pot desfăşura pe parcursul mai multor zile, dând posibilitatea copiilor să facă cu
uşurinţă conexiuni interdisciplinare;
- Elaborarea unor strategii de evaluare, a unor documente care să înregistreze informaţiile,
competenţele asimilate: albume, jurnale, calendare ale naturii, ale grupei, reviste, filme didactice,
auxiliare didactice etc.
16
Activitatea de tip integrat reprezintă o modalitate de instruire şi învăţare în jurul unei teme
sau a unui ansamblu de teme, prin strategii didactice specifice şi presupune integrarea activităţii
educative cu practica vieţii cotidiene, cu investigaţia şi cercetarea.
2.7. Activităţi specifice programului de după-amiază

Noul plan de învăţământ pentru grădiniţele cu program prelungit şi săptămânal prevede
pentru perioada de după-amiază trei categorii de activităţi, indicate după criteriul obiectivului
fundamental urmărit: activităţi recreative şi de relaxare, activităţi de dezvoltare şi exersare a
aptitudinilor şi activităţi recuperatorii. Finalităţile ce ţin de cultivarea performanţelor peste medie se
vor realiza prin extinderi, dar ele nu sunt obligatorii. Reluarea şi aprofundarea în perioada de după-
amiază nu poate fi decât benefică, dat fiind randamentul foarte bun pe care copiii îl obţin după
perioada de odihnă, dar şi anumite condiţii de circumstanţă cum ar fi: reducerea treptată a
numărului de copii prin plecarea lor acasă. Abordarea unor obiective ce vizează dezvoltarea
potenţialului individual sau recuperarea anumitor rămâneri în urmă se înscrie în tendinţa, care se
impune din ce în ce mai evident în lume, aceea de accesibilizare a programelor de educaţie timpurie
pentru categorii cât mai largi de copii, deci, de sporire a caracterului incluziv al programelor
grădiniţei.
3. AMBIENTAREA SPAŢIULUI EDUCAŢIONAL DIN GRĂDINIŢĂ
Reforma învăţământului a adus cu sine schimbări majore în abordarea elementelor de mediu

pedagogic oferite de grădiniţă care îşi exercită influenţele educative asupra copiilor.
Caracteristicile climatului psihosocial din grădiniţe condiţionează eficienţa acţiunilor
didactice, ambianţa educaţională, având în sine valenţe formative incontestabile. Programa
activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii prefigurează ca tendinţe de schimbare,
crearea unui mediu educaţional adecvat, pentru o stimulare continuă a învăţării spontane a copilului
şi introducerea acestuia în ambianţa culturală a spaţiului social căruia îi aparţine, în ideea formării
lui ca o personalitate autonomă şi conştientă de sine.
Grădiniţa exercită influenţe educative asupra copiilor atât prin acţiuni directe, cât şi în mod
indirect, prin felul în care îşi organizează elementele de mediu pedagogic. Atitudinile, abilităţile
şcolare, creativitatea şi gândirea divergentă, memoria şi dezvoltarea limbajului depind de strategia
educării copiilor preşcolari în grădiniţă, pe măsura explorării spaţiului ambiental pus la dispoziţia
lor. Un ambient plăcut, util, reconfortant va duce la stimularea adaptării copilului la condiţiile
activităţii din grădiniţă. Din această perspectivă, grădiniţa trebuie să devină pentru copil „locul
dorit, un fel de a doua casă, loc de apartenenţă în care se va putea juca jocuri moderne
computerizate”. (Şchiopu, U.,1994, pag. 9)
Ambientul grădiniţei determină influenţe pozitive semnificative asupra copiilor în măsura în
care acesta oferă un mediu stimulativ şi interesant pentru copii care să suscite interesul şi
curiozitatea pentru lucruri noi, să ofere posibilităţi de muncă independentă, de experimentare a
aspectelor care-l interesează pe copil pe măsura posibilităţilor proprii.
Integrarea copilului care frecventează grădiniţa în colectivitatea de copii, este o acţiune
complexă de mare răspundere care comportă o serie de preocupări din partea educatoarei.
Dimensiunea ergonomică (dispunerea mobilierului din clasă, vizibilitatea şi pavoazarea sălii de
grupă) şi a managementului clasei nu pot fi considerate secundare şi, în nici un caz, lipsite de
importanţă pentru succesul integrării optime a copilului în grădiniţă. Sala de grupă trebuie să le
ofere copiilor o atmosferă plăcută, foarte apropiată de lumea jocului, specifică vârstei. A crea
preşcolarului un mediu optim dezvoltării sale corespunde cerinţei de a organiza o învăţare eficientă
prin intermediul mediului. Copiii îşi petrec cea mai mare parte a timpului în grădiniţă în ambianţa
jucăriilor. Acest cadru are o mare valoare emoţională şi estetică deoarece oferă posibilităţi de
desfăşurare plăcută a activităţii instructiv-educative, creează o sensibilitate deosebită pentru a
recepta frumosul.
17
În ambientarea sălii de grupă, în dispunerea spaţiului ludic, educatoarea va ţine seama de
cerinţele pedagogice, funcţionale şi estetice. Organizat pe arii de stimulare, mediul ambiental al
grădiniţei oferă condiţiile necesare de desfăşurare a jocului: spaţiu, mobilier, dotarea cu o bază
materială ce facilitează procesul de învăţământ, precum şi asigurarea standardelor de ordine şi
curăţenie, securizare. Dispunerea clasei în arii de stimulare are menirea să încurajeze învăţarea şi
dezvoltarea abilităţilor prin implicarea activă a copilului. La sosirea în sala de grupă, copiii găsesc
materialele necesare desfăşurării activităţii şi jocurilor alese sub forma zonelor/ariilor de stimulare
sau a centrelor de interes, bine utilate. Spaţiul este delimitat pe alocuri de dulapuri şi paravane cu
imagini care îi ajută să se orienteze în plaja de oferte educaţionale a grupei:
1. Zona bibliotecii este un loc liniştit confortabil unde copiii se pot retrage pentru a se
recrea şi pentru a se bucura de lumea cuvântului scris. Ea este dotată cu cărţi cu imagini pentru
copii, albume, plachete, seturi de imagini pentru diferite povestiri cunoscute de copii expuse la
nivelul de acces al acestora. Tot aici îşi găseşte locul oglinda pentru exerciţiile de logopedie,
,,Scaunul povestitorului” utilizat de copiii care doresc să spună poveşti cunoscute de ei. Prin
intermediul cărţilor, ziarelor, tipăriturilor, copiii preşcolari se pregătesc pentru viitoarea activitate
din şcoală, acestea oferind un suport motivaţional suplimentar pentru ei. Jucându-se în această arie
de stimulare, copiilor li se dezvoltă imaginaţia, li se îmbogăţeşte vocabularul, exprimarea orală
capătă calităţi precum: cursivitate şi coerenţă. De asemenea, copiii îşi îmbogăţesc capacitatea de
discriminare vizuală, li se formează anumite deprinderi ( ex. de a întoarce paginile fără a le rupe sau
şifona), li se formează respectul faţă de carte.
2. Zona artei, aşa cum este de aşteptat, poate fi dotată cu materiale diverse: acuarele,
pensule, planşete, plastilină, creioane colorate, hârtii glasate, diferite alte materiale utilizate în
lucrările artistice, plastice şi practice. Nu va lipsi nici panoul unde sunt expuse lucrările copiilor,
astfel încât să poată fi privite, discutate, admirate, activităţi care dezvoltă spiritul critic şi autocritic
al copiilor. Este bine ca la acest panou să aibă acces şi părinţii copiilor sau colegii din alte grupe,
acest lucru conducând la valorificarea experienţei copiilor în domeniul artei şi la stimularea
tinerelor talente. Prin artă, copiii se exprimă aşa cum gândesc, cum simt, cum văd lumea şi astfel îşi
pot exersa potenţialul creator, învaţă mai multe despre proprietăţile lucrurilor care îi înconjoară.
Prin intermediul culorilor, a desenului, copiii transmit ceea ce nu pot spune întotdeauna prin cuvinte
şi stabilesc relaţii între ei fără nici un fel de greutăţi. În zona artei se desfăşoară activităţi de tăiere,
lipire, pictură care permit copiilor să se exprime creator, să descopere mai multe modalităţi pentru
concretizarea gândurilor şi trăirilor afective.
În zona artei si imaginaţiei, copiii vor putea realiza lucrări individuale şi colective cu
materiale din natură şi materiale refolosibile, vor putea face jucării, costume pe care le vor îmbrăca
la carnaval.
3. Zona jocurilor de manipulare are în dotare Puzzle, Lego, Domino, jocuri cu imagini:
Ştii când..., Ce imagine urmează?, Numără şi potriveşte! etc. şi diverse fişe de muncă individuală.
Manipulând piesele acestor jocuri, copiilor li se dezvoltă coordonarea oculo-motorie, capacitatea de
discriminare vizuală; ei dobândesc deprinderi de îmbinare, triere, aşezare în ordine, clasificare,
numărare, punere în corespondenţă, percepţiile de culoare, mărime, formă.
4. Zona construcţiilor îi aşteaptă pe copii cu diverse jocuri de construcţii, cuburi diferit

colorate, Mozaic, Vitocomb, Micul arhitect şi altele cu care copiii realizează diferite teme. Jocurile
de construcţie oferă posibilităţi multiple de dezvoltare a copiilor. În domeniul socio-emoţional,
copiii exersează folosirea în comun a lucrurilor şi cooperarea cu ceilalţi; învaţă să planifice în grup
pentru atingerea unui obiectiv comun; dobândesc aptitudini de negociere şi se bucură împreună de
lucrul realizat.
18
5. Zona jocurilor de creaţie, a jocurilor de rol, este unul dintre cele mai îndrăgite de copii
întrucât aici găsesc la îndemâna lor Căsuţa păpuşii, diferite truse şi un bogat şi variat material
pentru jocurile de rol: De-a mama, De-a gospodina, De-a doctorul. Mobilierul, vesela, tacâmul,
aragazul sunt toate cu dimensiuni pe măsura lor, ceea ce face ca implicarea copiilor în roluri să
atingă cote maxime. Aici se născocesc diverse scenarii de joc, în funcţie de ceea ce îi interesează.
Prin aceste jocuri, li se formează o serie de deprinderi sociale, de cooperare, de comunicare, de
înţelegere a relaţiilor sociale. Paravanul cu perdele şi măştile aşezate la îndemâna copiilor le
stimulează dorinţa de a fi ei înşişi actori, dramatizând diferite fragmente din poveştile sau basmele
îndrăgite.
6. Zona ştiinţei este dotată cu materiale ilustrative din diferite domenii ale ştiinţei, albume,
atlase geografice, botanice, cântar, pahare de dimensiuni diferite unde copiii pot învăţa să aprecieze
diferenţa de greutate şi de volum a diferitelor obiecte. Tot aici este locul unde copiii găsesc la
dispoziţia lor materiale pentru diferite experimente pe care le pot realiza singuri sau sub îndrumarea
educatoarei. Cutii cu diferite seminţe colecţionate de copii, acvarii cu peşti, colivii cu păsări, lupe,
seminţe puse la încolţit pentru observarea procesului de germinaţie, colecţii de frunze, scoici, melci,
pietre de diferite forme, mărimi, pene şi multe altele facilitează apropierea copilului de cunoaşterea
lumii înconjurătoare pe care o descoperă pas cu pas şi îl ajută să o exploreze individual sau în
grupul de copii cu care se joacă, educatoarea fiind în acest caz doar ghidul care îi ajută să meargă pe
poteca necunoscută încă a ştiinţei. Aceasta zonă poate fi utilizată şi ca spaţiu de explorare în cadrul
proiectelor tematice derulate în grădiniţă, iar uneori poate coincide cu centrul tematic ales,
materialele puse la dispoziţia copiilor având legătură directă cu tema propusă.
7. Zona informaticii
Calculatoarele din dotarea grupei pot fi utilizate de către copii în cadrul activităţilor
opţionale unde au deprins destul de repede cunoştinţele despre elementele componente şi tehnica de
utilizare a lor; jocurile pe calculator sunt dintre cele mai îndrăgite de copii: Mario, Sky, Lyonking,
Doom etc. Acestea, prin natura lor, implică dezvoltarea atenţiei voluntare, deosebit de benefică în
actul învăţării. O importanţă deosebită în educarea preşcolarilor care stăpânesc deja comenzile
calculatorului sunt programele educative care îi ajută să-şi verifice cunoştinţele dobândite în cadrul
activităţilor comune, într-o formă grafică atractivă, deosebită. Televizorul, video-ul sunt şi ele de
folos copiilor întrucât le pot furniza materiale informative pe care educatoarea nu le poate aduce în
faţa copiilor pentru a le studia decât prin intermediul peliculei.
8. Zona pentru jocuri în aer liber (în curtea grădiniţei)

În aceasta zonă, copiii găsesc posibilitatea de a-şi petrece o parte din timp jucându-se la
aparate: tobogan, bare situate la înălţimi diferite, dar accesibile preşcolarilor, nisipar; aici se pot
juca cu mingi şi corzi pentru sărit. În funcţie de spaţiul din dotarea grădiniţei, se pot realiza table
pentru desenat cu creta colorată pe pereţii de beton finisaţi cu ghips şi coloraţi cu vopsea
neagră.Recipiente mari cu apă ( văniţe,bărcuţe pneumatice, lighene) pot fi aşezate la îndemâna
copiilor, în care copiii se joacă, făcând experienţe de măsurare, plutire, scufundare a unor obiecte,
spală şi sortează pietre, scoici, după diferite criterii: mărime, culoare, formă, compară greutăţi, apoi
colorează, pictează şi construiesc. Câţiva buşteni tăiaţi şi coloraţi pot sugera masa şi scăunelele care
pot fi aşezate în apropierea unei căsuţe a piticilor construite din lemn colorat în nuanţe vii şi,
eventual, dotate cu accesorii pentru jocuri de creaţie.
Organizarea spaţiului educaţional este realizată ţinând cont de preferinţele copiilor. Jucăriile
şi materialele necesare lor vor fi aşezate în dulapuri sau rafturi la înălţimea copiilor, aceştia având
posibilitatea să se servească de ele atunci când au nevoie. Mobilierul este alcătuit din module care
pot fi uşor manipulate, mutate, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată.
Pe pereţii camerei pot fi reprezentate scene din poveşti, personaje îndrăgite, aspecte care
ilustrează cele patru anotimpuri, un colţ de educaţie religioasă, orarul grupei şi alte aspecte din viaţa
19
copiilor. Calendarul naturii poate fi aşezat pe peretele din apropierea Zonei ştiinţei, astfel încât
copiii, pe rând, să poată reda prin intermediul semnelor convenţionale schimbările naturale vizibile:
zăpadă, ploaie, zi cu soare, zi înnorată.
Plantele ornamentale contribuie esenţial la crearea unui climat plăcut, estetic, familiar în
sala de grupă. Aici copiii vor fi îndemnaţi să le ocrotească, să le îngrijească, cultivându-le în acest
fel germenii spiritului ecologic de la o vârstă fragedă. Acvariul cu peştişori viu coloraţi constituie
un element de atractivitate şi de interes pentru copii, loc în care copiii pot avea sarcini concrete,
uneori permanente.
Dezvoltarea optimă a copiilor este asigurată de implicarea lor intrinsecă în procesul
educaţional, obiectiv posibil în condiţiile asigurării unei ambianţe bine organizate, care să
încurajeze copiii să exploreze, să aibă iniţiative şi să creeze, să furnizeze ei înşişi materiale pentru
învăţare. Pentru aceasta, educatoarea este chemată să realizeze un climat ambiental necesar
desfăşurării jocurilor şi activităţilor din grădiniţă şi să asigure materialul necesar, să-şi fixeze
scopurile şi să fie mereu prezentă în a le rezolva cu competenţă şi cu tact. Astfel, le va oferi copiilor
posibilitatea să se mişte, să acţioneze, să comunice între ei ceea ce, în final, va duce la o mai bună
colaborare şi închegare a relaţiilor în colectiv.
Spaţiul educaţional al grădiniţei trebuie ambientat cu grijă astfel încât grădiniţa să fie „o
oază educativă”, „spaţiul paradisului copilăriei în care copilul trăieşte şi îşi încarcă rezervele
energetice fizice şi psihice şi-şi constituie forţa de angajare entuziastă în înţelegere de scenarii de
viaţă, dileme rezolvabile, angajare activă în decodificări de fenomene tot mai complicate, situaţii
diferite, precum şi în probleme şi lucruri ce se află în permanentă schimbare şi implicaţie în viaţa de
toate zilele.” (Şchiopu, U., 1994, pag.10)
20
II. INSTRUMENTE ALE PROIECTĂRII DIDACTICE ÎN
GRĂDINIŢĂ

Fac. de Ştiinţe Socio-Umane Oradea, Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei
Ed. LUCIA NEGRĂU, GPP 30 Oradea,
student anul III, CUI Oradea
Ed. LOREDANA MIRIŢESCU, GPP 56 Oradea,
Ed. LIDIA PETRICA, GPP 56 Oradea,
Edt. LENUTA RUJA, GPP 30 Oradea,
1. Planul-cadru pentru învăţământul preşcolar

2. Schema orară
3. Planificarea anuală, semestrială şi săptămânală
21
1. PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Planul-cadru pentru învăţământul pre-primar este unul generativ care permite educatoarelor
să realizeze scheme orare proprii. Astfel, în locul unui plan de învăţământ unic, prin Planul-cadru,
grădiniţa se raportează la un curriculum comun, dar are şi posibilitatea să-şi stabilească atât schema
orară, cât şi inventarul de activităţi în funcţie de criterii obiective şi subiective. Criteriile obiective
ţin de respectarea particularităţilor psihofizice ale preşcolarilor, iar cele subiective de specificul
uman şi material al fiecărei instituţii în parte (mediul în care copiii îşi desfăşoară activitatea rural-
urban, dotarea pe care o are grădiniţa şi, nu în ultimul rând, competenţele cadrelor didactice). Pentru
elaborarea schemei orare proprii grupei la care desfăşoară activitatea, educatoarea are nevoie în
principal de planul-cadru de învăţământ pentru anul şcolar în curs. Schema orară se va raporta
permanent la numărul minim-maxim de activităţi prevăzut de planul-cadru de învăţământ, fiind
particularizată pentru fiecare grupă de activităţile opţionale, extinderi sau aprofundări.
Planul -cadru de învăţământ (aprobat cu Ordinul Ministrului Învăţământului nr.4481/2000)
A. Grădiniţe cu program normal

Nivel I Nivel II
3-5 ani 5-7 ani
Nr. crt. Categoria de activitate
Număr de Număr de
activităţi propuse activităţi propuse
I. Activităţi comune 7 10
A. Activităţi de educare a limbajului 1 2
A. Activităţi matematice 1 2
B. Cunoaşterea mediului 1 1
Educaţie pentru societate
1
A. Activităţi practice şi elemente
de activitate casnică
} 1 1
A. Educaţie muzicală 1 1
B. Educaţie plastică 1 1
A. Educaţie fizică 1 1
Activităţi alese, jocuri şi alte
II.
activităţi desfăşurate cu copiii 17 14
III. Extinderi 0-1 1-2
IV. Activităţi opţionale 0-1 1-2
Nr. minim de activităţi/săptămână 24 26
Nr. maxim de activităţi/săptămână 25 28
B. Grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal

Nivel I Nivel II
Locul
3-5 ani 5-7 ani
activităţilor Categoria de activitate
Nr.crt. Număr de Număr de
în programul
activităţi activităţi
zilnic
propuse propuse
I. Dimineaţa Activităţi comune 7 10
A. ,, Activităţi de educare a limbajului 1 2
A. Activităţi matematice 1 2
,,
B. Cunoaşterea mediului 1 1
Educaţie pentru societate 1
A. ,,
Activităţi practice şi elemente de activitate casnică }1 1
A. Educaţie muzicală 1 1
,,
B. Educaţie plastică 1 1
A. ,, Educaţie fizică 1 1
Activităţi alese, jocuri şi alte activităţi
I. ,, 17 14
desfăşurate cu copiii
II. ,, Extinderi 0-1 1-2
III. ,, Activităţi opţionale 0-1 1-2
22
IV. După-amiază Activităţi recreative şi de relaxare 10 5
Activităţi de dezvoltare şi exersare a
V. ,, 15 15
aptitudinilor individuale
VI. ,, Activităţi recuperatorii - 5
Nr. minim de activităţi/săptămână 49 51
Nr. maxim de activităţi/săptămână 51 53
Proiectarea activităţii didactice la grădiniţă presupune întocmirea de către educatoare a

următoarelor documente: schema orară, planificarea anuală, planificarea săptămânală, proiectele de
activitate didactică.
2. SCHEMA ORARĂ
Este o adaptare a planului de învăţământ pentru fiecare grupă în parte. Ea precizează
numărul activităţilor didactice (comune, opţionale şi extinderi/aprofundări) pe săptămână ales de
fiecare educatoare în parte, în funcţie de condiţiile şi specificul grupei, copiilor, mediului de
învăţare etc. Schema orară este o modalitate de verificare a respectării cerinţelor privind alocarea
corectă a numărului de ore (minim/maxim) conform planului-cadru de învăţământ pentru nivelul de
vârstă al copiilor. De asemenea, ea face cunoscută oferta de opţional şi/sau extindere aleasă de
copii/părinţi/educatoare. Educatoarele vor avea libertatea construirii unui orar flexibil, optând, în
funcţie de nivelul grupei, de resursele materiale de care dispun şi de disponibilitatea proprie, pentru
numărul maxim sau numărul minim de activităţi pe săptămână.
Pentru realizarea schemei orare se porneşte de la numărul obligatoriu de activităţi comune
repartizat pentru fiecare domeniu al cunoaşterii în parte, la care se adaugă numărul de activităţi
alese, opţionalele şi/sau extinderile astfel încât să nu se depăşească numărul maxim de activităţi
prevăzut de planul-cadru. În cazul grădiniţelor cu program prelungit sau săptămânal, schema orară
va preciza şi numărul de activităţi alocat pentru programul de după-amiază. Număr minim înseamnă
activităţile comune, activităţile liber alese şi cele din perioada după-amiezii (pentru grădiniţele cu
program prelungit şi cele cu program săptămânal) la care se adaugă numărul minim de opţionale şi
extinderi, iar număr maxim înseamnă activităţile comune, activităţile liber alese şi cele din perioada
după-amiezii (pentru grădiniţele cu program prelungit şi cele cu program săptămânal) la care se
adaugă numărul maxim de opţionale/ extinderi. Este important ca atunci când se alcătuieşte schema
orară să se verifice pe verticală numărul total de activităţi pe săptămână, astfel încât el să nu
depăşească prevederile din Planul-cadru.
În ceea ce priveşte activităţile opţionale, în învăţământul preşcolar acestea sunt alese de
către educatoare în urma consultării părinţilor. Opţionalele pot fi programate marţi, miercuri, joi
(din domeniile limbaj şi ştiinţă), cele din domeniul educaţiei pentru societate se pot desfăşura joia
pentru că se vor organiza ieşiri; educaţia fizică şi educaţia muzicală se pot programa lunea sau
vinerea deoarece au un rol recreativ (pentru mai multe precizări legate de regimul disciplinelor
opţionale a se vedea capitolul I din această lucrare).
Conform precizărilor programei, extinderile nu sunt obligatorii.
Mai jos, este prezentat un posibil model de întocmire a schemei orare atât pentru nivelul I,
cât şi pentru nivelul II, grădiniţe cu program normal şi prelungit:
23
2.1. Schemă orară nivelul I - model orientativ
Grupa mică (3-4 ani) Grupa mijlocie (4-5 ani)
Număr
Număr de
de
Categoria de activitate activităţi Categoria de activitate
activităţi
propuse
propuse
I. EDUCAREA LIMBAJULUI 1 I. EDUCAREA LIMBAJULUI 1
A. Activitate de educare a A. Activitate de educare a
1 1
limbajului limbajului
0 0
B. Opţional B. Opţional
II. ACTIVITATE II. ACTIVITATE
1 1
MATEMATICĂ MATEMATICĂ
A. Activitate matematică 1 A. Activitate matematică 1

B. Opţional 0 B. Opţional 0
III. CUNOAŞTEREA III. CUNOAŞTEREA

1 1
MEDIULUI MEDIULUI
A. Cunoaşterea mediului 1 A. Cunoaşterea mediului 1
IV. EDUCAŢIE PENTRU 1 la 2 IV. EDUCAŢIE PENTRU 1 la 2
SOCIETATE săptămâni SOCIETATE săptămâni
A. Educaţie pentru societate 1 la 2 A.Educaţie pentru societate 1 la 2
săptămâni săptămâni
V. ACTIVITĂŢI PRACTICE ŞI V. ACTIVITĂŢI PRACTICE
1 la 2 1 la 2
ELEMENTE DE ACTIVITATE ŞI ELEMENTE DE
săptămâni săptămâni
CASNICĂ ACTIVITATE CASNICĂ
A. Activităţi practice şi elemente 1 la 2 A. Activităţi practice şi elemente 1 la 2
de activitate casnică săptămâni de activitate casnică săptămâni
VI. EDUCAŢIE PLASTICĂ 1 VI. EDUCAŢIE PLASTICĂ 1
A. Educaţie plastică 1 A. Educaţie plastică 1
VII. EDUCAŢIE MUZICALĂ 1 VII. EDUCAŢIE MUZICALĂ 1
A. Educaţie muzicală 1 A. Educaţie muzicală 1

VIII. EDUCAŢIE FIZICĂ 1 VIII.EDUCAŢIE FIZICĂ 2

A. Educaţie fizică 1 A. Educaţie fizică 1
B. Opţional 0 B. Opţional „Dans sportiv” 1
IX JOCURI SI ACTIVITĂŢI IX. JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI
17 17
ALESE ALESE
X. ACTIVITĂŢI DE DUPĂ-
X. ACTIVITĂŢI DE DUPĂ-
AMIAZĂ 25 25
AMIAZĂ
24
A. Activităţi recreative şi de
A. Activităţi recreative şi de 10 10
relaxare
relaxare
B. Activităţi de dezvoltare şi
B. Activităţi de dezvoltare şi 15 15
exersare a aptitudinilor
exersare a aptitudinilor individuale
individuale
C. Activităţi recuperatorii 0 0
C. Activităţi recuperatorii
TOTAL 49 50
La grupa mică nu a fost ales nici un opţional; la grupa mijlocie părinţii au ales din oferta
făcută de grădiniţă opţionalul cu tema, „Dans sportiv” .
La grupa mică, s-a optat pentru varianta cu număr minim: 49 activităţi pe săptămână (7
activităţi comune,17 activităţi alese şi 25 activităţi de după-amiază), nici o extindere, nici un
opţional.
La grupa mijlocie, s-a optat pentru varianta cu număr mediu: 50 activităţi pe săptămână (7
activităţi comune, 1 opţional, 17 activităţi alese şi 25 activităţi de după-amiază), fără extinderi.
2.2. Schemă orară nivelul II - model orientativ –
Grupa mare (5-6 ani) Grupa pregătitoare (6-7 ani)
Număr de
Număr de
activităţi
Categoria de activitate Categoria de activitate activităţi
propuse
propuse
I. EDUCAREA LIMBAJULUI 4 (max.) I. EDUCAREA 2 (min.)
LIMBAJULUI
A. Activitate de educare a 2 A. Activitate de educare a 2
B. Opţional ,,Limbi moderne” 1 B. Opţional 0
C. Extindere 1 C. Extindere 0
II. ACTIVITATE 2 (min.) II. ACTIVITATE 2 (min.)
MATEMATICĂ MATEMATICĂ
A. Activitate matematică 2 A. Activitate matematică 2
III. CUNOAŞTEREA 2 (mediu) III. CUNOAŞTEREA 2 (mediu)

MEDIULUI MEDIULUI
A. Cunoaşterea mediului
1 A. Cunoaşterea mediului 1
B.Opţional ,,Prietenul meu
1 B. Opţional 0
calculatorul”
0 C. Extindere ,,Universul” 1
C. Extindere
IV. EDUCAŢIE PENTRU IV. EDUCAŢIE PENTRU
SOCIETATE 1 (min.) SOCIETATE 2 (mediu)
A. Educaţie pentru societate 1 A. Educaţie pentru societate 1

B. Opţional 0 B. Opţional „Cum circulăm” 1
25
V. ACTIVITĂŢI
V. ACTIVITĂŢI PRACTICE
1 PRACTICE 1
ŞI ELEMENTE DE
ŞI ELEMENTE DE
ACTIVITATE CASNICĂ
ACTIVITATE CASNICĂ
A. Activităţi practice şi elemente 1 A. Activităţi practice şi 1
de activitate casnică elemente de activitate casnică
VI. EDUCAŢIE PLASTICĂ 1 (min.) VI. EDUCAŢIE PLASTICĂ 2 (mediu)
A. Activităţi plastice 1 A. Activităţi plastice 1
B. Opţional 0 B. Opţional „Micii pictori” 1
VII. EDUCAŢIE MUZICALĂ 1 (min.) VII. EDUCAŢIE 1 (min.)
MUZICALĂ
A. Educaţie muzicală 1 A. Educaţie muzicală 1
VIII. EDUCAŢIE FIZICĂ 1 (minim) VIII. EDUCAŢIE FIZICĂ 1 (minim)
A. Educaţie fizică 1 A. Educaţie fizică 1
IX. JOCURI IX. JOCURI
14 14
ŞI ACTIVITĂŢI ALESE ŞI ACTIVITĂŢI ALESE
X.ACTIVITAŢI DE X.ACTIVITAŢI DE
25 25
DUPĂ-AMIAZĂ DUPĂ-AMIAZĂ
A. Activităţi recreative şi de 5 A. Activităţi recreative şi de 5
relaxare relaxare
B. Activităţi de dezvoltare şi 15 B. Activităţi de dezvoltare şi 15
exersare a aptitudinilor exersare a aptitudinilor
individuale 5 individuale 5
C. Activităţi recuperatorii C. Activităţi recuperatorii
La grupa mare, au fost alese opţionale din cadrul primelor două categorii de activitate:
,,Limbi moderne” (Educarea limbajului) şi ,,Prietenul meu, calculatorul” din cadrul Cunoaşterii
mediului. Schema orară respectă cerinţa ca la grupa mare să existe cel puţin un opţional, şi nu
mai mult de două. În ceea ce privesc extinderile, la grupa mare s-a optat pentru ,,Educarea
comunicării scrise” din cadrul activităţii de Educarea limbajului.
Schema orară la grupa mare merge pe varianta cu număr mediu de activităţi 52 (10
activităţi comune, 2 opţionale, 1 extindere, 14 activităţi alese, 25 activităţi de după-amiază).
La grupa pregătitoare, părinţii şi copiii au optat din oferta prezentată de grădiniţă pentru
un opţional din cadrul Educaţiei pentru societate pe tema ,,Cum circulăm” şi unul de Activitate
plastică „Micii pictori”. S-a optat pentru extindere la Cunoaşterea mediului,cu tema ,,Universul”.
S-a respectat cerinţa ca la grupa pregătitoare, schema orară să nu depăşească 55 ore.
Schema orară la această grupă merge pe varianta cu număr mediu de activităţi 52 (10 activităţi
comune, 2 opţionale, 1 extindere, 14 activităţi alese, 25 activităţi de după-amiază).
3. PLANIFICAREA ANUALĂ şi SĂPTĂMÂNALĂ

Planificarea anuală este un document realizat de educatoare la începutul anului şcolar. El
oferă o perspectivă de ansamblu asupra distribuţiei numărului de activităţi pe cele două semestre, în
principal a numărului optim de mijloace de realizare pentru fiecare categorie de activitate în parte.
Înainte de a elabora planificarea săptămânală, educatoarea trebuie să aibă o imagine de ansamblu
vis-a-vis de numărul total de mijloace de realizare pentru grupa pe care o conduce, la fiecare
26
categorie de activităţi pentru a nu se crea un dezechilibru între semestre, precum şi între numărul de
mijloace de la un domeniu de cunoaştere la altul.
Pentru realizarea unei planificări anuale este important ca educatoarea să deţină informaţiile
legate de numărul minim şi maxim de activităţi pe săptămână pentru fiecare nivel de vârstă prevăzut
de planul de învăţământ (şi care, de altfel, există şi în schema orară a grupei), precum şi de
numărul de săptămâni alocate fiecărui semestru conform structurii anului şcolar. De asemenea,
trebuie cunoscute aspectele metodice specifice fiecărei categorii de activitate în vederea stabilirii
corecte a proporţiei numărului de activităţi pentru fiecare mijloc de realizare în parte. Enumerăm în
cele ce urmează câteva aspecte care, în opinia noastră, nu trebuie să fie neglijate pentru a putea
realiza o planificare anuală, precum şi săptămânală funcţională:
- la Cunoaşterea mediului, observarea predomină faţă de celelalte mijloace de realizare deoarece
este activitatea cheie, ea fiind izvorul principalelor reprezentări ale copiilor ce urmează apoi să fie
fixate, aplicate sau prelucrate în cadrul altor mijloace de realizare;
- la activitatea de Educare a limbajului, există o diferenţă vizibilă între numărul de activităţi de
povestire (nivelul I) şi cele de lectură după imagini pentru că se urmăreşte treptat reducerea pe cât
posibil a rolului de ,,spectator” al copilului şi antrenarea lui în acţiune;
- Lecturile după imagini, atât la Cunoaşterea mediului, cât şi la Educarea limbajului au un rol de
fixare şi consolidare a cunoştinţelor dobândite în alte activităţi (observări, povestiri, memorizări) şi
sunt precedate în planificare de acestea.
- Convorbirile se vor planifica la sfârşitul unui ciclu de activităţi, urmărind consolidarea unor
cunoştinţe însuşite anterior. Ele vor fi mai puţine la număr. La grupa pregătitoare, numărul
convorbirilor este mai mic pentru că la Educaţie pentru societate se planifică convorbiri cu temă
etică.
- în cadrul Activităţilor matematice, activităţile pe bază de material individual predomină la nivelul
II deoarece sunt folosite în special pentru formarea grupelor de obiecte după diferite criterii,
compararea lor şi număratul în limitele 1-10. Activităţile de matematică nu vor fi planificate în
aceeaşi zi cu cele de Educare a limbajului pentru a se putea fixa cunoştinţele;
- la Educaţie pentru societate, obiectivele se vor realiza prin mijloace specifice tuturor domeniilor
de cunoaştere, selectate pe criteriul eficienţei.
- în ceea ce priveşte Activitatea practică, după un ciclu de activităţi se planifică o evaluare a temei
care poate fi realizată printr-o lucrare colectivă;
- activitatea artistico-plastică este realizată la nivelul I predominant prin desen şi modelaj şi mai
puţin prin pictură deoarece desenul prezintă mai multă siguranţă şi precizie faţă de pictură, iar
modelajul dezvoltă muşchii mici ai mâinii;
- la Educaţie muzicală se observă mai multe audiţii la grupa pregătitoare decât la celelalte grupe
datorită capacităţii sporite de concentrare şi înţelegere a mesajului transmis prin intermediul
muzicii;
- activităţile de Educaţie fizică se planifică în funcţie de spaţiul existent, mijloacele materiale şi
anotimp. Atât la nivelul I, cât şi la nivelul II, educaţia fizică este reprezentată de toate mijloacele
sale de realizare (exerciţiul fizic, dansul popular şi gimnastica ritmică).
În ceea ce priveşte întocmirea orarului grupei, trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe
psihopedagogice şi metodice:
- respectarea numărului de activităţi prevăzut de planul de învăţământ (numărul de activităţi pe
nivele de vârstă);
- se va avea în vedere curba de efort care este ascendentă de luni spre mijlocul săptămânii, după
care coboară;
- se va ţine cont de particularităţile individuale şi colective ale copiilor;
- se vor alterna activităţile statice cu cele dinamice;
- cunoaşterea mediului este recomandat a se planifica la începutul săptămânii deoarece prin
mijloacele de realizare (cu preponderenţă observarea) reprezintă cea mai importantă sursă de
impresii pe care copiii le acumulează şi le valorifică în următoarele activităţi din săptămână;
27
- se va evita combinarea Educaţiei pentru societate cu Educarea limbajului pentru că pot avea
aceleaşi mijloace de realizare;
- după o activitate în care sunt transmise cunoştinţe teoretice, se recomandă identificarea acelor
activităţi care să completeze şi să fixeze cunoştinţele printr-o modalitate plăcută (activitate plastică,
educaţie muzicală);
- activităţile matematice şi cele de educare a limbajului (la nivelul II) se combină cu activităţi
plastice, educaţie pentru societate sau educaţie fizică;
- activitatea practică este bine a fi planificată pe sfârşitul săptămânii deoarece reprezintă o evaluare
a temei săptămânii;
- activităţile alese, jocurile şi alte activităţi (,,Biblioteca”, ,,Artă”, ,,Ştiinţă”, ,,Construcţii”, ,,Jocuri
de rol” etc.) sunt planificate în funcţie de activităţile comune deoarece le pregătesc sau le
completează. Ex.: poate fi stabilit sectorul ,,Bibliotecă” pentru a veni în sprijinul activităţii comune
de cunoaşterea mediului şi unul de ,,Artă” care să preceadă activitatea de educaţie plastică;
- activităţile comune sunt urmate de jocuri şi alte activităţi care pot avea un caracter competitiv, pot
fi jocuri în aer liber, plimbări pentru a realiza un echilibru între activitatea intelectuală pe care o
presupun activităţile frontale şi nevoia de joc a copilului.
Orice modalitate de întocmire a orarului ar fi gândită, trebuie să se asigure pe parcursul
fiecărei zile o atmosferă stimulativă şi deconectantă.
Jocurile şi alte activităţi sunt planificate după activităţile frontale şi au rol de relaxare,
satisfac nevoia de mişcare a copilului. Mijloacele specifice de realizare sunt: concursuri, jocuri
distractive, plimbări, vizite, diafilme, casete audio şi video, dramatizări, jocuri la calculator, jocuri
de mişcare.
Activităţile alese, jocurile şi alte activităţi desfăşurate cu copiii pot îndeplini anumite roluri:
- de pregătire a activităţilor comune ce vor urma (matematică, limbaj, cunoaşterea mediului) printr-
un joc de perspicacitate, citire de imagini;
- de fixare, consolidare a cunoştinţelor predate (ex.: la grupa mare, activităţile de la ,,Ştiinţă” de
miercuri consolidează Activitatea matematică de marţi; „Jocul de rol” poate fi folosit pentru a fixa
conţinutul unei poveşti);
- de verificare a nivelului cunoştinţelor copiilor (ex.: la ,,Bibliotecă” printr-un joc didactic, joc de
construcţii, fişă individuală de lucru, completarea unui tablou);
Se poate accepta ca într-o zi, în anumite sectoare, să activeze mai mulţi copii. Dacă
,,Biblioteca” se repetă de două ori într-o săptămână, educatoarea va avea grijă să diversifice
conţinutul şi mijloacele de realizare. Se recomandă să se alterneze sectoarele care presupun
activităţi intelectuale cu cele care presupun activităţi ludice.
28
3.1. Planificare anuală - model orientativ – grupa mică
Nr. Categoria de activitate Mijloc de realizare Număr de Obs.
crt. activităţi
Sem. Sem. AN
I II
1 Activităţi de educare a Lectură după imagini 1 2 3
limbajului Povestiri /Repovestiri 3/3 4/4 14
Memorizări 4 5 8
Joc didactic 4 6 9
Convorbire - - -
Lectura educatoarei - - -
TOTAL 15 17 32
2 Activităţi matematice Activităţi pe bază de exerciţiu 7 7 14
cu material individual
Joc didactic 5 5 10
Joc logico-matematic 3 5 8
TOTAL 15 17 32
3 Cunoaşterea mediului Observări 7 9 16
Lectură după imagini 2 2 4
Joc didactic 6 6 12
Convorbire - - -
Povestire - - -
Lecturi ale educatoarei - - -
TOTAL 15 17 32
4 Educaţie pentru societate TOTAL 8 8 16
5 Activităţi practice şi elemente Construcţii 2 1 3
de activitate casnică Aplicaţii 5 7 12
Confecţii - 1 1
TOTAL 7 9 16
6 Educaţie muzicală Cântece 6 6 12
Joc muzical/ Joc cu text şi 8 9 17
cânt
Audiţii 1 2 3
TOTAL 15 17 32
7 Educaţie plastică Desen 6 6 12
Pictură /Dactilopictură 4 6 10
Modelaj 5 5 10
TOTAL 15 17 32
8 Educaţie fizică Deprinderi motrice 12 12 24
Gimnastică ritmică 2 3 5
Dans popular 1 2 3
TOTAL 15 17 32
Observaţii:
- numărul de săptămâni din semestrul I, cu activităţi planificate este 15, pentru că primele două săptămâni sunt de
acomodare;
- lectura după imagini fiind o activitate mai complexă sugerăm să fie planificată spre final de semestru, eventual ca
temă de evaluare;
- la categoria de activitate Educaţia pentru societate şi Elemente de activitate casnică se pot planifica activităţi specifice
vârstei care urmăresc formarea unor deprinderi (salutul, relaţionarea cu cei din jur, autonomie personală etc );
- pentru educaţia fizică, în cadrul deprinderilor motrice urmărim schema corporală, acţiuni de deplasare în mers şi
alergare, sărituri).
29
3.2. Planificare anuală - model orientativ – grupa mijlocie
Nr. Categoria de activitate Mijloc de realizare Număr de Obs.

crt. activităţi
Sem. Sem. AN
I II
Povestiri /Repovestiri 3/3 3/3 12
Lecturi ale educatoarei 1 1 2
Activitate de educare a Memorizări 3 4 7
1
limbajului Joc didactic 3 3 6
Convorbiri tematice - 1 1
TOTAL
15 17 32
Activităţi pe bază de exerciţiu
6 8 14
Joc didactic 5 4 9
2 Activităţi matematice
TOTAL
15 17 32
Observări 8 8 16
Joc didactic 3 4 7
3 Cunoaşterea mediului Convorbire 1 - 1
Povestire - 1 1
Lecturi ale educatoarei - 1 1
TOTAL 15 17 32
Construcţii 1 1 2
Activităţi practice şi elemente de Aplicaţii 6 6 12
5
activitate casnică Confecţii - 2 2
TOTAL 7 9 16
Cântece 7 7 14
Joc muzical / Joc cu text şi
Educaţie muzicală 7 8 15
6 cânt
Audiţii 1 2 3
TOTAL 15 17 32
Desen 6 7 13
Pictură /Dactilopictură 4 5 9
7 Educaţie plastică
Modelaj 5 5 10
TOTAL 15 17 32
Deprinderi motrice 12 12 24
8 Educaţie fizică
Dans popular 1 2 3
TOTAL 15 17 32
30
3.3. Planificare anuală - model orientativ – grupa mare
Nr. Categoria de activitate Mijloc de realizare Număr de activităţi Obs.

crt. SI SII AN
Povestire, repovestire 8 10 18
Poveşti create 2 3 5
1
Convorbire 3 4 7
Lectura educatoarei 2 2 4
TOTAL 30 34 64
Activităţi pe bază de
exerciţiu cu material 13 17 30
individual
2 Activităţi matematice Joc didactic 10 10 20
TOTAL 30 34 64
Observări 7 7 14
Joc didactic 3 3 6
Convorbire 2 2 4
3 Cunoaşterea mediului
Povestire 1 2 3
Lecturi ale educatoarei şi
1 2 3
poezii
TOTAL 15 17 32
Construcţii --- --- ---
Activităţi practice şi elemente Alicaţii 7 8 15
5
de activitate casnică Confecţii 8 9 17
TOTAL 15 17 32
Cântece 7 7 14
Joc muzical / Joc cu text şi
6 7 13
6 Educaţie muzicală cânt
Audiţii 2 3 5
TOTAL 15 17 32
Desen 3 3 6
Pictură 9 10 19
Modelaj 3 4 7
TOTAL 15 17 32
8 Educaţie fizică
Dans popular 2 3 5
TOTAL 15 17 32
31
3.4. Planificare anuală - model orientativ – grupa pregătitoare
Nr. Număr de activităţi

Categoria de activitate Mijloc de realizare Obs.
crt. SI SII AN
Povestire, repovestire 6 4 10
Poveşti create 3 4 7
1
Convorbire 3 4 7
Lectura educatoarei 2 2 4
TOTAL 30 34 64
Activităţi pe bază de exerciţiu
10 14 24
2 Activităţi matematice Joc didactic 12 12 24
TOTAL 30 34 64
Observări 6 7 13
Joc didactic 3 3 6
3 Cunoaşterea mediului Convorbire 3 3 6
Povestire 1 1 2
Lecturi ale educatoarei şi poezii 1 1 2
TOTAL 15 17 32
Construcţii --- --- ---
Activităţi practice şi elemente Aplicaţii 7 8 15
5
de activitate casnică Confecţii 8 9 17
TOTAL 15 17 32
Cântece 6 6 12
Joc muzical / Joc cu text şi cânt 6 7 13
6 Educaţie muzicală
Audiţii 3 4 7
TOTAL 15 17 32
Desen 2 3 5
Pictură 10 11 21
Modelaj 3 3 6
TOTAL 15 17 32
8 Educaţie fizică
Dans popular 2 3 5
TOTAL 15 17 32
32
3.5. Planificare săptămânală - model orientativ – grupa mică
3.5.1. Planificarea activităţilor comune
Centrul de interes: Natura
Tema săptămânii: Fructe de toamnă activităţi comune
Mijloc de
Categoria de Tipul de Ob
Data Obiectiv fundamental realizare şi
activitate activitate s.
tema
Perceperea organizată şi
denumirea corectă a părţilor
Cunoaşterea fructului şi cunoaşterea Dobândire de noi Observare
Luni
mediului unor însuşiri caracteristice cunoştinţe „Mărul”
(culoare, formă, miros,
gust)
Dobândire de noi
Educarea Imbogăţirea vocabularului Memorizare
cunoştinţe
limbajului cu cuvinte noi despre „Toamna” de
toamnă; E.Dragoş
Marţi
Desen „Mărul
Formare de
Educaţie Formarea deprinderilor de a roşu” (colorare
priceperi şi
plastică colora în contur. în contur)
deprinderi
practice
Exersarea deprinderii de a Joc didactic:
Activitate forma grupe de obiecte „Mere mari,
Fixare şi
matematică după criteriul mărime mere mici”
consolidare
Miercuri a) Cântec:
Intonarea corectă a liniei „Grădiniţa”
Educaţie melodice. Formarea (repetare)
Mixtă
muzicală deprinderilor de a cânta în b) Joc cu text şi
colectiv cânt: ”Vântul”
Educaţie pentru
Cunoaşterea unor aspecte Dobândire de noi
societate Educaţie
igienice legate de cunoştinţe
consumarea merelor sanitară: pov.
sau
Activitate ed. „Mărul
Joi
practică
sau Formare de lăudăros”
Formarea deprinderilor de priceperi şi
şi
rupere şi lipire în contur deprinderi Rupere şi lipire
elemente de
activitate
practice „Mărul”
casnică
Mers cu
deplasare în
Formare de diferite direcţii,
Formarea deprinderilor
priceperi şi cu mişcări de
Vineri Educaţie fizică corecte de mers spre
deprinderi braţe (mâini pe
diferite direcţii
şold, pe umeri).
Joc „De-a
locomotiva”
33
3.5.2. Planificarea activităţilor de dimineaţă şi de după-amiază
Activitate de dimineaţă Activitatea de după-amiază
Activităţi de
Activităţi Activităţi
Jocuri şi activităţi Jocuri şi alte dezvoltare şi exersare
recreative şi de recupera
alese activităţi a aptitudinilor
relaxare torii
individuale
Bibliotecă: citire de „Mingi colorate”
imagini despre fructe Joc : „Cine te-a (modelaj)
Teatru de
strigat?” ------------
păpuşi:
Joc de rol: „De-a Frământări de limbă
„Mărul
mama” Joc: „Aleargă la
năzdrăvan”
Artă: rupere şi culoare!” Construcţii: temă
mototolire aleasă
Joc exerciţiu: „Ce-ai
găsit”
Construcţii: „Lădiţe” Joc de rol: „De-a
Joc de grădiniţa”
Repetarea cântecului -----------
mişcare:
„Grădiniţa”
Joc de masă: „Jocul „Bate vântul” Vizionare de
imaginilor” desene la TV.
Sortăm mingi
colorate
Joc cu text şi cânt:
Joc de mişcare: „Iepuraşul în iarbă”
Artă: dactilo-pictură
„Fuga printre
„Mărul” Joc distractiv:
pomi” „Spune cum face” -----------
„Fă ce fac
(onomatopee)
Joc senzorial: „Este eu!”
Jocuri cu jucăria
mare sau mic?”
preferată Joc de rol: „De-a
şoferii”
Joc senzorial: „Ce se
Ştiinţă: „De ce, de aude?”
Joc: „Cu degetele
ce?”
Joc muzical: ne jucăm”
Colorare în contur: -----------
„Vântul”
„Frunze”
(repetare) Variante de mers:
Joc de masă: „Alege
„Ca soldaţii”
şi grupează!” Fixarea poeziei
„Toamna”
Construcţii: „Gardul”
„Domino cu fructe”
Joc de „Păpuşa doarme,
Joc de rol: „La cules
exersare a păpuşa se Construcţii: temă
de mere!” -----------
vorbirii: trezeşte” aleasă
„Spune ce
Bibliotecă: “Alegem
este!” La plimbare „Facem ordine la
şi grupăm imagini
jucării!”
destre fructe!”
34
3.6. Planificare săptămânală - model orientativ – grupa mijlocie
Tema săptămânii: Fructe de toamnă
Mijloc de
Categoria de Tipul de
Data Obiectiv fundamental realizare şi Obs.
activitate activitate
tema
Perceperea organizată şi
denumirea corectă a părţilor
Cunoaşterea Dobândire de Observare:
Luni fructului şi cunoaşterea unor
mediului noi cunoştinţe „Strugurele”
însuşiri caracteristice (culoare,
formă, miros, gust).
Descrierea corectă a unor
Fixare şi Lectură după
Educarea imagini reprezentând aspecte
sistematizare imagini: „În
limbajului din vie
vie”
Marţi
Formare de
Educaţie Exersarea deprinderilor tehnice
priceperi şi Modelaj:
plastică specifice modelajului în redarea
deprinderi „Strugurele”
strugurelui.
Joc-exerciţiu:
„Formează
Exersarea deprinderii copiilor grupe!”
Activitate de a forma grupe de obiecte (mărime,
Fixare şi
matematică după două criterii date. culoare).
consolidare
Miercuri
Formarea deprinderilor de a) C: ”Ploaia”
Educaţie executare a unor mişcări (repetare)
Mixtă
muzicală sugerate de tex; respectarea b) J. cu text şi
liniei melodice cânt: „La cules
de vie”
(predare).
Învăţarea
deplasării pe
Formare de vârfuri şi pe
Educaţie Formarea deprinderii de a se
Joi priceperi si călcâie.
fizică deplasa pe vârfuri şi pe călcâie
deprinderi Joc:”Răspunde
la comanda
mea!”.
Educaţie
pentru Formare de Joc didactic:
Educarea deprinderilor de
societate priceperi şi „La piaţă”
conduită civilizată în piaţă.
deprinderi (Educaţie
sau
sau moral-civica)
Activitate
Vineri
practică şi
Formarea deprinderilor de
elemente de Formare de
aşezare plană prin lipire a
activitate priceperi şi Mototolire si
elementelor ce compun
casnică deprinderi lipire:
imaginea strugurelui
practice „Strugurele”
35
Activităţi de
dezvoltare şi Activităţi
Jocuri şi activităţi Jocuri şi alte Activităţi recreative
exersare a recupera-
alese activităţi şi de relaxare
aptitudinilor torii
individuale
Joc pentru
Biblioteca: citire de „Sortăm frunze”
formarea
imagini despre (după un criteriu
capacităţii de Activităţi în curtea
fructe dat)
cooperare şi grădiniţei
Construcţii: „Scara” „Mingea la coş!”
comportament în „Suflă frunza!”
Artă: „Fructul Joc de mişcare:
colectiv: „Sortăm -----------
preferat” (desen) „Bate vântul!”
jetoane cu mere!”
Povestire: „Căsuţa
din oală”
Ştiinţă: „Alege „Când pe vârf, când
Joc distractiv: Desen pe contur:
fructele de toamnă” pe călcâie”
„Caută mărul” „Fructe”
Joc de masă: „Din Joc: „Telefonul fără
(v. „Cald-rece”) Joc-exerciţiu:
jumătăţi -întreg” fir” -----------
„Facem cercuri cu
piciorul”
Lectură după
imagini: „Toamna
Jocuri şi exerciţii la bunici”
Jocuri la calculator Joc: „La cules de
senzoriale: Haşurarea
Artă: dactilo- struguri”
„Ghiceşte ce ai imaginilor din
pictură „Strugurele” „Baba-oarba”
gustat!” cărţile de colorat ----------
Joc senzorial:
„Dulce-acrişor”
Activităţi Frământări de
Biblioteca: lectura
diferenţiate cu Joc: „Visul” limbă
educatoarei „Şi eu
caracter Vizionare de Construcţii: temă
mănânc sănătos”
gospodăresc: desene animate la aleasă.
Joc de rol: „La
„Facem ordine la TV. Joc de masă: -----------
cumpărături”
jucării!” „Domino”
Ştiinţă: „Clubul
Dramatizare:
curioşilor” Joc de mişcare:
„Căsuţa din oală”
Construcţii: „Araci Audiţii: „Cântece „Atinge mărul!”
Prietenul meu –
de vie” de toamnă” „Privim după
calculatorul
Joc de masă: frunze!” -----------
Mozaic: „Fructe”
„Observix”
36
3.7. Planificare săptămânală - model orientativ – grupa mare

Categoria de Tipul de Mijloc de realizare

Data Obiectiv fundamental Obs.
activitate activitate şi tema
Observare
Cunoaşterea asemănărilor şi
comparativă: „Mărul
deosebirilor dintre două fructe în Fixare şi
Cunoaşterea şi para”
ceea ce priveşte însuşirile consolidare
mediului
caracteristice şi părţile
componente
Luni a) Cântec „Toamna”
(repetare)
Intonarea cântecelor şi jocurilor
Educaţie b) Joc cu text şi cânt
în nuanţe şi mişcări
muzicală „Vrăbiuţa şi
corespunzătoare conţinutului de Mixtă
cocorul” (predare)
idei
Exersarea deprinderii de a grupa

Fixare şi
Activitate obiectele după trei criterii Joc logic: „Te rog
sistematizare
matematică să-mi dai!”.
Marţi Redarea prin pictură a
Formare de
Educaţie reprezentărilor subiective ale Pictură: „Mărul şi
priceperi şi
plastică copiilor despre două fructe de para”.
deprinderi
sezon
Educarea Folosirea corectă a cuvintelor
Fixare şi Joc didactic: „Ce ne-
limbajului uzuale legate de toamnă în
consolidare a trimis toamna”
propoziţii simple şi dezvoltate
Miercuri
Perfecţionarea deprinderii de
Fixare şi Tăiere şi lipire:
Activităţi tăiere pe contur şi lipire prin
consolidare „Tava cu fructe”
practice realizarea unor lucrări originale.
Activitate Consolidarea reprezentărilor Exerciţii cu material
Fixare şi
matematică despre piesele geometrice individual: „Spune
sistematizare
cunoscute cu toate atributele lor de ce sunt aceste
Educaţie (mărime, formă, culoare, fructe puse împreună
Joi pentru grosime) în grupă!”
societate şi
Formare de
elemente de Stimularea interesului pentru Educaţie casnică
priceperi şi
activitate pregătirea unei salate, respectând modernă: „Salată de
deprinderi
casnică norme igienice şi de protecţie fructe”
Povestirea
Dobândire de
Educarea Îmbogăţirea vocabularului activ educatoarei:
cunoştinţe
limbajului al copiilor cu cuvintele şi expresii „Povestea
noi castanelor” de T.
Vineri Bancic
Formarea deprinderii de a realiza Deplasare prin mers
Formare de
Educaţie o variantă de mers (adăugat cu adăugat cu pornire şi
priceperi şi
fizică oprire şi pornire la semnal) oprire la semnal.
deprinderi
Joc: „Pas cu pas”
37
Activităţi de
Activităţi
Jocuri şi Jocuri şi alte dezvoltare şi exersare Act.
recreative şi
activităţi alese activităţi a aptitudinilor recuperatorii
de relaxare
individuale
Biblioteca: Citire
Joc pentru Ştampile din cartofi
de imagini despre Repetarea
cultivarea Joc-exerciţiu: „Alege
fructe Dans modern poeziei
calităţilor motrice: ce se potriveşte!”
Jocuri la „Grădiniţa”
Ştafeta „Mărul” Mozaic cu cuişoare
calculator
Concurs de
Joc de rol: „La
ghicitori despre „Te rog să-mi
piaţă” Joc muzical: Joc: „Şut la poartă”
fructe dai..!”
Construcţii: „Un cocor” Joc: „Şotron”
Joc distractiv: (obiecte din
„Rafturi pentru (în aer liber) Desene pe asfalt
„Ariciul şi natură)
fructe”
merele”
Ştiinţă: sortăm
sâmburi de măr,
Activităţi în aer
de pepene etc. Perforare cu acul pe
liber: colectare de Repetarea
Joc senzorial: Joc distractiv: contur „Mărul”
materiale din cântecului
„Ghiceşte ce ai „Oglinda” Concurs de ghicitori
natură în parc „Toamna”
gustat” (mere cu Puzzle cu fructe
(castane)
gust dulce şi
acrişor)
Biblioteca: Observare: „Cămara Recuperarea
Casete video,
povestire de alimente a fişei de
diafilme, „Excursie cu
„Fructele în grădiniţei” evaluare la
dramatizări: peripeţii”
alimentaţia Metaloplastice activitatea
„Albă-ca-Zăpada” (parcurs
sănătoasă” „Fructe” matematică
Jocuri la aplicativ)
Joc de masă: Înşirare: „Boabe de din săptămâna
calculator
„Loto cu fructe” struguri” anterioară
Recitative:
Activităţi pentru
Artă: ştampile cu numărători din Pictură:
dezvoltarea
fructe Audiţie: folclorul copiilor „Mărul şi
comportamentului
„Anotimpurile Dramatizare: para” şi
civilizat „Agentul
” de Vivaldi „Ridichea uriaşă” „Tava cu
de circulaţie”
Jocuri la calculator fructe” (lipire)
(educaţie rutieră)
(matematică)
38
3.8. Planificare săptămânală - model orientativ – grupa pregătitoare
Categoria de Tipul de Mijloc de

Data Obiectiv fundamental Obs.
activitate activitate realizare şi tema
Aprofundarea cunoştinţelor
Fixare si
Cunoaşterea cu privire la însuşirile Observare: „Fructe
consolidare
mediului caracteristice ale fructelor de toamnă”
(cel puţin 3 fructe)
Luni
Formarea deprinderii de
Formare de
Educaţie organizare a compoziţiei Pictura: “Coş cu
priceperi si
plastică plastice; redarea expresivă fructe”
deprinderi
a coşului cu fructe
Dezvoltarea creativităţii şi a
Poveste creată (cu
Educarea expresivităţii verbale, în Fixare şi
început dat): „În
limbajului contextul abordării temei consolidare
livadă”
livezii
Marţi Realizarea unei lucrări
Lucrare colectivă:
practice inspirate din natură
„Livada” – colaj
Activitate (livadă) valorificând Verificare
(tăiere, indoire,
practică deprinderi şi tehnici de
lipire)
muncă însuşite.
Compararea grupelor de
obiecte prin formare de
Activitate Fixare şi Exerciţii: „Care
perechi şi stabilirea
matematică consolidare este grupa cu cele
grupelor cu mai multe, mai
mai multe, cele mai
puţine sau „tot atâtea”
puţine şi cu tot
Miercuri elemente
atâtea obiecte?”
Educarea deprinderilor de
Educaţie Dobândire de
conduită civilizată în timpul
pentru noi Vizită la depozitul
unei vizite/excursii şi a
societate cunoştinţe de fructe şi legume
respectului faţă de ocupaţia
adulţilor.
Formarea unor grupe de Joc didactic: „Cui
Activitate
obiecte după o însuşire aparţin eu?”
matematică
comună (criteriu) şi Fixare
motivarea apartenenţei sau a) Cântec:”Cântec
Joi nonapartenenţei la grupa de toamna”de N.
respectivă. Lungu –predare
Intuirea diferenţelor de Mixtă b) Joc muzical
Educaţie
nuanţă şi de intensitate în ”Gălăgia şi
muzicală
cantece şi jocuri liniştea” - repetare
Joc didactic:
Educarea Completarea propoziţiilor
Verificare „Spune mai
limbajului eliptice de atribut
departe!”
Vineri
Educaţie Consolidarea deprinderii de
Fixare Mers în coloană
fizică a forma coloana de
câte doi Joc:
gimnastică prin desfăşurare
„Mergem câte doi!”
39
3.8.2. Planificarea activităţilor de dimineaţă şi de după-amiază, grupa pregătitoare
Activităţi de
Activităţi dezvoltare şi
Jocuri şi activităţi Jocuri şi alte Act.
recreative şi de exersare a
alese activităţi recuperatorii
relaxare aptitudinilor
individuale
Bibliotecă: „Caută perechea”
lecturarea unor (joc matematic)
Jocuri cu caracter
imagini cu fructe Joc de mişcare: „Ce se potriveşte?” „Alege
competitiv: „Cine
Artă: „Colorăm „Păsările (obiecte de fructele de
adună mai multe
fructele care pot zboară!” îmbrăcăminte) toamnă!”
fructe?”
avea culoarea „Înşirăm seminţe de
galbenă” dovleac!”
„Tablou” (şerpuirea „Codiţa
firului de aţă fructelor”
Jocuri la calculator
Program „Orchestra” (joc „Ghiceşte, ce s-a (segment de
distractiv: „Jocul cu instrumente, schimbat!” linie dreaptă
Joc de rol:
umbrelor” jucării) „ Câte unul, câte verticală în
„Gospodinele”
doi” (variante de spaţiu
mers) limitat)
Parteneriat cu „Ce m-a
Ştiinţă: „Alege
grupa mare – impresionat în
fructele de „Drum
împărtăşirea vizită?” (desen) „Spune ce
toamnă!” accidentat”
impresiilor legate „Cu cartea pe cap” face!” (joc-
(parcurs
de vizita la (mers în echilibru) exerciţiu)
Joc de masă: aplicativ)
depozitul de „Fructe” (tăiere pe
„Puzzle”
legume contur)
„Păpuşa din coceni
Construcţii:
de porumb”
„Livada cu pomi” Reluarea
Teatru de păpuşi, (confecţionare)
fişei
teatru de masă: „Buchete” (joc „Coş pentru fructe”
Biblioteca: lectura matematice
„Parada de mişcare) (şnuruire)
educatoarei cu copiii care
fructelor” „Găseşte drumul
„Fructele şi au greşit.
spre livadă!”
sănătatea”
(labirint)
„Dansul fructelor”
Activitate cu
(dans tematic)
caracter practic
Artă: „Decorăm „Salată de fructe” „Cântec de
aplicativ: „Fără cuvinte”
tava cu fructe” (activitate casnică) toamnă”
„Pregătim (mimă)
(elemente grafice) „Servim musafirii!” (repetare)
fructele pentru
(exerciţii de
compot!”
conduită civilizată)
40
3. 9. Modele de orare
3.9.1. Orar orientativ - grupa mică
Etapa LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI
Activităţi alese, Biblioteca Construcţii Artă Ştiinţă Construcţii
jocuri şi alte Joc de rol Joc de masă Joc senzorial Joc de masă Joc de rol
activităţi Artă Biblioteca
Activităţi Cunoaşterea Activităţi de Activităţi Educaţie Educaţie
comune mediului educare a matematice pentru fizică
limbajului societate/
Educaţie Activităţi
Educaţie muzicală practice şi
plastică elemente de
activitate
casnică
Jocuri şi alte Vizionare: Jocuri de Jocuri Jocuri Jocuri pentru
activităţi desene, mişcare distractive muzicale exersarea
diafilm sau vorbirii, a
teatru de comunicării
păpuşi
Activitatea de Activităţi Activităţi Activităţi Activităţi Activităţi

după amiază recreative şi recreative şi de recreative şi de recreative şi recreative şi
de relaxare relaxare (2) relaxare (2) de relaxare de relaxare
(2) (2) (2)
Activităţi de Activităţi de
Activităţi de dezvoltare şi dezvoltare şi Activităţi de Activităţi de
dezvoltare şi exersare a exersare a dezvoltare şi dezvoltare şi
exersare a aptitudinilor aptitudinilor exersare a exersare a
aptitudinilor individuale (3) individuale (3) aptitudinilor aptitudinilor
individuale individuale individuale
(3) (3) (3)
3.9.2. Orar orientativ - grupa mijlocie
Etapa LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Activităţi alese, Biblioteca Ştiinţă Jocuri la Biblioteca Ştiinţă
jocuri şi alte Construcţii Joc de masă calculator Joc de rol Construcţii
activităţi Artă Artă Joc de masă
OPŢIONAL Dans sportiv

Activităţi Cunoaşterea Activităţi de Activităţi Educaţie Educaţie pentru
comune mediului educare a matematice fizică societate/
limbajului Activităţi
Educaţie practice şi
Educaţie muzicală elemente de
plastică activitate
casnică
Jocuri şi alte Jocuri pentru Jocuri Joc şi exerciţii Activităţi Audiţii
activităţi formarea distractive senzoriale diferenţiate
capacităţii de cu caracter
cooperare, de gospodăresc
comportare în
colectiv
41
Activităţi Activităţi Activităţi Activităţi Activităţi
Activitatea de recreative şi de recreative şi recreative şi de recreative şi recreative şi de
după amiază relaxare (2) de relaxare relaxare (2) de relaxare relaxare (2)
(2) (2)
Activităţi de Activităţi de Activităţi de Activităţi de Activităţi de
dezvoltare şi dezvoltare şi dezvoltare şi dezvoltare şi dezvoltare şi
exersare a exersare a exersare a exersare a exersare a
aptitudinilor aptitudinilor aptitudinilor aptitudinilor aptitudinilor
individuale (3) individuale individuale (3) individuale individuale (3)
(3) (3)
3.9.3. Orar orientativ - grupa mare

Activităţi alese, Bibliotecă Joc de rol Ştiinţă Bibliotecă Artă
jocuri şi alte Jocuri la Construcţii Jocuri Joc de masă
activităţi calculator senzoriale
OPŢIONAL Limbi moderne Prietenul meu
calculatorul
Activităţi Cunoaşterea Activităţi Activitate de Activităţi Activitate de
comune mediului matematice educare a matematice educare a
Educaţie Educaţie Activităţi Educaţie pentru
muzicală plastică practice şi societate Educaţie
elemente de fizică
activitate
casnică
EXTINDERI
Jocuri şi alte Activităţi Concursuri, Activităţi în aer Vizionare de Activităţi
activităţi pentru jocuri liber casete video, pentru
cultivarea distractive diafilme, dezvoltarea
calităţilor dramatizări, comportamen
motrice jocuri la tului civilizat
calculator
OPŢIONAL
după amiază recreative şi de recreative şi de recreative şi de recreative şi de recreative şi
relaxare (1) relaxare (1) relaxare (1) relaxare (1) de relaxare
(1)
individuale (3) individuale (3) individuale (3) individuale (3) individuale
(3)
recuperatorii recuperatorii recuperatorii recuperatorii recuperatorii
(1) (1) (1) (1) (1)
42
3.9.4. Orar orientativ - grupa pregătitoare

Activităţi Biblioteca Jocuri la Ştiinţă Construcţii Artă
alese, jocuri şi calculator
alte activităţi
Artă Joc de rol Joc de masă Biblioteca
OPŢIONAL Cum circulăm Pictura

Cunoaşterea Activitate de Activităţi Activitate de Activităţi
Activităţi mediului educare a matematice educare a matematice
comune limbajului limbajului
Educaţie Activităţi Educaţie pentru Educaţie Educaţie fizică

plastică practice şi societate muzicală
elemente de
activitate
casnică
EXTINDERI Universul
Jocuri şi alte Jocuri cu Program Plimbări, vizite Teatru de Activităţi cu
activităţi caracter distractiv păpuşi, teatru caracter practic
competitiv de masă aplicativ
OPŢIONAL
după amiază recreative şi de recreative şi de recreative şi de recreative şi de recreative şi de
relaxare (1) relaxare (1) relaxare (1) relaxare (1) relaxare (1)

individuale (3) individuale (3) individuale (3) individuale (3) individuale (3)

recuperatorii recuperatorii recuperatorii recuperatorii recuperatorii
(1) (1) (1) (1) (1)
43
III. ELEMENTE DE CUNOAŞTERE A COPILULUI PREŞCOLAR
Asistent univ. drd. DELIA BÂRLE,

Universitatea din Oradea,
Fac. de Ştiinţe Socio-Umane, Catedra de Psihologie
1. Fişă de caracterizare psihopedagogică a copilului preşcolar

2. Grilă de observaţie
44
1. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI
PREŞCOLAR
Este un instrument utilizat atât de cadrele didactice, cât şi de psihologii şcolari, ce se

completează sistematic pentru fiecare copil în parte, în vederea obţinerii unor informaţii despre
personalitatea lui, dar şi despre familie, sănătate etc. pentru o cunoaştere globală a problematicilor
ridicate de fiecare în parte, dar şi de relaţiile ce se stabilesc în colectivul grupei. Se completează pe
baza interviurilor, a observaţiilor, a documentelor existente, a vizitelor la domiciliu, a discuţiilor cu
părinţii, prin aplicarea unor teste etc.
Fişa psihopedagogică este indispensabilă cadrului didactic deoarece din conţinutul ei se pot
extrage informaţii despre factori de importanţă majoră în formarea copilului. Trebuie urmărită
dinamica sau, dimpotrivă, constanţa, persistenţa anumitor factori, comportamente cu rol major în
viaţa copilului.
De ce este necesar ca o educatoare să utilizeze în activitatea sa un astfel de instrument? Prin
specificul său şi a utilităţii sale, se impune ca această fişă să fie completată sistematic, să fie operate
unele modificări, în funcţie de evoluţia copilului. Prin acest specific, educatoarea îşi formează
deprinderea de a observa copilul, de a extrage informaţia esenţială din comportamentul acestuia,
relevantă pentru cunoaşterea sa. Dacă întrebăm o educatoare despre calităţile memoriei sau ale
caracterului oricărui copil din grupă, vom constata că, în majoritatea cazurilor, sunt înşirate o serie
de aspecte, de o semnificaţie majoră în cunoaşterea evoluţiei copilului. Aceste informaţii, însă,
capătă o altă valoare dacă sunt consemnate, dacă sunt integrate într-un context ce conturează
personalitatea copilului, şi până la urmă, sintalitatea grupei, deoarece “personalitatea” unui colectiv
poartă amprenta individualităţilor ce o alcătuiesc.
Cunoaşterea personalităţii membrilor grupei de copii ajută la adoptarea unor metode de
predare adecvate, la înţelegerea unor comportamente, a unor achiziţii în plan intelectual şi
comportamental. Cunoaşterea copilului este premisă, dar şi rezultat al eficienţei activităţii
instructiv-educative.
Informarea părinţilor şi a altor persoane implicate în educarea copilului, a noilor educatoare
în cazul schimbării grădiniţei, a învăţătoarei odată cu trecerea în clasa întâi, iată câteva motive
pentru conturarea unui profil al personalităţii copilului, conform normelor psihologiei.
Să ne imaginăm o secvenţă, în care un copil tocmai s-a transferat la o altă grădiniţă, o dată
cu schimbarea domiciliului familiei. În fişa psiho-pedagogică, printre celelalte informaţii, noua
educatoare observă că acest copil este pasionat de dansul sportiv, câştigând câteva competiţii la care
a participat. Dincolo de şocul schimbării domiciliului şi implicit al prietenilor, colegilor de
grădiniţă, noua educatoare doreşte să vină în sprijinul adaptării sale la noul mediu. Prin urmare,
poate organiza în prima zi o serie de activităţi în care să antreneze noul coleg, cum ar fi o activitate
de comunicare despre sport, fair-play şi sănătate, activitate de modelaj la care să se confecţioneze
din plastilină trofee, medalii etc., activitate de sport la care să se înveţe unii paşi de dans, în
permanenţă să se accentueze prezenţa noului membru al grupei, să i se aprecieze calităţile,
experienţa sportivă şi competiţională. Acest copil trebuie să se simtă acceptat de noii colegi, să i se
recunoască acele calităţi prin care excelează, cu alte cuvinte să simtă că este un membru important,
special al noului colectiv.
Dispunând de un astfel de instrument, se poate realiza o bună colaborare părinte-cadru
didactic în ceea ce priveşte adecvarea activităţilor din interiorul şi din afara grădiniţei la
personalitatea fiecărui copil. Astfel, se pot alege diferite cercuri pe care copilul să le frecventeze,
sporturi pe care să le practice, în funcţie de interesele şi aptitudinile copilului. Nu trebuie uitat că
marile performanţe, în activităţi precum sportul, şahul, activităţi artistico-plastice au fost obţinute de
către cei ce au început încă din grădiniţă practicarea lor intensivă (marile campioane la gimnastică
au început acest sport de la 3-4 ani, talentele în artele plastice s–au remarcat încă din grădiniţă). În
funcţie de aceste înclinaţii, se poate alege şi şcoala pe care copilul o va urma după terminarea
grădiniţei, o şcoală cu pogram sportiv intensiv, o şcoală cu predare într-o limbă străină sau una de
45
arte plastice, în funcţie de observaţiile consemnate în perioada preşcolarităţii şi care pot indica o
dezvoltare a unor aptitudini speciale.
Trebuie considerată şi utilitatea în depistarea sau în diagnosticarea unor tulburări, de multe
ori educatoarea este cea care observă anumite manifestări comportamentale ce indică o patologie
(manifestări autistice, ADHD – deficit de atenţie şi hiperactivitate etc.), iar o depistare precoce este
esenţială în evoluţia şi tratarea tulburării.
Înainte de a trece la prezentarea propriu-zisă a instrumentelor, menţionez că acestea au fost
întocmite după o consultare amănunţită a literaturii de specialitate, a programelor şi a altor
documente ce reglementează activitatea didactică în grădiniţe, în colaborare cu specialişti în
domeniul psihologiei şi al învăţământului preşcolar.
Este de la sine înţeles că acest instrument complex se completează în timp, că anumite achiziţii
se menţionează încă de la trei ani, altele de la patru sau chiar de la cinci ani, că pentru unele informaţii
facem apel la evaluarea medicală sau la cea a psihologului. Rămâne la alegerea fiecărei educatoare în
parte, în funcţie de resursele de care dispune, proporţia în care va completa instrumentul, însă ne
permitem să indicăm vârsta de 5 ani pentru caracterizarea spiritului de observaţie, a abstractizării şi
generalizării, respectiv vârsta de 4 ani pentru caracterizarea proceselor volitive.
O altă precizare se referă la cantitatea achiziţiilor în funcţie de vârstă. Fiecare cadru didactic
ştie că un comportament atins la 3-4 ani cantitativ echivalează cu unul în dezvoltare la vârsta de 5
ani. De exemplu, dacă un copil la 3 ani identifică trei culori, marcăm în grilă comportament atins A,
pe când la 5 ani, acelaşi număr de culori identificate semnifică un comportament în dezvoltare, D.
Deci trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi de reglementările programei pentru
fiecare copil în parte.
În cele ce urmează, este prezentat un model de fişă psiho-pedagogică, iar pentru a veni în
sprijinul educatoarelor, s-a realizat şi o grilă de observaţie ce va ajuta în completarea rubricilor cu
specific psihologic, aceasta enumerând câteva comportamente observabile pentru fiecare trăsătură,
calitate, proces psihic. Este indicată completarea grilei şi abia apoi a fişei psiho-pedagogice. Pentru
cele mai multe rubrici este necesară marcarea cu un x. În funcţie de numărul comportamentelor
atinse şi identificate în grilă, se decide asupra nivelului de dezvoltare a funcţiei / procesului /
comportamentului în fişă.
Este important, dacă în grădiniţă există şi un psiholog sau dacă îi este arondat unul, să se
lucreze în echipă în evaluarea psihologică a copiilor, pentru o mai mare acurateţe în apreciere.
I. Date personale şi familiale

Numele şi prenumele
Născut în anul luna ziua
Localitatea
Domiciliul strada
Nr judeţul
Numele tatălui
Numele mamei
Vârsta tatălui vârsta mamei
Profesia tatălui
Profesia mamei
Locul de muncă al tatălui
Locul e muncă al mamei
Fraţi
Surori
Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul
Condiţii de locuit
.
Relaţiile dintre părinţi
46
Atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie ale copilului
Condiţii materiale şi igienico-sanitare
II. Date medicale

Antecedente ereditare
Antecedente personale
 Anterioare intrării în grădiniţă:
 Pe parcursul grădiniţei
 Boli
 Predispoziţii
 Accidente
Starea generală a sănătăţii copilului
 naşterea
 greutatea si înălţimea la naştere
 mersul
 lateralitatea
 examen endocrinologic
 examen psihiatric
 examen neuropsihiatric
Deficienţe, handicapuri
Dezvoltarea fizică
 înalţimea
 greutatea
III. Examen psihologic

A. Activităţi de tip perceptiv –acţional
Slab dezvoltat Mediu dezvoltat Bine dezvoltat

Percepţii vizuale
Percepţii auditive
Percepţii tactil-motrice
Spirit de observaţie
Tip de activitate perceptivă dominantă
Observaţii. Măsuri educative
B. Activităţi de tip reprezentativ simbolic
Tipuri de reprezentări Slab dezvoltate Mediu dezvoltate Bine dezvoltate

vizuale
auditive
alte tipuri
Observaţii. Măsuri educative
47
C. Atenţia
Calitatea atenţiei Slab dezvoltată Mediu dezvoltată Bine dezvoltată

Distributivitatea
Concentrarea
Volumul
Mobilitatea
Durata
D. Gândirea
Proces-operaţie Comportament atins Comportament în dezvoltare

Tipuri de înţelegere:
concret-intuitivă
verbal-generalizată
Analiza
Sinteza
Comparaţia
Abstractizarea
Generalizarea
Concretizarea
Clasificarea
Rezolvarea de probleme:
Practice
Logice
E. Memoria
Proces-formă Comportament atins Comportament în dezvoltare

Procesele memoriei:
rapiditatea fixării
trăinicia păstrării
exactitatea reactualizării
Formele memoriei:
logică
mecanică
voluntară
involuntară
Calităţile memoriei:
promptitudinea
volumul
Tipul de memorie dominantă

vizuală
auditivă
afectivă
altele
48
F. Limbajul
Comportament atins Comportament în
dezvoltare
Vocabular bogat
Calitatea exprimării:
îngrijită
corectă
uşoară
cursivă
Semantica – înţelege limbajul vorbit
Structura gramaticală:
Alcătuire de propoziţii
simple
dezvoltate
Acorduri gramaticale
substantiv-verb
substantiv-adjectiv
substantiv-articol
pluralul substantivelor
Tulburări ale vorbirii:………………….
G. Imaginaţia
Comprtament atins Comportament în dezvoltare

Formele imaginaţiei:
reproductivă
creatoare
Domeniu de manifestare:
Artistic
Logico-matematic
Literar
Sport-dans
Practic
H. Motivaţia
Structura motivaţională Atins În dezvoltare

Formele motivaţiei :
intrinsecă
extrinsecă
cognitivă
afectivă
pozitivă
negativă
Motive pe termen scurt
Motive pe termen lung
Interese :
49
I. Afectivitatea
Procese afective DA NU
Emotivitatea:
bogată
săracă
interiorizată
exteriorizată
Sentimente dominante:
intelectuale
estetice
morale
Dispoziţii afective:
veselă
tristă
oscilantă
J. Voinţa
DA NU
Calităţile voinţei:
perseverenţă
independenţă
promptitudine
K. Deprinderile
Comportament atins Comportament în dezvoltare

Tipuri de deprinderi:
motrice
senzorial-perceptive
de gândire
verbale
practice
Obişnuinţe:
pozitive
negative
Date privind trăsăturile de personalitate

Temperamentul
Dominant Secundar
Sangvinic
Flegmatic
Melancolic
Coleric
Măsuri educative:
50
Trăsături dominante de caracter
pozitive:
negative:
Măsuri educative:
Aptitudini:
Inteligenţa: (evaluarea psihologului)

IQ=
Domenii de manifestare a aptitudinilor

Aptitudini ştiinţifice:
Aptitudini matematice:
Aptitudini muzicale:
Aptitudini sportive:
Aptitudini artistice:
Aptitudini tehnice:
altele:
Creativitatea ca aptitudine generală, domenii:
Arte plastice
Ştiinţific
Tehnic (calculator, ex.)
Sportiv
Activităţi practice
altele
Măsuri educative:
V. Date privind rezultatele în activităţile din grădiniţă şi din afara acesteia
1. Rezultate
grupa rezultate bune rezultate slabe
2. Cercuri frecventate
 grupa
 cercul
 rezultate
3. Participări la concursuri:
 grupa
 concursul
 rezultate
51
4. Munca independentă desfăşurată de copil : (în familie, scurtă descriere)
VI.Date privind conduita la activităţi şi în grupul de copii

1.Conduita copilului la activitate:
Nivel scăzut Nivel mediu Nivel crescut

Interesul, participarea la activităţi:
Disciplina la activităţi:
Măsuri educative:
2. Activitatea în grupul de copii:
absent activ
Cum participă în grup:
negativ pozitiv
Cum este privit de colegi:
Tipuri de relaţii în grup (descrie comportamentul din grilă)
Integrarea copilului în alte grupuri (descrie)

familie
grup de prieteni
Măsuri educative:
VII. Orientare şcolară
Dorinţe şi aspiraţii ale familiei:
Opinii ale educatoarelor:
Scurtă caracterizare a copilului:
Completată de:…………………………
Data completării:………………………..
52
2. GRILA DE OBSERVAŢIE
DATE PRIVIND PROCESELE PSIHICE ŞI NIVELUL LOR DE DEZVOLTARE

Percepţia
 Percepţia vizuală
Identifică cu uşurinţă A D
Culori
Forme
Mărimi
Poziţii spaţiale
Distanţe
 Percepţia auditivă
Identifică cu uşurinţă A D
Intensităţi diferite ale sunetelor
Durata sunetelor
Înălţimea sunetelor
Timbrul sunetelor
 Percepţia tactil-motrică
A D
Mişcări ordonate
Mişcări direcţionate
Mişcări de fineţe
 Spiritul de observaţie
Comportament A D
Desprinde cu uşurinţă detaliile
Desprinde cu uşurinţă aspecte mai puţin evidente, dar care sunt
semnificative
Îşi fixează scopuri şi trasează un plan de observaţie
Categoria de activitate la care se manifestă predilect spiritul de observaţie
53
Reprezentarea
 Reprezentări vizuale
Comportament A D
Reţine imagini ale obiectelor, fenomenelor
Face apel la imagini mintale ale obiectelor şi fenomenelor pe
parcursul activităţilor
În povestiri include foarte multe imagini ale fenomenelor şi
obiectelor
 Reprezentări auditive
Comportament A D
În povestiri include cuvinte care exprimă sunete
Repetă succesiuni de sunete şi ritmuri
Intonează corect o melodie auzită anterior
Atenţia
Calitatea atenţiei Comportament A D
Distributivitate Se poate concentra în acelaşi timp la mai
multe sarcini
Concentrare Atenţia e greu distrasă de factori perturbatori
Volumul Îşi concentrează atenţia asupra unui număr
mare de elemente (cuvinte, imagini, figuri)
Mobilitate E capabil să-şi transfere atenţia de la o
sarcină la alta când i se cere
Durata Îşi menţine atenţia atât timp cât e solicitat de
sarcină
Gândirea
Tipuri de înţelegere – comportamente A D
Utilizează imaginile şi obiectele pentru diferite operaţii logice
Stabileşte cu uşurinţă relaţii între obiecte şi imagini, cu suport concret
Operează cu uşurinţă în plan verbal
Stabileşte relaţii între obiecte şi fenomene în plan mental
54
Analiza A D
analizează datele unei situaţii/probleme
corect
în totalitate
desprinde caracteristici ale unui obiect, fenomen, personaj
esenţiale
numeroase
Sinteza
poate alcătui un întreg din elementele componente (joc tip puzzle, lego)
corect
complex
reuneşte datele problemei într-un model, găsind soluţia corectă
rezumă povestirile
la subiect
exprimând majoritatea punctelor importante
Comparaţia
stabileşte, cu suport concret, asemănări/diferenţe între obiecte,
fenomene, personaje
poate face comparaţii/clasificări după mai multe criterii
mărime
formă
culoare
grosime
combinate
Abstractizarea şi generalizarea
identifică aspectele importante/semnificative ale unei probeleme,
eveniment
aplică paşii sau strategia de realizare a unei sarcini la alte sarcini
similare
face abstracţie de elemente mai puţin semnificative, de detaliu
Concretizarea
poate să exemplifice noţiunile nou învăţate generale
poate să exemplifice noţiunile nou învăţate abstracte
Rezolvarea de probleme
practice
logice
55
Memoria
Procesele memoriei A D
Reţine informaţii din domenii variate
Reţine informaţia foarte repede
Păstrează informaţiile reţinute timp îndelungat
Păstrează o cantitate mare din informaţiile memorate
Reactualizează fidel materialul memorat
Reactualizează prompt informaţiile cerute de practică
Memoria mecanică/logică A D
Redă logic conţinutul unei poveşti, poezii
Reţine ideile principale, semnificaţiile obiectelor, fenomenelor
Reţine cu uşurinţă informaţii fără a le pătrunde logica
Reţine în mai mare măsură forma decât conţinutul
Memoria voluntară/involuntară A D
Îşi fixează scopuri pentru a reţine mai bine
Reţine multe informaţii fără să-şi propună dinainte acest lucru
Calităţile memoriei A D
Promptitudinea
Reactualizează cunoştinţele exact în momentul necesar
desfăşurării activităţii
Volumul
Reţine numeroase informaţii (domenii……….)
Tipuri de memorie
vizuală
auditivă
afectivă
altele: ..............................................................
56
Uitarea
uită informaţiile:
relevante
de detaliu
nesemnificative
cauze:
nerepetarea suficientă a materialului
memorarea mecanică
prezenţa situaţiilor nepotrivite învăţării (boală, factori perturbatori ş.a.)
lipsa scopurilor
Limbajul - se completează direct în fişă

Imaginaţia
Forme ale imaginaţiei - comportamente A D
Imaginaţia reproductivă
realizează o povestire pornind de la puncte de sprijin:
imaginează deznodământul unei povestiri:
Imaginaţia creatoare
realizează producţii noi, originale, detaşate de obişnuit (povestiri,
modelaje)
Domeniu Imaginaţia reproductivă Imaginaţia creatoare

Artistic
Logico-matematic
Literar
Sport-dans
Practic
Motivaţia
Formele motivaţiei A D
Este motivat de recompense sau alte avantaje materiale
Este motivat de dorinţa de a cunoaşte
Este motivat de afecţiunea celor din jur
Este motivat când e lăudat, apreciat, recompensat
Este motivat de acţiunea în sine
Este motivat de pedeapsă, dojană
57
Este motivat atunci când cunoaşte rezultatul pe care trebuie
să-l obţină pe termen scurt
Este motivat atunci când cunoaşte rezultatul pe care trebuie
să-l obţină pe termen lung
Manifestă interes pentru domeniile:

Cunoaşterea mediului
Activităţi practice
Comunicare
Artă
Sport
Altele ..........................................
Afectivitatea
Comportament DA NU
Manifestă intens trăirile afective
Este reţinut în exprimarea trăirilor afective
Manifestă o gamă largă de trăiri afective
Este predominant cuprins de veselie
Este predominant cuprins de tristeţe
Îl caracterizează curiozitatea epistemică
Apreciază frumosul din conţinutul activităţilor
Oscilează între manifestări afective opuse (tristeţe - veselie)
Apreciază valorile morale (bine, cinstea, adevărul)
- manifestă pasiune pentru .......................................................................................
Voinţa
Comportament A D
Este ambiţios, duce la finalizare ceea ce şi-a propus, în ciuda
obstacolelor
Poate să ia decizii optime cu promptitudine
Nu se lasă influenţat în luarea unei decizii
Deprinderile
Activităţi în care se manifestă cu predilecţie A D
Realizarea activităţilor motrice, coordonarea adecvată a membrelor
Utilizarea cu uşurinţă a uneltelor, instrumentelor de lucru
58
Realizarea rezumatelor, desprinderea ideilor principale
Realizarea operaţiilor de tip logico-matematic
Sesizarea elementelor definitorii ale obiectelor observate
Obişnuinţe A D
De igienă
De ordine
De comportare
TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
Temperament
Aceste trăsături temperamentale au fost preluate din clasificarea realizată de Eysenck. Pentru
fiecare copil puteţi identifica tipul temperamental dominant, respectiv secundar, în funcţie de câte
trăsături puteţi atribui copilului din fiecare portret descris mai jos. Menţionăm că nu există
temperament pur, ci tip dominant şi tip secundar. Pentru a fi mai uşor, marcaţi cu un x pentru
fiecare trăsătură ce poate fi atribuită copilului. Cele mai multe trăsături indică tipul temperamental
dominant, următoarele ca şi frecvenţă tipul secundar.
Tipul temperamental coleric (extravertit, instabil)

Reactiv
Neastâmpărat
Agresiv
Excitabil
Schimbător
Impostor
Optimist
Activ
Tipul temperamental flegmatic (introvertit, stabil)

Calm
Temperat
Demn de încredere
Controlat
Paşnic
Îngândurat
Grijuliu
Pasiv
59
Tipul temperamental melancolic (introvertit, instabil)
Liniştit
Nesociabil
Rezervat
Pesimist
Sobru
Rigid
Anxios
Întristat
Tipul temperamental sangvinic (extravertit, stabil)

Sociabil
Vorbăreţ
Săritor
Hazliu
Vivacitate
Spirit de grup
Aptitudini de conducere
Caracter
Marcaţi trăsăturile pozitive, respectiv negative ce caracterizează cu pregnanţă copilul în
relaţiile pe care le stabileşte cu cei din jur, în atitudinile sale faţă de sine, faţă de ceilalţi sau
faţă de activitate
Trăsături pozitive: Trăsături negative:

- Umanismul - Individualism
- Sinceritate - Indiferenţă
- Cinstea - Ipocrizie
- Tactul - Linguşală
- Ajutorarea dezinteresată - Lenea
- Spiritul de răspundere - Neglijenţa
- Sârguinţa - Dezorganizarea
- Conştiinciozitatea -Lipsa de receptivitate la nou
- Spiritul de disciplină - Îngâmfarea
- Spiritul de iniţiativă - Aroganţa
- Hărnicia - Sentimentul inferiorităţii
- Dragostea faţă de muncă - Slaba toleranţa la frustrare
60
- Modestie
- Sentimentul demnităţii personale
- Spiritul autocritic
- Încrederea în sine
- Optimismul
- Stăpânirea de sine
Aptitudini – se completează direct în fişă

Creativitate – se completează direct în fişă
DATE PRIVIND CONDUITA LA ACTIVITĂŢI ŞI ÎN GRUPUL DE COPII

1. Conduita copilului la activitate:
a. Interesul, participarea la activităţi: DA NU

Intervine cu completări, participă activ, îşi aduce contribuţia spontană
la o activitate nouă
Manifestă interes inegal, fluctuant
Se lasă greu antrenat, participă numai când este direct solicitat
Obişnuit inactiv, parcă absent, numai observaţiile repetate îl aduc la
ordine
altele
b. Disciplina la activităţi: DA NU
Se încadrează în disciplina lecţiei, este receptiv la observaţii şi
îndrumări
Disciplinat numai în condiţii de supraveghere directă sau de
constrângere, nereceptiv la cerinţele şcolare
Nedisciplinat, chiar turbulent, atrage şi pe alţii în abateri
altele
Măsuri educative:
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
2. Activitatea în grupul de copii:
a. Cum participă în grup: DA NU

Mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului
Se sustrage de la munca în grup, lucrează numai din obligaţie
Face strictul necesar, dar fără vreo iniţiativă
Se interesează în grup, este bun executant, dar fără opinie proprie
Autoritar, bun organizator şi animator al grupului
61
b. Cum este privit de colegi: DA NU
Bun coleg, sensibil la greutăţile şi problemele celorlalţi
Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
Preţuit pentru rezultatele la învăţătură
Apreciat pentru poziţia în cadrul grupei
Preţuit pentru performanţele extraşcolare
c. Tipuri de relaţii în grup: DA NU

comunicare
cooperare
dominare
supunere
.
62
IV. ASPECTE SPECIFICE LEGATE DE PREDAREA LA
GRUPELE COMBINATE
Insp. şc. ANGELA PAŞCA, ISJ Satu Mare,

Ed. MARIANA TOTH, GPP Voinicelul Satu Mare,
Ed. ANGELA VITUI, GPP Mondiala Satu Mare,
La grupa combinată, activităţile comune pot avea temă comună şi conţinut asemănător, dar
diferenţiat pentru fiecare grupă. De exemplu, la o activitate de Cunoaşterea mediului cu tema
Cocoşul, conţinutul trebuie gradat pe subgrupe, ţinându-se seama de nivelul de dezvoltare al
copiilor din fiecare subgrupă. Astfel, pentru subgrupa mică, se prevăd cunoştinţe în legătură cu
denumirea păsării, a părţilor componente ale corpului ei şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele:
cioc, ciuguleşte. Pentru subgrupa mijlocie se prevăd în plus noi cunoştinţe despre părţile
componente ale corpului: gât, corp, corpul este acoperit cu fulgi şi pene. De asemenea, se prevede
îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: corp, pene. Pentru subgrupa mare, educatoarea va avea
grijă, în plus faţă de celelalte două subgrupe, să îmbogăţească cunoştinţele copiilor cu altele noi,
despre hrană, adăpost, foloase şi modul de îngrijire al cocoşului. La subgrupa pregătitoare,
cunoştinţele copiilor despre cocoş se vor îmbogăţi şi mai mult. Ei vor afla despre forma de seceră a
cozii cocoşului, despre denumirea de pinteni la picioare, despre faptul că este o pasăre domestică şi
aduce oamenilor diferite foloase. Totodată se prevede şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele:
seceră, pinten. Tot la subgrupa pregătitoare, copiii pot face comparaţii, în cazul de faţă cocoş-găină.
Alteori, deşi activitatea este asemănătoare pentru toate subgrupele, tema diferă de la o
subgrupă la alta. De exemplu, într-o activitate de modelaj, copiii execută teme diferite: subgrupele
mici modelează bile şi mere, subgrupele mai mari fructe de toamnă.
La grupa combinată, activităţile comune pot avea în acelaşi timp conţinut şi forme diferite.
De exemplu, în timp ce cu copiii subgrupei mijlocii şi ai celei mari educatoarea desfăşoară o
activitate comună de matematică, copiii subgrupei mici desenează sau modelează.
În activităţile cu conţinut asemănător şi cu temă comună, subgrupele de copii sunt antrenate
în activitate pe rând. De exemplu, la activităţile de observare, educatoarea începe să lucreze cu
subgrupele mici, apoi cu cea mijlocie şi pe urmă cu cele mari. Subgrupele mici pot fi scoase din
activitate după ce au terminat de observat ceea ce şi-a propus educatoarea în proiectul didactic sau
pot fi lăsate să asiste în continuare, dacă subiectul activităţii atrage pe copii, îi interesează şi nu-i
oboseşte, fără să li se ceară să urmărească discuţiile dintre educatoare şi ceilalţi copii.
În cadrul activităţilor de gimnastică, copiii subgrupelor mici sunt incluşi în momentele de
joc, dându-li-se roluri corespunzătoare. În activităţile de educaţie muzicală, cei mici sunt antrenaţi
la exerciţiile introductive uşoare sau la executarea unor cântece accesibile, cunoscute.
În cadrul activităţilor simultane, activităţi cu formă asemănătoare şi cu teme diferite,
educatoarea comunică fiecărei grupe tema, începând cu cei mici. Activitatea se desfăşoară în toate
subgrupele în acelaşi timp. Pe parcurs , educatoarea trece pe rând de la o subgrupă la alta, dând
copiilor indicaţii, stimulându-i. Educatoarea trebuie să respecte durata activităţilor comune pentru
fiecare subgrupă.
63
După ce au terminat lucrul , copiii subgrupelor mici sunt conduşi la spălat de personalul de
îngrijire, iar cu celelalte subgrupe se continuă activitatea.
Activităţile simultane, comune, cu conţinut diferit, se desfăşoară tot în acelaşi timp la toate
subgrupele, însă educatoarea procedează într-un mod deosebit. Astfel, în timp ce cu o subgrupă
lucrează direct, cealaltă îndeplineşte independent sarcinile stabilite la începutul activităţii. Apoi, ea
trece să lucreze cu cea de-a doua subgrupă, în timp ce prima lucrează independent. În acelaşi fel se
procedează în tot timpul activităţii. De exemplu, subgrupa mijlocie, în cadrul unei activităţi de
consolidare, modelează un coşuleţ cu cireşe, iar subgrupa mare, într-o activitate de predare a noilor
cunoştinţe, învaţă să adune până la nouă. La început, educatoarea anunţă fiecărei subgrupe tema şi
obiectivele activităţii, apoi demonstrează şi explică subgrupei mijlocii cum să modeleze coşuleţul
cu cireşe. Copiii încep să lucreze. După ce a organizat şi a început activitatea cu subgrupa mijlocie,
trece la subgrupa mare, cu care face diferite exerciţii cu material concret, conform obiectivelor
didactice stabilite. Apoi cere copiilor să rezolve anumite operaţii de adunare şi scădere cu ajutorul
unor materiale (jetoane, fişe de lucru etc.). În timp ce copiii subgrupei mari rezolvă problema dată,
educatoarea trece la subgrupa mijlocie şi controlează lucrările copiilor, dându-le indicaţii
suplimentare, dacă este nevoie. Procedează astfel de mai multe ori până la sfârşitul activităţii.
Încheierea activităţii se face întâi cu subgrupa mijlocie şi apoi cu cea mare.
În cazul în care subgrupele mici au o singură activitate comună pe zi, aceştia participă numai
la o activitate comună, de obicei la prima activitate. La fel se procedează şi în cazul grupei mijlocii.
În timp ce se desfăşoară a doua activitate cu subgrupele mari, subgrupele mici se joacă sau
desfăşoară o activitate la alegere, în linişte, fără să deranjeze însă pe ceilalţi copii.
Munca cu grupa combinată, cu toate dificultăţile pe care le implică, prezintă însă şi unele
avantaje, după cum urmează: copiii subgrupelor mici sunt ajutaţi de copiii mai mari şi sunt stimulaţi
de către aceştia, prin exemplul lor. Copiii subgrupelor mari, conştienţi de acest fapt, sunt mai atenţi,
mai disciplinaţi, se străduiesc să îndeplinească cât mai bine sarcinile încredinţate.
64
V. ACTIVITĂŢI DE EDUCARE A LIMBAJULUI

Fac. de Ştiinţe Socio-Umane Oradea, Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei
Instit. CORNELIA ROMÂNEAC, GPP nr. 28 Oradea
Ed. IOANA SALA, GPP nr.52 Oradea,
student anul II, CUI Oradea
Ed. ADRIANA SĂCĂDAT, GPP nr. 52,
Ed. MIHAELA VIDICAN, GPP 55 Oradea,
1. EDUCAREA COMUNICĂRII ORALE - obiective cadru, de referinţă,
exemple de comportament, mijloace de realizare, teme orientative – grupă
mică, mijlocie, mare, pregătitoare
2. EDUCAREA COMUNICĂRII SCRISE
2.1. Citire - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament, situaţii
de învăţare
2.2. Scriere - obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament, situaţii
de învăţare
3. Conţinuturi – grupă mică, mijlocie, mare, pregătitoare
4. Mijloace de realizare a activităţii de educarea limbajului - aspecte

metodice
65
66
1. EDUCAREA COMUNICǍRII ORALE
OC.I. DEZVOLTAREA EXPRIMǍRII ORALE, ÎNTELEGEREA ŞI UTILIZAREA CORECTǍ A SEMNIFICAŢIILOR STRUCTURILOR

VERBALE ORALE
OR. 1. SǍ PARTICIPE LA ACTIVITǍŢILE DE GRUP, INCLUSIV LA ACTIVITǍŢILE DE JOC, ATÂT ÎN CALITATE DE VORBITOR,
CÂT ŞI ÎN CALITATE DE AUDITOR.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT:
- să ia parte la discuţii în mici grupuri informale (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să discute cu colegii şi cu educatoarea (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să întrebe şi să răspundă la întrebări (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să utilizeze corect saluturile (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să ştie să facă prezentări şi să se prezinte (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să ia parte la jocurile de grup (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să ia parte la activităţile de învăţare în grup, să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni
(grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare).
GRUPA MIJLOC DE REALIZARE SI TEMA – exemple (orientativ)

ACTIVITǍŢI ŞI JOCURI ALESE:
GRUPA MICǍ - jocuri cu rol: De-a doctorul, De-a gospodinele, De-a mămicile, De-a grădiniţa
- sector bibliotecă: - conversaţii libere: Cu ce îţi place să te joci, Ce am văzut la teatrul de păpuşi
- citire de imagini, pe diferite teme: jucării, animale, mijloace de locomoţie etc.
- jocuri - exerciţiu: Salutăm păpuşa, Ne pezentăm (eu sunt…, tu eşti…etc)
ACTIVITǍŢI COMUNE CU ÎNTREAGA GRUPǍ:
- jocuri didactice: În vizită la prietenul meu, Este ziua păpuşii, Te rog să-mi dai, Te rog să-mi spui, Un dar
pentru cei dragi
ACTIVITǍŢI SI JOCURI ALESE:
GRUPA MIJLOCIE - jocuri cu rol: De-a grădiniţa, De-a bucătăresele, De-a coaforul etc.
- sector biblioteca: - conversaţii libere
- citire de imagini: imagini în funcţie de tema săptămănii
- jocuri – exerciţiu: Salutăm frumos!
- jocuri didactice: Vorbim la telefon, Este ziua mea, De-a grădiniţa, Să servim păpuşa etc.
67
-convorbiri tematice: Jucăriile din grupa noastră, Cu ce călătorim?, Unde ne jucăm?, Ce ştim despre
animalele domestice?, Cum ne pregătim pentru sărbătorile de iarnă ( de Paşte)?
GRUPA MARE - jocuri cu rol: De-a grădiniţa, De-a poliţiştii etc.
- sector biblioteca: - conversaţii libere;
- citire de imagini;
- jocuri – exerciţiu: Eu întreb, tu răspunzi
- jocuri de masă în perechi, în grup: Puzzle, Domino etc.
- jocuri didactice: De-a grădiniţa, In vizită la prieteni, Spune mai departe!
- Convorbiri tematice: Ce ştii despre…? ( anotimpuri, legume, fructe, mijloace de locomoţie etc.), Sosesc
păsările călătoare, Cum ne ferim de gripă? Ce ne aduce iepuraşul? ( moşul) etc.
GRUPA - jocuri cu rol: De-a magazinul, De-a poştasul, De-a coaforul etc
PREGǍTITOARE - sector bibliotecă: - conversaţii libere;
- citire de imagini;
- jocuri de masă, în perechi (în grup): Nu te supăra frate, Domino etc.
- jocuri didactice: În vizită la şcoală, Primim musafiri, Ghiceşte la ce m-am gândit etc.
- convorbiri tematice: Ce ştii despre …?, Toamna în pădure, Munci specifice anotimpului toamna (primăvara),
Ce ştim despre univers?, De unde vine Moş Crăciun?, Cum ne pregătim pentru şcoală?, Cum ne-am petrecut
vacanţa? etc
OR.2. SǍ ÎNŢELEAGǍ ŞI SǍ TRANSMITǍ MESAJE SIMPLE, SǍ REACŢIONEZE LA ACESTEA

EXEMPLE DE COMPORTAMENTE:
- să transmită un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare -ex: prin telefon de jucărie sau real (grupa mică, mijlocie, mare,
pregătitoare);
- să primească mesaje, să îndeplinească instrucţiuni simple (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să răspundă adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare).
GRUPA MIJLOC DE REALIZARE ŞI TEMA - exemple (orientativ)
68
GRUPA MICǍ ACTIVITǍŢI ŞI JOCURI ALESE:
- jocuri cu rol cu subiecte din viaţa cotidiană
- jocuri – exerciţii: Arată ce spun eu!, Fă ca păpuşa!
- activităţi gospodăreşti: Aranjăm jucăriile etc.
- jocuri didactice: Te rog să-mi dai…, Să îmbrăcăm păpuşa, Să ajutăm ursuleţul, Alo! Vreau să vorbesc cu Moş
Crăciun, Spune cum face…?, Salutăm musafirii
GRUPA MIJLOCIE ACTIVITǍŢI ŞI JOCURI ALESE:
- jocuri cu rol cu subiecte din viaţa cotidiană
- activităţi gospodăreşti: Facem ordine la jucării etc.
ACTIVITĂŢI COMUNE CU ÎNTREAGA GRUPǍ:
- jocuri didactice: Să facem ordine în casa păpuşii, Păpuşa pleacă la plimbare, De vorbă cu Moş Crăciun.
GRUPA MARE ACTIVITǍŢI ŞI JOCURI ALESE:
- jocuri cu rol cu subiecte din viaţa cotidiană;
- activităţi gospodăreşti: Îngrijim florile, Facem ordine în sala de grupă;
ACTIVITĂŢI COMUNE CU ÎNTREAGA GRUPǍ:
- jocuri didactice: Găseşte cuvântul potrivit, După mine cine vine?
- convorbiri – pe diferite teme
GRUPA ACTIVITǍŢI ŞI JOCURI ALESE:
PREGǍTITOARE - jocuri cu rol cu subiecte din viaţa cotidiană;
- activităţi gospodăreşti: Îngrijim florile, Facem ordine în sala de grupă,
- jocuri didactice: Găseşte cuvântul potrivit, Eu spun una tu spui multe, Răspunde repede şi bine
convorbiri pe diferite teme
NOTĂ: aceste comportamente se realizează prin toate activităţile din grădiniţă
OR.3. SǍ AUDIEZE CU ATENŢIE UN TEXT, SǍ REŢINǍ IDEILE ACESTUIA ŞI SǍ DEMONSTREZE CǍ L-AU ÎNŢELES
- să urmărească linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte ori ascultând povestea spusă sau citită de educatoare (grupa mică, mijlocie,
mare, pregătitoare);
- să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text (ghicitori, glume, informaţii) transmise fie pr in citire sau povestire de
către un adult, fie prin mijloacele audio – vizuale (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
69
- să demonstreze înţelegerea textului, apelând la diferite modalităţi de redare sau rememorare a acestuia - repovestire, dramatizare, desen etc.
(grupa mare si pregătitoare).
GRUPA MIJLOC DE REALIZARE SI TEMA - exemple (orientativ)

GRUPA MICA ACTIVITǍŢI SI JOCURI ALESE:
- sector bibliotecă: lectură după imagini Recunoaştem personajele (din poveştile ascultate); audiţii, vizionări;
- jocuri imitative sugerate de textul poveştilor
ACTIVITǍŢI COMUNE CU ÎNTREAGA GRUPǍ
- povestiri: Scufiţa Roşie de Ch. Perrault, Căsuţa din oală poveste populară, Ridichea uriaşă poveste populară,
Punguţa cu doi bani de Ion Creangă, Fricosul de Emil Gârleanu, Tomiţă, iepuraşul de Al. Mitru, Copăcel,
copăcel de Gica Iutes, Ciripel cel lacom de Luiza Vlădescu, Ulcicuţa căsuţa de Luiza Vlădescu, Turtiţa
poveste populară, Povestea puişorului îngâmfat poveste populară, Capra cu trei iezi de Ion Creangă etc.
- memorizări: Grădiniţa, La grădiniţă de T. Oancea, Grupa mică de Dan Faur, Batista, Pisica tristă, Pisoiul,
Ursuleţul, Iepuraşul, Cocoşelul, Răţoiul bucătar, Mamei de V. Boiculesei, Mama de Carmen Silva,
Educatoarea de Ion Socol, Mamei de E. Dragoş, Pentru ce să-ţi fie frică? de O. Cazimir, Ninge de O.
Cazimir, Micii doctori de R. Mureşan, Omul de zăpadă de R. Mureşan, Ţurţurul de Mircea Micu, O răţuscă
de Constanta Buzea
- sector bibliotecă: lectură dupa imagini Cine este, ce face? (personaje din poveştile audiate, ghicitori, audiţii,
vizionări);
- jocuri imitative sugerate de textul poveştilor/poeziilor;
- povestiri ale educatoarei: Găinuşa cea moţată de Călin Gruia, Cei doi iepuraşi, Puf Alb si Puf Gri poveste
populară, Cine a spus miau? de V. Şuteu, Unde au fugit jucăriile de la un copil? de N. Stănciulescu, Cel mai
frumos dar de Maria Moisescu, Povestea măgăruşului încăpăţânat de V. Colin, Ciuboţelele ogarului de C.
Gruia, Nu numai la grădiniţă de Octav Pancu-Iasi, Iedul cu trei capre de O. Pancu-Iaşi, Punguţa cu doi bani
de Ion Creangă
- memorizări: Furnica de Păun Răzvan, 1 Iunie de T. Oancea, E ziua ta de E. Dragos, Mama de E. Dragoş,
Gradiniţă, te-ai trezit? de Viorel Cozma, Jucăriile de Ana Tudoraş, Iarna de Virginia Aniţescu, Omul de
zăpadă de M. Micu, Bradul de N. Nasta, Primăvara de E. Dragoş, Ghiocelul de I. Marinescu, Moş Andruşca
de O. Cazimir, Cumătra vulpe de O. Cazimir, Moş Crăciun, Sorcova, Rugăciune de Paulina Popa, Sunt român
de I. Gh. Neamţu, Steagul ţării de E. Frunză
- lecturi ale educatoarei : Cocoşul cu creasta de aur poveste populară, Pic-Pic şi Pica Pica de Liliana Trăsnea
70
- sector bibliotecă: repovestiri, dramatizări, Ghici, ghicitoarea mea!, audiţii, vizionări;
- sector artă: desen sugerat de textul poveştilor/poeziilor;
- jocuri cu rol inspirate din poveşti.
- povestiri: Nuieluşa de alun de Călin Gruia, Pupăza din tei de Ion Creanga, Povestea ursului cafeniu de V.
Colin, Puiul de Al. Brătescu-Voineşti, Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici de Ch. Perrault, Răţuşca cea urâta de
Andersen, Iepurele şi ariciul după C. Polcakova;
- repovestiri: dintre povestirile audiate;
- memorizări: Grădiniţa veseliei de S.Alexandru, De ziua mamei de V. Tulbure, Ajut pe mama de E. Dragoş,
Fulgul de zăpadă de C. Rades, Ninge de Violeta Zamfirescu, Omul de zăpadă de I. Sebastian, Somnoroase
păsărele de Mihai Eminescu, Pedeapsa mâţei de E. Farago, Cântec pentru Moş Crăciun de A. Zoltan,
Scrisoare de O. Cazimir, În ţara mea de N. Nasta;
- lecturi ale educatoarei: Frunza de E. Gârleanu, Gândăcelul de E. Gârleanu, Copiii din crâng de K. D. Uşinski.
PREGATITOARE - sector bibliotecă: repovestiri, dramatizări, teatru de păpuşi, concurs de ghicitori, audiţii, vizionări;
- sector artă: desen – teme sugerate de conţinutul poveştilor/poeziilor;
- jocuri cu rol inspirate din poveşti.
- povestiri: Sarea în bucate de P. Ispirescu, La cireşe de I. Creangă, Cenuşăreasa de Fraţii Grimm, Prâslea cel
voinic şi merele de aur de P. Ispirescu, Amintiri din copilărie de I. Creangă, Stejarul din Borzeşti de E.
Camilar;
- repovestiri: povestirile audiate;
- memorizări: Bunica de O. Cazimir, Prima zi de şcoală de E. Frunză, Adio grădiniţă de E. Dragoş, O faptă
bună de Gh. Zarafu, Ea e ziua mea cu soare de V. Boiculesi, Nani, pui de O. Cazimir, Iarna pe uliţă de G.
Coşbuc, Când primăvara a sosit de E. Căldăraru, Cântec de primăvară de E. Dragoş, Revedere, Ce te legeni?
de M. Eminescu, Zdreanţă de T. Arghezi, Colindătorii de G. Coşbuc etc.
- lecturi ale educatoarei: Soarele şi omuleţii de zăpadă de H. Wilk şi M. Cremene, Povestea castanelor de T.
Banciu, Bunicul, Bunica de B. Şt. Delavrancea, Dumbrava minunată de M. Sadoveanu, Legenda ghiocelului
de E. Jianu.
OC.II. EDUCAREA UNEI EXPRIMĂRI VERBALE ORALE CORECTE DIN PUNCT DE VEDERE FONETIC, LEXICAL ŞI SINTACTIC
ASPECTUL FONETIC
71
OR. – SǍ DISTINGǍ SUNETELE CE COMPUN CUVINTELE ŞI SǍ LE PRONUNŢE CORECT
- să pronunţe (relativ) corect sunetele limbii române (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- să recunoască şi să numească sunetul iniţial din cuvântul pronunţat oral (grupa mare si pregătitoare);
- să recunoască şi să numească sunetul final din cuvântul pronunţat oral (grupa pregătitoare);
- să recunoască şi să numească sunetele din interiorul cuvântului pronunţat oral (grupa pregătitoare).

GRUPA MICĂ ACTIVITǍŢI ŞI JOCURI ALESE:
- sector bibliotecă: povestiri, jocuri imitative (onomatopee), frământări de limbă, structuri ritmate şi număratori,
jocuri exerciţiu: Repetă după mine, Cum face?;
- jocuri didactice : Spune cum face?, Focul şi vântul, Şarpele şi albinuţa, Unde s-a oprit roata, Cocoşul şi
gâsca, Al cui glas este? Căsuţa fermecată, Acum spune tu, Ce face?;
- memorizări: Râu, răţuşcă, rămurică, Pisica tristă, Ursuleţul şi toate celelalte amintite anterior, precum şi
fiecare oportunitate pentru corectarea pronunţiei sunetelor limbii române
- sector bibliotecă: jocuri exerciţiu pentru corectarea pronunţiei, structuri ritmate, frământări de limbă, jocuri
imitative;
- jocuri didactice: Repetă ce spun eu, Săculeţul fermecat, Am spus bine,n-am spus bine, Să vorbim corect;
- memorizări;
- lecturi după imagini;
- convorbiri.
Foarte important! Orice ocazie privind corectarea pronunţiei copiilor va fi valorificată.
- sector bibliotecă: jocuri exercitiu Spune cuvinte, Cuvinte propoziţii;
- jocuri cu rol: De-a şcoala;
- jocuri didactice: Să vorbim corect, Cu ce sunet începe cuvântul?, Când spunem ”a” ?
PREGǍTITOARE - sector bibliotecă: jocuri exercitiu Ne jucăm cu cuvintele (silabele, sunetele);
72
- jocuri cu rol: De-a şcolarii.
- jocuri didactice: Cu ce sunet începe cuvântul?, Cu ce sunet se termină cuvântul?, Unde se găseşte cuvântul?
Jocul sunetelor, Găseşte cuvinte potrivite, Alege şi grupează.
ASPECTUL LEXICAL ŞI SINTACTIC

OR. – SǍ-ŞI ÎMBOGǍŢEASCǍ VOCABULARUL ACTIV ŞI PASIV PE BAZA EXPERIENŢEI, ACTIVITǍŢII PERSONALE ŞI /SAU A
RELAŢIILOR CU ALŢII ŞI SǍ UTILIZEZE UN LIMBAJ ORAL CORECT DIN PUNCT DE VEDERE GRAMATICAL
- să înveţe cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să prezinte (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise (grupa mică, mijlocie, mare,
pregătitoare);
- să intuiască sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situaţiilor de învăţare (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să utilizeze cuvinte noi în contexte adecvate (grupă mijlocie, mare, pregătitoare);
- să manifeste iniţiative în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să alcatuiască propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale) (grupa mică,
mijlocie, mare, pregătitoare);
- să înţeleagă felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte, iar cuvintele din silabe (grupa mare si pregătitoare).

GRUPA MICĂ ACTIVITĂŢI ŞI JOCURI ALESE:
- sector bibliotecă: - lecturi după imagini, jocuri exerciţiu: Cine este, cum face?, Fă şi tu ca el!
- convorbiri libere pe diferite teme;
- joc cu rol: De-a doctorul, De-a familia etc.
- jocuri didactice: Cu ce mă joc?, Ce ne-a adus trenul?, Sacul lui Moş Crăciun?, Cine are cartonaşul potrivit?,
Să îmbrăcăm papuşa, Ce este şi ce faci cu el?, Spune ce fac eu?, Ce lucrează mama?, Spune ce culoare are?,
Cu ce călătorim?, Unde sunt jucăriile?, Căsuţa fermecată, Ghici cine este;
- lecturi după imagini: Jocurile copiilor în gradiniţă, În parc, Să iubim animalele, Darurile lui Moş Crăciun,
Jocurile copiilor iarna (vara) etc.
73
- sector bibliotecă: - jocuri exerciţiu, lecturi după imagini, convorbiri libere;
- jocuri cu rol cu subiecte din viaţa cotidiană.
- jocuri didactice: Ghiceşte ce a cumpărat mama?, Ce a găsit ursuleţul?, Ce ştim despre…?, Cu ce călătorim?,
Cu ce se îmbracă copilul?, Fluturii vin la flori, Cine ţi-a dat jucăria?, Când se întâmplă, Săculeţul fermecat,
Spune ce ai gustat, Magazinul cu jucării, Animalele şi puii lor;
- lecturi după imagini: Oraşul în sărbătoare, Toamna în livadă , O întâmplare hazlie, Primăvara a sosit, O
faptă bună, În excursie, Copiii harnici;
- convorbiri: Grădiniţa noastră, Este toamnă, Cum îl aşteptăm pe Moş Crăciun, De ziua mamei.
- sector bibliotecă: jocuri exerciţiu Ghiceşte ce spun eu? (citire labială), propoziţii, cuvinte, silabe; povestiri,
repovestiri, lecturi după imagini;
- jocuri cu rol: De-a magazinul, La cumpărături, De-a medicul etc.
- jocuri didactice: Să facem cumpărături, La ce foloseşte?, Ce ştii despre…, Ghici, ghici ce s-a schimbat?, Ştii
când?, Cine este, cine sunt?, Găseşte cuvântul potrivit, Spune unde se află?, Cui trimit scrisoarea?, Ce ştim
despre personajul îndrăgit, Telefonul, Prin ce se aseamană, La ce foloseşte?, Să facem ordine în valiza
păpuşii, După mine, cine vine?, Câte cuvinte am spus?, Cuvinte - propoziţii, Jocul silabelor etc;
- lecturi după imagini:Toamna roadelor bogate, Ce ne povesteşte vântul?, O faptă bună, Jocurile copiilor în
anotimpul iarna (primăvara, toamna, vara), În pădure, Iată vine Moş Crăciun!, Vacanţa la mare (munte),
Orăşelul copiilor, Primăvara în livadă etc;
- convorbiri: Toamna pe strada mea, Cum ne comportăm în familie (pe stradă, la grădiniţă, la spectacol)?
Familia mea, Ce ştii despre iarnă (vară, toamnă, primăvară)?, Despre prietenie, Cu ce călătorim…?, Eu sunt
unic etc;
- povestiri ale copiilor: Vacanţa la bunici (la mare, la munte), O întâmplare în parc, O faptă bună, O
întamplare hazlie, alte povestiri după model, cu început dat etc.
PREGĂTITOARE - sector bibliotecă: povestiri, repovestiri, lecturi după imagini, jocuri-exerciţiu (propoziţii, cuvinte, silabe);
- jocuri cu rol cu subiecte din viaţa cotidiană din poveşti si basme.
- jocuri didactice: Găseşte cuvinte potrivite, Spune mai departe, Găseşte greşeala, La cumpărături, A cui este?
Ce ne trebuie?, Cutiuţa cu surprize, Roata timpului, În curând vom fi şcolari, Când se întâmplă şi de ce?,
Ghiceşte ce lipseşte?, Ce s-a întamplat şi de ce?, Ce s-a schimbat?, Răspunde repede şi bine, Ce ştim despre
74
eroul îndrăgit?, Anotimpurile, Cuvinte-propoziţii, Carnavalul sunetelor etc;
- lecturi după imagini: Bogăţiile toamnei, Ce pot face copiii în familie?, La munte, la mare, În poiana din
vâlcele, Obiceiuri strămoşeşti, Primăvara - anotimpul hărniciei, Şcoala ne aşteaptă, Din tainele naturii,
Animale din zonele polare, O călătorie în cosmos etc;
- convorbiri: Toamna roadelor bogate, Reguli de comportare, Muzica apelor, Hărnicie, bucurie, Ce ştim despre
noi, Vacanţa la mare , Cartea prietena mea.
OC.III. DEZVOLTAREA CREATIVITǍŢII ŞI EXPRESIVITǍŢII LIMBAJULUI ORAL
OR 1. SǍ RECEPTEZE UN TEXT CARE I SE CITEŞTE ORI I SE POVESTEŞTE, ÎNŢELEGÂND ÎN MOD INTUITIV

CARACTERISTICILE EXPRESIVE ŞI ESTETICE ALE ACESTUIA
- să reţină expresii ritmate, să recite poezii cu respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis (grupa mică, mijlocie,
mare şi pregătitoare);
- să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente (grupa mică, mijlocie, mare şi
pregătitoare);
- să realizeze mini dramatizări sau jocuri de rol, pornind de la textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarea vocii,
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text (grupa mijlocie, mare şi pregătitoare).

- sector bibliotecă: Să vorbim cu ursuleţul, Cine spune mai frumos o poezie?, Să cântăm ca şi capra din poveste, Ce a
spus cocoşul din poveste? Dialoguri simple;
- memorizări: recitarea expresivă a poeziilor învăţate;
- povestiri: participarea copiilor prin repetarea expresiilor ritmate conţinute de acestea;
- jocuri didactice: Ghici, cine vine la noi? (personaje din poveşti).
- sector bibliotecă: repetări de poezii, dramatizări, dialoguri simple;
- jocuri cu rol: De-a serbarea, La teatru de păpuşi;
- memorizări: recitarea expresivă a poeziilor învăţate;
75
-povestiri: participarea copiilor la expunerea unor poveşti cunoscute, alături de educatoare;
-jocuri didactice: Spune ce ştii despre…,Hai să facem o serbare, Povestea anotimpurilor, Să vorbim frumos
despre eroii din poveşti etc.
- sector bibliotecă: repovestiri, dramatizări, recitări pe roluri, dialoguri, intonaţie, mişcare scenică, şezători;
- jocuri cu rol cu subiecte din poveşti/poezii: De-a serbarea, De-a spectacolul;
- memorizări: repetarea poeziilor sub formă de concurs, gen Cel mai bun recitator;
- repovestire: cele mai îndrăgite poveşti: Cel mai bun povestitor;
- jocuri didactice: Ghiceşte cine sunt?, Ghiceşte la cine m-am gândit?, O conversaţie la telefon, Călătorim în
ţara poveştilor, Jocul întrebărilor.
PREGǍTITOARE - sector bibliotecă: dramatizări, repovestiri, recitări pe roluri, dialog-intonaţie-mişcare scenică-nuanţarea vocii,
şezători;
- jocuri cu rol cu subiecte din poveşti/poezii: Poftiţi la spectacol, Suntem actori etc.
- memorizări: concurs de recitări;
- repovestiri: poveştile cunoscute, sub formă de concurs;
- jocuri didactice: Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim, O discuţie între prieteni, Să povestim o
întâmplare, Către toţi copiii lumii, Oglinda fermecată, Micii actori.
OR. 2. SǍ FIE CAPABIL SǍ CREEZE EL ÎNSUŞI (CU AJUTOR) STRUCTURI VERBALE, RIME, GHICITORI, POVESTIRI, MICI
DRAMATIZǍRI, INTUITIV ELEMENTELE EXPRESIVE
- Comportamentele sunt incluse explicit în obiectivele de referinţă (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);

- sector bibliotecă: jocuri exerciţiu Eu spun una, tu spui alta (rime simple dupa model);
- jocuri cu rol: De-a Scufiţa Roşie, De-a piticii;
- jocuri didactice: Căsuţa fermecată ( personaje din poveşti);
76
- sector bibliotecă:- rime simple şi structuri ritmate după model;
- povestiri ale copiilor (întâmplări din viaţa lor, din povestirile cunoscute (cu ajutor);
- şezători;
- jocuri exerciţiu: Ne jucăm cu cuvintele ( rime simple);
- dramatizări: Coliba iepuraşului, Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi etc;
- jocuri cu rol cu subiecte din poveşti sau poezii: De-a puişorul moţat, Casuţa din oală.
- jocuri didactice: Să vorbim frumos despre eroii din poveşti, Să facem o poveste, Găseşte cuvinte potrivite;
- povestiri ale copiilor (după model)- spre sfârşitul anului şcolar.
- sector bibliotecă:-jocuri exerciţiu Să compunem ghicitori, Suntem actori, compunere de versuri;
- dramatizări: improvizaţii sugerate de jucării: Albă ca Zăpada, Puf Alb şi Puf Gri;
- şezători;
- jocuri cu rol cu subiecte din poveşti şi poezii: Ionică mincinosul, Iedul cu trei capre etc.
- jocuri didactice: Găseşte cuvinte potrivite, Să creăm o poveste, Poveşti amestecate;
- povestiri ale copiilor (cu început dat, după un plan dat, după o temă dată).
PREGǍTITOARE - sector bibliotecă: - jocuri-exerciţiu: Compunem versuri, Să găsim formule pentru început / sfârşit de
poveste;
- dramatizări, şezători, concurs de ghicitori (create de copii);
- jocuri cu rol cu subiecte din poveşti sau poezii: Greierele şi furnica, De-a Ciripel cel lacom etc.
- jocuri didactice: Cea mai frumoasă poveste, Jocul rimelor, Să facem versuri, Jocul cuvintelor, Salata de
poveşti, O altfel de poveste etc;
- povestiri ale copiilor (cu început dat, după un plan dat, după o temă dată, să găsească un alt final poveştilor
cunoscute).
77
78
2. EDUCAREA COMUNICǍRII SCRISE
OC. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE A ÎNŢELEGE ŞI TRANSMITE INTENŢII,

GÂNDURI, SEMNIFICAŢII MIJLOCITE DE LIMBAJUL SCRIS
2.1. CITIRE
OR.1. SǍ CUNOASCǍ EXISTENŢA SCRISULUI ORIUNDE ÎL ÎNTÂLNEŞTE
- să înţeleagă diferenţa dintre desen (imagine) şi scris (grupa mică, mijlocie, mare şi
pregătitoare);
- să indice (să arate unde este) scrisul în cărţi, reviste, ziare, filme etc. (grupa mică, mijlocie,
mare şi pregătitoare);
- să indice scrisul din mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuţe cu numere de
maşini, firme, nume de produse etc.) - grupa mare şi pregătitoare.
SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE:
- sector bibliotecă – manipularea unor cărţi, reviste, ziare; identificarea scrisului, diferenţierea
acestuia faţă de imagini (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- plimbare prin cartier – indicarea scrisului, nume de străzi, plăcuţe cu numere de maşini,
nume de firme, de produse, indicatoare (grupa, mare şi pregătitoare).
OR.2. SǍ ÎNŢELEAGǍ CǍ TIPǍRITURA (SCRISUL) ARE ÎNŢELES (SEMNIFICAŢIE)
- să îşi recunoască numele propriu oriunde îl întâlneşte (grupa pregătitoare);
- să înţeleagă şi să spună că o eticheta pe un sertar, dulap, o cutie etc. ne arată ce este înăuntru
(grupa mare şi pregătitoare);
- să înţeleagă şi să spună că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste, cele din
ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume, cuvintele din revistele sportive ne
vorbesc despre sportivi etc. (grupa mare şi pregătitoare);
- să citească un text pe baza unor succesiuni de imagini (grupa mijlocie, mare şi pregătitoare).
SITUAŢII DE ÎNVǍŢARE:
- scrierea numelui propriu al copiilor cu litere mari de tipar alături de semnele personale pe
toate rechizitele şcolare. Copilul asociază semnul cu numele lui, treptat şi-l recunoaşte
(grupa pregătitoare);
- etichetarea sertarelor, cutiilor din sala de grupă, familiarizarea copiilor cu acestea pentru a
face legătura dintre eticheta şi conţinutul obiectului pe care este pusă (grupa mare şi
pregătitoare);
- dotarea bibliotecii din sala de grupă cu cărţi, reviste, ziare, studierea lor împreună cu copiii,
stabilirea diferenţelor dintre acestea (sector bibliotecă) - grupa mijlocie, mare şi pregătitoare;
- citirea de către educatoare a unor texte din revistele pentru copii, concomitent cu arătarea
imaginilor, apoi citirea de către copii pe baza succesiunii imaginilor (grupa mijlocie, mare şi
pregătitoare).
79
OR.3. SǍ GǍSEASCǍ IDEEA UNUI TEXT, URMǍRIND INDICIILE OFERITE DE
IMAGINI
- să facă legătura între cuvintele pronunţate oral şi imaginile la care acesta se referă (grupa
mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- să lege cuvântul oral de imagine şi de cuvântul scris alăturat, înţelegând că acestea sunt
nume (grupa pregătitoare);
- să asculte materialele citite simultan cu urmărirea imaginilor, pentru a găsi răspunsurile
cerute (grupa mijlocie, mare şi pregătitoare).
SITUATII DE ÎNVǍŢARE:
- prezentarea unui şir de imagini (jetoane) pe care copiii să le denumească, înţelegând legătura
dintre cuvânt şi imagine - joc didactic Ce este acesta (aceasta)? - grupa mică, mijlocie,
mare, pregătitoare;
- utilizarea unor imagini însoţite de cuvintele scrise care le denumesc -joc didactic Citim
numele imaginilor; -grupa pregătitoare
- lecturi ale educatoarei; -grupa mijlocie, mare, pregătitoare
- joc didactic: Răspunde repede şi bine etc. – grupa mare, pregătitoare.
OR.4. SǍ MANIFESTE INTERES PENTRU CITIT
- să ştie cum să manipuleze o carte: cum să o deschidă, de unde începe, cum se întorc
paginile, sau îndoaie foile, să nu o murdărească (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- să cunoască elemente importante, distinctive ale unei cărţi: copertă, foi, pagini; titlu, autor,
text scris, imagine; numerotarea paginilor, preţul cărţii, diferenţele în scrierea textelor, faptul
că titlurile se scriu altfel decât restul textului etc. (grupa mijlocie, mare, pregătitoare);
- să discute despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-au citit ori ale căror ilustraţii a privit; să
spună dacă şi de ce i-au plăcut; să discute despre personaje; să povestească ceea ce a citit
(grupa mijlocie, mare, pregătitoare);
- să împrumute cărţi din biblioteca clasei (grupa mare, pregătitoare);
- să ştie să se descurce în biblioteca clasei; să aleagă cartea care doreşte să fie citită ori o
carte anume la ale cărei imagini doreşte să se uite, sau una din carţile elaborate de copii în
grupă; să fie capabil să îi aducă educatoarei o carte anume (grupa mare, pregătitoare);
- să găsească locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei, într-o librărie etc. (grupa
mijlocie, mare, pregătitoare).
- constituirea bibliotecii grupei (grupa mică, mijlocie, mare, pregătitoare);
- formarea deprinderii de a avea grijă de carte prin exerciţii de manipulare în cadrul sectorului
bibliotecă (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- confecţionarea unor “cărţi” împreună cu copiii pentru cunoaşterea elementelor distinctive
ale acestora (grupa mare şi pregătitoare);
- repovestiri, jocuri didactice care fac trimitere la poveştile citite din cărţi (grupa mijlocie,
mare, pregătitoare);
- vizită la o bibliotecă, la librărie (grupa mijlocie, mare, pregătitoare);
- joc didactic, jocuri cu rol De-a biblioteca, De-a librăria (grupa mijlocie, mare, pregătitoare).
80
OR.5. SǍ RECUNOASCǍ CUVINTE SIMPLE ŞI LITERE ÎN CONTEXTE FAMILIARE
- să recunoască (să citească) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor cu rol - numele magazinului,
etichetele unor produse, indicatoarele pentru Staţie de metrou, Staţie de autobus, Ieşire,
Intrare, Pericol, Atenţie, numele diferitelor instituţii: Grădiniţă, Spital, Şcoală, Poştă, Gară
etc. (grupa mare şi pregătitoare);
- să recunoască global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din
calendarul naturii din catalog (prezent – P, absent – A), din lista cu sarcini a copilului de
serviciu etc (grupa mare, pregatitoare);
- să recunoască global două cuvinte identice (exemplu: să potrivească două jetoane pe care
scrie ou sau doua jetoane pe care scrie mama etc) - grupa mare şi pregătitoare.
- jocuri cu rol De-a magazinul, De-a călătoria cu autobuzul (tramvaiul), etichetele
corespunzătoare, indicatoare etc (grupa mare şi pregătitoare);
- vizite prin cartier (grupa mare şi pregătitoare);
- utilizarea calendarului naturii cu sprijinul educatoarei: imagini pentru starea vremii,
caracteristicile anotimpului, îmbrăcămintea potrivită, cuvinte şi cifre pentru
ziua/data/luna/anul etc (grupa mare şi pregătitoare);
- jocuri didactice Găseşte cuvinte identice dintr-o mulţime cu mai multe jetoane: să aleagă
perechi pe care scrie acelaşi cuvânt (grupa mare şi pregătitoare).
OR.6. SǍ CUNOASCǍ LITERELE ALFABETULUI ŞI ALTE CONVENŢII ALE

LIMBAJULUI SCRIS
- să recunoască cifrele de la 1 la 10 (de la 1la 5 grupa mijlocie şi de la 1 la 10 grupa mare şi
pregătitoare);
- să asocieze sunetul cu litera (literele) corespunzătoare (grupa pregătitoare);
- să găsească litera cerută într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini) - grupa
pregătitoare;
- să arate cuvinte (chiar dacă nu le poate citi) care încep ori se termină cu aceeaşi literă (grupa
pregătitoare);
- să-şi compună propriul nume din literele unui alfabetar, din cuburi cu litere decupate şi lipite
etc. (grupa mare şi pregătitoare);
- să compună cuvinte scurte, familiare (iniţial după model, iar apoi individual) - grupa
pregătitoare;
- să compună treptat propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte (iniţial după un model
dat) - grupa pregătitoare;
- să joace DOMINO, LOTO , JOCUL LITERELOR, JOCUL CIFRELOR sau orice joc care
implică recunoaşterea şi citirea unor semn, litere, cifre (grupa mare, pregătitoare);
- să identifice într-un text semnele de punctuaţie (punctul, semnul întrebării, semnul
exclamării, liniuţa de dilog etc.) şi să le deosebească de litere şi cifre (grupa pregătitoare);
- să ştie să plaseze semnul de punctuaţie adecvat, înţelegând contextul oral şi sprijinindu-se de
imagini (grupa pregătitoare);
- să gasească locurile unde trebuie plasate semnele de punctuaţie în contextul dictat de el
însuşi (grupa pregătitoare);
- activităţi în cadrul sectorului bibliotecă: găsirea unor cuvinte care încep ori se termină cu
aceeaşi literă (cuvintele sunt însoţite de imaginile corespunzătoare) -grupa pregătitoare;
81
citirea mai multor imagini care denumesc cu cuvinte care încep cu acelaşi sunet; alăturat
imaginii se găseşte şi litera corespunzătoare sunetului ( grupa pregătitoare); Ne jucăm cu
literele- compunerea numelui propriu apoi şi a altor cuvinte (la început cu ajutorul
educatoarei) - grupa pregătitoare; îmbinarea a două, trei sau mai multe cuvinte în propoziţii
(cu ajutor) - grupa pregătitoare; jocuri cu LOTO, DOMINO, pe calculator (grupa mare şi
pregătitoare); citirea de către educatoare a unor propoziţii simple: afirmative, exclamative,
interogative şi indicarea semnelor de punctuaţie corespunzătoare (grupa mare şi
pregătitoare); “lecturarea” unor cărţi cu texte simple şi identificarea semnelor de punctuaţie,
făcând deosebirea dintre acestea şi litere sau cifre ( grupa pregătitoare); plasarea semnelor
de punctuaţie adecvate în timpul reprezentării grafice a propoziţiilor (grupa pregătitoare);
- jocuri didactice, fişe de lucru: Spune ceva despre…, Ne mirăm!..., Găseşte întrebarea
potrivită etc. (reprezentarea grafică a propoziţiilor, utilizând semnele de punctuaţie
corespunzătoare).
OR.7. SǍ UTILIZEZE MATERIALE SCRISE ÎN VEDEREA EXECUTǍRII UNEI

SARCINI DATE
- să caute în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii despre tema dată (ex. tot ce
găseşte despre pisică, urs, soare etc., imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i
le citeşte) - grupa mare şi pregătitoare;
- să decupeze din reviste, ziare etc., materiale (imagini şi text) şi sa pună la un loc informaţia
necesară (ex.: alcătuirea unui album despre viaţa animalelor şi a păsărilor dintr-o zonă,
construirea unui afiş publicitar sau a unui anunţ de vânzare/cumpărare a unui obiect etc.) -
grupa mare şi pregătitoare;
- să asculte un text simplu, o povestire scurtă şi să-l analizeze, selectând şi notând grafic
(desene sau cuvinte) anumite elemente, personaje etc. (grupa mare şi pregătitoare).
- sector bibliotecă: - “lecturarea” unor cărţi, reviste pentru copii şi selectarea imaginilor (a
textelor care le însoţesc), materiale care au legătură cu tema data (grupa mare şi
pregătitoare);
- jocuri cu rol: De-a licitaţia, De-a magazinul etc. (grupa mare şi pregătitoare);
- activităţi practice: confecţionarea de albume, carţi pe diferite teme, în funcţie de tema
săptămânii (grupa mare şi pregătitoare);
- fişe de evaluare în cadrul activităţilor de povestire (desen – grupă mare, desen şi/sau cuvinte
– grupă pregătitoare).
2. 2. SCRIERE
OR.8. SǍ PERCEAPǍ ŞI SǍ DISCRIMINEZE ÎNTRE DIFERITELE FORME, MĂRIMI,

CULORI – OBIECTE, IMAGINI, FORME GEOMETRICE, TIPURI DE CONTURURI
ETC.
- să sorteze dintr-un grup de obiecte sau jucării pe cele identice ori similare (ex. dintr-un grup
de jucării diverse, copilul să sorteze maşinuţele care sunt la fel de mari şi/sau de aceeaşi
culoare şi/sau de acelaşi tip (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- să sorteze şi să potrivească diferite jetoane de forme geometrice, culori, mărimi diferite după
diverse criterii (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
82
- să sorteze şi să potrivească imaginile unor obiecte/fiinţe după diferite criterii (clasificări,
jocuri tip LOTO, DOMINO, DIN JUMǍTǍŢI ÎNTREG etc.) - grupa mică, mijlocie, mare şi
pregătitoare;
- să sorteze şi să potrivească diferite contururi (JOCUL UMBRELOR, imagini de
obiecte/fiinţe văzute din spate) - grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare;
- să execute cu succes sarcinile jocurilor tip INCASTRE şi PUZZLE, cu diferite grade de
dificultate (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- să deosebească şi să potrivească dupa forme diferite litere şi cifre (iniţial chiar fară a le
cunoaşte semnificaţia) - grupa mare şi pregătitoare.
- prima parte din aceste comportamente se realizează cu precădere în cadrul activităţilor
matematice, începând cu grupa mică;
- activităţi şi jocuri alese – jocuri de masă: LOTO, DOMINO, DIN JUMǍTAŢI ÎNTREG,
ÎNCASTRE, PUZZLE, diferite jocuri cu litere şi cifre.
OR.9. SǍ UTILIZEZE EFECTIV INSTRUMENTELE DE SCRIS, STǍPÂNIND

DEPRINDERILE MOTRICE ELEMENTARE NECESARE FOLOSIRII ACESTORA
- să cunoască şi să ştie cum să utilizeze hârtia, creionul, creioanele colorate, stiloul, creta albă
şi colorată etc. (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- să execute elemente grafice elementare: trasare liberă, colorare (grupa mică, mijlocie, mare
şi pregătitoare);
- să execute diferite tipuri de trasări peste modele date (ex. unirea de puncte pentru a construi
diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai complicate - litere, cifre etc.) -grupa
mare şi pregătitoare;
- să urmărească perceptiv şi motric anumite trasee (ex. labirintul) - grupa mijlocie, mare şi
pregătitoare;
- să completeze desene simple, începute cu părţile care lipsesc (grupa mijlocie, mare şi
pregătitoare);
- să respecte reguli/condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului, a mâinii şi a
instrumentului de scris în mâna (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- să traseze semne grafice relativ corect în ceea ce priveşte mărimea, spaţierea, direcţia de la
stânga la dreapta (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- sector artă: desene, colorare de imagini (grupa mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
- sector bibliotecă: exerciţii de unire a punctelor pentru a obţine diferite imagini (grupa
mijlocie) şi/sau litere şi cifre (grupa mare şi pregătitoare);
- activităţi de educaţie plastică: tematica activităţilor de desen (grupa mică, mijlocie, mare şi
pregătitoare);
- fişe de exerciţii grafice (grupa mare şi pregătitoare);
- activităţi complementare: desene pe asfalt, “scrierea pe nisip cu diferite beţişoare” (grupa
mică, mijlocie, mare şi pregătitoare);
NOTA: Se va avea în vedere permanent poziţia corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris.
OR.10 SǍ UTILIZEZE DESENE, SIMBOLURI PENTRU A TRANSMITE SEMNIFICAŢII
83
- să utilizeze, încurajaţi de educatoare, sãgeţi, cruciuliţe, cerculeţe, litere etc. în jocurile cu rol
ori în alte tipuri de jocuri (jocuri de mişcare) pentru a semnifica direcţii, locuri ale
participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc (grupa mare şi pregătitoare);
- să “scrie” scrisori, invitaţii, felicitări, note, utilizând desene, diferite simboluri grafice, litere
ori cuvinte disparate, învăţând treptat să le ordoneze de la stânga la dreapta, cu respectarea
spaţiului, a mărimii etc. (grupa mare şi pregătitoare).
- jocuri cu rol: De-a expediţia, Trasee turistice ( traseul spre cascadă, spre locul de joacă etc.)
- grupa mare şi pregătitoare;
- jocuri de mişcare: Şotron, Labirint etc. ( grupa mare şi pregătitoare);
- sector artă: Scrisoare pentru Moş Nicolae (Moş Crăciun), Invitaţie la serbare, Invitaţie la
carnaval, Felicitare pentru mama, Felicitare de Paşti (de Crăciun) etc. ( grupa mare şi
pregătitoare).
OR.11. SǍ DESCOPERE CǍ SCRIEREA ÎNDEPLINEŞTE ANUMITE SCOPURI,

CERINŢE SOCIALE ŞI SǍ SE FOLOSEASCǍ DE ACEASTǍ DESCOPERIRE
- să utilizeze în cadrul jocurilor cartea de telefon şi/sau scrierea numerelor de telefon, listele,
retetele, calendarele, plicurile sau cărţile poştale chiar dacă scrierea la început se reduce la o
mâzgăleală (grupa mare şi pregătitoare);
- să utilizeze propriul nume pentru a personaliza lucrurile care îi aparţin, creaţiile proprii
(copilul va fi încurajat să scrie fie o literă, fie întreg numele pe diferite desene, lucrări,
scrisori etc.) - grupa mare şi pregătitoare;
- să utilizeze scrierea (mâzgăleala, semnele ca: puncte, cerculeţe, cruciuliţe - tot ce crede
copilul; mai târziu, literele izolate sau cuvintele pe care le ştie) pentru a executa etichete cu
nume de lucruri (ex. numele unor produse alimentare, confecţionarea de” bani “ pentru
jocurile cu rol etc.) pentru a scrie numele colegilor, membrilor familiei, pentru a opera în
calendarul naturii, pentru a scrie felicitări, note, scrisori, anunţuri simple (grupa mare şi
pregătitoare).
- jocuri cu rol: De-a pompierii (nr. de telefon), De-a doctorul (reţete), De-a magazinul (bani,
etichete ale diferitelor produse), De-a poştaşul (plicuri, cărţi poştale), De-a bucătarii (cărţi
de bucate, reţete) - grupa mare şi pregătitoare;
- încurajarea copiilor pentru a-şi scrie propriul nume pe toate lucrările şi lucrurile care le
aparţin (grupa mare şi pregătitoare);
- “scrierea” unor felicitări, scrisori, invitaţii, anunţuri simple a numelor colegilor, a membrilor
familiei (grupa mare şi pregătitoare).
OR.12. SǍ ÎNŢELEAGǍ SEMNIFICAŢIA CUVINTELOR, LITERELOR ŞI CIFRELOR,

ÎNVǍŢÂND SǍ LE TRASEZE
- să recunoască şi să identifice după formă literele (grupa pregătitoare) şi cifrele (grupa
mijlocie, mare şi pregătitoare) şi să le denumească;
- să lege sunetul de litera corespondentă (grupa pregătitoare);
- să traseze peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei (grupa pregătitoare);
- să copieze litere sau cifre pe un alt spaţiu după model dat (grupa pregătitoare);
- să traseze independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri cu rol sau
activităţi de învăţare (spontană sau dirijată) - grupa pregătitoare;
84
- să traseze peste cuvinte punctate ori cuvinte scrise de educatoare (grupa pregătitoare);
- să copieze cuvântul după modelul scris dat (grupa pregătitoare);
- să utilizeze corect caietul de scriere (grupa mare şi pregătitoare);
- să contribuie la scrieri colective (dicţionare, jurnale, albume), folosindu-se de decupaje ale
literelor sau cuvintelor, de scrierea personală şi de orice altă modalitate (grupa pregătitoare).
- sector bibliotecă:- Jocul literelor, Jocul cifrelor (cuburi cu litere şi cifre, litere şi cifre
magnetice şi cu tăbliţe magnetice) - grupa pregătitoare;
- jurnalul grupei, diferite albume, “dicţionare” confecţionate de copii
(scrieri colective - litere cuvinte decupate/scrise) - grupa pregătitoare;
- joc exerciţiu: Găseşte litera corespunzătoare (sunetului), Scrie ca şi
mine; (grupa pregătitoare);
- fişe de lucru: trasare peste modelul punctat (litere, cifre, cuvinte);
copiere pe un alt spaţiu după modelul dat (grupa pregătitoare);
- jocuri cu rol: De-a şcolarii, De-a magazinul, De-a alimentara, De-a bucătarii etc. (grupa
pregătitoare);
- jocuri didactice: În curând voi fi şcolar, Litere, cuvinte, propoziţii etc. (grupa pregătitoare).
85
86
3. CONŢINUTURI
A. Comunicarea orală (fonetică, lexic, structuri gramaticale, expresivitate şi creativitate)
NOTĂ: Conţinuturile grupei anterioare se reiau automat şi se completează cu noile conţinuturi
OBIECTI GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA

VE DE
REFERIN PREGĂTITOARE
ŢĂ
OR1 - formule de adresare şi de încheiere - antonime - sinonime - omonime
a unui dialog - exprimarea opiniei
proprii
OR2 - propoziţii simple - propoziţii dezvoltate - propoziţii dezvoltate - propoziţii simple şi
dezvoltate (chiar fraze din
două propoziţii)
OR3 - text de 1-5 rânduri - text de 1-10 rânduri - text de o pagină - text cu o întindere mai
- o imagine redând textul prezentat - 2 - 3 imagini redând textul - număr de imagini variabil mare de o pagină
- cel puţin o acţiune simplă prezentat - acţiuni complexe şi - cu imagini şi fără
- text cu cel mult 2 –3 personaje - cel puţin 2 - 3 acţiuni multiple imagini
- text cu până la 5 personaje - text cu 5 şi chiar mai multe - acţiuni complexe şi
personaje multiple
- dialog între 2 personaje la - text cu mai mult de 5
alegere personaje
- dialoguri multiple (cel
puţin a două perechi de
personaje)
OR4 - vocale şi consoane îndeosebi cele - toate sunetele limbii române - toate sunetele limbii - despărţirea cuvintelor în
labio - dentale (f, v), velare (x, y, h), - diftongi române şi modul de silabe şi a silabelor în
siflante (s, z), şuierătoare (ş, j), - triftongi articulare sunete
vibrante (r) etc. - grupuri de consoane situate în - intonaţia sunetelor în - formare de cuvinte din
- diftongi: ai, ei, au, eu, ou, ea, ia; diferite poziţii în cuvânt funcţie de aşezare în cuvânt sunete iniţiale date
- consoane situate în diferite poziţii (iniţiale, mediale, finale) sau în silabă
în silabe şi cuvinte (iniţiale, mediale, - perceperea silabelor, a - discernământ auditiv în
finale) fără omisiuni, înlocuiri, grupurilor de silabe sesizarea sunetelor în
87
inversiuni şi prelungiri ale acestora; - ameliorarea şi înlăturarea ansamblul cuvântului sau în
- silabe directe (ba, be, bi, bu, bă, b) unor deficienţe de pronunţie a grupuri silabice
şi indirecte (ap, ep, ip, op, up) sunetelor (omisiuni, înlocuiri, - despărţirea cuvintelor în
- respiraţie corectă din punct de inversiuni, prelungiri) silabe
vedere neverbal şi verbal
- cuvinte cuprinzând diferite grupuri
de sunete în structuri cu mai multe
silabe, bisilabice şi monosilabice.
- ameliorarea şi înlăturarea unor
deficienţe de pronunţie a sunetelor
(omisiuni, înlocuiri, inversiuni,
prelungiri)
OR5 - verbe la modul indicativ (timpul - verbe la modul indicativ - verbe la modul indicative, - verbe la modurile
prezent şi trecut) şi la modul (timpul prezent, trecut şi viitor) timpul imperfect, modul condiţional optativ şi
imperativ şi la modul imperativ; formă condiţional-optativ, verbe conjunctiv
- substantive la singular şi plural, după persoană şi număr auxiliare (a fi, a avea, a voi); - substantive la singular si
comune şi proprii - substantive la singular si formă după persoană, timp plural, comune şi proprii,
- adjective plural, comune şi proprii, gen şi număr simple şi compuse
- pronume personal (singular) masculin, feminin şi neutru - adjective – adjective
- numeral cardinal (1-3) şi numeral - adjective - pronume de politeţe - pronumele relativ,
ordinal (primul, ultimul) - pronume personal (singular şi - numeral cardinal (cel puţin reflexiv
plural) 1-10), numeral ordinal în - numeral cardinal (cel
- adverbe de loc (sus-jos, aici-acolo) - numeral cardinal (1-5) şi limita 1-10 puţin 1-10), numeral
- prepoziţii (pe, în, la) în contexte numeral ordinal (primul, - adverbe (aproape-departe, ordinal (toate formele
simple ultimul si toate formele între 1 deasupra-dedesubt, stânga- până la 10 şi peste cât se
- conjuncţia (şi) şi 5) dreapta, devreme-târziu, azi, poate)
- adverbe de loc, timp, mod mâine, poimâine) - adverbe (aproape-
(acum, azi, dimineaţă, prânz, - prepoziţii simple şi departe, deasupra-
seară, înainte-înapoi, în faţă-în compuse dedesubt, stânga-dreapta,
spate, repede-încet) - conjuncţii simple şi devreme-târziu, azi,
- prepoziţii simple (de, din, compuse (ori, deci, deşi, ca mâine, poimâine)
sub, lângă) şi compuse (de la, să) - prepoziţii simple,
până la) în contexte concrete compuse şi locuţiuni
88
- conjuncţii (nici, dacă, dar) prepoziţionale
- conjuncţii simple şi
compuse, locuţiuni
conjuncţionale
OR6 - poezii alcătuite din patru versuri - poezii alcătuite din cel mult - poezii cu până la patru - poezii cu mai mult de
- exprimare nuanţată în funcţie de două strofe (8 versuri) strofe patru strofe
accentuarea silabelor componente - reproducerea independentă, - reproducerea cu uşurinţă a - reproducerea cu uşurinţă
ale cuvintelor de intonaţie, pauză de într-o înlănţuire logică pe povestirilor şi poeziilor a povestirilor şi poeziilor
respiraţie, tipul de vorbire fragmente sau integral a învăţate învăţate
(adresativă, interogativă) însoţită de conţinutului poveştilor - redarea dialogului, - redarea dialogului,
mimică şi gesturi adecvate - redarea succesiunii păstrarea normelor de păstrarea normelor de
- recitarea expresivă a poeziilor întâmplărilor adresare adresare
învăţate - redarea independentă şi - respectarea intonaţiei, -respectarea intonaţiei,
- reproducerea nuanţată a unor recitarea expresivă pe accentului, ritmului, accentului, ritmului,
fragmente sau integral a conţinutului fragmente sau integral a pauzelor, tonului şi nuanţării pauzelor, tonului şi
poveştilor cunoscute poeziilor vocii în timpul vorbirii nuanţării vocii în timpul
- folosirea figurilor de stil: corecte sau în reproducerea vorbirii corecte sau în
epitete, comparaţii, fragmentelor din textul reproducerea
personificări, hiperbole, literar fragmentelor din textul
expresii literare literar
- interpretarea nuanţată şi
originală a conţinutului unor
imagini din tablouri, diafilme
etc.
OR7 - rime simple după model - rime simple şi structuri - rime simple şi structuri - rime simple şi structuri
- dialoguri simple rimate după model rimate, ghicitori rimate, ghicitori,
- dialog, intonaţie, mişcare întâmplări hazlii
- dialoguri simple/intonaţie scenică - dialog, intonaţie,
nuanţarea vocii, mişcare
scenică
89
B. Comunicarea scrisă (elemente de limbaj citit-scris)
OBIECTI
VE DE
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA
REFERIN PREGĂTITOARE
ŢĂ
OR1 - semne: diferenţa dintre desen - indicarea scrisului în cărţi, - indicarea scrisului în - literele mari de tipar,
imagine şi scris reviste, ziare, filme mediul înconjurător (nume cuvinte
de străzi, indicatoare,
plăcuţe cu numere de la
maşini, firme, nume de
produse)
OR2 - semnul personal - cărţi şi reviste - recunoaşterea numelui - cuvinte din calendarul
propriu naturii
- indicatoare (staţie de - simboluri din catalog (P-
autobus, atenţie!) prezent, A-absent)
- simboluri din calendarul
naturii
- ziare
OR3 - “citirea” unui text pe bază de - “citirea” unui text pe bază “citirea” unui text pe
imagini de imagini bază de imagini
OR4 - audierea atentă a textului citit de - discutarea cu educatoarea şi - cunoaşterea elementelor - cunoaşterea elementelor
educatoare (poezie, proză) colegii a cărţilor citite, distinctive ale unei cărţi importante distinctive ale
- alegerea cărţilor din biblioteca - alegerea cărţilor din (titlu, autor, numerotarea unei cărţi : diferenţele în
grupei biblioteca grupei, paginilor, preţ) scrierea textelor, faptul că
- manipularea corectă a unei cărţi - explicarea preferinţei pentru titlurile se scriu altfel
o carte sau alta decât restul textului
- cunoaşterea elementelor
distinctive ale unei cărţi
(copertă, pagini, text scris,
imagini)
OR6 - - cifre de la 1-5 - litere mari de tipar (10-12) - diferenţa dintre literele
- cifrele 1-10 mari şi mici de tipar
- cifrele 1-10
- semnele de punctuaţie:
90
punctul, semnul întrebării,
semnul exclamării, liniuţa
de dialog
OR7 - - - căutarea unor imagini pe o - ziare, reviste, cărţi,
temă dată dicţionare, pliante
- decuparea a unor
imagini/text
-asamblarea acestora
- reprezentare prin desen a
unor elemente din textul
audiat
OR8 - obiecte identice şi diferite - mărimi (mare-mic şi - dreptunghiul - mărimi mai mult de trei
- mărimi (mare-mic) mijlociu) - formele geometrice
- cercul, pătratul - triunghiul romb, oval - facultativ)
OR9 - cretă - carioca - stilou - facultativ
- hârtie - beţişor pe nisip
- creion - tablă
OR10 - felicitări - scrierea propriului nume - săgeţi, cerculeţe, litere,
- scrierea de puncte, simboluri grafice
cerculeţe, cruciuliţe sau - scrierea numerelor de
litere izolate telefon
- scrisori, invitaţii - ordonarea de la stânga la
dreapta
- respectarea spaţiului, a
mărimii
OR11 - numere de telefon
- liste
- reţete
- calendare
- cărţi poştale
- etichete
- bani
OR12 - literele de tipar mici şi
mari (recunoaştere)
91
- cifrele (recunoaştere)
- diferenţierea lor
- trasarea după model
punctat a literei sau cifrei
OR13 - - - propoziţia formată din 3-4 - frază formată din 2
cuvinte (oral şi grafic) propoziţii (oral şi grafic)
- cuvinte cu mai mult de 3 - cuvinte cu cât mai multe
silabe silabe (oral şi grafic)
OR14 - - - sunetul iniţial (facultativ) - sunet iniţial, final şi din
interiorul unui cuvânt
format din cel puţin 5
sunete (oral şi grafic)
Notă: OR 13 şi Or 14 sunte obiective de referinţă preluate din Curriculum pe grupe de vârstă şi categorii de activităţi şi se referă la: Despărţirea propoziţiilor în cuvinte şi a
cuvintelor în silabe; Asocierea sunetului cu litera corespunzătoare
92
4. Mijloace de realizare a activităţii de educarea limbajului la
preşcolari - aspecte metodice
Principalele mijloace de realizare a activităţilor de educare a limbajului în grădiniţa de copii
sunt:
I. Jocul didactic
II. Povestirea
III. Memorizarea
IV. Lectura după imagini
V. Convorbirea
VI. Lectura educatoarei
I. Jocul didactic
Conform definiţiei din Dicţionarul de pedagogie (1979, pag. 241), jocul didactic este un „tip
de joc prin care educatorul consolidează, precizează şi verifică cunoştinţele predate copiilor, le
îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe”.
Jocul didactic are o componentă formativă şi una informativă, îmbinând armonios elementul
instructiv cu cel distractiv.
Jocurile didactice se clasifică astfel:
a. jocuri didactice pentru dezvoltarea laturii fonetice a limbajului;
b. jocuri didactice pentru formarea deprinderii de exprimare corectă din punct de vedere gramatical;
c. jocuri didactice pentru precizarea şi activizarea vocabularului.
În funcţie de centrul de interes pe care l-a fixat şi ţinând cont de particularităţile de vârstă ale
copiilor, de nivelul grupei, educatoarea poate să-si planifice mai multe jocuri de educarea
limbajului, spre deosebire de convorbire, de exemplu, care se planifică şi se realizează după un
anumit interval de timp, după ce în prealabil, au fost desfăşurate o serie de alte activităţi precum:
observări, memorizări, activităţi de însuşire de cântece etc. În planificarea calendaristică, jocul
didactic poate fi organizat atât ca activitate obligatorie, cât şi ca metodă în realizarea unei alte
activităţi .
Spre deosebire de jocurile didactice din cadrul altor categorii de activitate, jocurile didactice
de educarea limbajului pun accentul pe exersarea limbajului preşcolarilor, pe îmbunătăţirea
pronunţiei acestora, pe formarea unor reprezentări generale şi a noţiunilor (cum ar fi, spre exemplu,
noţiunea de ,”veselă”,”îmbrăcăminte” etc.), pe obişnuirea copiilor cu folosirea diferitelor construcţii
gramaticale cum ar fi: formarea pluralului („Eu spun una, tu spui multe”), acordul între subiect şi
predicat (,,Răspunde repede şi bine”), folosirea frazelor în a căror componenţă să existe propoziţii
subordonate cauzale sau temporale („Când se întâmplă?”)
În literatura de specialitate (Ezechil, L., Păişi Lăzărescu, M., 2001) întâlnim următoarea
structură a jocului didactic:
1. -moment organizatoric;
2. -captarea atenţiei (se realizează sub formă de surprize, prin intermediul unui personaj îndrăgit din
poveste, printr-o ghicitoare, prin audierea unui fragment muzical etc. );
3. -enunţarea temei şi a obiectivelor;
4. -reactualizarea cunoştinţelor;
5. -prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării:
-se explică regulile jocului
-se execută jocul demonstrativ de către educatoare
-se execută jocul de probă
6. - obţinerea performanţei;
7. - asigurarea retenţiei şi a transferului:
-complicarea jocului;
93
8. - evaluarea (se fac aprecieri privind modul de realizare a sarcinii didactice în comparaţie cu
obiectivele propuse).
Pentru ca un joc didactic să fie reuşit, el trebuie să îndeplinească anumite condiţii :
a. în structura sa să se regăsească următoarele elemente :
- conţinutul jocului ;
- sarcina didactică ;
- regulile jocului ;
- acţiunile (elementele ) de joc .
b. materialul didactic utilizat în joc trebuie să fie: accesibil, adecvat conţinutului, simplu, clar,
atractiv, vizibil din orice poziţie, să aibă valoare artistică;
c. să aibă atât o componentă informativă, cât şi una formativă, educativă (prin intermediul regulilor
jocului, copiii adoptă o conduită civilizată care contribuie la socializarea relaţiilor dintre ei);
d. tematica să fie bine selectată ţinând cont de particularităţile de vârstă ale copiilor (de exemplu, nu
se va proiecta la grupa mică un joc didactic cu tema: ,,Ce ştim despre univers?’’).
Jocurile exerciţiu reprezintă o formă aparte a jocului didactic. Acestea includ cu predilecţie
exerciţii de educare a limbajului şi a unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere
fonetic, lexical şi sintactic, necesitând utilizarea unor elemente de joc. Jocurile exerciţiu trezesc
interesul copiilor prin executarea unor sarcini didactice atractive care întreţin efortul necesar
finalizării lor. Se desfăşoară mai ales în cadrul activităţilor pe grupuri mici de copii datorită faptului
că presupun muncă diferenţiată şi sunt îndrumate de către educatoare.
II. Povestirea
Povestirea poate fi utilizată ca mijloc de realizare a unor categorii de activitate prin care
educatoarea transmite unele cunoştinţe copiilor, cunoştinţe pe care aceştia nu le pot dobândi prin
experienţele lor personale.
Se disting două mari categorii ale activităţii de povestire desfăşurate în grădiniţa de copii:
- Povestirile educatoarei;
- Povestirile copiilor.
Povestirile educatoarei
Sunt organizate cu întreaga grupă de copii având o valoare etică contribuind la formarea
conştiinţei morale şi a trăsăturilor pozitive. Uneori, povestirea educatoarei poate fi utilizată ca
metodă în cadrul altor activităţi .
Etapele unei povestiri sunt:
1. moment organizatoric;
2. captarea atenţiei (se realizează prin: prezentarea unei poezii, ghicitori, audierea unui fragment
muzical etc.);
3. reactualizarea cunoştinţelor anterioare (reamintirea unor personaje, includerea poveştii într-o
serie de poveşti );
4. anunţarea scopului şi a obiectivelor;
5. dirijarea învăţării (expunerea poveştii sau a povestirii de către educatoare );
6. obţinerea performanţei (repovestirea de către copii cu ajutorul educatoarei a poveştii sau
povestirii conform planului principal de idei redate prin imagini );
7. asigurarea retenţiei ( este reamintit titlul poveştii, povestirii şi mesajul transmis de acesta );
8. evaluarea (se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului în care s-au implicat copiii în
activitate ).
Povestirile copiilor
Conform precizărilor metodice din literatura de specialitate, povestirile copiilor îmbracă două
forme:
a) repovestirea;
b) povestirile create de copii.
94
a) Repovestirile se pot realiza în forme diferite :
- repovestire după tablouri sau ilustraţii ce redau episoade principale ale povestirii;
- repovestire pe baza unui plan verbal corespunzător fragmentelor logice ale povestirii;
- repovestire liberă;
- repovestire pe baza unui text citit.
Pentru repovestirile pe baza unor tablouri/ilustraţii ce redau episoadele principale ale
povestirii, educatoarea va trebui să pregătească din timp ilustraţii corespunzătoare momentelor
principale. Acestea vor fi afişate succesiv pe un suport astfel încât să poată fi văzute de toţi copiii şi
vor avea o ţinută grafică deosebită pentru a stârni interesul acestora. Vor fi numiţi copii să
repovestească şirul întâmplărilor în ordinea în care acestea au avut loc; de obicei, se numeşte câte
un copil pentru o ilustraţie, dar dacă este necesar vor fi rugaţi să vină cu completări şi alţi copii.
Etapele unei activităţi de repovestire sunt identice cu acelea ale unei povestiri, cu deosebirea
că în cadrul repovestirii după ilustraţii sunt solicitaţi mai mult copiii, urmărindu-se formarea
capacităţii acestora de a se exprima corect, exact, cursiv. După ce s-a făcut repovestirea
,,episodică’’ (respectiv un copil repovesteşte un tablou/ilustraţie), se trece la povestirea integrală.
Aceasta o face unul sau maxim doi copii.
Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzător fragmentelor logice ale povestirii
face trecerea spre povestirea liberă şi se deosebeşte de alte tipuri de repovestiri prin aceea că
educatoarea îşi stabileşte un plan verbal accesibil, corespunzător nivelului grupei, sub formă de
întrebări prin care dirijează atenţia copiilor spre întâmplările importante din poveste. La grupele
mari este chiar indicat să se pună întrebări cât mai amănunţite, de detaliu şi copiii sunt rugaţi să
ofere explicaţii şi aprecieri personale ale faptelor (prin întrebări de genul: „De ce credeţi că a
procedat aşa?”, „Este bine cum a procedat?”, „De ce ?”)
Sunt păstrate şi aici etapele unei povestiri (dat fiind faptul că deja copiii cunosc conţinutul)
cu precizarea că încheierea activităţii poate îmbrăca forme variate cum ar fi: redarea prin desen a
unei secvenţe din povestea îndrăgită de copii, reconstituirea unor personaje din poveste ( puzzle),
aprecierea faptelor pozitive sau negative ale personajelor din poveste şi motivarea acestora. Copiii
pot fi puşi să se identifice cu unul sau altul dintre personaje sau pot crea scurte dramatizări ad-hoc
uneori apelând la costumaţie adecvată.
Ţinând cont de impactul pe care povestea l-a avut asupra copiilor, educatoarea poate
organiza, în cadrul jocurilor şi a altor activităţi alese, jocuri de rol (de exemplu: ’’De-a lupul si
vânătorul” etc.) inspirate din povestea care a fost spusă copiilor.
Repovestirea pe baza unui text citit are rolul de a-i ajuta pe copii să se familiarizeze cu
frumuseţea textului literar. Prin citirea cât mai expresivă (respectând pauzele de intonaţie,
modelarea vocii, tonul vocii, mimica, gestica etc.) educatoarea le stârneşte copiilor interesul pentru
citit şi îi determină pe aceştia să-şi dezvolte interesul pentru citit. Acest tip de repovestire se
utilizează mai frecvent la nivelul de vârstă 5-7 ani. Dacă există în text cuvinte noi, acestea vor fi
explicate copiilor prin sinonime fără să fie întreruptă citirea cursivă.
Repovestirea liberă
Repovestirea liberă oferă copiilor posibilitatea de a-şi exersa imaginaţia. Calitatea
repovestirii depinde de modul în care copiii şi-au însuşit conţinutul şi de impactul pe care
personajele l-au avut asupra lor din punct de vedere afectiv.
Este important ca educatoarea să intervină în exprimarea incorectă şi să asigure fluenţă şi
cursivitate în exprimarea copiilor.
b) Povestirile create de copii se deosebesc de repovestiri prin faptul că în cadrul povestirii,

conţinutul nu este cunoscut de copii, ci este ceva inedit, creat în acel moment pentru ei. Acestea au
un rol deosebit în dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii în vorbire şi acţiune, obişnuindu-l pe copil
cu o vorbire corectă, expresivă, fluentă şi nuanţată.
Povestirile create de copii se clasifică astfel:
- povestiri create pe baza unui şir de ilustraţii;
95
- povestiri cu început dat;
- povestiri pe baza unui plan dat;
- povestiri după modelul educatoarei.
Etapele unei povestiri create de copii sunt:
1. Moment organizatoric;
2. Captarea atenţiei (vezi modalităţile de captarea atenţiei de la povestirea educatoarei);
3. Anunţarea temei şi a obiectivelor;
4. Dirijarea învăţării: Educatoarea oferă copiilor un suport concret, cum ar fi: ilustraţii (dacă este
vorba de povestire pe baza unui şir de ilustraţii), începutul unei povestiri (dacă este vorba de
povestirea copiilor), un plan dat sau expunerea povestirii model (dacă este vorba de o povestire a
copiilor după modelul educatoarei);
5. Obţinerea performanţelor: În această etapă, copiii pot să-şi pună în evidenţă bogăţia
vocabularului, creativitatea, imaginaţia, capacitatea de face conexiuni între cunoştinţele asimilate
anterior în realizarea unor povestiri proprii;
6. Asigurarea retenţiei (se reamintesc ideile principale ale povestirii);
7. Evaluarea activităţii pe baza unor criterii specifice.
III. Memorizarea
Memorizarea este o activitate obligatorie, special organizată în grădiniţa de copii având ca
scop însuşirea conştientă a poeziilor de către preşcolari.
Este o activitate centrată pe dezvoltarea memoriei logico-voluntare a copiilor de vârstă
preşcolară. Memorizarea este un mijloc important de îmbogăţire şi nuanţare a vocabularului. De
asemenea, prin mesajul artistic transmis, copiii se familiarizează cu figuri de stil accesibile nivelului
de vârstă (epitete, comparaţii, metafore, hiperbole etc).
În funcţie de sarcina didactică, memorizările se clasifică astfel: activităţi de predare-învăţare
a unei poezii; activităţi de fixare; activităţi de verificare.
Etapele activităţii de memorizare diferă în funcţie de tipul acestei activităţi:
Activitate de predare Activitate de fixare Activitate de verificare
1. Moment organizatoric 1. Moment organizatoric 1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei 2. Captarea atenţiei 2. Captarea atenţiei

- sub diferite forme în funcţie
de ingeniozitatea educatoarei
3. Anunţarea temei şi 3. Anunţarea temei şi 3. Anunţarea temei şi
obiectivelor obiectivelor obiectivelor
4. Reactualizarea 4. Reactualizarea 4. Reactualizarea
cunoştinţelor anterioare cunoştinţelor anterioare cunoştinţelor anterioare
(se apelează la diferite (se va repeta titlul poeziei, (se reamintesc titluri de
planşe, surprize etc. pentru a apoi aceasta se va recita o poezii ce urmează a fi
familiariza copiii cu dată de către educatoare repetate şi verificate)
conţinutul poeziei ce urmează pentru reamintirea ei)
a fi însuşită)
5. Dirijarea învăţării 5. Fixarea şi consolidarea 5. Verificarea/evaluarea
(recitarea model de către cunoştinţelor cunoştinţelor
educatoare a poeziei) (recitarea poeziei pe roluri, (copiii vor recita poezia sub
comentarea conţinutului diferite forme: pe echipe,
poeziei cu ajutorul copiilor) individual, pe roluri etc.)
6. Obţinerea performanţei 6. Concluzii 6. Aprecieri
(repetarea poeziei de către (fixarea titlului şi a ideilor (asupra participării copiilor la
copii pe fragmente sau principale) activitate, asupra capacităţii
96
integral ) acestora de a reţine versuri)
7. Fixarea cunoştinţelor 7. Evaluare
(recitarea poeziei de către (aprecieri asupra modului de
copil) participare a copiilor la
activitate)
8. Evaluare
(redarea poeziei prin mişcări
imitative, onomatopee sau
desen)
IV. Lectura după imagini
Lectura după imagini este o formă a activităţii de educare a limbajului, specifică

învăţământului preşcolar, care solicită reprezentările copiilor având drept scop transpunerea
experienţei de viaţă în actul vorbirii.
Are două componente importante: observarea dirijată şi dezvoltarea capacităţilor de
receptare şi exprimare a mesajelor.
Lectura după imagini contribuie la dezvoltarea capacităţii intelectuale, a proceselor psihice,
a deprinderilor de exprimare corectă, a unor trăiri afective.
Cerinţe organizatorice pentru desfăşurarea cu succes a lecturii după imagini:
- Materialul intuitiv trebuie să fie bogat în conţinut cuprinzând aspecte ale realităţii înconjurătoare,
să asigure formarea unor reprezentări corecte;
- Imaginile trebuie să fie accesibile, să aibă bună vizibilitate;
- Planul de întrebări trebuie să dirijeze percepţia copiilor spre elementele esenţiale şi spre detalii
semnificative care contribuie la dezvoltarea gândirii;
- Întrebările trebuie să fie clare, precise, accesibile să nu sugereze răspunsul şi să nu necesite
răspunsuri monosilabice („da”,„nu”).
Etapele unei activităţi de lectură după imagini sunt:

1. Moment organizatoric;
2. Captarea atenţiei;
3. Reactualizarea cunoştinţelor anterioare;
4. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării (interpretarea imaginilor, efectuarea unor sinteze
parţiale prin expunere narativă sau descriptivă);
5. Obţinerea performanţei (copiii descriu sau expun conţinutul imaginilor, se stabilesc unele
concluzii);
6. Asigurarea retenţiei (interpretarea unor cântece sau poezii asemănătoare din punct de vedere al
conţinutului cu imaginea sau tabloul prezentat).
7. Evaluare/Aprecieri
V. Convorbirea
Convorbirea contribuie la rezolvarea unor sarcini de bază ale dezvoltării vorbirii şi anume la
fixarea, aprofundarea, sistematizarea, verificarea cunoştinţelor şi vocabularului preşcolarilor. Ea se
desfăşoară atât în cadrul activităţilor frontale, cât şi în cadrul activităţilor alese cu grupuri mici de
copii.
Această activitate se realizează după un şir întreg de activităţi, precum: observare, povestire,
joc didactic, lectură după imagini sau în contact direct cu obiectele şi fenomenele lumii
înconjurătoare. În convorbire se foloseşte cu precădere metoda conversaţiei, de cele mai multe ori
fără suport intuitiv.
Condiţiile reuşitei în realizarea activităţii de convorbire sunt: proiectarea activităţii la timp,
selectarea şi accesibilitatea temei, accentuarea caracterului formativ, întocmirea unui plan de
întrebări, corespunzător temei propuse.
97
În metodicile de specialitate sunt identificate două criterii de clasificare a convorbirilor:
1. După scopul didactic:
- convorbire pentru fixarea cunoştinţelor realizate după anumite evenimente;
- convorbire pentru sistematizarea cunoştinţelor;
- convorbire pentru verificarea cunoştinţelor.
2. După tematică:
- convorbiri referitoare la natură;
- convorbiri referitoare la viaţa cotidiană;
- convorbiri referitoare la evenimente sociale;
- convorbiri cu teme abordate în unele teme literare.
Etapele unei convorbiri sunt:

1. moment organizatoric
2. captarea atenţiei
3. enunţarea scopului şi a obiectivelor
4. dirijarea învăţării (cu ajutorul planului de întrebări )
5. obţinerea performanţei (concluzii parţiale, introducerea unor elemente de joc etc.)
6. asigurarea retenţiei (fixarea concluziilor )
7. evaluare
VI. Lectura educatoarei

Lectura educatoarei este o activitate de expunere orală a unor creaţii literare (basme,
povestiri, poveşti). Acestea se organizează cu toţi copiii grupei în cadrul activităţilor obligatorii sau
în afara acestora, în timpul rezervat jocurilor şi activităţilor alese fie cu toată grupa, fie cu grupe
mici de copii.
Lectura educatoarei furnizează copiilor cunoştinţe privitoare la cele mai variate aspecte de
viaţă şi domenii de activitate. Îi familiarizează pe copii cu natura înconjurătoare (lumea animală,
lumea vegetală, cea a fenomenelor fizice).
Spre deosebire de activităţile de lectură după imagini în cadrul cărora copiii citesc/lecturează
o imagine, în cadrul activităţilor de lectură a educatoarei, copiii audiază conţinutul povestirilor
prezentate de educatoare/ audiate cu ajutorul mijloacelor audio-muzicale. Scopul principal al
lecturilor educatoarei este de a-i familiariza pe copii cu conţinutul povestirilor, de a-i ajuta pe copii
să perceapă valoarea artistică a textului literar prezentat, precum şi a valorii instructiv-educative a
acestuia.
În procesul ascultării unei povestiri este antrenată întreaga activitate psihică a copilului.
Acesta urmăreşte cu atenţie cele povestite, memorează, compară şi analizează materialul furnizat,
face unele legături de cauzalitate, stabileşte anumite relaţii între fapte şi personaje. Prin aceste
activităţi, gândirea copilului este viu stimulată şi face posibilă înţelegerea semnificaţiei faptelor
eroilor. Copilul se familiarizează cu structura limbii, cu bogăţia formelor sale gramaticale cu
frumuseţea şi expresivitatea acesteia.
Etapele unei activităţi de lectura educatoarei sunt:

1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei
3. Anunţarea temei şi a obiectivelor
4. Dirijarea învăţării (Educatoarea va expune conţinutul povestirii fie prin lecturarea în întregime a
povestirii, fie expunerea acesteia utilizând fragmente bine selectate din conţinutul ei, utilizând
strategii didactice specifice)
5. Obţinerea performanţei (În funcţie de scopul urmărit, copiii vor recunoaşte şi enumera personaje,
vor preciza momentele importante ale lecturii audiate, vor exprima gânduri, sentimente şi atitudini)
6. Evaluare/aprecieri
98
VI. ACTIVITĂŢI MATEMATICE
Insp. şc. ANGELA PAŞCA, ISJ Satu Mare,

Student anul III, CUI Oradea
Ed. MARIANA TOTH, GPP Voinicelul Satu Mare,
Ed. ANGELA VITUI, GPP Mondiala Satu Mare,
1. Obiectiv cadru 1 – obiective de referinţă, exemple de comportament,

mijloace de realizare, teme orientative, indicaţii metodice (analiză pe grupe
de nivel)
de nivel)
de nivel)
de nivel)
de nivel)
6. Forme specifice de organizare a activităţilor matematice - aspecte
metodice
99
ACTIVITĂŢI MATEMATICE
OBIECTIVE CADRU (OC)
OC 1. DEZVOLTAREA OPERAŢIILOR INTELECTUALE PREMATEMATICE
Obiectiv de referinţă: Să înţeleagă relaţiile spaţiale, să plaseze diferite obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi
în raport cu un reper dat
Exemple de comportament Conţinuturi Mijloace de realizare şi teme orientative Indicaţii metodice

GRUPA MICĂ
- să spună care obiect este mai aproape - relaţii spaţiale în raport cu sine: Mijloace de realizare: - se va urmări
sau mai departe, utilizându-se pe sine aproape, departe, lângă, aici, acolo; - jocul didactic; perceperea, indicarea şi
ca punct de reper; - activităţi în grupuri mici; exprimarea verbală a
- să spună unde se găseşte el în raport - discuţii informale cu copiii. poziţiilor spaţiale. În
cu un anumit spaţiu/obiect din spaţiu vederea perceperii
(în cameră, în afara camerei, pe scaun, relaţiilor spaţiale în
sub masă, lângă colegul său, în faţa, în raport cu sine se vor
spatele colegului său); - relaţii spaţiale în raport cu alte Teme: folosi prilejurile oferite
- să ordoneze obiectele pe, sub, în, jos, obiecte sau grupe de obiecte din sala “Unde eşti tu, unde sunt eu?”, “Caută şi de activitatea de zi cu
sus, în raport cu un spaţiu/obiect dat de grupă: pe, sub, în faţă, în spate, spune unde sunt?”; zi în grădiniţă (Ex. Adu
ori construit de el; jos, sus; “Unde s-au ascuns jucăriile?”, “Spune scăunelul aici!)
- să utilizeze limbajul adecvat unde ai găsit jucăriile?”, “Unde doreşti să
relaţiilor spaţiale respective: pe, sub, aşezi jucăriile?” etc.
jos, sus, în, aproape, departe, lângă
mine, aici, acolo.
GRUPA MIJLOCIE
- să spună care obiect este mai aproape - relaţii spaţiale în raport cu sine Mijloace de realizare: - perceperea, indicarea,
sau mai departe, utilizându-se pe sine (aproape, departe, lângă, aici, acolo); - jocul didactic; şi exprimarea verbală
ca punct de reper; - relaţii spaţiale în raport cu alte - activităţi în grupuri mici; adecvată a unor relaţii
- să spună unde se găseşte el în raport obiecte sau grupe de obiecte din sala - joc exerciţiu. spaţiale în raport cu
cu un anumit spaţiu/obiect din spaţiu de grupă (pe, sub, în faţă, în spate, sine (aproape, departe,
(în cameră, în afara camerei, pe scaun, jos, sus, deasupra, dedesubt). Teme lângă, aici, acolo);
sub masă, în faţa, în spatele, lângă - vor fi exersate de
100
colegul său etc.); - “Unde este grupa de pitici?”, “Bagheta către copii folosindu-se
- să ordoneze obiectele peste, pe, magicianului”, “Spune unde am de prilejurile oferite de
deasupra, dedesubtul, unui ascuns….?” întreaga activitate din
spaţiu/obiect dat ori construit de el; grădiniţă.
- să utilizeze limbajul adecvat Materiale didactice:
relaţiilor spaţiale respective: pe, sub, - jucării, obiecte din sala de grupă, colegii
în, peste, deasupra, dedesubt, aproape, de grupă.
departe, lângă mine, aici, acolo.
GRUPA MARE
- să utilizeze şi să construiască figuri - construirea unor figuri (închise sau Mijloace de realizare: - perceperea, indicarea,
(spaţii) deschise sau închise (ex.: deschise) regulate ori neregulate; - jocul didactic; şi exprimarea verbală
forme neregulate ori regulate, schimbarea formei şi mărimii - activităţi în grupuri mici; adecvată a unor relaţii
utilizând cuburi, şireturi, sârmă, figurilor închise; - joc exerciţiu. spaţiale în raport cu
sfoară); sine (aproape, departe,
- să schimbe forma şi mărimea lângă, aici, acolo);
figurilor închise; - relaţii spaţiale în raport cu sine: Teme: - vor fi exersate de
- să spună care obiect este mai aproape aproape, departe, mai aproape, mai - Unde ai aşezat jucăriile?”,“Spune unde către copii folosindu-se
sau mai departe, utilizându-se pe sine deparete, lângă, aici, acolo, în faţa, am ascuns?”, “Care grupe sunt la stânga/ de prilejurile oferite de
ca punct de reper; în spatele, la stînga, la dreapta, la dreapta ta?” întreaga activitate din
- să spună unde se găseşte el în raport lângă; grădiniţă.
cu un anumit spaţiu/obiect din spaţiu
(în cameră, în afara camerei, pe scaun,
sub masă, în faţa, în spatele, la stânga,
la dreapta, lângă colegul său etc.); - relaţii spaţiale în raport cu alte Materiale didactice:
- să ordoneze obiectele peste, pe, obiecte sau grupe de obiecte din sala - jucării, obiecte din sala de grupă, colegii
deasupra, dedesubtul, înăuntrul sau în de grupă: peste, pe, deasupra, de grupă.
afara unui spaţiu/obiect dat ori dedesubtul, înăuntrul, înafara.
construit de el;
- să utilizeze limbajul adecvat
relaţiilor spaţiale respective: pe, sub,
în, peste, deasupra, dedesubt, înăuntru,
afară, aproape, departe, mai aproape,
mai departe, lângă mine, aici, acolo,
101
stânga, dreapta.
GRUPA PREGĂTITOARE
- să utilizeze şi să construiască figuri -construirea unor figuri (închise sau Mijloace de realizare: - perceperea, indicarea,
(spaţii) deschise sau închise (ex.: deschise) regulate ori neregulate; - jocul didactic; şi exprimarea verbală
forme neregulate ori regulate, schimbarea formei şi mărimii - activităţi în grupuri mici; adecvată a unor relaţii
utilizând cuburi, şireturi, sârmă, figurilor închise; - joc exerciţiu. spaţiale în raport cu
sfoară); sine (aproape, departe,
- să schimbe forma şi mărimea - relaţii spaţiale în raport cu sine: Teme: lângă, aici, acolo);
figurilor închise; aproape, departe, mai aproape, mai - “Unde ai aşezat grupa de jucării?”, - vor fi exersate de
- să spună care obiect este mai aproape deparete, cel mai aproape, cel mai “Spune unde am ascuns….?” “Unde te afli către copii folosindu-se
sau mai departe, utilizându-se pe sine departe, lângă, aici, acolo; tu? (la stânga/ dreapta păpuşii)” de prilejurile oferite de
ca punct de reper; întreaga activitate din
- să spună unde se găseşte el în raport - relaţii spaţiale în raport cu alte Materiale didactice: grădiniţă.
cu un anumit spaţiu/obiect din spaţiu obiecte sau grupe de obiecte din sala - jucării, obiecte din sala de grupă, colegii
(în cameră, în afara camerei, pe scaun, de grupă: pe, sub, lângă, între, după, de grupă.
sub masă, în faţa, în spatele, la stânga, în faţă, în spate, jos, sus, deasupra,
la dreapta, lângă colegul său etc.); dedesubt, la stânga, la dreapta .
- să ordoneze obiectele peste, pe,
deasupra, dedesubtul, înăuntrul, în
afara etc. unui spaţiu/obiect dat ori
construit de el;
- să utilizeze limbajul adecvat
relaţiilor spaţiale respective: pe, sub,
în, peste, deasupra, dedesubt, înăuntru,
afară, aproape, departe, mai aproape,
mai departe, cel mai aproape, cel mai
departe, lângă mine, aici, acolo,
stânga, dreapta, printre.
102
Obiectiv de referinţă: Să perceapă desfăşurarea unor evenimente temporale în raport cu propriile sale activităţi

GRUPA MICĂ
- să răspundă cu un comportament adecvat - evenimente temporale în raport Mijloace de realizare: - se folosesc
la îndemnuri de tipul: acum aşteptăm, să cu activităţile sale zilnice: acum - activităţi în grupuri mici şi individual prilejurile oferite de
facem rândul, întâi faci…, apoi faci… etc.; aşteptăm, să facem rândul; întâi Teme: activitatea de zi cu zi
- să precizeze momentele temporale în faci…, apoi faci; întâi mănânc, -“Ce facem şi când facem aşa?”, “Când se din grădiniţă (servirea
funcţie de activităţi (întâi mănânc, apoi mă apoi mă joc; dimineaţa mă întâmplă” etc. mesei, somnul de
joc; dimineaţa mă trezesc… seara mă culc trezesc… seara mă culc după amiază, la baie
etc.); etc.)
- să utilizeze un limbaj adecvat: acum, apoi,
mai târziu, mai întâi.
GRUPA MIJLOCIE
la îndemnuri de tipul: acum aşteptăm, să cu activităţile sale zilnice: acum, -Activităţi în grupuri mici şi individual;
prilejurile oferite de
facem rândul, întâi faci…, apoi faci… etc.; apoi, mai târziu, mai întâi, azi, - Jocuri didactice. activitatea de zi cu zi
- să precizeze momentele temporale în dimineaţă, seară, prânz, zi, din grădiniţă (servirea
funcţie de activităţi (întâi mănânc, apoi mă noapte Teme: mesei, somnul de
joc; dimineaţa mă trezesc… seara mă culc - “Ce facem şi când facem aşa?”, “Când după amiază, la baie
etc.); se întâmplă” , “Ziua şi noaptea”, “Roata etc.), activităţile în
- să utilizeze repere cronologice comune timpului” etc. grupuri mici şi jocul
clasei (în funcţie de activităţile din orar), didactic
cum ar fi: înainte de activitatea de pictură Material didactic:
copilul de serviciu pregăteşte şi împarte -imagini, jetoane, jocuri;
pensulele;
- să utilizeze repere cronologice în funcţie
de ritmurile naturale: zi/noapte,
dimineaţă/seară/prânz;
mai târziu, mai întâi, azi, dimineaţă, seară
etc.
103
GRUPA MARE
la îndemnuri de tipul: acum aşteptăm, să cu activităţile sale zilnice: acum, - Activităţi în grupuri mici şi individual;
facem rândul, întâi faci…, apoi faci… etc.; apoi, mai târziu, mai întâi, azi, - Jocuri didactice. activitatea de zi cu zi
- să precizeze momentele temporale în dimineaţă, seară, prânz, zi, din grădiniţă (servirea
funcţie de activităţi (întâi mănânc, apoi mă noapte, anotimpurile; mesei, somnul de
joc; dimineaţa mă trezesc… seara mă culc după amiază, la baie
etc.); etc.), întâlnirea de
- să utilizeze repere cronologice comune Teme: dimineaţă, activităţile
clasei (în funcţie de activităţile din orar), -“Orarul grupei”, “Calendarul naturii”, în grupuri mici şi
cum ar fi: înainte de activitatea de pictură “Ce facem şi când facem aşa?”, “Când se individual;
copilul de serviciu pregăteşte şi împarte întâmplă” , “Ziua şi noaptea” etc. - se va avea în vedere
pensulele; ordonarea
- să utilizeze repere cronologice în funcţie evenimentelor în
de ritmurile naturale: zi/noapte, dimineaţă/ Material didactic: funcţie de
seară/prânz, anotimpurile; -imagini, jetoane, jocuri; succesiunea lor în
- să utilizeze un limbaj adecvat: acum, apoi, activitatea zilnică a
mai târziu, mai întâi, mai înainte, azi, copilului.
mâine, de dimineaţă, diseară etc.;
- să pună în ordine (să ordoneze)
evenimente;
- să compare duratele şi să le aprecieze - compararea duratelor a două
verbal (ex. o melodie mai lungă/mai scurtă, activităţi (melodie mai lungă/mai
filmul a fost lung/scurt); scurtă).
GRUPA PREGĂTITOARE
la îndemnuri de tipul: acum aşteptăm, să cu activităţile sale zilnice: acum, - Activităţi în grupuri mici şi individual;
facem rândul, întâi faci…, apoi faci… etc.; apoi, mai târziu, mai întâi,- în - Jocuri didactice; activitatea de zi cu zi
- să precizeze momentele temporale în timp ce eu cânt, tu dansezi - azi, - Întâlnirea de dimineaţă. din grădiniţă
funcţie de activităţi (întâi mănânc, apoi mă dimineaţă, seară, prânz, zi, (întâlnirea de
joc; dimineaţa mă trezesc… seara mă culc noapte, zilele săptămânii, lunile dimineaţă, servirea
etc.); anului, anotimpurile. Teme: mesei, somnul de
- să utilizeze repere cronologice comune scurtă); -“Orarul grupei”, “Calendarul naturii”, după-amiază, la baie
104
clasei (în funcţie de activităţile din orar), “Jurnalul grupei”, “Să facem în acelaşi etc.).
cum ar fi: înainte de activitatea de pictură timp”, “Ce facem şi când facem aşa?”,
copilul de serviciu pregăteşte şi împarte “Când se întâmplă” , “Ziua şi noaptea”,
pensulele; „Clepsidra” etc.
- să utilizeze repere cronologice în funcţie
de ritmurile naturale: zi/noapte,
dimineaţă/seară/prânz, zilele săptămânii, Material didactic:
lunile anului, anotimpurile; -imagini, jetoane, jocuri;
mai târziu, mai întâi, mai înainte, azi,
mâine, ieri, de dimineaţă, diseară etc.;
- să pună în ordine (să ordoneze)
evenimente;
- să compare duratele şi să le aprecieze - compararea duratelor a două
verbal (ex. o melodie mai lungă/mai scurtă, activităţi (melodie mai lungă/mai
filmul a fost lung/scurt); scurtă) şi aprecierea
- să aprecieze simultaneitatea evenimentelor simultaneităţii.
(ex. spune un cuvânt deodată cu altcineva;
în acelaşi timp cu o melodie; în timp ce unul
mătură, celălalt udă florile etc.).
Obiectiv de referinţă: Să realizeze clasificări de obiecte şi fiinţe (după unul sau mai multe criterii asociate)

GRUPA MICĂ
- să clasifice obiecte pe baza criteriului -gruparea obiecteleor după o Mijloace de realizare:
formei; anumită însuşire comună (formă, - joc didactic;
- să clasifice obiecte după criteriul culorii culoare, mărime); - joc exerciţiu;
(roşu, galben, albastru etc.); - activităţi în grupuri mici.
- să clasifice obiecte după criteriul
mărimii (mare, mic); Tema:
- să clasifice o varietate de obiecte/fiinţe - “Spune cine/ce sunt?”, “Aşează-mă la
prin numirea unei proprietăţi comune căsuţa mea”, “Jocul culorilor”, “Alegem şi
105
(formă, culoare, mărime); grupăm bomboane colorate”, “Alege
- să recunoască şi să explice asemănările - stabilirea unor asemănări şi jucăriile mici/mari” etc.
şi deosebirile dintre grupuri (mărime, deosebiri între diferitele grupuri de Material didactic:
culoare, formă). obiecte formate - jucării de diferite forme, culori şi mărimi;
siluete de diferite forme, culori şi mărimi;
machete cu obiecte/siluete/figurile de
diferite forme, mărimi, culori.
GRUPA MIJLOCIE
- să clasifice obiecte după criteriul culorii - gruparea de obiecte după un Mijloace de realizare:
(roşu, galben, albastru, verde, alb, negru şi criteriu dat: culoare(roşu, galben, - joc didactic;
maro etc.); albastru, verde, alb, negru şi maro - joc exerciţiu;
- să clasifice obiecte pe baza criteriului etc.), formă, mărime; - activităţi în grupuri mici şi individual;
formei; - exerciţiu cu material individual.
- să clasifice obiecte după criteriul Tema:
mărimii; - stabilirea unor asemănări şi -“Cantina păsărelelor”, “Bijuteriile
- să recunoască şi să explice asemănările deosebiri între diferitele grupuri de Prinţesei”, “Raftul cu jucării”, “Dansul
şi deosebirile dintre grupuri. obiecte formate. florilor”.
Material didactic:
-“bijuterii” de diferite forme (brăţări,
coliere, broşe, inele etc), jucării, siluete,
diferite seminţe, flori de diferite culori etc.
GRUPA MARE
- să clasifice obiecte după criteriul culorii; - gruparea de obiecte după un Mijloace de realizare:
- să clasifice obiecte pe baza criteriului criteriu dat: culoare (toate culorile -exerciţiu cu material individual;
formei; de bază), formă, dimensiune, - joc didactic;
- să clasifice obiecte după criteriul anumite simboluri; - joc exerciţiu;
mărimii; - activităţi în grupuri mici şi individual.
- să clasifice obiecte pe care există Tema:
simboluri (ex.: toate cuburile pe care scrie -“Raftul cu jucării”(cuburi “scrise”),
cifra „3”; toate florile pe care se află “Dansul florilor”, “Sortăm seminţele” ,
scrise cifre sau toate florile pe care există “Spune de ce le-ai aşezat la un loc”, etc.
semnul „x” ) – un semn oarecare); Material didactic:
- să clasifice o varietate de obiecte/fiinţe -cuburi, jucării, jetoane, diferite seminţe,
106
prin numirea unei proprietăţi comune (ex. flori de diferite forme, mărimi şi culori, etc.
mari/mici, înalte/scunde, animale/plante - stabilirea unor asemănări şi
etc.); deosebiri între diferitele grupuri de
- să recunoască şi să explice asemănările obiecte formate.
şi deosebirile dintre grupuri.
GRUPA PREGĂTITOARE
- să clasifice obiecte după criteriul culorii; - gruparea obiectelor după un Mijloace de realizare:
- să clasifice obiecte pe baza criteriului criteriu dat: culoare (toate culorile - exerciţiu cu material individual;
formei; de bază), formă, dimensiune, - joc didactic;
- să clasifice obiecte după criteriul anumite simboluri, proprietăţi - joc exerciţiu;
mărimii; comune ; - activităţi în grupuri mici şi individual.
- să clasifice obiecte pe care există
simboluri (ex.: toate cuburile pe care scrie Tema:
„a”, ori cifra „3”; toate florile pe care se - “Raftul cu jucării”(cuburi “scrise”),
află scrise cifre sau toate florile pe care “Dansul florilor”, “Sortăm seminţele” ,
există semnul „x” ) – un semn oarecare); “Spune de ce le-ai aşezat la un loc” etc.
- să clasifice o varietate de obiecte/fiinţe
prin numirea unei proprietăţi comune (ex.
mari/mici, înalte/scunde, animale/plante, - stabilirea unor asemănări şi Material didactic:
fiinţe/lucruri etc.); deosebiri între diferitele grupuri de -cuburi, jucării, jetoane, diferite seminţe,
- să recunoască şi să explice asemănările obiecte formate. flori de diferite forme, mărimi şi culori etc.
şi deosebirile dintre grupuri.
107
Obiectiv de referinţă: Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi

GRUPA MIJLOCIE
- să ordoneze obiectele după dimensiune - ordonarea obiectelor dintr-un Mijloace de realizare: - se vor folosi
(mărime, lungime, grosime); grup (de aceeaşi formă, dar de - joc exerciţiu; obiecte de aceeaşi
- să execute serii de obiecte (mărgele, dimensiuni diferite) în şir crescător - activităţi în grupuri mici şi individual formă, dar de
boabe, bucăţi de hârtie) realizând structuri şi descrescător (de la cel mai mic (înşirare, mototolire, rupere, modelaj etc.); dimensiuni diferite.
simple şi folosindu-se de criteriile la cel mai mare şi invers, de la cel - exerciţiu cu material individual. Vor fi utilizate cel
cunoscute. mai lung la cel mai scurt şi invers, Tema: puţin cinci
de la cel mai gros la cel mai - “Aşează mingile de la cea mai mică la cea dimensiuni. (ex.
subţire şi invers); mai mare” (şi invers), “Ordonează Panglici de cinci
- serierea obiectelor după o panglicile de la cea mai scurtă la cea mai lăţimi diferite)
structură dată, folosindu-se lungă”, “Ordonează beţişoarele de la cel
criteriile cunoscute. mai gros la cel mai subţire”, “Şiragul de
mărgele”.
Material didactic:
- mingi, panglici, beţişoare, mărgele,
plastilină, materiale din natură etc.
108
GRUPA MARE
- să ordoneze obiecte după culoare, de la - ordonarea obiectelor dintr-un Mijloace de realizare: - se vor folosi obiecte
culoarea cea mai deschisă la culoarea cea grup în şir crescător şi - exerciţiu cu material individual; de aceeaşi formă, dar
mai închisă şi invers; descrescător (de la cel mai mic la - joc exerciţiu; de dimensiuni
- să ordoneze obiectele după dimensiune cel mai mare şi invers, de la cel - activităţi în grupuri mici şi individual diferite. Vor fi
(mărime, lungime, grosime şi lăţime); mai lung la cel mai scurt şi (înşirare, mototolire, rupere, modelaj, lipire, utilizate cel puţin
- să execute serii de obiecte (mărgele, invers, de la cel mai gros la cel joc de rol, joc senzorial etc.). cinci dimensiuni. (ex.
boabe, bucăţi de hârtie) realizând structuri mai subţire şi invers, de la cel Teme: Panglici de cinci
simple şi folosindu-se de criteriile mai lat la cel mai îngust şi -“Aşează mingile de la cea mai mică la cea lăţimi diferite)
cunoscute. invers, de la culoarea cea mai mai mare” (şi invers), “Ordonează
închisă la cea mai deschisă şi panglicile de la cea mai scurtă la cea mai
invers); lungă”, “Ordonează beţişoarele de la cel
- serierea obiectelor după o mai gros la cel mai subţire”, “Ordonează
structură dată, folosindu-se panglicile de la cea mai îngustă la cea mai
criteriile cunoscute. lată” , “Aşezăm “ţesăturile”de la cea mai
deschisă la cea mai închisă” , “Fluturele cu
aripi colorate”, “Şiragul de mărgele” etc.
Material didactic:
- mingi, panglici, beţişoare, mărgele,
plastilină, materiale din natură, făşii de
hârtie colorate în diferite nuanţe etc.
109
GRUPA PREGĂTITOARE
- să ordoneze obiecte după culoare, de la - ordonarea obiectelor dintr-un Mijloace de realizare: - se vor folosi
culoarea cea mai deschisă la culoarea cea grup în şir crescător şi descrescător - exerciţiu cu material individual; obiecte de aceeaşi
mai închisă şi invers; (de la cel mai mic la cel mai mare - joc exerciţiu; formă, dar de
- să ordoneze obiectele după dimensiune şi invers, de la cel mai lung la cel - activităţi în grupuri mici şi individual dimensiuni şi
(mărime, lungime, grosime, lăţime şi mai scurt şi invers, de la cel mai (înşirare, mototolire, rupere, modelaj, lipire, nuanţe diferite. Vor
înălţime); gros la cel mai subţire şi invers, de joc de rol, joc senzorial etc). fi utilizate cel puţin
- să ordoneze obiectele de la sunetul pe la cel mai lat la cel mai îngust şi cinci dimensiuni/
care îl emit, de la cel mai tare la cel mai invers, de la cel mai scund la cel Teme: nuanţe. (ex.
slab şi invers; mai înalt şi invers, de la culoarea - “Aşează mingile de la cea mai mică la cea Panglici de cinci
- să ordoneze obiecte după miros, de la cel cea mai închisă la cea mai mai mare” (şi invers), “Ordonează lăţimi diferite);
mai pătrunzător la cel mai slab şi invers; deschisă şi invers etc); panglicile de la cea mai scurtă la cea mai - pentru ordonarea
- să execute serii de obiecte(mărgele, - serierea obiectelor după o lungă”, “Ordonează beţişoarele de la cel obiectelor după
boabe, bucăţi de hârtie) realizând structuri structură dată, folosindu-se mai gros la cel mai subţire”, “Ordonează miros şi intensitatea
simple şi folosindu-se de criteriile criteriile cunoscute. panglicile de la cea mai îngustă la cea mai sunetului emis vor
cunoscute. lată”, ”Aşezăm copiii de la cel mai scund la fi folosite obiecte
cel mai înalt şi invers”, “Aşezăm care au drept
“ţesăturile”de la cea mai deschisă la cea caracteristică
mai închisă” ,”Ordonăm borcanele mirosul şi sunetul
chimistului”, “Fluturele cu aripi colorate”, emis în momentul
“Şiragul de mărgele” etc. lovirii (ex. ceapa).
Material didactic:
- mingi, panglici, beţişoare, siluete de
înălţimi diferite, mărgele, plastilină,
materiale din natură, făşii de hârtie colorate
în diferite nuanţe, borcane cu soluţii
mirositoare, flori, instrumente muzicale,
obiecte din sala de grupă etc.
110
Obiectiv de referinţă: Să stabilească relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte, după diferite criterii, realizând comparaţii

GRUPA MICĂ
- să selecteze obiecte identice, arătând - gruparea obiectelor care au o Mijloace de realizare:
care obiecte sunt la fel, stabilind relaţii singură însuşite comună (formă, - joc didactic;
cantitative între obiectele din acelaşi grup culoare, mărime), perceperea şi - joc exerciţiu;
(un obiect, mai multe obiecte identice); sesizarea relaţiilor cantitative între - activităţi în grupuri mici.
- să stabilească relaţii cantitative între obiectele din acelaşi grup (o Tema:
diferitele grupuri de obiecte (mai multe, păpuşă, mai multe păpuşi) şi între - “Alege şi grupează jucăriile” (formă,
mai puţine); două grupe formate (mai multe mărime, culoare), “Să încărcăm trenul”,
- să stabilească apartenenţa unui obiect la jucării, mai puţine jucării); “Facem ordine la jucării”, “O păpuşă, mai
o clasă (ex.: toate creioanele, indiferent de exprimarea verbală a acţiunilor multe păpuşi”, “Şerveţele colorate”,
forma, culoarea şi mărimea lor, formează efectuate. “Grădina cu flori”, “Mai multe jucării, mai
un grup de obiecte cu acelaşi nume şi cu puţine jucării”.
aceeaşi funcţie/utilitate). Material didactic:
- jucării, obiecte din sala de grupă de
diferite forme, mărimi, culori; machetă
(grădina cu flori);
- jetoane pe care sunt desenate un obiect,
mai multe obiecte;
- materiale din natură (castane, frunze, nuci,
mere, pietricele etc.).
GRUPA MIJLOCIE
- să selecteze obiecte identice, arătând - gruparea obiectelor care au o Mijloace de realizare:
care obiecte sunt la fel, stabilind relaţii singură însuşite comună (formă, - joc didactic;
cantitative între obiectele din acelaşi grup culoare, mărime), perceperea şi - joc exerciţiu;
(un obiect, mai multe obiecte identice); sesizarea relaţiilor cantitative între - activităţi în grupuri mici şi individual;
- să stabilească relaţii cantitative între obiectele din acelaşi grup (o - exerciţiu cu material individual.
diferitele grupuri de obiecte (mai multe, păpuşă, mai multe păpuşi) şi între Tema:
mai puţine); două grupe formate (mai multe - “Găseşte-mi fraţii”, “Spune de ce sunt
- să compare două beţişoare şi să jucării, mai puţine jucării); aşezate în aceeaşi grupă”, “Ce poţi spune
identifice care este mai gros, mai lung exprimarea verbală a acţiunilor despre grupa ta”, “Spune ce nu este la fel”.
111
etc.; efectuate; Materiale:
- să stabilească apartenenţa unui obiect la - Compararea dimensiunii a două - jucării, obiecte din sala de grupă de
o clasă (ex.: toate creioanele, indiferent de obiecte aparţinând aceluiaşi grup diferite forme, mărimi, culori;
forma, culoarea şi mărimea lor, formează (lung-scurt; gros-subţire; mare- - machetă (grădina cu flori);
un grup de obiecte cu acelaşi nume şi cu mic); - jetoane pe care sunt desenate un obiect,
aceeaşi funcţie/utilitate). - Precizarea apartenenţei sau mai multe obiecte;
neapartenenţei unui element la un - materiale din natură (castane, frunze, nuci,
grup de obiecte. mere, pietricele etc.) beţişoare groase şi
subţiri, panglici lungi şi scurte, mingi mari
şi mingi;
- carioci, creioane, pensule etc. de diferite
culori şi dimensiuni.
GRUPA MARE
- să stabilească relaţii cantitative între - gruparea obiectelor care au o Mijloace de realizare:
diferitele grupuri de obiecte (mai multe, singură însuşite comună (formă, - exerciţiu cu material individual;
mai puţine); culoare, mărime), perceperea şi - joc didactic;
- să compare două beţişoare sau panglici şi sesizarea relaţiilor cantitative între - joc exerciţiu;
să identifice care este mai gros, mai lung, obiectele din două grupe formate - activităţi în grupuri mici şi individual.
mai lat; (mai multe jucării, mai puţine
- să stabilească apartenenţa unui jucării); exprimarea verbală a Teme:
obiect/unei fiinţe la o clasă (ex.: toate acţiunilor efectuate. - “Grupează jucăriile după - (formă,
creioanele, indiferent de forma, culoarea şi - compararea dimensiunii a două culoare, dimensiune)”, “Spune de ce sunt
mărimea lor, formează un grup de obiecte obiecte aparţinând aceluiaşi grup aşezate în aceeaşi grupă”, “Ce poţi spune
cu acelaşi nume şi cu aceeaşi (lung-scurt; gros-subţire; lat – despre grupa ta”, “Spune ce nu este la fel”.
funcţie/utilitate). îngust; mare-mic);
- gruparea obiectelor care au o singură - Precizarea apartenenţei sau Materiale:
însuşite comună (formă, culoare, mărime), neapartenenţei unui element la un - jucării, obiecte din sala de grupă de
perceperea şi sesizarea relaţiilor cantitative grup de obiecte. diferite forme, mărimi, culori; materiale din
între obiectele din două grupe formate de natură (castane, frunze, nuci, mere,
copil (mai multe jucării, mai puţine pietricele etc.), beţişoare groase şi subţiri;
jucării); exprimarea verbală a acţiunilor panglici lungi şi scurte, late şi înguste;
efectuate. mingi mari şi mingi; carioci, creioane,
- compararea dimensiunii a două obiecte pensule etc. de diferite culori şi dimensiuni
112
aparţinând aceluiaşi grup (lat-îngust; lung-
scurt; gros-subţire; mare-mic);
GRUPA PREGĂTITOARE
- să stabilească relaţii cantitative între - gruparea obiectelor care au o Mijloace de realizare:
diferitele grupuri de obiecte (mai multe, singură însuşite comună (formă, - exerciţiu cu material individual;
mai puţine); culoare, mărime); - joc didactic;
- să compare două beţişoare şi să - perceperea şi sesizarea relaţiilor - joc exerciţiu;
identifice care este mai gros, mai lung, cantitative între obiectele din două - activităţi în grupuri mici şi individual.
mai lat, mai înalt etc.; grupe formate (mai multe jucării, Teme:
- să stabilească apartenenţa unui mai puţine jucării); exprimarea - “Grupează jucăriile după... (formă,
obiect/unei fiinţe la o clasă (ex.: toate verbală a acţiunilor efectuate. culoare, dimensiune)”, “Spune de ce sunt
creioanele, indiferent de forma, culoarea - compararea dimensiunii a două aşezate în aceeaşi grupă?”, “Ce poţi spune
şi mărimea lor, formează un grup de obiecte aparţinând aceluiaşi grup despre grupa ta?”, “Spune ce nu este la
obiecte cu acelaşi nume şi cu aceeaşi (lung-scurt; gros-subţire; lat – fel?”.
funcţie/utilitate). îngust; înalt- scund; mare-mic); Materiale:
- precizarea apartenenţei sau - jucării, obiecte din sala de grupă de
neapartenenţei unui element la un diferite forme, mărimi, culori; materiale din
grup de obiecte. natură (castane, frunze, nuci, mere,
pietricele etc.); beţişoare groase şi subţiri;
panglici lungi şi scurte, late şi înguste;
“blocuri” înalte- scunde; mingi mari şi
mingi; carioci, creioane, pensule etc. de
diferite culori şi dimensiuni
Obiectiv de referinţă: Să construiască diferite structuri după un model dat

GRUPA MICĂ
- să construiască o structură de obiecte - aşezarea într-o anumită ordine, Mijloace de realizare:
utilizând diferite criterii (obiecte roşii, prin alternare, a obiectelor din - joc didactic;
albastre; obiecte mici, mari etc.); două-trei grupe diferite, după - joc exerciţiu;
- să construiască structuri (din mărgele, modelele structurate iniţial de - activităţi în grupuri mici (modelaj,
boabe, cuburi, jetoane, bucăţi de hârtie) către educatoare (alternare de construcţii, activităţi practice, desen etc.)
113
având modelul în faţă. forme, culori, mărimi). Teme:
-“Trenul cu două culori”, “Hora fetiţelor şi
băieţilor”, “Mărgele colorate pentru
păpuşă”, “Nasturi mari şi nasturi mici”,
“Sfatul animalelor” etc.
GRUPA MIJLOCIE
utilizând diferite criterii (obiecte roşii, prin alternare, a obiectelor din - joc didactic;
albastre; obiecte mici etc.); două-trei grupe diferite, după - joc exerciţiu;
- să construiască (din cuburi, jetoane etc.) modelele structurate iniţial de - activităţi în grupuri mici şi individual
o formă geometrică, după un model dat; către educatoare (alternare de (modelaj, construcţii, activităţi practice,
- să construiască structuri (din mărgele, forme, culori, dimensiuni – desen etc.)
boabe, cuburi, jetoane, bucăţi de hârtie) mare/mic, scurt/lung, Teme:
având modelul în faţă. gros/subţire); - “Cordon cu floricele” (albastre, roşii,
- construirea unor figuri galbene etc.), “Decorăm vaza”, “Cine
geometrice cunoscute (cerc, pătrat, aranjează mai frumos” etc.
triunghi) din cuburi, jetoane etc. Materiale:
după un model dat. - jucării, mărgele, cuburi, plastilină, obiecte
din sala de grupă, jetoane, beţişoare, mingi,
panglici, creioane etc.
GRUPA MARE
utilizând diferite criterii (obiecte roşii, prin alternare, a obiectelor din - exerciţiu cu material individual
albastre; obiecte mici; obiecte noi etc.); două-trei grupe diferite, după - joc didactic;
- să construiască (din cuburi, jetoane etc.) modelele structurate iniţial de - joc exerciţiu;
o formă geometrică, după un model dat; către educatoare şi după modele - activităţi în grupuri mici şi individual
- să construiască structuri pe baza unor memorate (alternare de forme, (modelaj, construcţii, activităţi practice,
simboluri date (ex.: pe bază de numere: i culori, cifre, dimensiuni – desen etc.)
se dă 1-2-1-2; un cub roşu, două cuburi mare/mic, scurt/lung, lat/îngust, Teme:
albastre; dedesubt un cub roşu, două gros/subţire-); -“Cordon cu floricele” (albastre, roşii,
cuburi albastre; se poate proceda la fel cu - construirea unor figuri galbene etc.), “Decorăm vaza”, “Cine
forme geometrice, alte semne); geometrice cunoscute (cerc, pătrat, aranjează mai frumos”, “Şirul cifrelor” ,
114
- să construiască structuri (din mărgele, triunghi, dreptunghi) din cuburi, “Podul ”, “Reconstituie cercul, pătratul,...”
boabe, cuburi, jetoane, bucăţi de hârtie) jetoane etc. după un model dat. etc
având modelul în faţă; Materiale:
- să construiască structuri (din mărgele, -jucării, mărgele, cuburi, plastilină, obiecte
boabe, cuburi, jetoane, bucăţi de hârtie din sala de grupă, jetoane cu cifre,
etc.) după un model pe care l-a memorat beţişoare, mingi, panglici, creioane etc.
(copilul priveşte structura, apoi aceasta
este acoperită/îndepărtată).
GRUPA PREGĂTITOARE
utilizând diferite criterii (obiecte roşii, prin alternare, a obiectelor din - exerciţiu cu material individual
albastre; obiecte mici; obiecte noi etc.); două-trei grupe diferite, după - joc didactic;
- să construiască (din cuburi, jetoane etc.) modelele structurate iniţial de - joc exerciţiu;
o formă geometrică, după un model dat; către educatoare şi după modele - activităţi în grupuri mici şi individual
- să construiască structuri pe baza unor memorate (alternare de forme, (modelaj, construcţii, activităţi practice,
simboluri date (ex.: pe bază de numere: i culori, cifre, litere, dimensiuni – desen )
se dă 1-2-1-2; un cub roşu, două cuburi mare/mic, scurt/lung, lat/îngust, Teme:
albastre; dedesubt un cub roşu, două gros/subţire, înalt/scund); - “Cine aranjează mai frumos”, “Hora
cuburi albastre; se poate proceda la fel cu - construirea unor figuri cifrelor”, “Hora literelor”, “Podul”,
litere, forme geometrice, alte semne); geometrice cunoscute (cerc, pătrat, “Reconstituie dreptunghiul, cercul” etc, “
să construiască structuri (din mărgele, triunghi şi dreptunghi. Romb şi Decorăm vaza, şerveţelul, rochiţa…” etc.
boabe, cuburi, jetoane, bucăţi de hârtie) oval - facultativ) din cuburi, Materiale:
având modelul în faţă; jetoane etc. după un model dat. - jucării, mărgele, cuburi, plastilină, obiecte
să construiască structuri (din mărgele, din sala de grupă, jetoane cu cifre, jetoane
boabe, cuburi, jetoane, bucăţi de hârtie cu litere, beţişoare, mingi, panglici,
etc.) după un model pe care l-a memorat creioane etc.
(copilul priveşte structura, apoi aceasta
este acoperită/îndepărtată).
115
OC2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A ÎNŢELEGE ŞI UTILIZA NUMERELE ŞI CIFRELE
Obiectiv de referinţă: Să numere de la 1 la 3, recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele corespunzătoare

GRUPA MICĂ
- să construiască grupuri de 1 până la 3 - învăţarea numerelor în limitele Mijloace de realizare:
obiecte (elemente); 1-3; - jocul didactic;
- să aprecieze global cantitatea - compararea şi aprecierea - jocuri exerciţiu;
comparând grupele de obiecte; globală a cantităţii, indicând şi - activităţi în grupuri mici.
- să exprime verbal în care grup avem exprimând verbal în care grup Teme:
unul, două sau trei obiecte. sunt unul, două sau trei -“Arată şi spune unde sunt una, două şi trei
elemente; obiecte”, “Să aducem fiecare unul, două sau
- raportarea cantităţii la număr, trei obiecte”, “Numără şi spune câte sunt în
numărarea conştientă în limitele grupul de….” etc.
1 – 3. Material didactic:
- jucării, obiecte din sala de grupă de diferite
forme, mărimi, culori; machetă (grădina cu
flori); jetoane pe care sunt desenate un obiect,
mai multe obiecte; materiale din natură
(castane, frunze, nuci, mere, pietricele etc.)
116
Obiectiv de referinţă: Să numere de la 1 la 5, recunoscând grupele de obiecte şi cifrele corespunzătoare

GRUPA MIJLOCIE
NOTĂ: Acelaşi tip de comportamente ca - recapitularea numerelor şi Mijloace de realizare: - predarea numărului
la obiectivele anterioare. număratului de la 1 la 3 prin - exerciţiu cu material individual; şi a cifrei 4 se face în
- să construiască grupuri de obiecte, prin punere în corespondenţă de 1 la - jocul didactic; comparaţie cu o grupă
corespondenţă de unu la unu, până la 5 1 şi raportarea cantităţii la - jocuri exerciţiu; cu 3 obiecte;
elemente; număr; - activităţi în grupuri mici şi individual. - Predarea numărului
- să realizeze corespondenţa de unu la unu - învăţarea numerelor 4 şi 5 şi a Teme: şi a cifrei 5 (în
pentru a arăta că un şir (grup) este mai cifrelor 1, 2, 3, 4, 5; - “Arată şi spune unde sunt una, două şi trei comparaţie de 4
mare sau mai mic; obiecte, alege cifra corespunzătoare”, “Să obiecte).
- să recunoască cifrele 1,2, 3, 4, 5; aducem fiecare unul, două sau trei obiecte”,
- să pună în corespondenţă cifra cu “Numără şi spune câte sunt în grupul
numărul de obiecte; de….”, “Predarea numărului şi a cifrei 4”,
- să traseze cifrele 1,2, 3, 4, 5 peste linii “Predarea numărului şi a cifrei 5”, “Jocul
deja trasate; numerelor şi al cifrelor”, “Cine ştie câştigă”
etc.
Material didactic:
diferite forme, mărimi, culori; seturi de
jetoane cu grupe de 1, 2 …..5 elemente,
pentru fiecare copil, aceleaşi seturi, în
dimensiuni mai mari pentru educatoare;
materiale din natură (castane, frunze, nuci,
mere, pietricele etc.); flanelograf sau suport
cu buzunăraşe; seturi de cifre pentru fiecare
copil şi pentru educatoare (mai mari).
117
Obiectiv de referinţă: Să numere de la 1 la 10, recunoscând grupele de obiecte

GRUPA MARE
- să construiască grupuri de obiecte, prin - recapitularea numerelor şi Mijloace de realizare: - predarea numărului
corespondenţă de unu la unu, până la 10 cifrelor în limitele 1 la 5 prin - exerciţiu cu material individual; şi a cifrei 6” (în
elemente; punere în corespondenţă de 1 la - jocul didactic; comparaţie cu o grupă
- să realizeze corespondenţa de unu la unu 1 şi raportarea cantităţii la - jocuri exerciţiu; cu 5 obiecte);
pentru a arăta că un şir (grup) este mai număr; - activităţi în grupuri mici şi individual. - numărul 10 se scrie
mare sau mai mic; - învăţarea numerelor 6, 7, 8, 9 şi Teme: folsind cifra 1 şi
- să recunoască cifrele în limitele 1 – 9 (să 10 şi a simbolurilor - “Arată şi spune unde sunt una, două semnul 0) ”.
ştie că numărul 10 se scrie folosindu-se corespunzătoare; …cinci obiecte, alege cifra
cifra 1 şi semnul 0); corespunzătoare”, “Să aducem fiecare unul,
- să pună în corespondenţă cifra cu două ….cinci obiecte”, “Numără şi spune
numărul de obiecte; câte sunt în grupul de….”, “Predarea
- să traseze cifrele cunoscute peste linii numărului şi a cifrei 6”, “Predarea
deja trasate; numărului şi a cifrei 7”, “Predarea
- să traseze independent cifrele (facultativ numărului şi a cifrei 8”, “Predarea
– la grupa mare). numărului şi a cifrei 9” , “Predarea
numărului 10 şi a scrierii acestuia “, “Jocul
numerelor şi al cifrelor”, “Cine ştie câştigă”
etc.
Material didactic:
diferite forme, mărimi, culori; seturi de
jetoane cu grupe de 1,2 …..10 elemente,
pentru fiecare copil, aceleaşi seturi, în
dimensiuni mai mari pentru educatoare;
118
GRUPA PREGĂTITOARE
- să construiască grupuri de obiecte, prin - recapitularea numerelor şi a Mijloace de realizare:
corespondenţă de unu la unu, până la 10 scrierii acestora în limitele 1 la - exerciţiu cu material individual;
elemente; 10 prin punere în corespondenţă - jocul didactic;
- să realizeze corespondenţa de unu la unu de 1 la 1 şi raportarea cantităţii - jocuri exerciţiu;
pentru a arăta că un şir (grup) este mai la număr; - activităţi în grupuri mici şi individual.
mare sau mai mic; Teme:
- să recunoască cifrele în limitele 1 – 9 (să - “Numără şi spune câte sunt în grupul
ştie că numărul 10 se scrie folosindu-se de….”, “Jocul numerelor şi al cifrelor”,
cifra 1 şi semnul 0); “Cine ştie câştigă” etc.
- să pună în corespondenţă cifra cu Material didactic:
numărul de obiecte; - jucării, obiecte din sala de grupă de
- să traseze cifrele cunoscute peste linii diferite forme, mărimi, culori; seturi de
deja trasate; jetoane cu grupe de 1,2 …..10 elemente,
- să traseze independent cifrele (facultativ pentru fiecare copil, aceleaşi seturi, în
– la grupa mare). dimensiuni mai mari pentru educatoare;
119
Obiectiv de referinţă: Să plaseze în mod adecvat un număr sau o cifră, între 1 şi 10, în interiorul şirului crescător sau
descrescător de numere (cifre)

GRUPA MIJLOCIE
- să numere crescător de la 1 la 5; - învăţarea număratului prin Mijloace de realizare:
- să numere crescător, pornind de la un încercuirea elementelor din - Exerciţiu cu material individual;
număr dat; grupele cu unu, două… cinci - Jocuri exerciţiu;
- să descopere care sunt vecinii din elemente. Plasarea numerelor noi - Activităţi în grupuri mici şi individual.
dreapta sau stânga unui număr dat (ex.: învăţate în şirul numeric prin Teme:
pentru 3, să identifice pe 2 şi pe 4); manipularea grupelor de obiecte. Aceleaşi teme ca la obiectivul de referinţă :
Identificarea vecinilor numerelor Să numere de la 1 la 5, recunoscând
prin comparţii între grupele de grupele de obiecte şi cifrele
obiecte. corespunzătoare.Acest obiectiv de referinţă
se realizează pas cu pas în procesul
învăţării numerelor şi a cifrelor.
GRUPA MARE
- să numere crescător de la 1 la 10 şi - Recapitularea număratului în Mijloace de realizare:
descrescător de la 5 la 1; limiteale 1-5. Construirea şirului - Exerciţiu cu material individual;
- să numere crescător, pornind de la un numeric în limitele 1-5. - Jocuri exerciţiu;
număr dat; Învăţarea număratului prin - Activităţi în grupuri mici şi individual.
- să descopere care cifră lipseşte într-un încercuire a elementelor din Teme:
şir dat de cifre; grupele cu şase, şapte…10 Aceleaşi teme ca la obiectivul de referinţă :
- să descopere care sunt vecinii din elemente. Plasarea numerelor Să numere de la 1 la 10, recunoscând
dreapta sau stânga unui număr (cifre) dat învăţate şi a cifrelor grupele de obiecte şi cifrele
(ex.: pentru 3, să identifice pe 2 şi pe 4); corespunzătoare în şirul numeric corespunzătoare.Acest obiectiv de referinţă
- să descopere care sunt numerele (cifrele) prin manipularea grupelor de se realizează pas cu pas în procesul
vecine cu un număr dat. obiecte . Identificarea vecinilor învăţării numerelor şi a cifrelor.
numerelor (a cifrelor) prin
comparaţii între grupele de
obiecte.
120
GRUPA PREGĂTITOARE
- să numere crescător de la 1 la 10 şi - Recapitularea număratului prin Mijloace de realizare:
descrescător de la 5 la 1; încercuire a elementelor din - Exerciţiu cu material individual;
- să numere crescător, pornind de la un grupele cu unu, două,… 10 - Jocuri exerciţiu;
număr dat; elemente. Plasarea numerelor - Activităţi în grupuri mici şi individual.
- să descopere care cifră lipseşte într-un învăţate şi a cifrelor Teme
şir dat de cifre; corespunzătoare în şirul numeric Aceleaşi teme ca la obiectivul de referinţă :
- să descopere care sunt vecinii din prin manipularea grupelor de Să numere de la 1 la 10, recunoscând
dreapta sau stânga unui număr (cifre) dat obiecte. Identificarea vecinilor grupele de obiecte şi cifrele
(ex.: pentru 3, să identifice pe 2 şi pe 4); numerelor (a cifrelor) prin corespunzătoare.Acest obiectiv de referinţă
- să descopere care sunt numerele (cifrele) comparţii între grupele de se realizează pas cu pas în procesul
vecine cu un număr dat. obiecte. învăţării numerelor şi a cifrelor.
Obiectiv de referinţă: Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal

GRUPA MARE
- să identifice şi să numească primul şi - numeralul ordinal: primul, al Mijloace de realizare:
ultimul element dintr-un şir de 3, 5, 10 doilea, al treilea,…… al zecelea. - Joc didactic;
elemente; - Joc exerciţiu;
- să identifice şi să numească obiectul din - Activităţi în grupuri mici şi individual.
mijloc, utilizând numeralul ordinal, într- Teme:
un şir de 3, 5, 7, 9 elemente (ex.: al doilea, - “Capra cu trei iezi”, “Al câtelea fluturaş a
al treilea, al patrulea, al cincilea); zburat”, “Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”,
- să utilizeze adecvat numele numeralelor „Alege a ...ciupercuţă” etc.
ordinale:primul, al doilea etc. Material didactic:
- siluete, jetoane, flanelograf, machetă, etc.
121
GRUPA PREGĂTITOARE
- să identifice şi să numească primul şi Recapitularea numeralului Mijloace de realizare:
ultimul element dintr-un şir de 3, 5, 10 ordinal: primul, al doilea, al - Joc didactic;
elemente; treilea,…… al zecelea. - Joc exerciţiu;
- să identifice şi să numească obiectul din - Activităţi în grupuri mici şi individual.
mijloc, utilizând numeralul ordinal, într- Teme:
un şir de 3, 5, 7, 9 elemente (ex.: al doilea, - “Capra cu trei iezi”, “Al câtelea fluturş a
al treilea, al patrulea, al cincilea); zburat”, “Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”
- să utilizeze adecvat numele numeralelor etc.
ordinale: primul, al doilea etc. Material didactic:
-siluete, jetoane, flanelograf, machetă, etc.
Obiectiv de referinţă: Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10
GRUPA MIJLOCIE
- să realizeze perechi de şiruri/grupuri de - constituirea de perechi între Mijloace de realizare: - la grupa mijlocie
obiecte, unul dintre şiruri/grupuri fiind elementele a două mulţimi; - joc exerciţiu; exerciţiile care
construit pe baza instructajului: cu unul - activităţi în grupuri mici şi individual. pregătesc copiii pentru
mai mult/cu unul mai puţin, în limitele 1- Teme: intuirea noţiunii de
5; Vezi propunerile de teme destinate învăţării operaţie se vor
număratului în limitele 1-5. introduce în activităţile
Material didactic: destinate familiarizării
- Seturi de jetoane pentru constituirea copiilor cu număratul
grupelor cu 1,2,3,4,5 elemente pentru fiecare de la 1 la 5;
copil, jucării, materiale din natură etc. - diferenţele cantitative
sunt sesizate prin
punere în pereche a
elementelor celor două
grupe (ex. fiecare
iepuraş primeşte un
morcov), iar
122
modificările cantitative
dintre două grupe de
obiecte prin adăugarea
sau scoaterea unui
element (ce se întâmplă
dacă mai adăugăm un
morcov la grupa
morcovilor?).
GRUPA MARE
- să realizeze perechi de şiruri/grupuri de - compunerea şi Mijloace de realizare: - la grupa mare se va
obiecte, unul dintre şiruri/grupuri fiind descompunerea numerelor; - exerciţiu cu material individual; continua să se
construit pe baza instructajului: cu unul - operaţia de adunare cu 1-2 - joc didactic; efectueze exerciţiile
mai mult/cu unul mai puţin, cu doi mai unităţi prin manipulare de - joc exerciţiu; care pregătesc copiii
mult/cu doi mai puţin; obiecte; - activităţi în grupuri mici şi individual.
pentru intuirea noţiunii
- să construiască un şir/grup de obiecte pe de operaţie în
baza unui număr dat, adăugând ori Teme: activităţile destinate
scoţând 1 sau 2 elemente; - operaţia de scădere cu 1 - “Rezolvă repede şi bine”, “Lacul lebedelor”, familiarizării copiilor
- să efectueze operaţii de adunare cu 1-2 unitate prin manipulare de “Facem ordine în camera piticilor”, “Aranjăm cu număratul de la 1 la
elemente, în limitele 1-10, prin obiecte; masa pentru musafiri” etc; 10 la care vor fi
manipulare de obiecte (ex.: 3 maşinuţe + 2 - semnele “ + ”, “-” şi “ =” adăugate teme
maşinuţe), manipulare de jetoane, trasare (recunoaştere) Material didactic: specifice
pe hârtie/caiet de matematică; - Seturi de jetoane pentru constituirea
- să utilizeze corect semnul + (plus) şi grupelor cu 1,2,3…10 elemente pentru fiecare
semnul = (egal), aşezându-le (în cazul copil, jucării, materiale din natură, machete
manipulării de obiecte); etc.
- să utilizeze corect limbajul adecvat
operaţiei de adunare (ex.: 1 maşinuţă plus
2 maşinuţe egal 3 maşinuţe);
- să efectueze operaţii de scădere cu unu,
în limitele 1-10, prin manipularea de
obiecte sau jetoane;
- să utilizeze corect semnul – (minus) şi
semnul = (egal);
123
operaţiei de scădere.
GRUPA PREGĂTITOARE
- să realizeze perechi de şiruri/grupuri de - compunerea şi Mijloace de realizare: - la grupa pregătitoare
obiecte, unul dintre şiruri/grupuri fiind descompunerea numerelor; - exerciţiu cu material individual; vor fi recapitulate
construit pe baza instructajului: cu unul - operaţia de adunare cu 1-2 - joc didactic; exerciţiile care au
mai mult/cu unul mai puţin, cu doi mai unităţi prin manipulare de - joc exerciţiu; pregătit copiii pentru
mult/cu doi mai puţin; obiecte; - activităţi în grupuri mici şi individual. intuirea noţiunii de
- să construiască un şir/grup de obiecte pe - operaţia de scădere cu 1-2 operaţie în activităţile
baza unui număr dat, adăugând ori unităţi prin manipulare de Teme: destinate recapitulării
scoţând 1 sau 2 elemente; obiecte; “Rezolvă repede şi bine”, “Lacul lebedelor”, număratului de la 1 la
- să efectueze operaţii de adunare cu 1-2 - semnele “ + ”, “-” şi “ =” “Facem ordine în camera piticilor”, “Aranjăm 10 la care vor fi
elemente, în limitele 1-10, prin (recunoaştere, utilizare, masa pentru musafiri”, “Distribuim jucării, adăugate teme
manipulare de obiecte (ex.: 3 maşinuţe + 2 trasare). fructe….” etc; specifice.
maşinuţe), manipulare de jetoane, trasare NOTĂ: În cazul în
pe hârtie/caiet de matematică; Material didactic: care vor exista în grupă
- să utilizeze corect semnul + (plus) şi - Seturi de jetoane pentru constituirea unii copii care pot
semnul = (egal), aşezându-le (în cazul grupelor cu 1,2,3…10 elemente pentru fiecare efectua operaţii cu un
manipulării de obiecte) ori trasându-le (în copil, jucării, materiale din natură, machete grad sporit de
cazul trasării pe hârtie); etc. dificultate şi în limite
- să utilizeze corect limbajul adecvat mai largi, aceştia se vor
operaţiei de adunare (ex.: 1 maşinuţă plus constitui în grupuri
2 maşinuţe egal 3 maşinuţe); separate, cu sarcini
- să efectueze operaţii de scădere cu unu şi diferite faţă de restul
două elemente, în limitele 1-10, prin grupei.
manipularea de obiecte sau jetoane,
trasare pe hârtie/caiet de matematică;
- să utilizeze corect semnul – (minus) şi
semnul = (egal);
operaţiei de scădere.
124
OC3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECUNOAŞTERE, DENUMIRE, CONSTRUIRE ŞI UTILIZARE A
FORMELOR GEOMETRICE
Obiectiv de referinţă: Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc

GRUPA MICĂ
- să identifice cercul dintr-o mulţime de - forma geometrică plană - cerc; Mijloace de realizare:-
alte forme geometrice; - gruparea cercurilor după - joc logico-matematic;
- să identifice cercul dintr-o mulţime de criteriul mărimii, formei şi - activităţi în grupuri mici;
forme construite prin curbe închise; culorii. - joc de construcţii;
- să construiască cercul folosind diferite - desen;
obiecte (cuburi, bile, mărgele, jetoane); - activităţi practice
- să traseze un cerc trecând cu creionul Teme:
peste o linie deja trasată; - “Caută cercul”, “Alege toate plăcuţele
- să deseneze un cerc având modelul în rotunde şi joacă-te cu ele”, “Aşează-mă la
faţă; căsuţa mea”, “Spune ce sunt/cum sunt”,
- să execute desene decorative şi artistice “Ce ştii despre mine?”, “Construieşte cercul
pornind de la cerc; de foc” “Mingea cu buline”, “Buburuza”
- să recunoască un cerc în mediul ambiant. etc.
Material didactic:
- trusa DIENES; jucării, obiecte din sala de
grupă de formă rotundă; cuburi, bile,
mărgele, jetoane; dominouri cu cercuri;
materiale din natură (de formă rotundă) etc.
125
Obiectiv de referinţă: Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică pătrat

GRUPA MICĂ
NOTĂ: Aceleaşi tipuri de - forma geometrică plană - pătrat Mijloace de realizare: - pătratul se va intui
comportamente ca la obiectivul anterior. - gruparea pătratelor după - joc logico-matematic; în comparaţie cu
criteriul mărimii, formei şi - activităţi în grupuri mici; cercul. Este indicat să
culorii - joc de construcţii; se valorifice simţul
- desen; tactil pentru a sesiza
- activităţi practice că pătratul are colţuri,
Teme: pe cînd cercul, nu.
- “Caută pătratul”, “Alege toate plăcuţele
pătrate şi joacă-te cu ele”, “Aşează-mă la
căsuţa mea”, “Spune ce sunt/cum sunt”,
“Ce ştii despre mine?”, “Construieşte un
tren lung din toate pătratele”, “Batista” etc.
Material didactic:
- trusa DIENES; jucării, obiecte din sala de
grupă de formă pătrată; cuburi, jetoane;
dominouri cu pătrate; materiale din natură
(de formă pătrată) etc.
Obiectiv de referinţă: Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică triunghi

GRUPA MIJLOCIE
NOTĂ: se vor recapitula cercul şi - forme geometrice plane –cerc, Mijloace de realizare:
pătratul din grupa mică. pătrat, triunghi; - joc logico-matematic;
- să identifice triunghiul dintr-o mulţime - constituire de mulţimi după - activităţi în grupuri mici şi individual;
de alte forme geometrice; criteriul formei, culorii, mărimii - joc de construcţii;
- să identifice triunghiul dintr-o mulţime şi grosimii; - desen;
de forme construite prin linii frânte - activităţi practice
închise; Teme:
126
- să construiască triunghiul folosind - “Ce jucărie nu cunoaştem?” (triunghiul),
diferite obiecte (cuburi, bile, mărgele, “Aşează-mă la căsuţa mea”, “Spune ce
jetoane); sunt/cum sunt”, “Ce ştii despre mine?”,
- să traseze un triunghi trecând cu creionul “Unde este locul meu?”, “Te rog să-mi
peste o linie deja trasată; dai”, “Cum este şi cum nu este această
- să deseneze un triunghi având modelul piesă?”, “Săculeţul fermecat”, “Cine
în faţă; aranjează mai frumos?” etc.
- să execute desene decorative şi artistice Material didactic:
pornind de la triunghi; - trusa DIENES; jucării, obiecte din sala de
- să recunoască un triunghi în mediul grupă de formă diferite; cuburi, bile,
ambiant. mărgele, jetoane; dominouri cu figuri
geometrice; materiale din natură (de forme
diferite) etc.
GRUPA MARE
NOTĂ: Aceleaşi tipuri de - forme geometrice plane (cerc, Mijloace de realizare:
comportamente ca la obiectivul anterior. pătrat, triunghi, dreptunghi, oval -joc logico-matematic;
NOTĂ: Diferenţierile specifice dintre - facultativ), - activităţi în grupuri mici şi individual;
pătrat şi dreptunghi se vor face facultativ, - cele 4 atribute ale pieselor - joc de construcţii;
începând cu grupa mare. (formă, culoare, mărime, - desen;
NOTĂ: Diferenţierile specifice dintre grosime); - activităţi practice
cerc şi oval se vor face facultativ, - operaţii cu mulţimi (reuniunea, Teme:
începând cu grupa mare. intersecţia, diferenţa ) - “Şantierul de construcţii”, “Detectivii”,
- mulţimi echivalente. “Te rog să-mi dai”, “Tabloul pieselor
albastre” (galbene, roşii), “Tabloul pieselor
mari” (mici), “Locul cu două cercuri”, “Ce
este şi ce nu este la fel ?, “Trenul cu 4
diferenţe”, “Trenul cu o diferenţă”, “Trenul
în cerc”, “Ce piesă lipseşte?”
Material didactic:
- trusa DIENES, trusa LOGI I, trusa LOGI
II; jucării, obiecte din sala de grupă de
formă diferite; cuburi, bile, mărgele,
jetoane; dominouri cu figuri geometrice;
127
materiale din natură (de formă diferite) etc.
GRUPA PREGĂTITOARE
NOTĂ: Aceleaşi tipuri de - forme geometrice plane (cerc, Mijloace de realizare:-
comportamente ca la obiectivul anterior. pătrat, triunghi, dreptunghi, oval - joc logico-matematic;
NOTĂ:. Diferenţierea dintre pătrat şi şi romb - facultativ); - activităţi în grupuri mici şi individual;
romb se va face facultativ, începând cu - cele 4 atribute ale pieselor - joc de construcţii;
vârsta de 6-7 ani. (formă, culoare, mărime, - desen;
grosime); - activităţi practice.
- operaţii cu mulţimi (reuniunea, Teme:
intersecţia, diferenţa, comlemen- - “Şantierul de construcţii”, “Detectivii”,
tara ) “Te rog să-mi dai”, “Tabloul pieselor
- corespondenţa biunivocă; albastre” (galbene, roşii), “Tabloul pieselor
- mulţimi echivalente. mari” (mici), “Jocul cu două – trei cercuri”,
“Ce este şi ce nu este la fel?, “Trenul cu 3
diferenţe”, “Trenul cu o diferenţă”, “Trenul
în cerc”, “Trenul în opt”, “Ce piesă
lipseşte?” etc.
Material didactic:
- trusa DIENES, trusa LOGI I, trusa LOGI
II; jucării, obiecte din sala de grupă de
formă diferite; cuburi, bile, mărgele,
jetoane; dominouri cu figuri geometrice;
materiale din natură (de formă diferite) etc.
128
OC4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA CORECT UNITĂŢILE DE MĂSURĂ, ÎNTREBUINŢÂND UN
VOCABULAR ADECVAT
Obiectiv de referinţă: Să măsoare lungimi , înălţimi şi lăţimi, utilizând unităţile de măsură nestandardizate şi unităţi etalon
GRUPA MIJLOCIE
- să compare lungimile a două sau mai - stabilirea lungimii prin Mijloace de realizare:-
multe obiecte şi să spună care obiect este compararea a două obiecte; - joc didactic;
mai lung, mai scurt ori dacă au aceeaşi - activităţi în grupuri mici şi individual;
lungime; - joc de construcţii;
- exerciţii practice.
Teme:
- “Gardul bunicii”, “Micii constructori”.
NOTĂ: se vor efectua multe exerciţii şi
jocuri în cadrul zonelor “Joc de rol”,
“Construcţii”, “Ştiinţă”.
Material didactic:
- cuburi, creioane, fâşii de hârtie, beţişoare.
GRUPA MARE
- să măsoare cu pasul o distanţă; - instrumente şi unităţi de Mijloace de realizare: - se vor efectua multe
- să măsoare cu palma o lungime; măsură nestandardizate -joc didactic; exerciţii şi jocuri în
- să compare lăţimile a două sau mai (beţişoare, creioane, cuburi) şi - activităţi în grupuri mici şi individual; cadrul zonelor “Joc
multe obiecte şi să spună care obiect este standardizate (rigla, centimetrul- - joc de construcţii; de rol”, “Construcţii”,
mai lat, facultativ) pentru stabilirea - exerciţii practice. “Ştiinţă”.
- să compare lungimile a două sau mai lungimii diferitelor obiecte. Teme:
multe obiecte şi să spună care obiect este -“De-a croitoria”, “La magazinul de
mai lung, mai scurt ori dacă au aceeaşi ţesături”, “Gardul bunicii”, “Micii
lungime; constructori”.
- mai îngust ori dacă au aceeaşi lăţime;
- să măsoare lungimi cu ajutorul unor Material didactic:
cuburi, beţişoare, fâşii de hârtie, creioane - materiale textile, cuburi, creioane, fâşii de
etc.; hârtie, beţişoare.
- să măsoare lungimi cu ajutorul riglei
(facultativ - centimetrul);
129
GRUPA PREGĂTITOARE
- să măsoare cu pasul o distanţă; - instrumente şi unităţi de Mijloace de realizare: Se vor efectua multe
- să măsoare cu palma o lungime; măsură nestandardizate - joc didactic; exerciţii şi jocuri în
- să compare lungimile a două sau mai (beţişoare, creioane, cuburi) şi - activităţi în grupuri mici şi individual; cadrul zonelor “Joc
multe obiecte şi să spună care obiect este standardizate ( rigla, centimetrul, - joc de construcţii; de rol”, “Construcţii”,
mai lung, mai scurt ori dacă au aceeaşi cm şi m) pentru stabilirea - exerciţii practice. “Ştiinţă”.
lungime; lungimii/ lăţimii diferitelor Teme:
- să compare lăţimile a două sau mai obiecte. - “De-a croitoria”, “La magazinul de
multe obiecte şi să spună care obiect este ţesături”, “Gardul bunicii”, “Micii
mai lat, mai îngust ori dacă au aceeaşi constructori”.
lăţime; Material didactic:
- să compare înălţimile a două sau mai - materiale textile, cuburi, creioane, fâşii de
multe obiecte şi să spună care obiect este hârtie, beţişoare, rigle, metru de croitorie
mai înalt, mai scund ori dacă au aceeaşi etc.
înălţime;
- să măsoare lungimi cu ajutorul unor
cuburi, beţişoare, fâşii de hârtie, creioane
etc.;
- să măsoare lungimi cu ajutorul riglei
(facultativ - centimetrul);
- să înregistreze pe hârtie măsurile aflate
prin desene sau cifre;
- să utilizeze în mod adecvat termenii prin
care se exprimă măsurarea lungimilor,
lăţimilor, înălţimilor.
130
Obiectiv de referinţă: Să măsoare greutatea obiectelor utilizând unităţi de măsură nestandardizate şi etalon

GRUPA MARE
- să afle care obiect este mai greu sau mai - instrumente şi unităţi de Mijloace de realizare:-
uşor, utilizând balanţe improvizate, cu măsură nestandardizate stabilite - Joc de rol ;
greutăţi din cuburi, pietre, alte obiecte de educatoare (balanţe - Activităţi practice de măsurare a greutăţii;
luate drept unitate de măsură; improvizate) pentru aprecierea Teme:
- să recunoască instrumente de măsurare a greutăţii unor obiecte prin - “La piaţă ”, “La magazinul cu alimente”,
greutăţii (diferite tipuri de balanţe şi termeni ca: greu, uşor, la fel de “De-a gospodinele - facem fursecuri”,
cântarul); greu, la fel de uşor “Aranjăm cuburile în funcţie de greutatea
- să verbalizeze activitatea de măsurare a - instrumente de măsurare a lor”, “Aranjăm jucăriile în funcţie de
greutăţii obiectelor, utilizând termeni greutăţii standardizate (balanţa, greutatea lor” etc.
adecvaţi (greu, uşor, la fel de greu, la fel cântarul). Materiale didactice:
de uşor etc); - Balanţe improvizate cu unităţi de măsură
nestandardizate (cuburi, pietre, alte
obiecte), fructe, alimente, cuburi, jucării,
balanţa, cântarul etc.
GRUPA PREGĂTITOARE
- să afle care obiect este mai greu sau mai - instrumente şi unităţi de Mijloace de realizare:
uşor, utilizând balanţe improvizate, cu măsură nestandardizate stabilite - Joc de rol ;
greutăţi din cuburi, pietre, alte obiecte de educatoare (balanţe - Activităţi practice de măsurare a greutăţii;
luate drept unitate de măsură; improvizate) pentru aprecierea Teme:
- să recunoască instrumente de măsurare a greutăţii unor obiecte prin - “La piaţă”, “La magazinul cu alimente”,
greutăţii (diferite tipuri de balanţe şi termeni ca: greu, uşor, la fel de “De-a gospodinele - facem fursecuri”,
cântarul); greu, la fel de uşor “Aranjăm cuburile în funcţie de greutatea
- să verbalizeze activitatea de măsurare a - instrumente şi de măsurare a lor”, “Aranjăm jucăriile în funcţie de
greutăţii obiectelor, utilizând termeni greutăţii standardizate (balanţa, greutatea lor” etc.
adecvaţi (greu, uşor, la fel de greu, la fel cântarul). Materiale didactice:
de uşor etc); - Balanţe improvizate cu unităţi de măsură
- să înregistreze pe hârtie greutatea aflată nestandardizate (cuburi, pietre, alte
prin desene sau cifre (ex.: o cutie este mai obiecte), balanţa, cântarul, fructe, alimente,
grea decât două cuburi). cuburi, jucării etc.
131
Obiectiv de referinţă: Să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor, precum şi cu ajutorul instrumentelor
adecvate

GRUPA MIJLOCIE
- să spună ce se întâmplă înainte şi - succesiunea etapelor Mijloace de realizare:
după un eveniment (activitate); unei zile în funcţie de - Activităţi în grupuri mici şi individual;
- să spună care activitate activităţile desfăşurate în - Discuţii informale cu copiii- valorificarea
(eveniment) are loc: prima, a doua, familie şi grădiniţă, pe prilejurilor oferite de activitatea din grădiniţă;
ultima; timp de o zi. (Ex. - Jocuri didactice;
Dimineaţa ne trezim, ne Teme:
dezbrăcăm de pijama, ne - “Spune ce faci mai întâi”, “Aşează în
spălăm, ne îmbrăcăm, ordinea desfăşurării activităţilor”, “Ce a greşit
mâncăm şi apoi pornim Ionuţ” etc.
spre grădiniţă). Materiale didactice:
- Imagini cu activităţi specifice diferitelor
momente ale zilei.
GRUPA MARE, PREGĂTITOARE
- să spună ce se întâmplă înainte şi - instrumente şi unităţi de Mijloace de realizare: - în realizarea calendarului se va
după un eveniment (activitate); măsură nestandardizate şi - întâlnirea de dimineaţă; avea în vedere orarul grupei pe
- să spună care activitate standardizate (calendarul, - activităţi în grupuri mici şi individual; zile – ce facem luni, marţi etc);
(eveniment) are loc: prima, a doua, ceasul ) de măsurare a - discuţii informale cu copiii; numerele care arată data zilei, anul
ultima; timpului - jocuri didactice. şi luna vor fi trecute de educatoare
- să spună care eveniment Teme: pe calendar; copiii vor fi solicitaţi
(activitate) a durat: mai mult/mai - “Spune ce faci mai întâi”; “Aşează în să spună ce anotimp este, ce zi şi
puţin; ordinea desfăşurării activităţilor”; “Ce a greşit să selecteze numărul care arată
- să cunoască utilizarea Ionuţ” etc. Întâlnirea de dimineaţă se poate data zilei. Vor fi lăsate în
calendarului; organiza zilnic, indiferent de tema de interes. buzunăraşele suportului numerele
- să cunoască utilizarea ceasului; Materiale didactice: care arată zilele care au trecut.
- să recunoască orele fixe pe ceas. - calendar cu imagini - se recomandă desenarea pe
- cadran cu limbi mobile care reprezintă cadranul ceasului a activităţilor
ceasul care se desfăşoară zilnic la ore
- Ceas de perete. exacte (ex. – la ora 9 luăm micul
dejun etc.). Copiii vor fi solicitaţi
132
să potrivească, în funcţie de
succesiunea cronologică a
evenimentelor limba ceasului.
Obiectiv de referinţă: Să înţeleagă măsurarea valorii unui obiect cu ajutorul banilor

GRUPA MIJLOCIE
- să utilizeze banii (de „jucărie”) în cadrul - Banii Mijloace de realizare:
jocurilor de rol; - Joc de rol;
Teme:
- “De-a librăria”, “De-a magazinul”, “De-a
piaţa” etc.
Materiale didactice:
- bani de jucărie (bancnote şi monede);
materiale necesare amenajării magazinelor.
GRUPA MARE
- să utilizeze banii (de „jucărie”) în cadrul - Banii - valoarea monedelor şi a Mijloace de realizare:
jocurilor de rol; bancnotelor mai des utilizate. - Joc de rol;
- să identifice valoarea monedelor curente Teme:
şi a bancnotelor mai des utilizate; - “De-a librăria”, “De-a magazinul”, “De-a
piaţa” etc.
Materiale didactice:
- bani de jucărie (bancnote şi monede);
materiale necesare amenajării magazinelor.
GRUPA PREGĂTITOARE
- să utilizeze banii (de „jucărie”) în cadrul - Banii - valoarea monedelor şi a Mijloace de realizare:
jocurilor de rol; bancnotelor mai des utilizate. - joc didactic;
- să identifice valoarea monedelor curente Utilizarea corectă, cu sprijinul - Joc de rol;
şi a bancnotelor mai des utilizate părinţilor, a banilor prin Teme:
(începând cu grupa mare şi pregătitoare); efectuarea unor mici - “Cumpără ce poţi de banii pe care-i ai”,
- să poată spune care este valoarea mai cumpărături. “De-a librăria”, “De-a magazinul”, “De-a
133
mare (prin raportare la numeraţia 1-10: 5 piaţa” etc.
este mai mare decât 1, deci 50 este mai Materiale didactice:
mare decât 10); - bani de jucărie (bancnote decupate cu
- să utilizeze corect banii pentru mici desene specifice şi “monede”); materiale
cumpărături (comportament realizabil în necesare amenajării magazinelor.
colaborare cu părinţii).
134
OC 5. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN ACHIZIŢIA DE STRATEGII
ADECVATE
Obiectiv de referinţă: Să compună probleme simple, implicând adunarea/scăderea în limitele 1-10

GRUPA MIJLOCIE
- să compună probleme simple în limitele - compunerea de probleme Mijloace de realizare:
1-5, prin adăugarea/extragerea unui simple cu diferenţă de o unitate, - joc didactic;
element. în limitele 1 – 5, pe baza - activităţi în grupuri mici şi individual.
manipulării obiectelor şi Teme:
materialelor. - “Sucuri de fructe”, “Fetiţa între ghiocei”,
“Răţuştele pe lac”, “Capra cu 3 iezi” etc.
Material didactic:
- obiecte din sala de grupă, machetă
reprezentând câmpul cu ghiocei, siluete,
figurine.
NOTĂ: Compunerea se face pe baza
manipulării de obiecte şi pe baza
imaginilor.
GRUPA MARE
- să compună probleme simple în limitele - compunerea de probleme Mijloace de realizare: - compunerea se face
1-10, prin adăugarea/extragerea unui simple cu diferenţă de o unitate, - jocuri didactice; pe baza manipulării
element; în limitele 1 – 10, pe baza - activităţi în grupuri mici şi individual; de obiecte şi pe baza
- să aleagă dintr-un grup de jetoane, manipulării obiectelor şi Teme: imaginilor.
cuburi etc. pe acelea care au înscrise materialelor. - “Acvariul cu peşti”, “Cei 7 pitici”, - la grupa mare
cifrele corespondente numerelor utilizate - raţionamentul de tip ipotetico- “Cuibul păsărelelor”, “Coşul cu fructe”, obiectele concrete vor fi
în problemă (ex.: problema vorbeşte deductiv în rezolvarea de “Copacul cu frunze ruginii” etc. asociate cu simbolurile
despre 3 mere, unul a căzut şi au rămas în probleme. Materiale didactice: datelor din problemă.
pom 2 mere; copilul va alege pe rând - Imagini, cu siluete ce pot fi manipulate,
cifrele 3,2,1); reprezentând obiectele sugerate de
cunoscutele problemei, set de cifre;
135
Obiectiv de referinţă: Să exprime conţinutul problemelor în simboluri aritmetice

GRUPA PREGĂTITOARE
- să aleagă dintr-un grup de jetoane, - compunerea de probleme Mijloace de realizare:
cuburi etc. pe acelea care au înscrise simple cu diferenţă de o unitate, - jocuri didactice;
cifrele corespondente numerelor utilizate în limitele 1 – 10, pe baza - activităţi în grupuri mici şi individual.
în problemă (ex.: problema vorbeşte manipulării obiectelor şi Teme:
despre 3 mere, unul a căzut şi au rămas în materialelor. - “Acvariul cu peşti”, “Cei 7 pitici”,
pom 2 mere; copilul va alege pe rând - raţionamentul de tip ipotetico- “Cuibul păsărelelor”, “Coşul cu fructe”,
cifrele 3,2,1); deductiv în rezolvarea de “Copacul cu frunze ruginii”, “Cel mai bun
- să exprime operaţia efectuată în cadrul probleme. matematician”, “Cine ştie câştigă” etc.
problemelor prin semnele + şi – (copilul - utilizarea semnelor specifice Materiale didactice:
alege jetonul pe care este trecut semnul + matematicii rezolvarea - Imagini, cu siluete ce pot fi manipulate,
sau semnul -, după caz); problemelor. reprezentând obiectele sugerate de
- să exprime rezultatul obţinut în cunoscutele problemei, set de cifre;
problema prin utilizarea semnului =
(copilul alege şi plasează corect jetonul cu
semnul =).
Obiectiv de referinţă: Să utilizeze diferite strategii pentru a rezolva o problemă dată.

GRUPA MIJLOCIE
- să găsească rezolvarea sprijinindu-se pe - rezolvarea de probleme în Mijloace de realizare:
baza datelor exprimate de o imagine limitele 1-5, cu diferenţă de o - joc didactic;
(probleme ilustrate) în limitele 1 – 5, cu unitate, prin manipularea de - activităţi în grupuri mici şi individual.
diferenţă de o unitate; masteriale. Teme:
- “Sucuri de fructe”, “Fetiţa între ghiocei”,
“Răţuştele pe lac”, “Capra cu 3 iezi” etc.
Material didactic:
- obiecte din sala de grupă, machetă
reprezentând câmpul cu ghiocei, siluete,
figurine.
136
GRUPA MARE
-să găsească rezolvarea sprijinindu-se pe - rezolvare de probleme în - joc didactic;
datele exprimate de o imagine (probleme limitele 1-10, cu diferenţe de 1-2 - activităţi în grupuri mici şi individual.
ilustrate) unităţi prin: manipularea de - joc de rol.
-să rezolve probleme prin intermediul obiecte, “citirea” imaginilor, Teme:
clasificării (ex.: cuburi roşii şi cuburi care exprimarea datelor problemei - “Acvariul cu peşti”, “Cei 7 pitici”,
nu sunt roşii); prin desen, compararea datelor “Cuibul păsărelelor”, “Coşul cu fructe”,
- să rezolve probleme prin desen (să problemei. “Copacul cu frunze ruginii”, “Cel mai bun
deseneze conţinutul problemei şi astfel să matematician”, “Cine ştie câştigă” etc.
o rezolve); Materiale didactice:
- să rezolve problema comparând preţuri - Imagini, cu siluete ce pot fi manipulate,
în jocuri de rol (ex.: o minge de 5 lei este reprezentând obiectele sugerate de
mai scumpă decât o minge de 4 lei – cunoscutele problemei, set de cifre;
diferenţă de o unitate);
GRUPA PREGĂTITOARE
- să găsească rezolvarea sprijinindu-se pe - rezolvare de probleme în Mijloace de realizare:
datele exprimate de o imagine (probleme limitele 1-10, cu diferenţe de 1-2 - joc didactic;
ilustrate); unităţi prin: manipularea de - activităţi în grupuri mici şi individual.
- să rezolve probleme prin intermediul obiecte, “citirea” imaginilor, - joc de rol.
clasificării (ex.: cuburi roşii şi cuburi care exprimarea datelor problemei Teme:
nu sunt roşii); prin desen, compararea datelor - “Acvariul cu peşti”, “Cei 7 pitici”,
- să rezolve probleme prin desen (să problemei, reprezentarea grafică. “Cuibul păsărelelor”, “Coşul cu fructe”,
deseneze conţinutul problemei şi astfel să “Copacul cu frunze ruginii”, “Cel mai bun
o rezolve); matematician”, “Cine ştie câştigă” etc.
- să rezolve problema alegând operaţia Materiale didactice:
corectă (adunare, scădere, împărţirea unui - Imagini cu siluete ce pot fi manipulate,
măr în jumătate); reprezentând obiectele sugerate de
- să rezolve problema comparând preţuri cunoscutele problemei, set de cifre, caiete
în jocuri de rol (ex.: o minge de 5 lei este cu pătrăţele;
mai scumpă decât o minge de 3 lei);
- să rezolve problema utilizând semne
grafice (ex.: trasează pe caietul de
matematică o linie pe patru pătrăţele şi o
137
altă linie pe cinci pătrăţele, pentru a
reprezenta un şir de 4 bărci roşii şi un şir
de 5 bărci albastre. Care şir are mai multe
bărci? – Rezolvarea problemei este deci
grafică, perceptivă).
138
6. FORME SPECIFICE DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR
MATEMATICE - ASPECTE METODICE
1. ACTIVITĂŢI PE BAZĂ DE JOC DIDACTIC MATEMATIC
Jocul didactic este o formă specifică de realizare cu eficienţă a instruirii, cu funcţii diferite,
pe nivele de vârstă. La grupa mică, jocul didactic are rol de exersare a capacităţilor de cunoaştere şi
el satisface cel mai bine tendinţa de acţiune, specifică copiilor de 3-4 ani. Prin jocul didactic, se
asigură efectuarea, în mod independent, a unor acţiuni obiectuale, se stimulează descoperirea prin
efort direct a unor cunoştinţe, care valorificate, exersate şi îmbogăţite vor conduce treptat spre
însuşirea unor noi cunoştinţe matematice. La grupele mari, jocul didactic dobândeşte o nouă funcţie,
aceea de consolidare şi verificare a cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor, în acelaşi timp
constituie un mijloc eficient de verificare pentru cadrul didactic. Caracteristic la jocul didactic
matematic este existenţa elementelor de joc în cadrul fiecărei secvenţe didactice, iar specificul său
este determinat de componentele sale. În proiectarea didactică, pe lângă celelalte etape, apare
sarcina didactică, regulile de joc şi elementele de joc.
Jocurile logico- matematice sunt jocuri didactice matematice ce introduc în verbalizare
operaţiile logice şi urmăresc formarea abilităţilor pentru elaborarea judecăţilor de valoare şi de
exprimare a unităţilor logice. Jocul logico-matematic respectă structura jocului didactic, iar
componentele oricărui joc se distribuie pe secvenţele unei activităţi, după următorul model.
GRUPA MICĂ
Desfăşurarea activităţii
Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare

didactic
Moment Se pregătesc materialele necesare
organizatoric începerii activităţii, aranjarea
mobilierului, aerisirea sălii de
grupă
Captarea atenţiei - introducerea în joc prin - explicaţia - apreciere

intermediul unui personaj din - observaţia verbală
poveste; - conversaţia
- prezentarea materialului ca o
“surpriză” şi intuirea lui de către
educatoare, (material
demonstrativ distributiv)
Enunţarea scopului, - prezentarea obiectivelor - explicaţia

obiectivelor şi a cognitive (motivaţia-pretextul - conversaţia
titlului jocului organizarii jocului);
- precizări privind modul de
organizare si desfăşurare a
jocului (conţinutul jocului, forma
de desfăşurare, frontal, pe
echipe).
Reactualizarea - Exerciţii - joc de reactualizare - conversatia de - acţional

cunoştinţelor cu material demonstrativ, reactualizare practic
efectuate de educatoare - exercitiul
- joc
Prezentarea - Se prezintă: -regulile jocului
conţinutului şi - se fac precizări legate de sarcina
dirijarea învăţării didactică (obiectivele) - explicaţie
-se execută demonstrativ de către - demonstraţie
educatoare - observatie
- Demonstrarea şi explicarea - joc
succesiunii etapelor de acţiune
- se prezintă sarcina
- precizări privind criteriile de
reuşită
- se fac precizări legate de
folosirea materialului didactic
distributiv
- se introduc elementele ludice;
- executarea jocului de probă - exercitiu de exerciţiu
- precizări în urma jocului de exemplificare
probă (mod de înţelegere şi
îndeplinire a sarcinii, mod de
verbalizare cu ajutorul limbajului
matematic, ritm de lucru);
Obţinerea - executarea jocului de către - exerciţiu
performanţei şi copii –dirijat
asigurarea - după fiecare execuţie se fac
conexiunii inverse precizări privind modul de
actiune, verbalizarea acţiunii,
ritmul de lucru;
- integrarea şi urmărirea
criteriilor de reuşită; Aprecieri
- folosirea elementelor ludice -joc verbale
pentru stimularea participării
copiilor.
Asigurarea retenţiei - Complicarea jocului (1-2 - explicaţia Acţional-

şi a transferului variante); - elemente de practic
- Se pot introduce noi reguli de problematizare
joc;
- Realizarea variantelor pe
echipe;
- Stabilirea criteriilor de reuşită
şi sistemul de apreciere.
Evaluarea - aprecieri privind modul de - conversaţie Aprecieri

performanţelor realizare a sarcinilor prin - observaţie orale,
comparare cu obiectivele - exerciţiu Fişe de lucru,
propuse
- aprecieri privind rezultatele
obţinute: individual, pe echipe;
- în jocurile ce au drept scop
dobandirea de noi cunostinte, se
pot introduce sarcini individuale
de lucru pe bază de fişe de
muncă independentă;
- se analizează modul de
rezolvare a sarcinii;
- aprecieri individuale asupra
rezolvării sarcinilor din fişa de
lucru;
- fixarea titlului jocului.
GRUPA MIJLOCIE
Eveniment Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare
didactic
Moment Se pregătesc materialele necesare
organizatoric începerii activităţii, aranjarea
grupă
Captarea atenţiei - prezentarea unui personaj - explicaţie oral

cunoscut dintr-o poveste, - observaţie
ghicitoare, versuri – în general, - conversaţie
dintr-un text cunoscut);
- prezentarea şi intuirea
materialului didactic aprecieri
(demonstrativ si distributiv) de verbale
către educatoare, ajutată de 1-2
copii;
Anunţarea - anuntarea scopului şi a titlului - explicaţie

obiectivelor şi a jocului - conversaţie
titlului jocului; - prezentarea obiectivelor
(motivaţia - pretextul organizării
jocului);
desfăşurare a jocului
(conducătorul jocului şi modul de
organizare şi de utilizare a
materialului: frontal, pe echipe,
individual)
Reactualizarea - exerciţii joc de reactualizare cu - exerciţiu Acţional-

cunoştinţelor material demonstrativ realizat de - conversaţie practic, verbal
educatoare cu sprijinul copiilor - reactualizare
- joc
Prezentarea Se prezintă:
conţinutului şi - regulile jocului
dirijarea învăţării - sarcina didactică (obiectivele)
Se execută : - explicaţie
- jocul demonstrativ de către - demonstraţie
educatoare - exerciţiu acţional
- demonstrarea şi explicarea
succesiunii etapelor de acţiune
- se demonstrează sarcina de
verbalizare
evaluare a jocului; - conversaţie
- se fac precizări legate de
folosirea materialului didactic
distributiv;
- introducerea elementelor ludice;
- executarea jocului de probă
- se fac observaţii şi precizări
suplimentare privind modul de
desfăşurare a jocului (sau de
folosire a materialului în urma - exerciţiu de
desfăşurării jocului de probă – exemplificare
dacă e necesară) - elemente de joc
- precizarea criteriilor de reuşită:
timp de execuţie, corectitudine,
respectarea regulilor de joc;
- Precizări privind modul de
cooperare în cadrul grupei, pentru
rezolvarea sarcinilor
Obţinerea - executarea semidirijată a jocului

performanţei şi de către copii, educatoarea fiind
asigurarea conducătorul jocului;
conexiunii inverse - Se insistă asupra ritmului de
lucru şi se fac observaţii asupra Practic acţional
modului în care s-a desfăşurat Aprecieri orale
jocul şi s-a realizat sarcina de
învăţare;
- Reluarea jocului cu unul dintre - exerciţiul
copii - conducător de joc, - jocul
educatoarea urmărind echilibrul
între joc şi învăţare prin întrecere;
- evidenţierea rezultatelor;
Asigurarea - complicarea jocului (1-2 - conversaţie

retenţiei şi a variante) şi introducerea de noi Practic acţional
transferului reguli şi noi obiective, pe echipe - elemente de
sau individual, cu precizarea problematizare
elementelor ludice;
Evaluare - Stabilirea criteriilor de reuşită şi - conversaţie Aprecieri

a sistemului de apreciere verbale
- Aprecieri privind modul de
realizare a sarcinilor raportate la
obiectiv;
- Aprecieri individuale şi globale
asupra modului de realizare a - explicaţie
sarcinilor de joc; - exerciţiu
- în jocurile ce au drept scop Fişe de lucru
dobândirea de noi cunoştinţe se Aprecierea
pot introduce fişe de muncă rezolvării
independentă; fişelor
- Se apreciază modul de rezlovare
a fişei;
- Fixarea titlului jocului.
GRUPA MARE şi MARE PREGĂTITOARE
Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Strategiile Evaluare
didactice
Moment organizatoric Se pregătesc materialele
necesare începerii activităţii,
aranjarea mobilierului,
aerisirea sălii de grupă
Captarea atenţiei - se poate anunţa direct titlul - observaţia

jocului - conversaţia
- intuirea materialului
distributiv şi demonstrativ de
către copii
Enunţarea titlului - se enunţă obiectivele jocului - explicaţia

jocului şi a - conversaţia
obiectivelor
Reactualizarea - se realizează exerciţii - exerciţiul
cunoştinţelor diversificate cu materiale
demonstrative sau distributive Exerciţii practice-
de reactualizare a cunoştinţelor aprecieri verbale
anterioare;
- exerciţiile de exemplificare
pot fi executate individual sau
frontal de către copii;
- se acordă atenţie verbalizării - conversaţia
acţiunilor efectuate, utilizarea - explicaţia
termonologiei matematice
complete.
Prezentarea - explicarea regulilor şi - explicaţie
conţinutului şi desfăşurarea jocului
dirijarea învăţării - se precizează regulile;
- se precizează sarcina de Acţional –practic
învăţare (obiectivul); - demonstraţie
- se demonstrează cu ajutorul - observaţie
copiilor;
- se stabilesc criteriile de
reuşită;
- prezentarea sistemului de - exerciţiu Acţional –practic
evidenţă a rezultatelor;
- executarea jocului de probă - conversaţie
- aprecierea gradului de
înţelegere a regulilor şi a
sarcinii jocului;
- precizări privind calitatea - elemente de joc
îndeplinirii sarcinilor;
- precizări privind încadrarea
în timp;
- reamintirea criteriilor de
reuşită Practic- acţional
Obţinerea - executarea jocului de către - exerciţiu
performanţei şi copii - explicaţia
asigurarea conexiunii - intervenţia educatoarei se
inverse îndreaptă spre respectarea
regulilor şi încadrarea în timp;
- evidenţierea rezultatelor prin
sistemul convenit;
- introducerea unor sarcini cu
grad sporit de dificultate; Practic acţional
- se pune accent pe autocontrol Aprecierea
şi autoreglare; rezultatelor din
- se acordă atenţie verbalizării fişele de lucru
acţiunilor utilizării - conversaţia
terminologiei matematice
specifice;
Asigurarea retenţiei şi - complicarea jocului (1-2 - exerciţiul

a transferului variante)
- introducerea unor noi Practic acţional
materiale; Aprecieri orale
- introducerea unor noi reguli
de joc;
- atunci cand e cazul, se
stabilesc noi criterii de
întrecere;
Evaluarea - aprecieri privind calitatea

performanţei rezolvării sarcinilor; Oral
- stabilirea câştigătorilor;
- raportarea rezultatelor la
obiective şi la rezultatele
anterioare
- fixarea titlului jocului.
2. ACTIVITĂŢI PE BAZĂ DE EXERCIŢII
Activităţile pe bază de exerciţii sunt forme de organizare specifice, ce permit realizarea cu

eficienţă a tuturor tipurilor fundamentale de activităţi matematice.
Specificul acestei forme de activitate este dat de următoarele caracteristici:
- include un sistem de exerciţii articulate pe obiectivele operaţionale ale activităţii;
- îmbină activitatea frontală cu cea diferenţiată şi individuală;
- solicită, dar nu cu necesitate, prezenţa unui model;
- impune folosirea de material individual;
- exerciţiile sunt structurate pe secvenţe didactice;
- sarcinile exerciţiilor constituie itemi în evaluarea de progres;
- permit şi asigură învăţarea conştientă, activă şi progresivă a conţinutului matematic,
- formează deprinderi de muncă independentă şi autocontrol;
- asigură însuşirea şi folosirea unui limbaj matematic corect, prin motivarea acţiunii;
- foloseşte ca metode auxiliare explicaţia şi demonstraţia;
- introduce elemente de algoritmizare.
Eficienţa acestei forme de activitate este asigurată şi prin materialul şi mijloacele didactice
folosite.
Exerciţiile cu material individual solicită existenţa unui material didactic variat, constând în
seturi de jetoane, cifre, material din natură, cerute de specificul gândirii copilului de vârstă
preşcolară. Având în vedere acest aspect ( gândirea concret-intuitivă), în preşcolaritate fără acţiunea
nemijlocită cu obiectele, s-ar prejudicia logica dezvoltării gândirii copiilor. Dacă în formarea
reprezentărilor despre mulţimi, de exemplu, la ordonarea în şir crescător şi descrescător s-ar lucra
numai în faţa grupei de copii, sau la tablă magnetică, fără material distributiv, rezultatele ar fi
aproape nule deoarece copilul nu ar putea proba modul de înţelegere al sarcinii. În situaţia când
fiecare copil lucrează cu materialul primit realizând sarcinile cognitive printr-o activitate motorie şi
intelectual-afectivă, el poate să-şi însuşească modelul structural care, prin repetare, se va interioriza.
Caracteristicile acestei forme de activitate impune cu necesitate respectarea unor condiţii
pedagogice în conceperea sub formă de exerciţiu a unei activităţi matematice:
- să asigure manipularea obiectelor ce simbolizează elementele mulţimilor de către fiecare copil,
conform unor sarcini precis şi corect formulate de către educatoare,în vederea atingerii unui anumit
scop;
- să se asigure gradarea efortului intelectual în cadrul aceleiaşi activităţi, de la o activitate la alta şi
de la o grupă la alta, astfel încât să se realizeze însuşirea progresivă a cunoştinţelor, deprinderilor şi
capacităţilor;
- asigurarea unei structuri variate de activităţi, prin combinarea de exerciţii, care să sprijine
realizarea obiectivelor propuse;
- realizarea corelaţiilor interdisciplinare, pentru ca aceste cunoştinţe matematice să dobândească
funcţionalitate;
- evidenţierea pe prim plan a noutăţii pe care o învaţă copiii şi verificarea soluţiei metodice pentru
înţelegerea şi fixarea acesteia;
- sistemul de exerciţii ales trebuie să asigure: acţiunea pe material didactic după model şi apoi
individual, în mod individual, apoi evidenţierea rezultatelor acţiunii, explicarea soluţiei găsite, a
procedeului;
- să se utilizeze un limbaj matematic adecvat pe care copiii să şi-l însuşească treptat şi integral;
- pregătirea din timp a mijloacelor didactice (demonstrative şi individual), conform scopului
acţiunii.
Sistemul de exerciţii utilizat în astfel de activităţi este determinat de sarcina didactică şi are
la bază exerciţiul ca metodă. Considerăm util ca proiectarea unei activităţi matematice pe bază de
exerciţii să fie adaptată structurii de organizare a activităţii în funcţie de nivelul de vârstă căreia i se
adresează.
GRUPA MICĂ ŞI MIJLOCIE
Evenimentul didactic Conţinut ştiinţific Strategii Evaluare

didactice
Moment organizatoric Se pregătesc materialele necesare
începerii activităţii, aranjarea
grupă
Captarea atenţiei - prezentarea materialului didactic - explicaţia oral

prin intermediul elementelor - observaţia
ludice;
- intuirea materialului didactic
(distributiv şi demonstrativ), de
către educatoare (grupa mică) şi cu
antrenarea copiilor (grupa
mijlocie)
Enunţarea scopului şi - prin elementul ludic (personaj, - explicaţie oral
a obiectivelor jucărie) se comunică scopul - conversaţie
activităţii (pretextul, motivaţia);
- în contextul ludic se prezintă
obiectivele cognitive ale activităţii
.
Reactualizarea - se realizează exerciţii de - exerciţiul acţional- practic
cunoştinţelor exemplificare de către educatoare( - elemente de joc
grupa mică) şi cu ajutorul copiilor
(grupa mijlocie) ce au ca scop
reactualizarea unor cunoştinţe
anterioare ce urmează a fi folosite
în activitate
- în cazul activităţilor de
consolidare, sistematizare,
exerciţiile se realizează
semidirijat;
Prezentarea - demonstrarea şi explicarea - demonstrarea
conţinutului şi modului de realizare; - explicaţia
dirijarea învăţării - se acordă atenţie întăririi prin - exerciţiul aprecierea
verbalizare a acţiunilor efectuate şi răspunsurilor
utilizarea terminologiei specifice; acţional-practic
- se subliniază criterii de realizare
corectă a acţiunii (orientare,
aşezare, distribuire);
- se fac precizări privind
succesiunea unor acţiuni;
- în cazul activităţilor de
consolidare şi verificare, în
demonstrare se pot antrena şi
copiii (grupa mijlocie);
Obţinerea - executarea exerciţiilor de către - exerciţiul
performanţei şi copii;
asigurarea conexiunii - se urmăreşte respectarea oral
inverse precizărilor; acţional practic
- se sprijină copiii ce întâmpină fişe de lucru
greutăţi (individual);
- în cazul unor greşeli tipice se
repetă exerciţiile demonstrative;
- în repetare se introduce elemente
de joc;
- în activităţile de repetare se aleg
sarcini ale exerciţiilor la care
copiii nu au obţinut rezultatele
aşteptate;
- se verbalizează, repetat,
motivându-se acţiunea (grupa
mijlocie), se descrie acţiunea
(grupa mică);
- se insistă pe folosirea
terminologiei noi;
Asigurarea retenţiei şi - introducerea unor exerciţii - elemente de
a transferului variate care să implice problematizare
verbalizarea terminologiei - exerciţiul
specifice;
- rezolvarea prin exerciţiu a unor apreciere după
sarcini se poate realiza şi sub fiecare tip de
forma de întrecere exerciţiu
- între copii (frontal);
- între un copil ce lucrează cu
material distributiv şi ceilalţi;
- între educatoare şi copii.
- în diversificarea exerciţiilor se
acordă atenţie antrenării mai
multor analizatori;
- se introduc sarcini de rezolvare
individuală (pe bază de fişe de
lucru);
Evaluarea - se intuieşte fişa (sunt antrenaţi şi -observaţia aprecieri
performanţei copiii); -explicaţia individuale prin
- se precizează sarcina de rezolvat; -exerciţiul raportare la
- după execuţie se analizează, se obiective
corectează eventualele greşeli
- fixarea temei
GRUPA MARE ŞI PREGĂTITOARE
Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare

didactice
Moment organizatoric Se pregătesc materialele
necesare începerii activităţii,
aranjarea mobilierului,
aerisirea sălii de grupă
Captarea atenţiei - prezentarea materialului de - observaţia oral

către educatoare cu ajutorul - explicaţia
copiilor; - convorbirea
- intuirea materialului
demonstrativ şi distributiv de
către copii;
- se pune accent pe
evidenţierea caracteristicilor
elementelor prin utilizarea
terminologiei specifice.
Enunţarea scopului şi - se comunică copiilor
a obiectivelor ,,intenţia ,, pentru care se - explicaţia oral
organizează activitatea; - conversaţia
- se fac câteva precizări privind
modul de desfăşurarea
activităţii şi de utilizare a unor
materiale didactice;
Reactualizarea - se reamintesc câteva tehnici
cunoştinţelor de lucru; - conversaţia
- copiii realizează 1-2 exerciţii - exerciţiul acţional- practice
de exemplificare cu materialul - explicaţia oral
demonstrativ; apreciere după
- se execută apoi acelaşi gen de fiecare tip de
exerciţii, dar frontal; exerciţiu
- educatoarea verifică
corectitudinea realizării şi,
dacă e cazul, se fac precizări;
- se solicită copiii pentru a
motiva, verbaliza rezultatul
obţinut;
- se repetă exerciţiile pentru
execuţia corectă;
- pentru grupe neşcolarizate se
demonstrează de către
educatoare prin exerciţiu şi
verbalizare.
Prezentarea - prezentarea noului conţinut - demonstraţia
conţinutului şi se realizează de către - explicaţia
dirijarea învăţării educatoare prin exerciţii de - conversaţia oral
exemplificare, cu ajutorul - elemente de
copiilor; problematizare
- în timpul demonstraţiei
educatoarei se fac precizări
privind orientarea pe
materialul cu care se lucrează;
- se reaminteşte obiectivul
dominant şi prin instructaj
verbal (sistem de exerciţii
pentru automatizarea unor
deprinderi, priceperi,
capacităţi) – frontal;
- accentul cade pe verbalizare
şi terminologie;
- în realizarea exerciţiilor
frontale, educatoarea va
prezenta sarcinile;
Obţinerea - după repetarea exerciţiilor se - exerciţiul oral
performanţei şi solicită rezolvarea unor situaţii - explicaţia acţional- practic
asigurarea conexiunii de învăţare (cu utilizarea - elemente de fişe de lucru
inverse aceluiaşi material); problematizare
- se solicită explicarea - conversaţia
soluţiilor găsite
(individual);
- se verifică corectitudinea
soluţiilor;
- se fac precizări privind
noţiunile matematice noi
(terminologie, mod de lucru);
- se diversifică exerciţiile prin
sarcini sporite, prin
introducerea unor reguli ce
optimizează ritmul de lucru;
- se urmăreşte siguranţa în
acţiune, uşurinţa şi priceperea
în verbalizarea rezultatului;
- prin instructaj verbal se
introduc situaţii problematice
şi se cere rezolvarea
independentă;
- se urmăreşte formarea unor
deprinderi de autocorectare;
- verbalizarea acţiunilor
efectuate şi motivarea alegerii
soluţiilor găsite.
Asigurarea retenţiei şi - se iniţiază exerciţii cu - elemente de joc
a transferului caracter aplicativ, dar folosind - exerciţiul
alte materiale sau pe baza altor
criterii (dimensiune, mărime,
formă);
- se urmăreşte imprimarea
caracterului de întrecere care aprecierea prin
să vizeze gradul de înţelegere a raportarea
unor noi cunoştinţe şi rezultatelor
capacitatea de transfer a individuale la
acestora; sarcină şi
- se are în atenţie calitatea obiective
verbalizării;
- pentru fiecare exerciţiu se fac oral acţional-
aprecieri prin raportarea practice
rezultatului la sarcină şi fişe de lucru
obiective comportamentale
Evaluarea - se introduc fişe de muncă - exerciţiul Aprecieri privind
performanţei independentă cu sarcini ce - explicaţia rezultatele
urmăresc gradul de înţelegere; - conversaţia individuale,
-se analizează modul de lucru; evidenţieri .
- se solicită copiilor corectarea Autoaprecieri
propriei fişe (atunci când e privind rezultatele
cazul); obţinute
- sarcinile prezentate în unele - fişe de lucru
activităţi vor fi diferenţiate;
- fixarea temei.
VII. CUNOAŞTEREA MEDIULUI
Ed. RODICA ŞTEF, GPP nr. 46 Oradea,

Ed. MARIA TRIP, GPP nr. 26 Oradea,
Ed. SANDA ULICI, GPP nr. 54 Oradea
Ed. NICOLETA URSUŢ, GPP nr. 26 Oradea
Ed. LUCIA NEGRĂU, G.P.P. 30 Oradea,
1. Grupa mică – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament,

conţinuturi
2. Grupa mijlocie – obiective cadru, de referinţă, exemple de
comportament, conţinuturi
3. Grupa mare – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportament,
conţinuturi
4. Grupa pregătitoare – obiective cadru, de referinţă, exemple de
comportament, conţinuturi
5. Mijloace de realizare (analiză pe nivele de vârstă)
6. Aspecte metodice ale realizării activităţilor de cunoaştere a mediului
înconjurător în grădiniţă
1. GRUPA MICĂ
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENT
1. Obiectiv de referinţă: Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul
uman, plante, animale, obiecte)
Exemple de comportamente:
- să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea tuturor
organelor de simţ
- să enumere părţile componente ale corpului uman, plantelor, animalelor
- să cunoască aspecte ale mediului familial (familie, locuinţă)
- să identifice elemente specifice mediului din grădiniţă (încăperile, personalul, colegii)
- să denumească mijloace de locomoţie şi transport
2. Obiectiv de referinţă: Să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător

- să recunoască fenomene ale naturii (vânt, ploaie, zăpadă)
- să identifice caracteristici ale anotimpurilor, prin perceperea organizată şi sistematică a
obiectelor, plantelor, animalelor
3. Obiectiv de referinţă: Să exploreze şi să descrie obiecte, fenomene, procese din mediul

înconjurător folosind surse de informare diverse
- să efectueze experienţe simple (colorare, plutire, scufundare) folosindu-se de instrumente
diferite
- să observe pe o perioadă dată un anumit proces (procesul de dezvoltare al unei plante,
hrănirea şi îngrijirea unui animal)
4. Obiectiv de referinţă: Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural

- să denumească elemente locale specifice (obiective socio-culturale)
- să vorbească despre semnificaţia unor evenimente (tradiţionale, religioase, istorice)
5. Obiectiv de referinţă: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate

- să adreseze întrebări în legătură cu cele observate
- să exprime verbal, adecvat propriile observaţii şi descoperiri
6. Obiectiv de referinţă: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi

protejare a mediului , aplicând cunoştinţele dobândite
- să participe alături de adulţi la acţiuni practice de îngrijire şi protejare a mediului
- să-şi asume responsabilităţi de ocrotire a mediului
- să-şi exprime impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin acivităţi
artistico-plastice, practice, muzicale
7. Obiectiv de referinţă: Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei

omului şi naturii
- să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă
- să respecte regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile
cu cei din jur (copii, adulţi)
- să cunoască reguli de minimă protecţie a naturii
- să cunoască unele drepturi ale copilului
B. CONŢINUTURI
1. Aspecte ale vieţii sociale
a. Familia – viaţa copilului în familie

- denumirea încăperilor locuinţei
- denumirea membrilor familiei: mamă, tată, frate, soră, bunici
- activitatea desfăşurată de aceştia
- atribuţiile copiilor în familie
- relaţii de convieţuire între membrii familiei (dragoste, respect)
b. Grădiniţa – viaţa copilului în grădiniţă
- localul grădiniţei (sala de grupă, vestiar, dormitor, sălile de baie) şi obiectele specifice lor (mese,
scaune, dulapuri, etajere, tablouri, dulapuri pentru haine, etajerele din baie, oglinzi)
- exteriorul grădiniţei (curtea, terenul de joc, aparatele de joc, groapa cu nisip, parcelele cu plante
ornamentale)
- programul grădiniţei
- numele şi prenumele personal şi al colegilor de grupă
- personalul grădiniţei şi atribuţiile acestuia
c. Localitatea natală, ţara
- denumirea localităţii natale
- frumuseţile naturii (zone apropiate grădiniţei, oraşului)
d. Activitatea omului
- forme de muncă efectuate de oameni din mediul apropiat (familie şi grădiniţă)
- obiecte simple şi materiale folosite pentru întreţinerea curăţeniei în locuinţă, grădiniţă şi pe stradă
- meserii: a părinţilor şi a personalului grădiniţei
2. Omul
a. Înfăţişare
- alcătuirea corpului uman şi funcţiile organelor sale
- reguli elementare de igienă personală
- obiecte de uz personal, utilitatea acestora
b. Condiţii de viaţă
- obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte
- caracteristicile obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi a modului lor de întrebuinţare în
funcţie de sezon
- întreţinerea şi păstrarea obiectelor de îmbrăcăminte
- alimente de bază folosite de om
- reguli de igienă utilizate în consumarea alimentelor
- obiecte de veselă folosite la masă: farfurie, lingură, cuţit, linguriţă
- utilizarea obiectelor de veselă
3. Natura
La această grupă se va urmări familiarizarea copiilor cu aspecte exterioare ale plantelor, animalelor
(probleme legate de ecologie), precum şi cu unele fenomene accesibile înţelegerii copiilor în
vederea formării unor reprezentări corespunzătoare.
a. Anotimpuri
- denumirea celor patru anotimpuri
- fenomene specifice fiecărui anotimp
- activităţi desfăşurate de adulţi şi copii în fiecare anotimp
- schimbărilor care au loc o dată cu trecerea de la un anotimp la altul şi a modalităţilor de adaptare a
vieţuitoarelor la aceste schimbări
b. Plante
- denumirea unor plante întâlnite în mediul înconjurător
- denumirea corectă a unor părţi ale plantelor: rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe
- însuşiri caracteristice: culoare, formă, gust, miros
- aspecte referitoare la modul de folosire şi îngrijire a unor plante (legume, fructe, flori)
c. Animale
- denumirea unor animale domestice (câine, pisică, vacă, porc, găină, cocoş), precum şi a unor
animale sălbatice (iepure, urs, lup, vulpe)
- denumirea unor părţi componente, funcţii şi caracteristici
- recunoaşterea glasului unor animale
- hrană şi mod de hrănire
- foloase aduse şi pagube provocate de animale
- formarea unor atitudini şi sentimente faţă de natură, plante şi animale
4. Mijloace de locomoţie şi transport
- denumirea şi recunoaşterea aspectului exterior al unor mijloace de transport întâlnite în mediul

apropiat: tricicletă, trotinetă, bicicletă, automobil, autobus, tramvai, căruţă, tren
- reguli de circulaţie
- reguli de comportare civilizată în mijloacele de transport
5. Evenimente sociale şi religioase
- recunoaşterea drapelului ţării

- evenimente şi sărbători naţionale: Ziua oraşului, Ziua naţională, 8 Martie
- sărbători religioase: Crăciunul, Paştele
6. Drepturile copilului
- drepturi elementare ale copiilor: de îngrijire, ocrotire, educare, asistenţă socială, dreptul de joc
- semnificaţia zilei de 1 Iunie – Ziua copiilor din lumea întreagă
2. GRUPA MIJLOCIE
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENT
- să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea tuturor
organelor de simţ
- să enumere părţi componente ale corpului uman, plantelor, animalelor
- să descrie caracteristici ale mediului natural şi social
- să identifice succesiunea etapelor unei zile
- să analizeze reacţii ale plantelor, animalelor şi omului în diferite situaţii sub influenţa
factorilor de mediu
2. Obiectiv de referinţă: Să recunoasă anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător

- să identifice fenomene ale naturii (vânt, ploaie, ninsoare, viscol, îngheţ) în momentul
producerii lor
- să identifice caracteristicile anotimpurilor
3. Obiectiv de referinţă: Să exploreze şi să descrie verbal obiecte, fenomene, procese din mediul
înconjurător
- să efectueze experienţe simple (dizolvare, fierbere, combinare) folosindu-se de instrumente
diverse
- să observe un proces pe o perioadă dată (dezvoltarea unei plante în condiţii diferite)
- să descopere relaţii pe baza propriilor explorări şi descoperiri

- să denumească numele localităţii, al cartierului, al ţării
- să specifice obiective importante din cartier
- să vorbească despre semnificaţia unor evenimente (culturale, religioase, istorice,
tradiţionale)
5. Obiectiv de referinţă: să comunice impresii, idei pe baza observărilor făcute

- să exprime descoperirile sale folosind un limbaj adecvat
- să cunoască existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa
6. Obiectiv de referinţă: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire a mediului,

aplicând cunoştinţele dobândite
- să selecteze imagini cărţi şi reviste după criterii date de educatoare, în legătură cu aspectele
de mediu cunoscute
- să participe alături de adulţi la acţiuni practice de îngrijire, protejare a mediului
- să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om
- să-şi exprime impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi
omului şi naturii
- să utilizeze în acţiuni simple unelte de curăţare a mediului ambiant
- să respecte normele de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi)
- să cunoască şi să respecte reguli de protecţie a naturii
- să cunoască principalele drepturi ale copilului
B. CONŢINUTURI

- denumirea încăperilor locuinţei; utilitatea lor
- denumirea membrilor familiei
- atribuţiile care revin membrilor familiei în gospodărie şi în afara ei
- reguli de comportare în familie
- adresa casei părinteşti
- localul grădiniţei (sala de grupă, vestiar, dormitor, sala de baie) şi obiecte specifice lor
- principale părţi ale clădirii grădiniţei (acoperiş, balcoane, ferestre)
- aparate şi instalaţii necesare jocului în curte – modul de utilizare
- aspecte din viaţa şi activitatea copiilor în gradiniţă
- reguli de comportare în grup şi faţă de personalul grădiniţei
- numele şi prenumele propriu şi al colegilor
- adresa grădiniţei, denumirea cartierului
- personalul din grădiniţă şi atribuţiile fiecăruia
c. Localitatea natală – ţara
- denumirea localităţii natale (oraş, sat), a cartierului
- frumuseţile naturii specifice locului natal
- edificii importante, semnificative din cartier, localitate
- denumirea ţării
- forme de muncă efectuate în diferite anotimpuri
- meserii: medic, asistentă,vânzător, şofer
- obiecte specifice diverselor meserii
2. Omul
a. Înfăţişare
- reguli de igienă în diferite momente ale zilei
- obiecte de toaletă şi utilitatea lor
- denumirea tuturor obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, a unor materiale din care sunt
confecţionate
- clasificarea îmbrăcămintei şi încălţămintei după anotimp
- reguli de păstrare şi întreţinere a obiectelor de îmbrăcăminte
- alimente de bază, specificul lor şi modul de consum
- reguli de igienă alimentară
- obiecte de veselă: denumirea şi materialul din care sunt fabricate
3. Natura
Îmbogăţirea cunoştinţelor despre plante, animale, fenomene caracteristice celor patru anotimpuri,
precum şi înţelegerea unor legături de interdependenţă şi cauzalitate.
a. Anotimpuri
- fenomene specifice celor patru anotimpuri şi interdependenţa dintre aceste fenomene
- activitea adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri
- modalităţi de adaptare la schimbările din natură
b. Plante
- denumirea plantelor întâlnite în natură
- denumirea părţilor componente ale plantelor
- însuşiri caracteristice
- aspecte legate de modul de folosire şi îngrijire a plantelor
c. Animale
- denumirea unor animale întâlnite în natură
- mediul lor de viaţă
- recunoaşterea unor onomatopee
- hrana şi modul lor de hrănire
- foloase şi pagube
- atitudini şi sentimente faţă de natură
- denumirea mijloacelor de locomoţie în funcţie de utilizarea lor (transport persoane şi transport

mărfuri) şi căile de circulaţie
- reguli de comportare civilizată în mijloacele de transport
- recunoşterea drapelului ţării

- evenimente naţionale şi internaţionale: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua oraşului, Ziua Europei
- sărbători religioase: Crăciunul, Paştele
- obiceiuri şi tradiţii specifice poporului nostru
- elemente specifice costumului naţional din zona în care locuiesc
- drepturi ale copiilor – de a fi protejat, de a fi îngrijit, de educaţie, de asistenţă socială, dreptul

la joc
- semnificaţiei zilei de 1 Iunie
3. GRUPA MARE
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENTE
- să descopere elemente ale mediului înconjurător prin antrenarea tuturor organelor de simţ
- să enumere părţile componente ale corpului uman, plantelor, animalelor
- să diferenţieze plantele folositoare de cele nefolositoare
- să numească zilele săptămânii şi secvenţele temporale: ieri, azi, mâine; prin raportare la
activitatea desfăşurată de copii
- să identifice forme de relief
- să analizeze reacţii ale plantelor, animalelor şi omului în diferite situaţii sub influenţa
factorilor de mediu

- să recunoască fenomene ale naturii (vânt, viscol, ploaie, ninsoare, îngheţ, fulger, tunet)
- să cunoască modul de producere al fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului
- să identifice caracteristicile anotimpurilo lunile corespunzătoare acestora
- să enumere modificările apărute în viaţa omului, plantelor, animalelor în funcţie de
anotimp, să le descrie şi să le compare
înconjurător, folosind diverse surse de informare
- să exploreze, să experimenteze în situaţii diferite pentru a sesiza legături dintre obiecte,
fiinţe şi realitatea înconjurătoare
- să efectueze experienţe simple (separare, ardere, evaporare) folosindu-se de instrumente
diferite, cu sprijinul educatoarei
hrănirea, îngrijirea unui animal, observarea unor fenomene ale naturii)

- să denumească şi să identifice elemente locale specifice (obiective socio – culturale,
economice, istorice, religioase)
- să identifice simbolurile naţionale (drapelul ţării)
- să vorbească despre semnificaţia unor evenimente tradiţionale, istorice, culturale, religioase
- să specifice locuri importante din cartier, frumuseţi ale naturii
5. Obiectiv de referinţă: Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice

- să denumească corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive: Pământ, Soare, Lună
- să compare corpurile cereşti între ele sub aspectul mărimii, formei
- să denumească vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio
– vizualului şi a cărţilor: avion, rachetă
6. Obiectiv de referinţă: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate

- să interpreteze date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul naturii, jurnalul
grupei)
- să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor
- să exprime descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj adecvat

protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite
- să participe la acţiuni practice de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului
- să selecteze din cărţi şi reviste imagini după criterii date de educatoare în legătură cu aspecte
ale mediului cunoscute
- să construiască modele care simulează diferite medii (albume, machete, colaje)
- să – şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului
- să motiveze necesitatea protecţiei mediului înconjurător
- să şi exprime impresii şi trăiri proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi

omului şi naturii
- să transpună în situaţii noi reguli şi norme de prevenirea accidentelor
- să cunoască existenţa unor comportamente excesive ce pot afecta sănătatea (alcool, tutun,
cafea)
- să respecte reguli de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile
cu cei din jur (copii, adulţi)
- să cunoască şi să respecte reguli de minimă protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele
încălcării lor
- să înţeleagă efecte secundare negative ale acţiunii omului asupra mediului
- să sesizeze comportamente neconforme cu reguli de protecţie a mediului şi să ia atitudine
faţă de cei ce greşesc
- să cunoască şi să respecte norme de protecţie a vieţii proprii şi a altora
- să cunoască principalele drepturi ale copilului
B. CONŢINUTURI

- denumirea încăperilor locuinţei şi utilitatea lor
- denumirea membrilor familiei
- atribuţiile care revin membrilor familiei
- reguli de comportare în familie
- amplasarea casei în cartier
- noţiunea de familie
- localul grădiniţei
- exteriorul gradiniţei (spaţii de joacă, parcele cu plante ornamentale)
- obiecte tehnice folosite în grădiniţă
- programul din grădiniţă
- reguli de comportare
- personalul grădiniţei şi atribuţiunile acestuia
- adresa grădiniţei şi amplasarea în cartier
- localul şcolii
- denumirea ţării şi a capitalei
- denumirea unor edificii importante din localitatea natală şi din ţară
- denumirea unor instituţii importante din localitatea natală şi din capitala ţării
- puncte turistice
- forme de relief
- frumuseţile ţării
- forme de muncă în diferite anotimpuri
- meserii: zidar, tâmplar, brutar, miner, funcţionar
- obiecte şi materiale specifice diferitelor meserii
2. Omul
a. Înfăţişare
- reguli de igienă
- obiecte de uz personal şi utilizarea acestora în diferite momente ale zilei
- denumirea obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte
- caracteristicile acestora şi materialele din care sunt confecţionate
- modul de întrebuinţare şi întreţinere al obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte
- clasificarea alimentelor după provenienţă şi folosire
- condiţii de păstrare şi reguli de igienă alimentară
- obiecte de veselă folosite la masă şi însuşirile lor
- materialele din care sunt făcute (sticlă, porţelan, metal, plastic)
3. Natura
La această grupă se va pune accent pe activităţile de cunoaştere a naturii, pe înţelegerea unor

fenomene, a legăturilor existente între acestea, pe formarea capacităţii de a compara plante sau
animale cunoscute, pe sistematizarea datelor senzoriale dobândite. De aceea, observarea unor plante
şi animale se va face prin comparaţie.
a. Anotimpuri
- cunoaşterea anotimpurilor după schimbările ce survin în natură în legătură cu fenomene
atmosferice, cu temperatura, durata zilei şi a nopţii, dezvoltarea plantelor, activitatea oamenilor,
adaptarea vieţuitoarelor
b. Plante
- plante cultivate în grădină şi pe ogoare, compararea lor în funcţie de structură, caracteristici
- procesul de creştere şi dezvoltare a plantelor
- îngrijirea plantelor de către om
- diferenţierea plantelor folositoare de cele nefolositoare
- folosirea corectă a noţiunii de: pom, legumă, fruct
- desfăşurarea de activităţi practice în grădină: pregătirea pământului, formarea straturilor,
pregătirea răsadniţelor, sădirea plantelor, întreţinerea culturilor, recoltatul
- efectuarea unor experienţe în vederea realizării unor observări comparative: încolţirea seminţelor
de grâu, fasole, iarbă; în prezenţa factorilor necesari dezvoltării (pământ, aer, lumină, apă, soare,
căldură) şi în condiţiile absenţei unora dintre aceşti factori
- desfăşurarea unor activităţi practice, gospodăreşti: curăţarea zarzavaturilor, a legumelor, a
fructelor, compot
c. Animale
- clasificarea animalelor după locul şi modul de viaţă: domestice şi sălbatice (de pădure, de junglă,
polare)
- hrană şi mod de hrănire
- foloase şi pagube
- reguli de comportare faţă de animale, măsuri de îngrijire a lor
- denumirea unor mijloace de locomoţie şi a unor vehicole cosmice: barcă, vapor, avion, rachetă
- descrierea interiorului unui mijloc de transport
- reguli de circulaţie în mijloacele de transport
- profesii specifice fiecărui mijloc de transport
- drapelul ţării: formă şi simboluri

- evenimente şi sărbători naţionale: Ziua oraşului, Ziua naţională, Ziua Europei, Ziua Unirii, 8
Martie
- sărbători religioase (Crăciunul, Paştele) şi tradiţii populare
- evenimente istorice
- elemente specifice costumului naţional din alte zone folclorice
- obiecte de artizanat
6. Universul: Pământul – Cosmosul
- îmbogăţirea cunoştinţelor despre Univers: înfăţişare, alcătuire

- cunoaşterea unor elemente ca: Pământ, Soare, Lună, Stele
- drepturile copilului: dreptul de a fi protejat, îngrijit, educat, de a avea o familie, dreptul la asistenţă
medicală, la joc, la identitate
- dreptul de a-si exprima opinia în problemele care-l privesc
4. GRUPA MARE PREGĂTITOARE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE COMPORTAMENTE
1. Obiectiv de referinţă: Să cunoască unele elemente ale lumii înconjurătoare (obiecte, corp uman,
plante, animale)
- să descopere elementele componente ale mediului înconjurător prin antrenarea tuturor
organelor de simţ
- să observe lumea înconjurătoare folosind o varietate de instrumente : lupa, centimetrul,
palma, cotul
- să enumere părţile componente ale corpului uman, plantelor, animalelor, să compare şi să
generalizeze în vederea formării noţiunilor
- să diferenţieze plantele tehnice şi plantele medicinale
- să identifice formele de relief
- să analizeze şi să compare reacţii ale plantelor, animalelor şi omului în diferite situaţii sub
influenţa factorilor de mediu

- să recunoască fenomene ale naturii (briză, grindină, fulger) în momentul producerii lor
- să cunoască modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului
- să identifice caracteristicile anotimpurilor şi lunile corespunzătoare acestora
- să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului, plantelor, animalelor în funcţie
de anotimp; să le descrie şi să le compare
înconjurător folosind surse de informare diverse
- să efectueze experienţe simple (fierbere, dizolvare, ardere, evaporare, atracţii magnetice)
- să utilizeze corect aparatură tehnică (diascop, calculator, microscop) pentru observarea unor
plante, obiecte
hrănirea şi îngrijirea unui animal, fenomene ale naturii)
- să efectueze activităţi cu scopul explorării naturii (recunoaşterea şi colectarea unor plante
medicinale)

- să denumească, să identifice elemente locale specifice (obiective socio-culturale, istorice,
economice, religioase)
- să vorbească despre semnificaţia unor evenimente (tradiţionale, religioase, culturale,
istorice)
5. Obiectiv de referinţă: Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice

- să denumească şi să descrie sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive: Soare, Lună,
Pământ, stele
- să compare corpurile cereşti sub aspectul formei, mărimii, existenţei formelor ce relief, a
unor forme de viaţă
- să denumească şi să descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale
din sfera audio – vizualului şi a cărţilor
6. Obiectiv de referinţă: să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate

- să adreseze înrebări în legătură cu cele observate
- să propună ipoteze alternative, precum şi mijloace de verificare a acestora
- să-şi exprime descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj adecvat
- să interpreteze date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul naturii, jurnalul
grupei)
- să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiei sale

protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite
- să participe alături de adulţi la acţiuni practice de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului
- să selecteze imagini, cărţi, reviste după criterii date, în legătură cu aspecte de mediu
cunoscute
- să construiască modele care simulează diferite medii (machete, diorame, colaje, albume)
- să-şi asume responsabilităţi de îngrijire a mediului
- să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om
- să-şi exprime impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi

mediului
- să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea (consumul de
alcool, tutun, cafea)
- să transpună în situaţii noi reguli şi norme de prevenire a accidentelor
- să cunoască şi să respecte norme de protecţie a vieţii proprii şi a altora
- să respecte reguli de convieţuire socială, manifestându- se civilizat în relaţiile cu cei din jur
- să cunoască reguli de minimă protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor
- să înţeleagă efectele secundare negative asupra mediului determinate de anumite acţiuni ale
omului
- să sesizeze anumite comportamente neconforme cu regulile de protecţie a mediului pe care
le-au învăţat şi să ia atitudine faţă de cei care greşesc
B. CONŢINUTURI
a. Familia – viaţa copiilor în familie

- relaţiile care se stabilesc între membrii familiei
- importanţa familiei în viaţa comunităţii din care face parte şi a societăţii în general
- relaţiile care există în grădiniţă
- importanţa grădiniţei în viaţa copiilor
- activitatea copilului în grădiniţă, societate
- denumirea ţării şi a capitalei
- denumirea unor edificii importante din ţară
- denumirea unor instituţii importante din ţară
- forme de relief, bogăţiile şi frumuseţile ţării
- forme de muncă în diferite anotimpuri
- meserii: marinar, medic, cosmonaut
- obiecte şi materiale specifice unor meserii
- rolul şi importanţa meseriilor în societate
2. Omul
a. Înfăţişare
- corpul omenesc: înfăţişare, caracteristici, funcţiile unor organe
- reguli de igienă personală, necesitatea respectării acestora în diferite momente ale zilei
- obiectele de uz personal
- clasificarea obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte după anotimp
- recunoaşterea unr caracteristici ale obiectelor de îmbrăcăminte în vederea formării noţiunilor
- reguli de păstrare, întreţinere şi îngrijire a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte
- diferenţierea alimentelor după aspecte caracteristice: gust, miros, culoare, formă
- provenienţa unor alimente (vegetale, animale) şi clasificarea lor
- achiziţionarea alimentelor
- reguli de igienă alimentară
- materialele din care sunt făcute obiectele de veselă
- cunoaşterea modului şi a ordinii în care se utilizează vesela şi tacâmurile
3. Natura
a. Anotimpuri
- sistematizerea cunoştinţelor referitoare la cele patru anotimpuri
- înţelegerea unor fenomene şi a unor legături existente între ele
b. Plante
- sistematizarea datelor senzoriale dobândite despre plante referitoare la: structură, caracteristici,
condiţii de mediu, utilizare, clasificări, foloase
- identificarea prin comparaţie a trei plante în vederea dezvoltării capacităţii de generalizare şi
abstractizare pentru a înţelege şi folosi corect noţiunea de plantă, legumă, fruct
c. Animale
- sistematizarea datelor senzoriale dobândite despre animale referitoare la: stuctură, caracteristici,
mediu de viaţă, hrană, foloase
- diferenţierea animalelor după mediul lor de viaţă : domestice ţi sălbatice (care trăiesc în pădure, la
pol, în junglă)
- identificarea prin comparaţie a trei animale în vederea dezvoltării capacităţii de generalizare şi
abstractizare pentru a înţelege şi folosi corect noţiunea de animal
- cultivarea sentimentelor a atitudinilor faţă de natură, plante, animale

- sistematizarea cunoştinţelor despre mijloacele de transport referitoare la denumire, caracteristici
- clasificarea lor după aspect exterior, căile de comunicaţie, combustibilul folosit, locul unde sunt
garate
- reguli de circulaţie, consecinţele încălcării acestor reguli, prevenirea accidentelor de circulaţie
- regulilor de comportare civilizată în mijloacele de transport
- denumirea profesiilor specifice
- drapelul ţarii, semnificaţia sa

- cunoaşterea drapelului ţărilor vecine ţării noastre în vederea lărgirii noţiunii de drapel şi
identificarea importanţei respectării lui
- evenimente naţionale şi internaţionale: 1 Decebrie, 24 Ianuarie, Ziua Europei
- semnificaţia unor sărbători religioase
- obiceiuri şi tradiţii specifice poporului român şi altor popoare
- elemente specifice costumelor naţionale din alte zone geografice
6. Universul, pământul, cosmosul
- principalele elemente ale universului

- asemănări şi deosebiri legate de planetele sistemului solar
- denumirea unor elemente ale sistemului solar: soare, lună, planete, stele
- drepturile copilului: dreptul de a fi protejat, de a avea o familie, de îngrijire, educaţie, la asistenţă
medicală, dreptul la joc, la identitate, dreptul de a – ţi exprima opiniile
NOTĂ:
- conţinuturile prevăzute pentru fiecare nivel sau grupă sunt stabilite pentru colective omogene, cu
copii care frecventează grădiniţa cu regularitate;
- la grupa mică se urmăreşte familiarizarea copiilor cu aspecte din mediul înconjurător; la grupa
mijlocie se îmbogăţesc cunoştinţele; la grupa mare şi mare pregătitoare accentul se pune pe fixarea
şi sistematizarea lor;
- la grupa mare şi mare pregătitoare, observarea se face prin comparaţie;
- în activităţile de cunoaşterea mediului se porneşte de la familiarizarea cu mediul apropiat
copiilor, respectiv familie şi grădiniţă;
- aspectele tematice, care de altfel stabilesc centrul tematic al săptămânii, se reiau în cadrul
jocurilor şi activităţilor alese;
- obiectivele de referinţă sunt detaliate cu aspecte practice în cadrul conţinuturilor;
- modelele de teme orientative cuprind exemple de jocuri didactice care se găsesc în bibliografie
5. MIJLOACE DE REALIZARE
5. 1. GRUPA MICĂ
Notă: Temele oferite spre exemplu pentru fiecare mijloc de realizare au un caracter orientativ, ele putând fi completate sau selectate de către
educatoare în funcţie de centrul de interes propus, materialele didactice de care dispune, nivelul grupei pe care o conduce
CONŢINUTURI OBSERVĂRI JOCURI DIDACTICE LECTURI DUPĂ IMAGINI LECTURA
EDUCATOAREI
I. ASPECTE ALE
VIEŢII SOCIALE
- Familia Ce face mama? De-a familia Familia mea, Casa noastră, Maricica de Luiza
Camera copiilor, Mobilierul Vlădescu, Papuceii de
casei, Casa bunicilor Luiza Vlădescu
- Grădiniţa Grădiniţa şi încăperile ei, Ce ştiţi despre jucării?, Cine Jucăriile din sala de grupă
Asta-i grădiniţa mea!, Sala sunt, cine eşti?, De-a
mea de grupă, Grupa şi grădiniţa
jucăriile celor mici
- Activitatea omului Bucătăreasa, Asistenta, Cui îi dăm…? Munca oamenilor în grădina

(meserii ) Educatoarea, Îngrijitoarea Cine a trimis scrisoarea? de legume, La dispensar, La
magazin
- Localitatea natală Strada grădiniţei, Cartierul Ce ştim despre strada Pe stradă, Călătorie în
nostru, Satul în care locuiesc noastră?, Ce ştim despre cartier, Călătorie în sat
satul nostru ?
II. OMUL
- Înfăţişare şi condiţii de Fetiţa, Băiatul, Păpuşa, Spune ce fac eu?, Spune ce La spălător, Poftă bună, În
viaţă Obiecte de îmbrăcăminte face copilul?, Ce face vizită, Avem musafiri, Fetiţa
păpuşa?, Cu ce îmbrăcăm spală hainele păpuşii
păpuşa?, Să ne îmbrăcăm
corect
III. NATURA
- Anotimpuri Fenomene specifice: Recunoaşte anotimpul, A A sosit primăvara, Toamna Sub semnul fulgilor de
toamnei, iernii, primăverii, venit iarna, Să facem un în parc, Tablou de iarnă nea de L. Novac,
verii (ploaie, vânt, ninsoare) tablou de primăvară Iarna în pădure de E.
Copacul desfrunzit Jianu
- Plante Mărul, Para, Roşia, Cine are un cartonaş Grădina cu flori, Livada cu Am sădit un pomişor de
Morcovul, Ardeiul, potrivit?, Fluturii vin la flori, mere de aur G. Iureş, Povestea
Crizantema, Ghiocelul, Ce mi-a adus iepuraşul? vitaminelor de L.
Crenguţa înmugurită, Munteanu, Ridichea
Crenguţa înflorită uriaşă de I. Istrati,
Povestea bradului de L.
Pop
- Animale Câinele, Pisica, Vaca, Oaia, Aşază la locul potrivit, Ce În ograda bunicilor, La ferma Cine a spus miau de V.
Porcul, Iepurele, Vulpea, ştii despre…, Cine a venit?, de animale, În pădurea cea Luteev, Iepuraşul şchiop
Lupul, Găina, Barza Cu ce se hrăneşte? vestită, Se întorc păsările de I. Străuţ, Urechile şi
călătoare picioarele lungi ale
iepuraşului de E. Jianu
IV. MIJLOACE DE
LOCOMOŢIE ŞI
TRANSPORT
-Terestre Bicicleta, Tricicleta,Cu ce circulăm? Cu ce Pe stradă, Semaforul celor Hai la drum mici pietoni,
Maşina, Autobusul plecăm în excursie? mici, Să circulăm corect Greşeala Cuminţicăi de
V. Gafiţa
V. EVENIMENTE Grădiniţa în sărbătoare, Sacul lui Moş Crăciun, Ce ne Munca mamei în gospodărie,
SOCIALE ŞI Oraşul în sărbătoare, Munca aduce Iepuraşul? Cine vă iubeşte – cine vă Legenda lui Moş Crăciun
RELIGIOASE mamei în familie, Ne îngrijeşte, Iată vine Moş
pregătim de Paşti Nicolae, În jurul pomului de
iarnă, Copiii împodobesc
bradul, De Anul Nou, Toţi
românii cântă “Hora Unirii”
VI. DREPTURILE Parcul de distracţii, E sărbătoarea copiilor, Copii

COPILULUI Porumbelul păcii din lumea toată
5.2. GRUPA MIJLOCIE
CONŢINUTURI OBSERVĂRI JOCURI DIDACTICE LECTURI DUPĂ IMAGINI LECTURA

EDUCATOAREI
I. ASPECTE ALE
VIEŢII SOCIALE
- Familia Casa noastră, Casa bunicilor Ce face mama?, De–a Familia mea, Casa noastră
familia dragă, Copiii îşi ajută părinţii
în gospodărie
- Grădiniţa Grădiniţa noastră, Grupa şi Cu ce a venit trenul?, Ce ştiţi Jocurile copiilor în grădiniţă, Sfatul Jucăriilor,
jucăriile noastre, Frumoasă despre jucării?, Cu ce mă Bucătăria grădiniţei, La Povestea unei jucării de
esti, grădiniţa mea! joc?, De – a grădiniţa spălator, În cabinetul medical T. Banciu, Nu numai la
grădiniţă de O. Pancu –
Iaşi
- Localitatea natală Cartierul meu, Strada Răspunde repede şi bine!, Ce Frumoasă - i strada mea, Ne Pe strada noastră de A.
grădiniţei, Satul nostru, îti spune imaginea? plimbăm prin oraş, Călătorie Vergu
Biblioteca, Primăria, prin oraş
Dispensarul medical
- Activitatea omului Brutăria, Poşta, A.B.C.-ul Caută unealta potrivită!, Ce Munca oamenilor în grădina Ce spun uneltele de M.
(meserii) alte observări spontane în ştim despre unelte?, Ce de legume, Orice meserie Stoian, Ştafeta unei
timpul vizitelor lucrează?, Cine a trimis este utilă, Munca părinţilor meserii
scrisoarea?, Aşează la locul mei, Agentul de circulaţie,
potrivit! Atelierul de tâmplărie, La
croitorie
II.OMUL
- Înfăţişare şi condiţii Fetiţa, Băiatul, Obiecte de Ce face copilul?, Ghici ce Fetiţa spală hainele păpuşii, Povestea unei rochiţe de
de viaţă toaletă, Obiecte de este?, Cu ce îmbrăcăm La spălător, Creştem sănătoşi T. Banciu, Sanda la
îmbrăcăminte, Obiecte de păpuşa?, Aşează la locul grădiniţă de M. Tamas,
veselă potrivit! Supărarea Danielei de V.
Gafiţa
III. NATURA
- Anotimpuri Fenomene specifice Recunoaşte anotimpul!, În Parcul - toamna, Început de Pic – Pic şi Pica – Pica
anotimpului: toamna, iarna, coşuleţul toamnei, A venit toamnă, Vine iarna, Se de L. Trăsnea, Povestea
primăvara, vara vara!, Să facem un tablou de topesc zăpezile, Tablou de fulgului de zăpadă de T.
primăvară! primăvară Banciu, Moş Viscol şi
primăvara de V. Eftimiu
- Plante Mărul, Para, Strugurele Ce ştii despre…?, Ghiceşte În livadă, La cules, În Povestea castanelor de
Ardeiul, Roşia, Ridichi, ce a cumpărat mama?, Să grădina de legume, Grădina T. Banciu, Popas printre
Salata, Narcisa, Vioreaua, facem un buchet de flori, Ce bunicilor, Copiii îngrijesc frunze şi flori de T.
Crizantema, Copacul ai gustat?, Să aşezăm flori în plantele Opriş, Cireşul de C.
înmugurit, Pomul înflorit, vază Gruia, Ploaie pentru.
Copacul cu frunze ruginii floarea cea mică de I.
Stăuţ
- Animale Câinele, Pisica, Vaca, Caută mama şi puiul ei, Cine La ferma de animale, În Locuitorii pădurii de E.
Porcul, Oaia, Vulpea, Lupul, a venit?, Unde s-a oprit pădurea cea vestită, Se întorc Jianu, Cîinele isteţ de C.
Găina, Cocoşul, Rândunica, discul?, Aşează la locul păsările călătoare Petrescu, Cum pescuieşte
Barza potrivit, Ce ştii despre…? ursul de I. Pop,
Instantanee din viaţa
animalelor de M. Popa
IV. MIJLOACE DE
LOCOMOŢIE
- Terestre Automobilul, Autobusul, Cu ce plecăm în excursie?, Pe stradă – circulaţie, Gara, Greşeala Cuminţicăi de
- Pe apă Tramvaiul, Camionul, Completează ce lipseşte! Călătorie prin oraş, Trenul V. Gafiţa, Hai la drum
- În aer Trenul, Vaporul, Barca veseliei mici pietoni, Impegatul
de M. Bărbulescu
V. EVENIMENTE Oraşul în sărbătoare, Ţara în Unirea de la Alba Iulia, Am fost şi eu la Alba

SOCIALE ŞI sărbătoare, Bradul de Monumente istorice, Moş Iulia şi am văzut unirea
RELIGIOASE Crăciun, Munca mamei în Crăciun cu plete dalbe, Anul cea mare de D. Almaş,
familie, Ou de Paşti, Biserica Nou, bine-ai venit! Hai cu Sfântul Nicolae,
din apropierea grădiniţei, toţi într-o suflare, Munca Crăciunul - Naşterea
Iepuraşul de Paşti mamei în gospodărie, Mama Fiului lui Dumnezeu
– fiinţa cea mai dragă, Ne Povestea pomului de
pregătim de sărbătoare, Crăciun de F. Călina, Al.
Sărbătoarea de Paşti – I. Cuza şi Unirea de D.
învierea lui Iisus Almaş, Inimioare,
inimioare, Cel mai
frumos dar de M.
Moisescu, Ouăle roşii
DREPTURILE Palatul Copiilor Copiii - lumina vieţii,
COPILULUI Copilărie fericită
5.3. GRUPA MARE
CONŢINUTURI OBSERVĂRI JOCURI LECTURI DUPĂ LECTURA MEMORIZĂRI CONVORBIRI

DIDACTICE IMAGINI EDUCATOAREI
I. ASPECTE
ALE VIEŢII
SOCIALE
- Familia Ce ne trebuie în Viaţa şi Bunicul de B. St. Doi fraţi cuminţi de E. Viaţa în familie,
casă?, Regulile activitatea în Delavrancea, Farago, Cum sunt eu? Cea mai frumoasă
casei, Spune ce familie, Casa Bunica de B. Şt. de L. Munteanu, familie!
sarcini are părintească, O Delavrancea, Familia mea de O.
fiecare! aniversare în Frăţior şi Cazimir, Tata de H.
familie surioară de Fraţii Aramă, Acasă de E.
Grimm Căldăraru, Părinţii mei
de E. Dragoş
- Grădiniţa Grădiniţa şi De-a grădiniţa, La grădiniţă, Grădiniţă, Grădiniţa Cum ne comportăm

încăperile ei, Ce-i trebuie Jocurile copiilor veseliei de S. la grădiniţă?, O zi
Curtea de joc, copilului la în grădiniţă, O zi Alexandru, Casa la grădiniţă , Eu voi
Şcoala şcoală?, Ce-i la grădiniţă, La noastră de D. Faur fi mâine şcolar!
trebuie la şcoală
grădiniţă?
Localitatea Oraşul în care Ce ştii despre...?, Călătorie pe O plimbare în metrou Ce ştim despre
natală locuiesc, Completează ce stradă, Călătorie de E Căldăraru, Pe oraşul nostru?,
Monumentul lipseşte! prin cartier, stradă de E. Căldăraru, Frumoasă eşti
eroilor, Călătorie prin România de V. patria mea!
Biblioteca, oraş, Să ne Carianopol
Primăria, cunoaştem ţara
Frumuseţile ţării, frumoasă şi
Bogăţia ţării mele bogată, Bucureşti
– capitala ţării,
-Activitatea Unitatea de Ghiceşte cine este Activitatea Neobositul Cine-i vrednic de E. Munca părinţilor
omului (meserii) pompieri, Poşta, meşterul, La ce oamenilor pe constructor de Dragoş, Cântecul mei, Meseria –
Librăria, Brutăria foloseşte?, Stop! câmp în diferite tunele de T. Opriţ, muncii de E. Frunză, brăţară de aur
anotimpuri, Banul muncit Fapte bune de V.
Munca oamenilor Tulbure
pe ogoare…., În
livadă…, Munca
pe şantierul de
construcţii, Din
activitatea
poliţistului,
Învăţătoarea
II. OMUL
- Înfăţişare şi Copilul, Să facem Suntem mereu Domnul săpun şi Prietenii de D. Faur, Cum să cresc
condiţii de viaţă Îmbrăcămintea şi cumpărături, La curaţi şi îngrijiţi, Domnul Tăciun, Sfatul degetelor de M. sănătos, Prietenii
încălţămintea, ce foloseşte? Ce La magazin Un pantofior fără Iliuţ, Apa rece de M. curăţeniei
Obiecte de uz obiect este şi ce frăţior de S. Dima Negulescu, Ce e bine şi
personal, Vesela faci cu el? ce-i rău de V.
şi tacâmurile Cum ne Maiakovski
îmbrăcăm?
III. NATURA Fenomene ale Recunoaşte Fenomenele Poveste de iarnă Toamna de E. Dragoş, Bun găsit, iubită
- Anotimpuri naturii: ploaie şi anotimpul, Ce se naturii, Furtuna de S. Popa, Ploaia de G. Coşbuc, toamnă!, În lumea
vânt; Zăpada şi potriveşte?, Când de vară, Toamna Povestea vântului Iarna pe uliţă de G. lui “De ce?”,
gheaţa; Aspecte se întâmplă?, în parc, Jocurile de E. Jianu, Omul Coşbuc, Ţurţurul de N. Frumuseţile iernii,
specifice După mine, cine copiilor iarna, de zăpadă şi Casian, Vara de D. Ce ştim despre
anotimpului, vine? Secerişul, Vine ghiocelul de S. Zamfirescu, Cântec de ploaia de vară?
Circuitul apei în primăvara! Popa, Din primăvară de V.
natură, Topirea Munca în grădini, isprăvile lui Tulbure
zăpezii Munca în livezi Tunet, Fulger şi
Trăsnet de S.
Dima, De ce ninge
de E. Căldăraru,
Poveste de
toamnă de T.
Constantinescu
- Plante Ghiocelul şi Ce ştim despre..?, În livadă, La vie, Mărul şi para, În livadă de M. Pop, Despre fructe,
vioreaua, Narcisa Ce a cumpărat În grădina de Povestea nucii Mărul de M. Cajal, În Vitaminele şi
şi trandafirul, mama?, Cine are legume, În parcul lăudăroase de V. grădina de legume de sănătatea, Despre
Crizantema şi un cartonaş cu crizanteme, În Colin, Povestea E. Dragoş, Convorbire legume, Ce ştim
tufănica, Roşia şi potrivit?, Ce este pădure, În deltă Vitaminelor de L. între flori de O. despre plante?
ardeiul, Ceapa şi aceasta?, La Munteanu, Cazimir
usturoiul, florărie Ghiocelul de H.
Porumbul, C. Andersen
Floarea soarelui,
Spicul de grâu,
Pomul înflorit,
Pădurea şi livada,
Plante
medicinale,
Procesul de
germinaţie
- Animale Câinele şi pisica, Caută mama şi Curtea cu Puiul de I. A Căţeluşul şchiop de E. Ce ştim despre
Vaca şi calul, puiul ei, Cu ce seanimale, Ferma Brătescu-Voineşti, Farago, Zdreanţă de T. animalele
Oaia şi capra, hrăneşte?, de animale, În Cioc, cioc, cioc de Arghezi, Iepuraşul, domestice?, Cum
Vulpea şi lupul, Adăpostul pădure, Să iubim E. Gârleanu, În Puişorul moţat de E. îngrijim animalele?,
Greierele şi animalelor animalele, crâng de E. Jianu, Farago, Greierele şi Animalele sălbatice
furnica, Ursul (creaţia Păsările şi puii Învăţătura furnica de M. în timpul iernii,
polar, Vulpea educatoarei), Cinelor, Vestitorii stăncuţelor de E. Constantin, Rândunica Sosesc din zări
polară, Găina şi ştie mai multe? primăverii, Jianu, La pol de L. de V. Carianopol cocorii, Curiozităţi
cocoşul, Gâsca şi Călătorie la pol, Olteanu de la pol
raţa, Barza şi O călătorie cu
rândunica, Curca păsările în Delta
şi bibilica Dunării
IV. MIJLOACE Maşina, Cu ce călătorim?, Să plecăm în Toiagul de I. Zebra de N. Tache, Ce ştim despre
DE Tramvaiul, Cine ştie mai excursie, Cursele Străuţ, Povestea Pietonul de Şt. mijloacele de
LOCOMOŢIE Autobusul, multe? de automobile, mingii de I. Raţiu, Irimescu, E prezent în transport?, Prietenii
ŞI TRANSPORT Trenul, Vaporul, Navigatorii Călătorie pe apă, Povestea unei orice loc de E. mei – semnele de
Barca, Avionul, În lumea stelelor, supe cu găluşte de Căldăraru circulaţie
Elicopterul Călătorim – L. Carol
lumea o
descoperim
V.
EVENIMENTE Ţara în Drag mi–e portul Povestiri istorice Limba noastră de Al. Să vorbim despre
SOCIALE ŞI
sărbătoare, românesc, Eroii de D. Almaş, Mateevici, Cântec de unire, Ce ştim
RELIGIOASE
Sărbătoarea neamului, Unirea Inima mamei de G. Coşbuc, Portul despre stămoşii
Unirii, Costumul cea mare, Hai să Al. Mitru, Sfântul nostru de V. noştri?, Cum
naţional, Munca dăm mână cu Nicolae, Povestea Carianopol, Dragoste sărbătorim ziua
femeilor în mână, Mărţişoare, lui Moş Crăciun, de mamă de V. Platon, mamei?, Crăciunul
diferite domenii Mama – fiinţa cea Legende şi În noaptea sfântă de – naşterea Fiului lui
de activitate, Iată mai dragă, Ne obiceiuri Crăciun de T. Dorz, Dumnezeu,
vin colindătorii!, pregătim de Paşti, tradiţionale de Colinde, colinde de M. Sărbătoarea de
Coşul cu ouă roşii În noaptea de Paşti de B. Eminescu, La Paşti de Paşti
înviere Kiseleff G. Coşbuc
VI. UNIVERSUL
Globul Călătorie printre Continente şi Zborul
pământesc, Cerul stele oceane, Luna, Merişorului în
şi pământul Atlas geografic Lună de V. Rossin
VII.
DREPTURILE Ziua Copilului în De ziua noastră, 1 Iunie de I. Socol, Copii din lumea
COPILULUI grădiniţă Copii din toată Pace de A. Ciurunga toată!, Să ne
lumea, Carnavalul cunoaştem
copiilor drepturile!
5.4. GRUPA MARE PREGĂTITOARE
CONŢINUTU OBSERVĂRI JOCURI LECTURI LECTURA MEMORIZĂRI CONVORBIRI

RI DIDACTICE DUPĂ EDUCATOAREI
IMAGINI
I. ASPECTE
ALE VIEŢII
SOCIALE
- Familia Ce ne trebuie în Familia mea, Cum sunt eu? de L. O zi din viaţa
casă?, Găseşte Casa părintească, Muntean, Familia mea familiei mele, Să
greşeala!, Avem musariri, E de E. Dragoş vorbim despre
Ascultaţi ce se ziua bunicii familie
spune la radio!
- Grădiniţa Grădiniţa, Curtea De-a grădiniţa, O zi la grădiniţă, Doamna educatoare, Cum ne comportăm
grădiniţei Rechizitele Eu voi fi mâine Bun venit, abecedar la grădiniţă?, Eu
şcolarului, Jocul şcolar voi fi mâine scolar!
celor 10 întrebări
-Localitatea Harta oraşului, Ce ştii despre...?, Frumuseţile Suntem nepoţi de

natală Harta României cu Completează ce oraşului meu, daci şi de romani;
formele de relief, lipseşte!, Sunt Frumoasă eşti Călătorie prin ţara
Monumentul eroilor ghid în oraşul patria mea!, Arcul mea
meu de triumf
- Activitatea Medicul, Stop!, Găseşte Cu marinarii în Cristalul din Ce miros au meseriile, Ce ştim despre
omului Funcţionarul, repede şi bine, Ce larg, O zi la Pădurea Neagră Ce s-aleg de V. Ornaru, meserii, Cea mai
(meserii) Bibliotecarul, ştim despre...? dispensar, În de I. Bumbac; Marinar de M. Beniuc importantă meserie
Agentul de vizită la Cum se fabrică
circulaţie, bibliotecă hârtia de C.
Cosmonautul, Stoica
Scafandrul,
Marinarul
II.OMUL
- Înfăţişare şi
condiţii de Copilul, În vizită, Primim O zi din viaţa Sfatul degetelor de Cum să cresc
viaţă Îmbrăcămintea musafiri, E ziua mea, La magazin Miluţ; Periuţa cea sănătos? Medicul -
omului, Vesela şi mea, Ne pregătim glumeaţă de S. prietenul copiilor
tacâmurile, Obiecte pentru excursie, Alexandru
de uz personal Ce obiect este
acesta şi ce faci
III.NATURA cu el?
- Anotimpuri
Aspecte specifice Când se Tablou de: iarnă, Povestea Iarna de R. Felecan, Ce ştim despre
anotimpului..., întâmplă?, primăvară, vară, anotimpurilor Primăvara de V. toamnă?, Bucuriile
Roua, Chiciura, Răspunde repede toamnă (poveste creată de Alecsandri, Vara de V. iernii; Bun sosit,
Poleiul, Fulgerul, şi bine, Alegeţi şi Ţinuturi polare, educatoare) Carianopol, Toamna de primăvară!, Plouă
tunetul, trăsnetul; grupaţi! Furtună pe câmp Fram, ursul polar E. Dragoş, Ploaia tare, bate vântul
Circuitul apei în de C. Petrescu
natură, Lumea de Din isprăvile lui
gheaţă, La Pol Fulger, Tunet şi
Trăsnet de S.
Dima
- Plante
Crizantema, Ce a cumpărat În livadă, La vie, Povestea Fructele dulci ale Bogăţiile toamnei;
tufănica, dalia; mama? La piaţă; Grădina de vitaminelor de L. toamnei de D. Botez; Fructele conţin
Ghiocelul, Să facem legume, Munteanu; Castane de N. Tache; vitamine; Să
brânduşa, vioreaua; bucheţele de flori! Aprozarul, Livada Povestea nucii Legume de C. Piţigoi, vorbim despre flori;
Vaza cu flori; Cine are un în sărbătoare, În lăudăroase de V. Frunza de E. Gârleanu Cum consumăm
Macul şi margareta; cartonaş potrivit? grădina cu flori Colin; Mărul şi legumele?
Spicul de grâu, para
Plante medicinale,
Ardeiul, vânăta,
roşia; Varza,
conopida, gulia;
Standul cu legume,
Cireşe, vişine,
căpşuni; Mărul,
para, gutuia; Tava
cu fructe, Procesul
de germinaţie
- Animale
Vaca, calul Ce a greşit În ograda bunicii; În pădure de C. Cumătra vulpe de O. Cum îngrijim
măgarul; Ferma de pictorul?, Unde le Ferma de Gruia, În crâng Cazimir, Fricosul de V. animalele
animale; Găina, întâlnim? Caută animale; Animale de E. Jianu, Carianopol, Balada domestice?,
gâsca, raţa; Vulpea, mama şi puiul! din pădure; În Legenda unui greier mic de G. Animalele în timpul
lupul, ursul; junglă; La pol; privighetorii de Topârceanu, Masa iernii, De unde vin
Animale din Din lumea M. Sadoveanu, puilor de barză de M. păsările călătoare?
pădure; Tigrul şi insectelor; Se Taine de M. Constantin
leul; Ursul şi vulpea întorc păsările Sadoveanu,
polară; Greierele, călătoare La pol de L.
furnica şi albina; Olteanu, Iepurele
Barza, rândunica, şi ariciul de C.
cocorul; Paleakova,
Instantanee din
viaţa animalelor
de I. Pop, Puiul
de I. Al. Brătescu
Voineşti
IV.MIJLOACE
DE Maşina şi Ce ştii despre...?, Călătorie prin Omuleţii din Ce-i vehicul de Şt. Călătorim pe uscat,
LOCOMOŢIE camionul; Trenul şi Cu ce călătorim?, oraş, În excursie semafor de I. Irimescu, Vaporul de pe apă şi prin aer
ŞI tramvaiul; Vaporul Plecăm în la munte, În Raţiu, Accidentul G. Zarafu, Avionul de
TRANSPORT şi submarinul; excursie, A.B.C.- excursie la mare, de I. Raţiu, Pe G. Zarafu, Hai cu noi
Avionul şi racheta ul circulaţiei Şantierul naval, podiumul de E. Căldăraru
Aeroportul; învingătorilor de
Călătorie în C. Stoica
cosmos
V.
EVENIMENTE
SOCIALE ŞI Manifestări Cine ştie mai Popoarele lumii Povestiri istorice Cântec sfânt de Şt. O. Limba noastră-i o
RELIGIOASE desfăşurate cu bine? (creaţie) în horă, Unirea de Al. Mitru, Iosif, Ţara de V. comoară, Obiceiuri
ocazia zilei de 1 cea mare, Legende de E. Alecsandri, Rugăciune şi tradiţii
Decembrie; Monumente Camilar, Noaptea pentru ţară de A. strămoşeşti, Cum
Costumul naţional; istorice, Ziua Sfântă de A. Păunescu, Românaşul ne pregătim de
Femei eroi- medici, Europei, E ziua Demetrescu, şi româncuţa, Limba Paşti?, E ziua
cosmonauţi; Zi de ta, mămico!, Cântec de Anul românească de G. mamei
sărbătoare, La Paşti Datini de iarnă Nou de C. Sion, Moştenirea de O.
(strămoşeşti), Atanasiu, Cazimir, Crăciunul
Crăciunul – Legende istorice copiilor de O. Goga,
naşterea lui de D. Almaş Inima mamei de P.
Hristos, Ne Ghelmez, Hristos a
pregătim de Paşti înviat de A. Pop
VI.
DREPTURILE 1 Iunie - Ziua Cui trimit Copiii din lumea Culorile de 1 Iunie de I. Bumbacu, Copiii lumii
COPILULUI copiilor scrisoarea? întreagă, Să Passionaria Pace de M. Lupescu sărbătoresc,
înălţăm Stoicescu Cum doresc să fie
porumbeii păcii! prietenul meu?, Şi
noi avem drepturi!
6. ASPECTE METODICE ALE REALIZĂRII ACTIVITĂŢILOR DE
CUNOAŞTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN GRĂDINIŢĂ
Pentru realizarea obiectivelor cunoaşterii mediului înconjurător, în grădiniţa de copii se

folosesc mijloace variate, precum: activităţile obligatorii, plimbările şi excursiile, munca copiilor în
natură, jocurile şi activităţile alese, munca individuală cu copiii.
Dintre acestea, activităţile obligatorii constituie forma organizată de bază prin care se
transmit, se consolidează, se verifică cunoştinţele şi se formează deprinderi şi priceperi.
Principalele mijloace de realizare a activităţilor de Cunoaştere a mediului înconjurător în
grădiniţa de copii sunt:
I. OBSERVĂRILE
II. LECTURA DUPĂ IMAGINI
II. JOCURILE DIDACTICE
IV. CONVORBIRILE
V. POVESTIRILE/LECTURILE EDUCATOAREI
VI. METODA PROIECTELOR
I. OBSERVAREA
În cazul observărilor, stabilirea tematicii o face educatoarea în funcţie de mediul unde se
află grădiniţa, de anotimp, de posibilităţile şi de nivelul fiecărei grupe. Se insistă asupra observării
directe de către copii a obiectelor, fenomenelor şi vieţuitoarelor, caracteristicilor acestora.
Cunoaşterea pentru copiii de vârstă preşcolară trebuie să pornească întotdeauna de la
senzaţii şi percepţii. De aceea, ceea ce vrem să-i învăţăm pe copii trebuie să înceapă nu prin cuvinte,
ci prin observare, pe cale intuitivă.
Observările au un rol dublu: cognitiv (observarea este mijlocul principal de transmitere a
cunoştinţelor noi) şi formativ (observarea contribuie la dezvoltarea memoriei, a atenţiei şi a gândirii
copiilor, la educarea lor pe plan moral şi estetic)
Felurile observărilor:
a) Din punct de vedere organizatoric distingem:
- observări planificate (cele din curriculumulul grupe la care lucrăm)
- observări ocazionale (dacă, într-o excursie întâlnim un melc, copiilor le atrage
atenţia, atunci, educatoarea observă melcul acolo şi atunci)
b) Din punct de vedere al materialului folosit:
- pe bază de material natural, avem: observări după natură sau observări din viaţa
socială (ex. Frunze ruginii, Măru, ... , Sala de grupă, Florăria etc.)
- pe bază de imagini, mulaje, avem: observări după imagini (ex. Ursul, Vaporul etc.)
c) Din punct de vedere al duratei, putem desfăşura:
- observări de scurtă durată (o activitate: Laleaua, Pisica, Costumul popular etc.)
- observări de lungă durată (Procesul de germinaţie, Pădurea în toate anotimpurile )
Observarea fiind prin excelenţă o activitate de predare, de comunicare de cunoştinţe noi,
trebuie minuţios pregătită în prealabil de către educatoare care trebuie să cunoască bine temele date
în programă şi să le planifice în aşa fel încât activitatea de observare să furnizeze date pentru
celelalte activităţi: convorbiri, desen, pictură, modelaj, activităţi practice, jocuri didactice etc.
Observarea, deci, trebuie să preceadă aceste activităţi deoarece reprezentările formate prin
observarea unui animal, a unei plante, a unor obiecte din mediul ambiant, a unor alimente sau
materii prime, a unor activităţi sociale constituie un material de prelucrare pentru toate celelalte
activităţi ce urmează să se desfăşoare în cadrul procesului instructiv-educativ din grădiniţă.
Structura acestor activităţi, având sarcina didactică fundamentală de predare-învăţare de
noi cunoştinţe este următoarea (după Ezechil, L., Lăzărescu, P.,M., 2002):
1. MOMENT ORGANIZATORIC
- se vor asigura condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă, aranjarea
mobilierului în formă de semicerc, careu deschis, distribuirea materialului didactic, intrarea
organizată a copiilor
2. CAPTAREA ATENŢIEI
- se face prin procedee diverse: surpriză, ghicitori, mimică, poezie, povestioară etc. depinde de
tactul pedagogic al fiecărei educatoare.
3. ENUNŢAREA OBIECTIVELOR:(ANUNŢAREA TEMEI)
- se va face printr-un element surpriză care să trezească interesul ;
4. PREZENTAREA CONŢINUTULUI ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII
- prezentarea şi intuirea materialului de observat (real sau un substitut al acestuia) se va face prin
perceperea lui şi antrenarea cât mai multor analizatori; crearea unei stări afective favorabile
observării (se porneşte de la ceea ce le place copiilor)
- analiza se realizează liber (la început - observarea nedirijată/spontană), iar apoi, în mod sistematic,
pe baza unui plan de întrebări, prin trecerea de la perceperea întregului şi apoi a părţilor
componente, prin analiza structurii exterioare şi apoi la însuşiri caracteristice şi invers;
- se pot realiza comparaţii prin care se desprind asemănări şi deosebiri la nivel senzorial şi la nivel
mintal
5. OBŢINEREA PERFORMANŢEI
- presupune realizarea unor sintetizări, a unor generalizări, a unor concluzii simple.
6. ASIGURAREA RETENŢIEI
- fixarea cunoştinţelor prin stabilirea utilităţii obiectului observat ;
7. EVALUAREA
- completarea unor fişe de evaluare sau reconstituirea întregului din părţile sale componente etc.
- aprecieri asupra modului cum au răspuns copiii, asupra comportamentului lor, acordarea
recompenselor.
O problemă principală pe care o presupune desfăşurarea activităţii de cunoaştere a
mediului o constituie alegerea metodelor de predare. Cele care îşi găsesc mai larg aplicarea în
activităţile obligatorii de observare sunt: conversaţia, expunerea (expunerea descriptivă, expunerea
narativă, explicaţia ) şi demonstraţia. Uneori, şi mai ales cu preşcolarii mici, educatoarea poate
folosi frecvent şi diferite procedee de joc.
În afara alegerii judicioase a metodelor de lucru mai trebuie acordată atenţie modului în
care va fi efectuată analiza obiectului, antrenând în procesul observării cât mai mulţi analizatori.
Analiza poate fi făcută în două feluri, şi anume: analiza pe baza unor criterii simple şi analiza pe
baza unor criterii complexe (Varzari,E.,1970).
Analiza pe baza unor criterii simple ajută la aducerea pe plan conştient a fiecărei însuşiri a
obiectului sau fiinţei respective. Se recomandă la grupele mici şi mijlocii. De exemplu, se alege o
însuşire - aceea care este mai uşor percepută de către copii- de exemplu culoarea şi după ce au fost
enumerate părţile componente ale întregului (obiect, plantă, animal) care formează obiectul
observării se analizează culoarea fiecărei părţi în parte, astfel: Ce culoare au petalele florii?, Ce
culoare ar tulpina?, Ce culoare au frunzele?, Ce culoare are rădăcina?. După ce se termină analiza
făcută după criteriul culoare, se trece la alt criteriu, de exemplu formă, orientarea părţilor
componente, numărul sau cantitatea. La fiecare activitate în parte, educatoarea este aceea care alege
ordinea cea mai potrivită în analizarea însuşirilor. De exemplu, la observarea unui animal nu se va
porni de la analiza culorii.
Analiza pe baza unor criterii complexe constă în enumerarea părţilor componente ale unui
întreg şi apoi a analizării tuturor însuşirilor fiecărei părţi, cu alte cuvinte analiza se face din punct de
vedere al unui complex de însuşiri. Este recomandată la grupele mari şi pregătitoare pentru şcoală.
De exemplu, în cadrul observării unei plante se analizează culoarea, forma, numărul, dimensiunile
florii sau florilor, aşezarea lor pe tulpină, astfel: Ce culoare are floarea (petalele şi miezul)?, Ce
formă are floarea?, Floarea este mică sau mare?, Câte flori sunt?, În ce parte a tulpinii este aşezată
floarea?. După ce floarea a fost astfel analizată, se procedează în acelaşi fel şi pentru celelalte părţi
componente.
Este indicat ca după observările desfăşurate în sala de grupă să se observe aceleaşi
obiective şi în natură ori de câte ori este posibil.
II. LECTURA DUPĂ IMAGINI

Spre deosebire de observările după imagini în care accentul cade pe comunicare de noi
cunoştinţe, în lectura după imagini primează analiza, descrierea şi mai ales interpretarea datelor, a
acţiunilor înfăţişate în ilustraţie. Copiii pot să-şi fixeze cunoştinţele despre diferite aspecte ale
mediului mai îndepărtat şi pe care nu l-au cunoscut pe cale directă, nemijlocită, ci numai prin
intermediul observărilor după ilustraţii sau ale povestirilor.
Activitatea de lectură după imagini implică folosirea unor ilustraţii sau tablouri care trebuie
să zugrăvească o scenă, un aspect din viaţă, să sugereze un anumit mesaj.
În procesul perceperii acestor ilustraţii (în mod deosebit se apelează la percepţia vizuală),
accentul cade pe reactualizarea reprezentărilor, pe valorificarea elementelor cunoscute şi a
experienţei anterioare a copiilor şi, mai ales, pe stimularea exprimării cât mai corecte şi complete a
impresiilor provocate de datele intuite.
Lectura după imagini contribuie la dezvoltarea limbajului copiilor sub toate aspectele sale;
solicită eforturi de gândire, de atenţie, le solicită intens memoria şi imaginaţia.
Particularităţile perceperii ilustraţiilor de către copiii preşcolari

În general, copiii nu reuşesc să-şi orienteze percepţia singuri. Copilul va învăţa să
privească, să observe o ilustraţie (tablou), să desprindă atât elementele principale, cât şi amănuntele
(părţile), să stabilească relaţiile fireşti, care să-l conducă la înţelegerea conţinutului şi la
verbalizarea materialului perceput şi astfel îşi va forma deprinderea de a analiza şi sintetiza datele
prezentate în ilustraţii.
Condiţia principală pentru asigurarea unei bune orientări a percepţiei ilustraţiei este
calitatea întrebărilor adresate copiilor. Întrebările trebuie să fie: precis şi clar formulate, accesibile
înţelegerii copiilor, să aibă o succesiune logică.
Etapele activităţii de lectură după imagini :

- se vor asigura condiţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii;
- se pregăteşte materialul intuitiv;
- se poate realiza prin procedee diverse: surpriză, aşezarea tabloului pe dos, o convorbire
pregătitoare, poezie, ghicitoare, o scurtă povestire etc. (se va folosi mereu alt procedeu);
3. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE
- familiarizarea copiilor cu conţinutul imaginilor ;
4. PREZENTAREA CONŢINUTULUI ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII
- se face prin analiza, descrierea şi interpretarea imaginilor în maniera convorbirilor dintre
educatoare şi copii, după un plan de întrebări stabilit dinainte de către educatoare care să permită
conducerea percepţiei copiilor de la ansamblul ilustraţiei la diferitele sale părţi, de la un element la
altul, de la o idee la alta aşa cu sunt sugerate de conţinutul tematic al ilustraţiei.
- extragerea unor concluzii (sinteze) parţiale asupra datelor analizate, prin intermediul expunerilor
narative sau descriptive ;
- povestirea, expunerea de către copii a conţinutului imaginilor;
- efectuarea unor sinteze stabilirea unor concluzii, propunerea unui titlu potrivit etc.
- reconstituirea imaginilor din părţile componente, interpretarea unui cântec, a unei poezii
asemănătoare din punct de vedere al conţinutului cu imaginea sau tabloul prezentat.
7. EVALUARE / APRECIERI
- aprecieri asupra capacităţii copiilor de a expune cu cuvinte proprii ideea principală a imaginilor
prezentate şi asupra comportamentului acestora.
În eşalonarea temelor pe întregul an şcolar, lecturile după imagini sunt plasate după
activităţile în care se predau cunoştinţele la care fac apel convorbirile respective. Stabilirea ideilor
principale ce decurg logic din conţinutul tematic al ilustraţiei o va ajuta pe educatoare să-şi
întocmească planul de întrebări care va fi utilizat în activitate. Prima întrebare pusă copiilor imediat
după înfăţişarea tabloului, solicită enumerarea elementelor compoziţionale observate de ei în tablou
(„Ce vedeţi în acest tablou?”), astfel se satisface curiozitatea imediată a copiilor. După aceea se
trece la analizarea detaliată a acestuia. Analiza începe cu grupul compoziţional central. După
analizarea fiecărui aspect (sau grup compoziţional), educatoarea trebuie să sintetizeze discuţiile
purtate în concluzii parţiale.
Lectura după imagini trebuie să se încheie cu o sinteză a celor discutate.
III. CONVORBIREA
Conversaţia ca metodă de învăţământ este folosită în scopul de a stimula copiii să-şi
însuşească cunoştinţe noi, să-şi actualizeze cunoştinţele dobândite, să şi le fixeze, să le aprofundeze
şi să le sistematizeze, uneori să tragă concluzii şi să facă generalizări pe baza materialului perceput.
Convorbirea este o formă de activitate obligatorie independentă care, prin intermediul
metodei conversaţiei, contribuie la rezolvarea unor sarcini de bază ale cunoaşterii mediului
înconjurător şi anume fixarea, precizarea, aprofundarea, sistematizarea, verificarea cunoştinţelor şi a
vocabularului preşcolarilor.
Se folosesc, fireşte, şi convorbirile libere, în cadrul activităţilor alese sau în oricare momente
ale programului zilei când discuţia se poate desfăşura fără o temă precisă stabilită dinainte.
Complexitatea convorbirii ca activitate obligatorie decurge din faptul că se desfăşoară în
exclusivitate pe plan verbal în absenţa oricărui material concret. Din acest motiv se organizează
numai la grupele 5-6/6-7 ani, planificându-se la intervale mai mari de timp.
Sarcina de bază a convorbirilor este însă de a realiza o sistematizare a cunoştinţelor
dobândite prin repetarea lor într-o structură nouă.
Conţinutul şi temele activităţilor de convorbire
În stabilirea temelor acestor activităţi se ţine seamă de nivelul de cunoştinţe real al copiilor.
În acest sens, se vor selecţiona temele cu cea mai mare pondere în educaţia copiilor. De exemplu,
după capitolele: anotimpuri, animale domestice şi sălbatice, mijloace de locomoţie, meserii se poate
realiza câte o temă de convorbire, după un ciclu de alte activităţi prin care copiii au fost familiarizaţi
cu cunoştinţele respective.
Sarcina didactică a convorbirilor este verificarea cunoştinţelor dobândite în legătură cu o
categorie de obiecte, activităţi sau fenomene.
În pregătirea activităţii de convorbire, educatoarea trebuie să ţină seama de câteva cerinţe de
bază:
- să respecte - în planificarea semestrială - locul convorbirii în succesiunea
activităţilor de cunoaştere ;
- să asigure o strânsă legătură între convorbirile şi activităţile premergătoare ;
- să cunoască volumul reprezentărilor şi nivelul de cunoştinţe al copiilor în legătură
cu tema planificată ;
- să elaboreze un plan scris (sau oral) de desfăşurare a convorbirii.
Întrucât convorbirile necesită o concentrare mai intensă, ele se desfăşoară numai în sala de
grupă. Educatoarea adresează întrebările tuturor copiilor şi îi antrenează pe rând pe toţi. După
discutarea principalelor probleme fixate prin planul de întrebări, educatoarea adresează copiilor
câteva întrebări care îi stimulează să stabilească ce a fost esenţial în discuţie. Prin aceste întrebări,
copiii sunt pregătiţi pentru concluziile generale sau finale.
Conform metodicilor de specialitate, desfăşurarea convorbirii impune respectarea unor
cerinţe pedagogice referitoare la specificul întrebărilor în convorbire, la felurile lor, la conţinutul şi
formularea întrebării şi la tehnica folosirii lor.
Felurile întrebărilor:
a) După scopul urmărit: de verificare, de judecată
b) După complexitate: simple, complexe
c) După volumul de cunoştinţe la care se referă: generale, de amănunt
d) După importanţă: principale, ajutătoare
Cerinţe cu privire la conţinutul şi formularea întrebărilor
Întrebările educatoarei trebuie: să aibă un conţinut accesibil; să fie legate direct de tema convorbirii;
să fie formulate simplu, clar, precis şi corect; să se evite formulările lungi, greoaie; să se evite
întrebările duble şi întrebările care vizează un răspuns monosilabic (da, nu).
Pe parcursul desfăşurării convorbirii trebuie stimulate şi întrebările copiilor, expresie a
curiozităţii şi spiritului lor de cercetare.
Răspunsurile copiilor
De calitatea răspunsurilor copiilor depinde reuşita convorbirii. Calitatea răspunsurilor
depinde de pregătirea copiilor pentru tema convorbirii, de felul în care au fost puse întrebările,
precum şi de măiestria educatoarei.
Răspunsurile pot fi apreciate ca satisfăcătoare dacă îndeplinesc anumite cerinţe: sunt în
concordanţă cu întrebarea pusă; sunt clare, concise şi corecte din punct de vedere gramatical; sunt
spuse suficient de tare. De asemenea, copiii trebuie să fie obişnuiţi să completeze răspunsurile
colegilor, să răspundă pe rând, nu în cor, să asculte şi să fie ascultaţi, să nu devieze de la subiectul
convorbirii.
Etapele unei convorbiri

- asigurarea condiţiilor optime desfăşurării activităţii;
-o imagine atrăgătoare, o ghicitoare, o poezie;
3. ENUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR
- cât mai interesant şi atractiv pentru copil; educatoarea trebuie să asigure legătura între subiectul
convorbirii şi temele altor activităţi prealabile; să precizeze clar tema convorbirii şi sarcinile
copiilor ;
4. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII
- prin planul de întrebări se urmăreşte sistematizarea, fixarea sau evaluarea cunoştinţelor;
desfăşurarea propriu-zisă a convorbirii este dominată de succesiunea întrebărilor educatoarei şi de
răspunsurile copiilor ;
- stabilirea unor concluzii parţiale fie de către educatoare, fie de către copii (este o sinteză la
sfârşitul fiecărei idei principale);
- introducerea unor elemente de joc etc
- reprezintă un moment de fixare a temei şi a conţinutului ei într-o formă nouă faţă de cea folosită în
timpul activităţii; realizarea unor clasificări, comparaţii, formularea şi fixarea unor concluzii; cea
mai atractivă formă de prezentare a concluziilor o constituie povestirea;
7. EVALUARE/APRECIERI
- formularea unor aprecieri asupra activităţii şi comportamentului copiilor; se acordă recompense;
IV. JOCUL DIDACTIC
Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire şi educare a copiilor de vârstă
preşcolară deoarece rezolvă, într-o formă cu totul adecvată vârstei, sarcini instructive complexe.
Jocul didactic realizează o concordanţă perfectă între procesul de cunoaştere a mediului
înconjurător, procesul de învăţare şi acţiunea de joc.
Structura acestei activităţi se deosebeşte de celelalte activităţi cu un conţinut asemănător.
Unitatea deplină între sarcina didactică şi acţiunea de joc, forma distractivă pe care o îmbracă şi o
păstrează permanent, trebuie să caracterizeze jocul didactic.
Jocul didactic se poate desfăşura atât în cadrul activităţilor obligatorii, cât şi în diferite
momente din programul zilei. El se deosebeşte de celelalte jocuri (cu subiect şi reguli) prin
conţinutul pe care îl dezvăluie şi prin faptul că accentul cade pe rezolvarea sarcinilor educaţiei
intelectuale, respectiv pe cunoaşterea mediului înconjurător, pe dezvoltarea facultăţilor intelectuale
ale copiilor, pe dezvoltarea vorbirii sau însuşirea număratului şi socotitului.
Specificul jocului didactic
În orice activitate bazată pe joc didactic vor fi precizate următoarele elemente: conţinutul
jocului, sarcina didactică, acţiunea de joc, elementele de joc, regulile jocului.
Esenţa şi specificul jocului didactic constă în întrepătrunderea şi interacţiunea acestor
componente, cât şi în echilibrul dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc.
Jocurile didactice în care elementul de joc este slab, accentul căzând numai pe rezolvarea
sarcinii instructive îşi pierd caracterul ludic, se transformă pur şi simplu în exerciţii cu material, în
convorbiri sau în convorbiri după imagini şi, invers, atunci când acţiunea ludică este cu totul
predominantă, jocul didactic se transformă într-o activitate pur distractivă îşi pierde caracterul
instructiv şi nu mai serveşte scopului pe care îşi propune să-l atingă.
Conţinutul jocurilor didactice este dat de conţinutul activităţilor de predare de noi cunoştinţe
pe care educatoarea le proiectează la grupă.
Din punct de vedere al sarcinii didactice, jocurile didactice urmăresc: fie fixarea
cunoştinţelor copiilor care au fost predate în activităţi anterioare, fie verificarea şi sistematizarea
cunoştinţelor copiilor. Un număr mai restrâns de jocuri didactice au drept scop predarea unor
cunoştinţe noi sau lărgirea vocabularului copiilor referitor la însuşirea obiectelor, îndeosebi:
mărime, formă, însuşiri spaţiale şi de timp.
Din punct de vedere al materialului didactic, putem deosebi: jocuri didactice cu material şi
jocuri didactice fără material (orale).
Planificarea jocurilor didactice se face întotdeauna în funcţie de scopul acestora (fixare,
verificare, predare).
Jocurile didactice care urmăresc verificarea, fixarea/consolidarea şi
recapitularea/sistematizarea cunoştinţelor trebuie planificate după activităţile în care au fost
predate cunoştinţele respective.
Jocurile didactice care au scop predarea unor cunoştinţe noi se planifică în raport cu
celelalte activităţi obligatorii de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a
cunoştinţelor.
Explicarea jocului
În explicaţiile pe care le dă, educatoarea trebuie să facă pe deplin înţelese atât acţiunea
jocului, cât şi regulile care îl reglementează. La grupele 3-5 ani, metodele folosite sunt explicaţia,
demonstraţia. Sunt jocuri la care acţiunea poate fi prezentată paralel cu regulile sau educatoarea
demonstrează în prealabil acţiunea jocului, şi apoi trece la fixarea regulilor.
La grupele 5-6/7 ani, educatoarea poate recurge la o cale deductivă, şi anume, arată copiilor
regulile şi apoi exemplifică sau demonstrează parţial acele aspecte ale jocului care ar putea să fie
înţelese mai greu de copii.
În unele jocuri cu o acţiune mai complicată, educatoarea poate să eşaloneze explicaţia în mai
multe etape. Poate să prezinte o serie de reguli şi în timpul desfăşurării jocului.
Explicarea şi demonstrarea jocului trebuie să cuprindă următoarele: descrierea acţiunilor
jocurilor, în succesiunea lor firească; indicaţii cu privire la folosirea materialului; precizarea
sarcinilor copiilor; formularea clară a regulilor jocului, precum şi a rezultatului ce trebuie urmărit de
către copil.
Fixarea regulilor se poate face prin intermediul jocului de probă în desfăşurarea căruia
educatoarea dirijează şi explică copiilor fiecare acţiune. Jocul de probă permite educatoarei să
constate măsura în care copiii au reţinut succesiunea acţiunilor şi pot să aplice corect regulile
transmise.
Pentru ca încheierea jocului să nu scadă brusc dispoziţia copiilor este bine să se folosească
procedee atractive prin care să se anunţe încetarea jocului.
Etapele parcurse în desfăşurarea unui joc didactic sunt :

- aranjarea sălii de grupă trebuie să se facă totdeauna potrivit jocului didactic, astfel: pentru jocurile
didactice care presupun mişcare este necesar să se creeze un spaţiu cât mai mare, unele jocuri se
desfăşoară la măsuţe aranjate liniar sau sub formă de unghi ascuţit, careu deschis; dacă se folosesc
numai materiale demonstrative, copiii pot fi aşezaţi pe scăunele în semicerc;
- introducerea în joc prin intermediul unui personaj din poveste, povestiri scurte (grupele 3-5 ani),
ghicitori, versuri, o scurtă convorbire (grupele 5/6-7 ani);
- prezentarea şi intuirea materialului demonstrativ şi distributiv ca o „surpriză”;
3. ENUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR
- anunţarea titlului jocului;
- precizarea obiectivelor urmărite;
- precizări privind modul de organizare şi desfăşurare a jocului (conţinutul jocului, forma de
desfăşurare);
4. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR
- exerciţii -joc de reactualizare a cunoştinţelor cu material demonstrativ;
5. PREZENTAREA CONŢINUTULUI ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII:
- explicarea regulilor jocului şi a modului de desfăşurare ;
- se execută jocul demonstrativ de către educatoare;
- executarea jocului de probă (se fac observaţii şi precizări suplimentare, fixarea regulilor);
- se precizează criteriile de reuşită;
6. OBŢINEREA PERFORMANŢEI:
- executarea jocului de către copii ;
- educatoarea fiind conducătorul trebuie să urmărească mai multe aspecte : îndeplinirea acţiunilor în
succesiunea dată ; respectarea regulilor ; îndeplinirea corectă a sarcinilor didactice; atragerea în joc
a tuturor copiilor ; sprijinirea celor care au nevoie ; îmbinarea elementelor de joc cu cele instructive
; asigurarea unui ritm vioi de joc; menţinerea disciplinei; pregătirea copiilor pentru autoconducerea
jocului
7. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI
- complicarea jocului (1-2 variante)
- introducerea de noi reguli şi noi obiective pe echipe sau individual ;
8. EVALUARE
- aprecieri individuale şi colective privind modul de realizare a sarcinilor prin comparare cu
obiectivul propus ; recompense
9. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII
Încheierea jocului didactic se poate face prin: joc liber cu jucăriile folosite; mişcări imitative cu
jucării sau fără jucării; reproducerea unor onomatopee; stabilirea câştigătorilor jocului, aplauze;
îndeplinirea acţiunii finale, consecinţă firească a acţiunii jocului (închiderea magazinului, plecarea
păpuşii la plimbare etc.); folosirea unei ghicitori sau a unei poezii adecvate, în cazul în care acest
procedeu nu a fost folosit în introducere.
V. POVESTIREA
Activităţile de povestire sunt grupate în două mari categorii: povestirile educatoarei şi
povestirile copiilor.
Povestirile educatoarei
Povestirile educatoarei sunt activităţi de expunere orală a unor creaţii literare (povestiri,
poveşti, basme). Ele se organizează în cadrul activităţilor obligatorii sau în afara acestora.
Prin conţinutul lor, povestirile educatoarei furnizează copiilor cunoştinţe privitoare la cele
mai variate aspecte de viaţă şi domenii de activitate, îi familiarizează cu natura înconjurătoare
(lumea animală, lumea vegetală, cea a fenomenelor naturii).
Tematica activităţilor obligatorii de povestire
Copiilor le sunt accesibile, încă de la 3 ani, atât povestirile realiste, cât şi cele fantastice,
respectiv poveştile şi basmele - fireşte dacă ele sunt alese la nivelul de înţelegere specific vârstei.
Tematica acestor povestiri este variată. O bună parte dintre ele au ca temă centrală copilul, lumea
copilăriei cu tot ceea ce are ea mai semnificativ. Preşcolarilor mai mari le sunt accesibile şi
povestirile din viaţa adulţilor. Astfel, chipul mamei, fapte eroice, figuri de luptători, munca
oamenilor constituie temele multor povestiri pe care le ascultă cu interes preşcolarii de 5-6/7 ani şi
pot fi ajutaţi să tragă învăţăminte valoroase. Poveştile realiste ocupă un loc mai restrâns, locul
principal revenind poveştilor şi basmelor. În mod deosebit, copiii preşcolari îndrăgesc poveştile cu
animale. Tematica povestirilor se diferenţiază de la o grupă la alta corespunzător sarcinilor
instructiv-educative ce se cer rezolvate. Educatoarele pot să selecţioneze materialul literar şi să
aleagă acele povestiri sau poveşti care să fie pe deplin accesibile. Astfel, la 3-4 ani povestirile ce
vor fi prezentate copiilor vor fi scurte, cu conţinut şi intrigă simple care să înfăţişeze o lume
cunoscută, să trezească sentimente şi stări afective plăcute, să educe atitudinea pozitivă faţă de cele
expuse de educatoare. La 4-5 ani, povestirile educatoarei vor familiariza copiii cu diferite aspecte de
viaţă şi domenii de activitate şi cu diferite trăiri afective care să le influenţeze sentimentele şi
comportamentul. La grupa 5-6 ani, prin povestirile educatoarei se va realiza familiarizarea copiilor
cu aspecte mai complexe din natură şi mediul înconjurător, cu expresii poetice, epitete, formule
specifice, precum şi educarea unor trăiri de valoare etică şi estetică care să influenţeze sentimentele
şi comportarea copiilor. Povestirile, poveştile şi basmele pot fi spuse copiilor în diferite momente
ale zilei.
Activitatea obligatorie de povestire
Activitatea de povestire este în general consacrată comunicării. Fiecare educatoare îşi
fixează locul povestirii în planul calendaristic semestrial. Planificându-şi activitatea, educatoarea
trebuie să se asigure că la data respectivă copiii au formate reprezentările la care va face apel
povestirea şi au suficiente cunoştinţe care să le permită perceperea ei. Povestirea trebuie corelată cu
toate celelalte activităţi ţinute în grădiniţă şi să o planifice în consecinţă.
Pe de altă parte, educatoarea trebuie să stabilească în orarul zilei: locul povestirii, momentul
expunerii ei. Ţinând seamă că ascultarea şi perceperea unei povestiri cere copiilor un efort susţinut,
se recomandă a fi planificată înaintea celorlalte activităţi.
Aşezarea copiilor în grupă cea mai convenabilă pentru ascultarea povestirii este aşezarea în
semicerc, careu deschis sau pe pernuţe aşezate pe covor, astfel educatoarea va avea în câmpul
vizual toţi copiii.
În mod obişnuit, îndată ce copiii şi-au ocupat locurile, educatoarea anunţă titlul povestirii şi
începe să expună direct. Sunt cazuri în care copiii trebuie pregătiţi pentru înţelegerea povestirii,
trebuie să le fie reamintite sau precizate unele date de care depinde înţelegerea ei. În aceste situaţii
se poate angaja cu copiii o conversaţie introductivă, liberă sau pe baza unor ilustraţii.
Expunerea povestirii de către educatoare
Acest moment al activităţii trebuie să însemne stabilirea unui contact viu, a unei strânse
legături a povestitoarei cu cei care o ascultă. Expunerea educatoarei trebuie să fie cât mai plastică,
cât mai expresivă. Pentru aceasta, ea trebuie să folosească o serie de mijloace prin care să sublinieze
înţelesul cuvintelor, al propoziţiilor, al frazelor, să imprime povestirii un caracter atractiv emoţional.
Vocea, tonul, schimbarea ritmului vorbirii, accentul, modificarea timbrului vocii, pauzele, repetiţia,
mimica şi gestica sunt mijloace prin care educatoarea poate să imprime povestirii mai multă
expresivitate şi să mărească astfel starea emoţională a ascultătorilor. Expunerea clară şi pe înţelesul
copiilor constituie condiţia de bază a reuşitei activităţii.
Educatoarea poate folosi o serie de mijloace intuitive - cum ar fi diafilmul, siluetele,
machete, deosebit de eficient, sugestiv şi captivant este procedeul folosirii unor siluete care să
reprezinte personajele şi unele elemente de decor (pomi, case, lac, casă, cuşcă ).
În fixarea conţinutului principal al povestirii predate pot fi iniţiate următoarele procedee:
prezentarea şi discutarea unor ilustraţii, reprezentând momentele principale ale povestirii;
conversaţia în legătură cu tema, conţinutul şi personajele principale ale povestirii; reproducerea de
către copii a fragmentelor semnificative din povestire; mimarea unor acţiuni caracteristice
personajelor din povestirea ascultată; redarea în desen, la alegere, a unor elemente din poveste care
au impresionat pe copii în mod deosebit.
2. Povestirile copiilor
Încă de la vârsta preşcolară, copiii trebuie să dobândească deprinderea de a-şi exprima cu
uşurinţă dorinţele, impresiile, gândurile şi de a reda în mod inteligibil, cursiv şi logic o poveste, un
basm cunoscut, o întâmplare sau un fapt trăit, auzit de la alţii sau imaginat de ei.
Primele naraţiuni libere sunt repovestirile. Copilul este solicitat să expună, într-o formă mai
simplă sau mai dezvoltată, conţinutul unui text literar.
O altă grupă de povestiri libere sunt acelea prin care expun, într-un mod relativ personal,
întâmplări, aspecte sau fapte legate de viaţă, de preocupări sau de cunoştinţele lor.
Felurile şi caracterul acestor povestiri, în funcţie de materialul pe baza căruia se realizează,
cât şi de gradul de participare creator al copiilor, sunt următoarele :
- Povestiri după modelul educatoarei
- Povestiri cu început dat
- Povestiri după un plan (alcătuit cu ajutorul ilustraţiilor sau verbal)
- Povestiri după o temă (sugerată de un tablou sau de jucării).
Repovestirea
Repovestirile au ca scop principal formarea deprinderilor copiilor de a expune cursiv şi logic
povestiri, poveşti sau basme şi exercitarea vorbirii sub toate aspectele: fonetic, lexical, gramatical.
Reuşita activităţii de repovestire este condiţionată de modul în care şi-au însuşit copiii povestirea
educatoarei.
Activităţile de repovestire pot fi realizate în forme diferite, în funcţie de scopul urmărit şi de
mijloacele folosite, astfel se pot organiza:
- repovestiri după un şir de tablouri reprezentând episoadele principale ale povestirii;
- repovestiri după un plan verbal (care împarte povestirea în fragmente logice);
- repovestiri libere;
- repovestirea unui text citit.
Povestirile copiilor după un plan dat
Scopul acestor activităţi este formarea deprinderii copiilor de a compune scurte naraţiuni pe baza
unui plan dat în prealabil. Acest plan poate fi comunicat copiilor prin intermediul imaginilor sau
formulat verbal.
Povestirile după un şir de ilustraţii - Ele trebuie deosebite de repovestirile realizate cu ajutorul
ilustraţiilor, în care copiii reproduc conţinutul unei povestiri cunoscute. În povestirile după ilustraţii,
copiii sunt puşi în situaţia de a crea scurte povestiri pe baza unor ilustraţii necunoscute copiilor care
înfăţişează momentele succesive ale unei povestiri.
Povestirile cu început dat - În această activitate, copiii au sarcina de a închega cu mijloace proprii o
povestire al cărui început le este dat în prealabil de către educatoare. În timpul aceleiaşi activităţi,
copiii trec de la situaţia de ascultători la cea de povestitori, cu obligaţia de a continua firul naraţiunii
începute de educatoare. Începutul dat de către educatoare trebuie astfel întocmit încât să trezească
copiilor un viu interes, să le impulsioneze imaginaţia. Închegarea unei povestiri cu un început dat de
educatoare este condiţionată nu numai de calitatea acestui început dat, ci şi de momentul în care
educatoarea întrerupe povestirea pentru a fi continuată de către copii. Se va preciza că fiecare dintre
ei va trebui să-l dezvolte în chip personal. În încheierea activităţii este indicat să se arate care a fost
cea mai reuşită povestire.
Povestirile copiilor după modelul educatoarei - Oferind ca model povestiri cu întâmplări din viaţa
personală, cu întâmplări de acasă sau din grădiniţă, educatoarea reactualizează impresii
asemănătoare din viaţa copiilor, fapte concrete trăite de ei şi le trezeşte dorinţa de a le povesti.
Etapele activităţii didactice de povestire:

- organizarea grupei de copii pentru activitate; aşezare în semicerc, careu deschis sau pe pernuţe
aşezate pe covor ;
- pregătirea materialului didactic necesar;
- ghicitori, poezii, audierea unui fragment muzical etc.
3. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE
- includerea poveştii într-o serie de poveşti; reamintirea unor personaje;
4. ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR
- se face într-o manieră accesibilă (titlul poveştii);
5. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII
- expunerea poveştii de către educatoare ;
- copiii povestesc, cu ajutorul educatoarei, pe baza ideilor principale redate prin imagini (scene din
poveste) ;
- se revizuiesc: titlul poveştii şi ideea principală a acesteia (mesajul transmis de aceasta);
8. EVALUARE/APRECIERI
- aprecieri asupra modului cum au ascultat şi răspuns copiii; recompense
Notă: Pentru cunoaşterea mediului înconjurător, în grădiniţa de copii, educatoarea foloseşte şi memorizările pentru
transmiterea, fixarea sau verificarea cunoştinţelor copiilor. Acestea sunt folosite în diferite momente ale zilei şi cu
diferite ocazii (sărbători, serbări, concursuri).
VI. METODA PROIECTELOR LA VÂRSTE TIMPURII

O nouă abordare educaţională ce vine în sprijinul eficientizării acţiunilor de cunoaştere, de
cercetare a mediului înconjurător este metoda proiectelor. Ea se distinge ca o metodă globală cu
caracter de interdisciplinaritate menită să stimuleze şi să dezvolte plenar personalitatea copilului
preşcolar. Este o nouă strategie de învăţare-evaluare care constă în derularea unor proiecte prin care
se realizează o investigare exhaustivă a unui subiect către care se îndreaptă interesul copiilor.
Valoarea metodei proiectelor este dată de o serie de efecte pozitive pe care aceasta le
generează:
- asigură o învăţare mai eficientă, mai motivată;
- copiii se bucură de interacţiunea directă cu mediul prin ieşirile pe care le presupune proiectul;
- educatoarea în ipostază de ghid îşi lărgeşte sfera preocupărilor, aprofundează cunoştinţe şi aplică
metode noi;
- părinţii se deprind să stimuleze şi să sprijine interesul copiilor pentru cunoaştere şi, totodată, să fie
alături de grădiniţă în demersul educaţional pe care aceasta îl face;
- reunirea factorilor din comunitate pentru a sprijini activitatea cu copilul;
- se contribuie pregnant la sporirea prestigiului muncii cu preşcolarii;
- se exclude autoritatea excesivă şi prezenţa rigidă a educatoarei în faţa copilului.
Un proiect este o extindere, o investigare a unui subiect (fenomen, eveniment) către care
copilul îşi îndreaptă atenţia.
6. 1. Fazele unui proiect

Conform precizărilor din lucrarea Metoda proiectelor la vârste timpurii (2002), trei sunt
fazele care se succed în derularea unui proiect:
I. Faza întâi
Alegerea subiectului
Subiectul poate fi ales de către copii, educatoare sau educatoarea împreună cu copiii. Subiectul ales
trebuie să respecte următoarele condiţii:
- să fie legat de experienţa cotidiană a copilului;
- să fie suficient de vast pentru a putea permite o investigaţie de cel puţin o săptămână;
- să permită o abordare integrată şi atingerea unor domenii cum ar fi: ştiinţă, artă, mişcare, educaţie
pentru societate.
Stabilirea direcţiilor de dezvoltare
După alegerea subiectului, educatoarea va alcătui o hartă cu aspectele principale ale conţinuturilor
ce vor fi abordate în cadrul proiectului. Tot acum, educatoarea va alcătui cu copiii un inventar de
probleme care conţine lucrurile pe care le ştiu şi pe care doresc să le afle despre subiectul
proiectului.
Crearea centrului tematic şi procurarea materialelor pentru proiect

Centrul tematic este locul unde se expun materiale legate de tema proiectului, astfel încât copiii să
le poată privi şi mânui, să se poată juca cu ele.
Locul centrului tematic se alege în funcţie de spaţiul existent în fiecare sală de grupă, astfel încât să
fie vizibil şi să permită expunerea unui număr cât mai mare de materiale din sfera subiectului.
În cazul în care spaţiul este limitat, se poate crea centrul tematic într-o vitrină sau poate fi chiar
suspendat pe un suport. Educatoarea va expune la centrul tematic harta proiectului, imagini
sugestive, materiale din natură, lucrări realizate de copii, machete, jucării şi orice alte obiecte care
se circumscriu subiectului.
Centrul tematic se îmbogăţeşte progresiv pe parcursul derulării proiectului, astfel încât la final va
conţine şi materialele elaborate în momentul evaluării.
Discuţii cu persoane implicate
Reguli pentru discuţiile cu persoanele implicate:
- anunţarea intenţiei de a discuta (telefonic, în scris-prin scrisoare de intenţie);
- informarea acestora cu privire la obiectivele proiectului, verbal sau printr-un pliant;
- motivarea acestora pentru acţiunea pe care urmează să o întreprindă şi stabilirea de comun acord a
drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi implicate.
II. Faza a doua

Activitatea de documentare şi investigare
În această etapă are loc investigarea directă, nemijlocită a subiectului. Copiii fac observări şi
înregistrează rezultate, măsoară, compară, explorează, fac predicţii, discută, sintetizează sub diferite
forme rezultatele acestor demersuri ale lor. În cadrul activităţilor pe grupuri mici este bine să se
stabilească de la început o modalitate eficientă şi disciplinară de comunicare educatoare-copil.
Activităţile din cadrul proiectului ca activităţi integrate
Prin activităţile integrate, educatoarele vor încerca să aducă un plus de lejeritate şi mai multă
coerenţă procesului de predare- învăţare-evaluare punând un accent deosebit pe joc ca metodă de
bază a acestui proces. Integrarea se va face prin alipirea într-un scenariu bine închegat a unor
conţinuturi de învăţare- evaluare aparţinând unor domenii diferite. Conţinuturile propuse au un
subiect comun care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora şi a atingerii obiectivelor
stabilite.
III. Faza a treia

Adăugirea de detalii şi atribuirea de funcţionalităţi
Atribuirea unor funcţionalităţi proiectului este necesară pentru a crea copiilor o motivaţie mai
puternică şi a-i implica afectiv, cunoscută fiind puterea acestei componente psihice în procesul
învăţării. Această fază se finalizează cu prepararea şi prezentarea rezultatelor sub o formă concretă
(album, machetă, tablouri,etc.)
Evaluarea
În evaluare se va urmări:
- modul în care au fost folosite şi valorificate de către copii în cadrul proiectului conexiunile şi
perspectivele interdisciplinare, competenţele şi abilităţile de ordin teoretic şi practic;
- gradul de originalitate în rezolvarea unor probleme
- capacitatea copiilor de a descoperi şi fructifica valenţe ale proiectului în vederea iniţierii şi
dezvoltării altuia nou.
Evaluarea poate fi făcută fie sub forma unui album de fotografii din timpul derulării proiectului, fie
prin prezentarea unui film video cu momente din desfăşurarea proiectului.
VII. CUNOAŞTEREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN AFARA ACTIVITĂŢILOR

OBLIGATORII
Valorificarea ambianţei şi a diferitelor momente din viaţa copiilor pentru lărgirea orizontului
de cunoaştere are unele avantaje faţă de procesul desfăşurat în cadrul activităţilor obligatorii
prezentate anterior. Astfel, are loc o comunicare mai liberă care favorizează o exprimare spontană,
aplicarea unor procedee diferenţiate, munca individuală sau în grupuri mici este mai variată şi mai
eficientă.
Jocurile şi activităţile alese, libere şi creative favorizează în cel mai înalt grad aplicarea şi
verificarea cunoştinţelor dobândite în cadrul activităţilor comune. Ele permit reluarea întregului
conţinut transmis copiilor în activităţile comune, sub forma activităţilor în grupuri mici şi a celor
individuale, mărind considerabil posibilităţile de participare ale copiilor care manifestă carenţe în
dezvoltarea lor.
Activităţile în aer liber constituie în mod curent o ocazie de familiarizare a copiilor cu noi
aspecte ale realităţii. Principalele forme practicate în acest cadru sunt plimbările, vizitele şi
excursiile. În cursul lor, copiii descoperă numeroase lucruri interesante, îşi satisfac dorinţa de a
cunoaşte obiecte, fenomene şi acţiuni caracteristice naturii şi vieţii sociale.
Diferitele forme de muncă practicate în grădiniţă şi programul distractiv reactualizează în
mod variat şi atractiv cunoştinţele însuşite.
Activităţile organizate în afara programului cu caracter obligatoriu sunt întâlnite sub
următoarele forme: plimbări, vizite şi excursii; activităţi cu caracter practic pentru cunoaşterea
naturii; convorbiri libere; povestirile libere; lectura educatoarei; jocuri didactice, jocuri distractive.
Plimbările, vizitele şi excursiile constituie modalităţi de cunoaştere nemijlocită a ambianţei
apropiate sau mai depărtate care necesită o deplasare scurtă sau lungă a grupei de copii în funcţiei
de obiective propuse.Deplasarea propriu-zisă dă ocazia îmbinării armonioase a observării dirijate
cu observarea spontană, completată de impresiile verbale ale educatoarei şi ale copiilor. Materialul
din natură adunat cu ocazia acestor activităţi poate fi valorificat în numeroase activităţi cu întreaga
grupă.
Activităţile cu caracter practic dau posibilitatea aplicării în practică a cunoştinţelor însuşite
în alte ocazii, verificării unor ipoteze, precum şi formării unor deprinderi utile, referitoare la
creşterea şi îngrijirea plantelor şi animalelor. La colţul naturii, copiii pot fi familiarizaţi cu operaţii
simple de îngrijire a unei plante, procesul de germinaţie, experimente, îngrijirea unor animale mici,
hrănirea lor. Pe terenul grădiniţei se pot face, de asemenea, diferite activităţi, cum ar fi îngrijirea
parcului grădiniţei (pregătirea pământului, semănat, săpat, îngrijirea plantelor), întreţinerea
curăţeniei în curtea grădiniţei în diferite anotimpuri, jocuri şi experimente diverse.
Alcătuirea calendarului naturii este un mijloc preţios pentru fixarea reprezentărilor copiilor
despre fenomenele naturii specifice fiecărui anotimp, cât şi pentru dezvoltarea spiritului de
observaţie în sesizarea schimbărilor ce au loc în decursul unui interval de timp.
Convorbirile libere se organizează cu grupuri mici de copii sau cu un singur copil, având o
tematică strâns legată de evenimentele recente din viaţa copiilor, de jocurile, de plimbările şi
excursiile, de comportarea acestora în grădiniţă şi acasă. Discuţia poate antrena şi întreaga grupă
după vizionarea unui spectacol, la întoarcerea dintr-o plimbare sau o vizită. Povestirile libere, ca şi
convorbirile libere, prezintă avantajul de a putea fi desfăşurate în orice moment al zilei.
Lectura educatoarei se integrează în programul zilei în momentele de aşteptare, ca şi în
unele momente de relaxare după mişcare sau efort fizic intens, în grădiniţele cu program prelungit
se pot folosi aceste lecturi atunci când se pun copiii la culcare, după masa de prânz, se fac şi la
propunerea copiilor.
Jocurile didactice şi distractive practicate în momentele de destindere ale copiilor, ca şi în
cadrul activităţilor la alegerea copiilor contribuie, de asemenea, la reactualizarea cunoştinţelor
copiilor, cât şi la stimularea comunicării între copii, între copii şi educatoare.
VIII. EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
Ed. MARIANA LENATH, GPP nr. 44 Oradea,

student anul II, Fac. de Ştiinţe Socio-Umane,
Ped. Înv. primar şi preşcolar
Ed. ANCA TODOCA, GPP nr. 44 Oradea,
Ed. VIORICA TOIA, GPP nr. 44 Oradea,
Ed. MARIANA VEREŞ, GPP nr. 44 Oradea,
1. Grupa mică – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente,

conţinuturi, mijloace de realizare, teme orientative, material didactic
2. Grupa mijlocie – obiective cadru, de referinţă, exemple de
comportamente, conţinuturi, mijloace de realizare, teme orientative,
material didactic
3. Grupa mare – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente,
conţinuturi, mijloace de realizare, teme orientative, material didactic
4. Grupa pregătitoare – obiective cadru, de referinţă, exemple de
comportamente, conţinuturi, mijloace de realizare, teme orientative,
material didactic
5. Aspecte metodice ale realizării educaţiei pentru societate în grădiniţă
1.GRUPA MICĂ
A. OBIECTIV CADRU (1) Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilităţii de a intra în relaţii cu ceilalţi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.1 Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi regulile de securitate
personală
EXEMPLE DE CONŢINUTURI MIJLOACE DE REALIZARE MATERIAL
COMPORTAMENT TEME ORIENTATIVE DIDACTIC
a) – să accepte şi să - familiarizarea şi - Memorizări: Întâia zi, Grupa mică de D.Faur - culegere de poezii
respecte regulile de identificarea - Lectura a educatoarei: Grădiniţa mea - culegere de texte literare
convieţuire în grup regulilor şi a - Lecturi după imagini: O zi în grădiniţă - planşă M.Ed.C.
normelor de - Observare: Activităţile copiilor în sala de grupă, Jucăriile copiilor
comportament în - Cântec: Împreună ne jucăm, Cine a venit?, Deschide urechea bine - culegere de cântece
grup - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematică):Ex: Facem ordine la jucării, Aşezăm copiii în horă, Ce didactice
ştii despre mine?
b) – să se prezinte, să se - descoperirea - Memorizări: Ce am? de Al.Sabidi, Sunt cea mai mică în grădiniţă - culegere de poezii
descrie propriului corp, - Lecturi după imagini: Sunt copil ca fiecare, Jocurile şi activităţile - planşe M.Ed.C
sesizând posibilităţi copilului
de cunoaştere - Observare: Copilul
- Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - jetoane, ilustraţii,
matematică) Ex: Ce sunt eu, ce eşti tu?, Spune cum se numeşte ceea material mărunt
ce îţi arăt eu?, Aşează în rând..(un băiat, o fetiţă), Găseşte locul
potrivit (alternativ, după culoare)
- Cântece şi jocuri muzicale: Dormi cu mama, Bat din palme, Fă ca - culegere de cântece
mine
- Desen: Buline pe batista mea, Rochiţa păpuşii are floricele - mijloace didactice
- Pictură (Dactilopictură): Decorăm cana (farfuria) necesare
- Jocuri de mişcare: Am crescut mare şi voinic , Cursa cu jucării - jucării
c) – să cunoască şi să - cunoaşterea şi - Lectura educatoarei: Iepuraşul coconaş de I.Străuţ, Cinci pisici şi- - culegere de texte literare
aplice reguli referitoare la respectarea unor un motănel de Ştefan Irimescu, Drumul cel mai scurt, Cu bunica
circulaţia rutieră norme simple prin oraş
referitoare la - Memorizări: Şotronul de R. Mureşanu, Semaforul de Ştefan - planşe M.Ed.C.
circulaţia Feneşanu
pietonilor, a - Lecturi după imagini: Copiii pietoni, Pe stradă - tablou sau machetă
autovehiculelor în - Observări: Semaforul, Trecerea de pietoni confecţionată
scopul prevenirii - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - lotoane/jetoane, material
accidentelor matematică) Ex: Cu ce călătorim?, Stop pe roşu, treci pe verde,mărunt confecţionat
Alege şi grupează separat maşinile mici şi mari - cântăm, desenăm: Cum
- Cântece şi jocuri ritmice: Semaforul, Mergi cum bat să circulăm?
- Activităţi practice:Facem o cale ferată (rupere), Maşina (aplicaţie)
- culegere de cântece
- Jocuri de mişcare: Stopul, Micii pietoni, Micul poliţist - materiale şi ustensile
necesare
d) – să cunoască regulile - familiarizarea cu - Lecturi după imagini: Să păstrăm jucăriile curate, Prietenii mei, -obiecte de uz personal,
de igienă personală regulile referitoare Copiii cuminţi se spală pe dinţi; machete, ilustraţii, tablou
la educaţia pentru - Memorizări: Mâini curate, Batista, Pantofii mei; - culegere de texte literare
sănătatea sa - Lectura educatoarei: Supărarea Danielei de V.Ganea - obiecte de
- Povestiri: Maricica, Fetiţa cu fundiţe roşii de C.Aldea îmbrăcăminte, veselă
- Jocuri didactice: (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - material
matematică) Ex: Cu ce îmbrăcăm păpuşa?, Săculeţul cu surprize, necesar:îmbrăcăminte,
Să ne îmbrăcăm corect, Ce este şi ce faci cu el?, Alege şi grupează; jetoane, jocuri de creaţie
- Observare: Baia, Cabinetul medical;,
- Activitate practică: Batista, Şerveţelul (îndoire) -ustensilele necesare
- Cântece şi jocuri muzicale: Cântecel despre curăţenie şi sănătate - culegere de cântece
de I. Potolea, Un pitic
- Joc cu subiect din viaţa cotidiană: Excursie cu peripeţii - diferite costume, jucării
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.2 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de
joacă)

a) – să asculte şi să - precizarea unor - Memorizări: Concertul broscuţelor de R. Petru, De jos în sus de E. - culegere de texte literare
respecte alte păreri reguli de Frunză,
comportare faţă de - Povestiri: Tomiţă iepuraşul de Alex.Mitru, Nicuşor cel mofturos de - imagini sugestive
alţi interlocutori G. Stoica
- Lecturi după imagini: Copiii la masă, Copiii muncesc - planşe M.Ed.C.
- Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematică) Ex: Spune ce fac eu?, Spune ce face copilul?, Caută şi didactice
spune unde sunt?
- Lectura educatoarei: Ghiocelul de H. C. Andersen - culegere de texte literare
- Cântece şi jocuri muzicale: Azi te iau la joc, (creaţia educ.) Lanţul - culegere de cântece
- Ştafete: Umple găletuţa (transport de obiecte),.Joc: Furnica - găletuţe, jucării, nisip
harnică etc
b) – să înveţe să aştepte - precizarea şi - Memorizări: Stai să vezi de C.Teodorescu, Leagănul de E. Dragoş - culegere de poezii
într-o situaţie dată cunoaşterea unor - Povestiri: Să ştii să aştepţi (poveste populară) - culegere de texte literare
reguli ce implică - Lecturi după imagini: La plimbare, Ce-am făcut, ce fac şi ce voi - planşe M.Ed.C.
aşteptare în cadrul face?
diferitelor activităţi - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
sau jocuri matematică) Ex: Cine a primit mingea?, Unde s-a oprit roata?, Ce a didactice pentru
ascuns ursuleţul?, Săculeţul cu surprize, Grădina zoologică, Treci matematică şi dezvoltarea
la locul tău limbajului
- Lucrare colectivă: Decorăm casa păpuşii - materiale necesare
- Cântec: Semaforul de P. Ţipordei - culegere de cântece
- Joc concurs: Merele în coş, Mingea la ţintă - diferite obiecte
c) – să accepte şi să ofere - obişnuirea - Lectură după imagini: Jocurile copiilor. - planşe M.E.I.
sprijin copiilor de a - Memorizări: Micii doctori, Nicu şi Cuţu de V. Eftimia - culegere de poezii
accepta şi oferi - Povestiri: Ridichea uriaşă (basm popular), Iepuraşul şchiop de I. - culegere de texte literare
ajutorul în diferite Străuţ
situaţii - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematică) Ex: Te rog să-mi spui ce ştii despre...?, La ce foloseşte? didactice pentru
Ajută-mă să ajung la căsuţa mea matematică şi dezvoltarea
limbajului
- Cântece: Căldăruşă plină, Hai copile să jucăm de G. N. Stanciu - culegere de cântece
- Lucrare colectivă: Tablou cu frunze - materiale şi ustensile
necesare,
- Jocuri de alergare : Aleargă la iepuraşi - jucării
d) – să dobândească - câştigarea - Lecturi după imagini: O zi în grădiniţă, Copiii la serbare - planşe M.Ed.C.
autonomie în activitatea autonomiei în - Memorizări: La grădiniţă, Ce spune fetiţa? de Al. Andriţoiu - culegere de poezii
zilnică activitatea zilnică - Povestiri: Greşeala Cuminţicăi de V.Gafiţa - culegere de texte
literare, imagini adecvate
- Observare: Munca copiilor în grădiniţă - planşă M.Ed.C
- Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - lotoane şi jetoane,
matematică) Ex: Ce este şi ce faci cu el?, Cu ce se îmbracă copilul?, jucării
Caută şi spune unde sunt!, Să facem un tren cu vagoane
- Activitate practică: Facem fluturi coloraţi (rupere) - materiale specifice
- Desen: Iarba deasă, Plouă activităţilor practice şi
- Modelaj: Pregătim mâncare pentru puişori artistico- plastice
- Jocuri de mers şi alergare: Mergem la plimbare
e) – să respecte normele - dezvoltarea unor - Poveste populară: Povestea puişorului îngâmfat - ilustraţii din poveste şi
de convieţuire socială comportamente - Memorizări: Cum vorbim? de M. Pop, Salutul de Gh.Zarafu, culegere de texte literare
adecvate diverselor Jucăriile de A. Tudoraş
situaţii de - Lecturi după imagini: Să păstrăm jucăriile, În vizită la prieten - planşe M.Ed.C.
interacţiune socială - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - jetoane, jucării, obiecte
zilnică matematică) Ex: Te rog să-mi dai!, Ajută-mă, te rog!, Te rog să-mi din sala de grupă
dai...trei creioane, un măr, Ce jucării vrei să alegi?
- Cântece: Moş Cioc-Cioc, Bună dimineaţa, dragă grădiniţă - culegere de cântece
- Activitate practică: Facem gărduleţ la casă (rupere) - materialele necesare
B. OBIECTIV CADRU (2) Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 2.1. Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi
cunoscute

a) – să-şi aprecieze - precizarea - Lecturi după imagini: La grădiniţă, La plimbare în parc - planşe M.Ed.C.
propriul comportament în propriilor aprecieri - Memorizări: Prietenie de P. Valeria Pop, În pădure de P. Valeria - culegere de poezii
raport cu persoane, asupra unor situaţii Pop
personaje şi situaţii concrete din punct - Lectura educatoarei: Răţuşca neascultătoare de S. Pop - culegere de texte literare
cunoscute de vedere moral şi - Povestiri: Căsuţa din oală (poveste populară), Povestea -personaje pentru teatru
civic măgăruşului încăpăţânat de V. Colin, Zi de primăvară de T. de păpuşi şi machetă
Constantinescu realizată de educatoare
- Observări: La spectacol, Serbare veselă - tablou
- Confecţii:Daruri pentru prietenii mei - material necesar pentru
- Modelaj: Pregătim mâncare pentru puişori confecţii şi activităţi
- Desen: Farfurii pentru pitici artistico- plastice
- Joc muzical: Ghiceşte cine te-a strigat? - culegere de cântece
b) – să-şi adapteze - cunoaşterea - Povestiri: Iedul cu trei capre de O. P. Iaşi, Supărarea Danielei de - culegere de texte literare
comportamentul la diferite diferitelor reguli de V. Gafiţa şi personaje pentru teatru
situaţii comportare de păpuşi
civilizată aplicabile - Memorizări: Stai să vezi, Hoţul de Cicerone Teodorescu - culegere de poezii
în diferite situaţii - Jocuri didactice: Corect sau greşit?, Ce-am făcut şi ce voi face?, - imagini confecţionate
Ce ştim despre munca părinţilor noştri?
- Lecturi după imagini: Sfatul jucăriilor, Copii, v-aţi spălat pe - tablou realizat de
mâini? educatoare
-Activitate colectivă: Să facem un tablou de primăvară (sau alt - materiale refolosibile
anotimp)
- Cântec: Und' te duci tu iepuraş? de L. Catarig - culegere de cântece
c) – să conştientizeze - cunoaşterea - Lecturi după imagini: Jocurile copiilor în grădiniţă, Să păstrăm - planşe M.Ed.C.
consecinţele pozitive şi urmărilor (pozitive jucăriile
negative ale actelor sale de sau negative) ale - Povestiri: Puf Alb şi Puf Gri, Scufiţa Roşie, Capra cu trei iezi, Nu - scene din poveşti
comportament asupra sa şi acţiunilor vă jucaţi cu focul! De Al. Rus - culegere de texte literare
asupra celorlalţi comportamentale - Memorizări: Pasărea şi copilul de M. Bungău, Pomişorul de Gica - culegere de poezii,
asupra propriei Iuteş păpuşi de la teatru de
persoane şi asupra păpuşi
celor din jur - Modelaj: Hrană pentru păsărele
- Haşurare: Globuri pentru pomul de Crăciun - materiale specifice
- Activităţi practice: Mărgelele păpuşii, Facem gărduleţ pentru activităţilor artistico-
curtea păsărelelor (creaţia educatoarei) plastice şi celor practice
- Cântece din folclorul copiilor Mi-am luat unelte de D. D. Stancu, - culegere de cântece şi
Căldăruşă plină bucurii pentru copii
- Parcurs aplicativ: Excursie cu peripeţii
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 2. 2. Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea autocontrolului

a) – să-şi respecte - obişnuirea - Lecturi după imagini: Îngrijim plantele (animalele), Să păstrăm - 2 planşe M.Ed.C.
promisiunile făcute copiilor de a jucăriile
respecta - Repovestiri: Puf Alb şi Puf Gri, Scufiţa Roşie, Capra cu trei iezi - păpuşi de la teatru de
promisiunile făcute păpuşi
- Jocuri didactice: (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematică). Ex.: Când facem aşa?, Te rog să-mi dai, te rog să-mi didactice
spui!, Promisiunea, Răspunde repede şi bine
- Memorizări: Exemple de V. Carianopol, Apa rece de M. Negulescu - culegere de poezii
- Observare: Jocurile copiilor
- Pictură: Covoraş pentru pisicuţă - ustensile necesare
- Modelaj: Globuri pentru pomul de Crăciun
- Cântec: Pentru tine, Doamne, Fluturaş, fluturaş - culegere de cântece
b) – să-şi manifeste - dezaprobarea - Lecturi după imagini: Nu faceţi ca ei, Ce e bine, ce e rău - planşe M.Ed.C.
dezacordul faţă de faptelor negative - Povestiri: Sanda la grădiniţă, Fetiţa cu cozi, Visul lui Ionel, Frige - Imagini
atitudinile negative de observate în mediul de T. Constantinescu, Când stăpânul nu-i acasă de E. Gârleanu. corespunzătoare, culegere
distrugere, de dezordine, social în care - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau de texte literare
de neglijenţă trăieşte copilul matematică): O întâmplare veselă (tristă), Corectează greşeala, - culegere de jocuri
Supărarea jucăriilor, Ce şi unde a greşit? didactice, ilustaţii
- Memorizări: Mulţumesc de Gh.Zarafu, Păpuşica de L. Codrea
- Activităţi practice: Ne confecţionăm singuri jucării: Să reparăm - mărgele
mărgele, Brăţara păpuşii
- Cântec: Cucu de Gr.Teodosiu,Un pitic de D.Voiculescu - mijloace audio, C.D.
c) – să manifeste - familiarizarea cu o - Lecturi după imagini: Copiii curajoşi, Prietenul meu, Ce-ai dori - tablouri
încredere, sinceritate, serie de trăsături să-ţi aducă Moş Crăciun?, Cine este curajos?
curaj în raport cu sine şi pozitive(încredere, - Povestiri: Coliba iepuraşului, Capra cu trei iezi - plachetă cu povestiri
cu ceilalţi curaj, sinceritate) - Memorizări: Mâinile, Căţeluşul şi baia - culegere de poezii
desprinse din - Jocuri didactice: Spune ce fac eu?, La spectacol - jucării
situaţii zilnice sau - Cântec: Brăduleţul, Săniuţa - culegere de cântece
alte activităţi - Activităţi practice: Batiste şi şerveţele pentru păpuşă, Bastonul - ustensile necasare
specifice bunicului (creaţia educatoarei)
d) – să accepte diversitatea - respectarea şi - Povestiri: Brâul voinicului de Silvia Dima, Omuleţii cei de gumă - culegere de texte literare
de opinii şi atitudini considerarea - Lecturi ale educatoarei: Legenda licuriciului de E. Jianu, Ţepeluş- - textele literare
punctului de vedere Ariciul de E. Jianu
al celorlalţi - Jocuri didactice: Ghici-ghici, Ghici, ştim să le-ngrijim (plante, - culegere de jocuri
animale, jucării) didactice
- Lucrare colectivă: Jocurile copiilor în curte - rechizite şi ustensile
necesare
-Cântece: Piticii, Masă bună - culegere de cântece
- Jocuri de mişcare:Mergi la fel ca mine!
B. OBIECTIV CADRU 3 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie, care definesc portretul spiritual al poporului român
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 3.1. Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief,
aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice)

a) – să cunoască - precizarea - Lecturi după imagini: Oraşul meu, Frumuseţile patriei - planşe M.Ed..C.
numele ţării, a denumirii - Memorizări: Ţara mea de I. Iancu, Tricolorul de I. Străuţ, Limba - culegere de poezii
localităţii natale şi oraşului/satului noastră
însemnele (steag şi natal a steagului - Observări: Steagul tricolor, Cartierul meu. -
imn) ţării, a culorilor - Lectura educatoarei: Sfatul bunicilor de Eugen Evu - culegere de texte literare
acestuia - Jocuri didactic: Jocul culorilor, Treci la locul tău - culegere de jocuri
didactice
- Activităţi practice (aplicaţie): Steagul tricolor, Baloane colorate - rechizite şi materiale
- Pictură: Baloane necesare
- Modelaj: Steagul tricolor - culegere de cântece
- Cântece patriotice (audiţie): Ţara mea de Alex. Stancu, Drapelul
nostru de Liviu Comes
- Jocuri sportive şi ştafete: Trec soldaţii, Înfige steguleţul
b) – să facă distincţie - cunoaşterea - Lecturi după imagini: O zi de sărbătoare, O zi în grădiniţă - planşe M.Ed.C.
între o zi obişnuită şi o deosebirilor dintre - Memorizări: Cununa de V. Tulbure, Bucurie de Elena Dragoş - culegere de texte literare
zi de sărbătoare o zi obişnuită şi o zi - Observare: Ziua României - album, film didactic
de sărbătoare - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau matematică): - culegere de jocuri
Spune ce face copilul într-o zi de sărbătoare?, Ce ştim despre...?, Un didactice de jocuri logice
steguleţ, mai multe steguleţe, Împodobim sala de sărbătoare
- Audiţie: Cântece cu conţinut patriotic - casete audio
- Învăţăm să dansăm Hora Unirii - casete audio
2. GRUPA MIJLOCIE
A. OBIECTIV CADRU (1) Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.1. Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de
securitate personală

a) să accepte şi să - cunoaşterea, - Lecturi după imagini: Jocurile copiilor în curte, În vacanţă la mare, - planşe-M.Ed.C
respecte regulile de aprecierea şi munte
convieţuire în grup utilizarea regulilor - Povestiri: Capra cu trei iezi de I. Creangă, Găinuşa cea moţată de C. - culegere de texte literare,
specifice grupului Gruia, Noi albinele de C. Gruia ilustraţii confecţionate
din care fac parte - Memorizări Grădiniţa mea, Jucăriile
- Observare: Împreună la grădiniţă - planşe-M.Ed.C
- Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau
matematică). Ex: Cu cine şi cum mă joc?, Spune-mi unde pot locui?,
Aşează-mă la vârsta mea
- Desen: Eu şi prietenul meu
- Cântec: Bună dimineaţa, dragă grădiniţă
b) să-şi prezinte - însuşirea - Lecturi după imagini: Familia mea, Eu şi prietenii mei de la - planşe M.Ed.C.
membrii familiei, noţiunilor de: grădiniţă
colegii, prietenii, familie, coleg, - Povestiri: Inimă de copil de Lucia Olteanu - imagini
vecinii prieten, vecin şi - Memorizări: Familia mea de Rodica Petru, Acasă de Emilia - culegere de texte literare,
cunoaşterea Căldăraru - culegeri de jocuri
relaţiilor generate - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau didactice de cunoaştere a
de convieţuirea în matematică). Ex: Mergem în vizită la prieteni, Găseşte-mi fraţii mediului, de educarea
comun, de limbajului şi matematice,
interesele şi - Cântece: Mama, Cântec de leagăn - materiale specifice
aspiraţiile acestora - Activităţi practice: Plicul, Scrisori desenate mamei, tatălui, activităţilor practice
bunicilor, prietenilor, vecinilor (în interiorul plicului) - materialele necesare
- Desen: Căsuţa mea
- Modelaj: Plăcintele bunicii
c) să cunoască şi să - îmbogăţirea - Lecturi după imagini: Joaca pe stradă, Pictorul grăbit - planşe M.Ed.C.
aplice reguli cunoştinţelor şi - Povestiri: Balonul galben, Prima mea cursă cu bicicleta - broşuri pentru educaţia
referitoare la circulaţia deprinderilor - Memorizări: Melcul automobilist de V. Tulbure, Culorile rutieră
rutieră privind circulaţia semaforului de P. Lică
rutieră pentru - Observare: Trecerea de pietoni - planşe M.Ed..C.
prevenirea - Lectură după imagini: Cum circulăm pe stradă, prin oraş
accidentelor - Jocuri didactice: (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematică).Ex.: Ce ştim despre regulile de circulaţie?, Formează didactice, material
grupe de .. (formă, culoare), Spune unde sunt...(mai multe, mai puţine) confecţionat
- Aplicaţie: Semaforul - materiale şi ustensile
- Joc de mişcare: Stopul, Atenţie, maşina! necesare
- Desen: Strada - materiale specifice
- Modelaj: Semaforul de la colţ de stradă activităţilor artistco-plastice
- Cântec: Semaforul de P. Ţipordei
d) să numească şi să - câştigarea - Povestire: Păpuşa cu ochi albaştri de Gica Iuteş - machetă reprezentativă
aplice reguli de igienă autonomiei în - Memorizare: Stomatologul de M. Maroncea, Facem gimnastică de E. - imagini reprezentative
personal activităţile zilnice Căldăraru
de păstrare a igienei - Observare: Cabinetul medical din grădiniţă
personale şi - Jocuri didactice: Cum se numeşte?, Ce face fetiţa? - jetoane reprezentative
prevenirea - Jocuri de mişcare: Mergem ca sportivii, Suntem campionii grădiniţei
îmbolnăvirilor - Modelaj: Farfuria şi căniţa mea - materiale specifice
- Desen: Batista , Şerveţelul activităţilor artistco-plastice
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.2. Sa-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de
joacă)

a) să asculte şi să - dezvoltarea capacităţii - Povestiri: Capra cu trei iezi de Ion Creangă, Scufiţa Roşie de Ch. - culegere de texte literare
respecte alte păreri de a tolera părerile şi Perrault
ideile celor din jur - Memorizare: Să-nvăţăm de la furnici de Florin Constantinescu - culegere de poezii
- Lectură după imagini: Cum ajută copiii părinţii - tablou
matematică). Ex: Săculeţul fermecat, Găseşte obiectul potrivit, Spune didactice ptr. cunoaşterea
ce face?, Unde pot locui? mediului,jocuri logice,
matematice, limbaj,
- Cântece: Hora (folclorul copiilor), Leagănul - culegere de cântece pentru
- Ştafete: Alergaţi la steguleţe, Cel mai iute câştigă copii
- Desen: Băsmăluţe colorate - rechizitele necesare
- Modelaj: Turtiţa din poveste
b) să înveţe să - perfecţionarea - Povestiri: Să ştii să aştepţi (creaţia educatoarei), Povestea puişorului - antologie de texte literar-
aştepte într-o situaţie deprinderii de a aştepta îngâmfat - poveste populară artistice
dată în situaţii, jocuri, - Memorizări: Azi desenăm de E. Căldăraru, De-a trenul de T. - culegere de poezii
activităţi ce implică Constantinescu
aşteptare - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau -tablou - culegere de jocuri
matematică). Ex: Completează ce lipseşte!, Găseşte obiectul potrivit, didactice
Te rog să-mi dai, Cine ştie mai bine
- Activităţi practice: Barca, Coiful, Pom înflorit, Omul de zăpadă
- Desen: Cerul înstelat, Câmp înflorit - rechizitele necesare
- Modelaj: Lanţul pentru bradul de Crăciun, Morcovi pentru iepuraşi
- Ştafeta copiilor: Micii ecologişti, Cursa cu ouă
c) să accepte şi să - consolidarea - Povestiri: Coliba iepuraşului de Viniciu Gafiţa, Leul şi căţeluşa de - culegere de texte literare,
ofere sprijin deprinderii de a ajuta şi Lev N. Tolstoi imagini corespunzătoare
a fi ajutat în activităţi, - Memorizări: Umblă gărgăriţa-n ierburi de E. Dragoş, Vrăbiile de - culegere de poezii
situaţii diferite Nicolae Nasta
- Lecturi ale educatoarei: Cuibul de păsărele de Cezar Petrescu, Ajutor - plachetă realizată de
frăţesc de C. A. Munteanu educatoare
matematică). Ex: Să aşezăm flori în vază, Ajută pe fiecare mamă să-şi didactice de cunoaşterea
găsească puiul, Te rog să-mi dai, Aşează-mă la căsuţa mea mediului şi matematică
- Joc distractiv: Scoate-mă din cerc!
d) să dobândească - precizarea şi - Lectură după imagini: Ce fac copiii la grădiniţă? - planşe M.Ed.C.
autonomie în respectarea principalelor - Memorizări: Bombonica de Virgil Carianopol, Două gospodine - culegere de poezii
activitatea zilnică reguli ce trebuie - Lectură după imagini: Copiii îngrijesc plantele -tablou confecţionat
cunoscute şi respectate - Joc de rol: Mica bucătăreasă
în diferite momente ale - Cântece din folclorul copiilor: Lanţul, La pădure - culegere de cântece
zilei - Lucrare colectivă: Iarna în pădure- tablou, Ne facem jucării- rupere
- materiale şi ustensile
specifice
e) să respecte - cunoaşterea şi - Lecturi după imagini: În excursie, O zi în grădiniţă - planşe M.Ed.C.
normele de respectarea regulilor de - Povestiri: Nu numai la grădiniţă de O. P. Iaşi, Cuvântul fermecat de - ilustraţii reprezentative
convieţuire socială comportare în diferite V. Oseeva - antologie de texte literar-
împrejurări - Memorizări: Cum e bine de Lidia Constantinescu, Cum vorbim de artistice
Mircea Pop
- Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau -culegere de jocuri
matematică) Ex: În vizită la prieteni, La spectacol Te rog, spune-mi didactice pentru
unde pot locui matematice, dezvoltarea
limbajului
- Lecturi ale educatoarei: Furnicile de Petre Ghelmez, Bună ziua, Te - culegere de texte literare
rog, Mulţumesc de E. Zarafu.
- Cântece din folclorul copiilor: Împreună să jucăm, Bună dimineaţa - culegere de cântece
grădiniţă de D.D. Stancu
B.OBIECTIV CADRU (2) Educarea trăsăturilor pozitive de viaţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
cunoscute
a) Să-şi aprecieze - comentarea şi - Memorizări: Păpuşica de Luminiţa Corbea, Sună telefonul de E. - culegere de texte litetare
propriul aprecierea situaţiilor Dragoş - imagini reprezentative
comportament în concrete din punct de - Povestiri: Povestea ursului cafeniu de Vladimir Colin - machetă realizată de
raport cu persoana, vedere moral şi civic - Lecturi după imagini: Acasă la noi, Munca în parc educatoare
personaje şi situaţii - Jocuri didactice: Aşează obiectul potrivit, Ce face copilul?, Unde
-culegere de jocuri
cunoscute este locul meu?, Spune-mi unde pot locui? didactice pentru
dezvoltarea limbajului
- Cântece: Un copil politicos de G. Teodosiu, Câte unul pe cărare, - culegere de cântece
Bondarul de G. Teodosiu
- Activităţi practice: Guleraşul fetiţei, Şiraguri de mărgele -materiale necesare
- Desen: Dar pentru cei mici activităţilor practice şi
- Modelaj: Turtiţa din poveste, Nasturi pentru rochia păpuşii artistico-plastice
b) să-şi adapteze - dezvoltarea capacităţii - Lecturi după imagini: Cum să ne comportăm acasă (la grădiniţă, pe - planşe M.Ed.C.
comportamentul la de a interacţiona cu cei stradă etc.), Copiii harnici
diferite situaţii de aceeaşi vârstă în mod - Povestiri: Ce-a uitat Fănucă să spună de Luiza Vlădescu - machetă realizată de
diferit decât cu adulţii educatoare
- Memorizări: Florile îmi sunt surori de Mălina Cajal, În parc de G. - culegere de texte literare,
Zarafu imagini reprezentative
- Jocuri didactice: Caută mama şi puii - jetoane
- Lectura educatoarei: O faptă bună de G. Zarafu - culegere de texte literare
-Activităţi practice: Cordon legat, Şireturi legate
- Jocuri distractive: Căluţii şi vizitiii, Gâştele şi vânătorul
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 2.2. Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,

a) să-şi respecte - consolidarea - Lecturi după imagini: Eu şi prietenii mei, Îmi ajut mama - planşe M.Ed.C.
promisiunile făcute deprinderii de a-şi - Povestiri: Frăţior şi surioară de Fraţii Grimm, Cireşul de Călin Gruia - imagini reprezentative
respecta Ploaie pentru floarea mică de Irimie Străuţ
promisiunile făcute - Memorizări: Jucăria de P. Anghel - culegere de poezii
întotdeauna - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau matematice): - culegere de jocuri
Să aşezăm la locul potrivit, Cine aşează mai bine, A ştiut Ionel?, Ce poţi didactice pentru copii
să spui despre mine
- Cântec: Motănel, motănel de Alex. Stanciu - culegere de cântece
- Jocuri distractive şi ştafete: Prinde mingea, Cel mai corect câţtigă
-Aplicaţie: Mobilierul păpuşii, Minge cu buline - ustensilele necesare
b) să-şi manifeste - exprimarea - Lecturi după imagini: Fapte bune, fapte rele, Necazul jucăriilor, Copiii - planşe M.Ed.C.
dezacordul faţă de părerilor personale harnici, Să ne întreţinem jucăriile în ordine - culegere de texte literare,
atitudinile negative referitore la - Povestiri: Cum au fugit odată jucăriile de la un copil de Nina ilustraţii
de distrugere, de manifestările Stănculescu, Maricica de Luiza Vlădescu
dezordine, de negative ale celor - Memorizări: Ursuleţul rănit, Iubeşte curăţenia de Florica Cristescu - culegere de poezii
neglijenţă din jur - Jocuri cu rol şi didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau mate- - jucării, figuri
matică). Ex: De-a grădiniţa, Să primim musafiri Cine aranjează mai frumos?, geometrice,material
Biblioteca, Ordonează panglicile de la cea mai scurtă la cea mai lungă confecţionat (panglici)
- Lecturi ale educatoarei: Povestea unei jucării, Povestea unei rochiţe, - textul şi imagini adecvate
Păstrăm ordinea la colţul cu jucării, Reparăm jucăriile stricate
- Desen: Prietenii mei cei buni, Jucăriile preferate - planşe M.Ed.C, machetă.
- materiale specifice
c) să manifeste - dezvoltarea - Memorizări: Întrecere de Eugen Frunză, Gânduri de viitor de Papp - culegere de poezii
încredere, capacităţii de a se Laszlo, Spune adevărul
sinceritate, curaj în manifesta, de a - Lectura educatoarei: Cine este mai puternic de Al. Mitru - culegere de texte literare,
raport cu sine şi cu acţiona cu încredere, - Jocuri didactice: Ce putem face?, Ce ne trebuie şi ce nu ne trebuie? imagini adecvate textului
ceilalţi sinceritate, curaj - Cântece: Piticii şi ariciul de G. Cucu, Brăduleţul, Câinele şi pisica - culegere jocuri didactice
indiferent de situaţie - Lucrare colectivă- aplicaţie: Tablou de iarnă, Ramă pentru tablouri - culegere de cântece
- Modelaj: Podoabe pentru pomul de Crăciun, Flori din grădină
- Jocuri distractive şi ştafete: Păsărica fără cuib, Sari şi transporta...
(jocuri create)
C. OBIECTIV CADRU (3) Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 3.1. Să descrie şi să identifice elementele locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de
relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice)
a) să cunoască numele - lărgirea sferei de

- Lecturi după imagini: Să ne cunoaştem oraşul, Strada noastră - planşe M.Ed.C.
ţării, a localităţii natale, reprezentări despre
- Memorizări: Oraşul de V. Carianopol, Ţară dragă, Românie, - planşe, culegere de poezii
domiciliul, însemnele ţară, localitatea
Tricolorul de Ion Ţârlea
ţării (steag, imn) şi să natală, domiciliu,
- Povestiri: Poveste despre Dumbrava Minunată de D. Almaş - culegere de texte literare
manifeste respect faţă de însemne (steag,- Observare: Tricolorul - un tricolor
acestea imn)şi cultivarea
- Lectura educatoarei: Sfatul Bunicilor de Eugen Evu - imagini reprezentative
respectului faţă de
- Joc didactic: Veniţi la steguleţe! - jocuri didactice
acestea - Cântece/audiţii: Imnul ţării, Frumoasă e ţara mea de Ana Motora
Ionescu, Flutură drapelul tricolor de M. Mojaru
- Aplicaţie (lucrare colectivă) – Confecţionăm un album cu imagini - materiale necesare
din ţară: Frumoasă eşti ţara mea, Steagul tricolor - rechizitele necesare
- Desen: Strada mea frumoasă, Drapelul tricolor
- Modelaj: Casa mea, Steagul
b) să exprime atitudini - însuşirea unor - Memorizări: Tu mă creşti, iubită ţară de Florian Marinescu, Ţara - Culegere de poezii, album
pozitive faţă de ţară şi atitudini, ataşament mea acest pământ de V. Boiculesi, Ţara mea e bucurie de Păturescu confecţionat de copii cu
popor şi dragoste faţă de Raluca, Sunt român de I.Gh. Neamţu aspecte din ţară
ţară şi popor - Observare: Colţul folcloric al grădiniţei - Povestiri istorice
- Lecturi ale educatoarei: Învăţăm despre ţara iubită şi mare de D.
Almaş, Eroii de Petre Ghelmez
- Cântece: Sunt român de G. Breazul şi N. Saxu, Drag mi-e jocul - culegere de cântece
românesc- din folclorul copiilor, Ţara noastră o iubim de Alex.
Petroveanu
- Desen: Ţara mea dragă - ustensile şi materiale
- Modelaj: Flori pentru ţara mea necesare
- Colaj: Ţara mea- decupăm imagini - materiale specifice
c) să facă distincţie între - dezvoltarea - Lectură după imagini: Zi de sărbătoare - planşe M.Ed.C.
o zi obişnuită şi o zi de capacităţii de a - Memorizări: Cununa de Victor Tulbure, La mulţi ani, iubită ţară! - Culegere de poezii
sărbătoare remarca diferenţele de Valeria Boiculesi
dintre o zi festivă şi - Lecturi ale educatoarei: Hora Unirii de Vasile Alecsandri, Am fost - culegere de texte literare
una obişnuită şi noi la Alba Iulia şi am văzut Unirea cea mare de D. Almaş - Povestiri istorice, ilustraţii
(fragment) adecvate
- Cântece/audiţii: Hora Unirii, Trec ostaşii după I. Chioreanu - culegere de cântece
- Desen: Steguleţe pentru 1 Decembrie, Zi de sărbătoare - ustensilele şi materiale
- Pictură: Sărbătorim ziua ţării noastre necesare
- Lucrare colectivă: Confecţionăm un album
3. GRUPA MARE
A. OBIECTIV CADRU (1) Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu
ceilalţi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.1. Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate
personală
a) să accepte şi să - perfecţionarea - Convorbiri tematice: Ce ştim despre noi?, Ce mi-aş dori la - planşe M.Ed.C
respecte regulile de deprinderilor de a grădiniţă?, Cum ne comportăm la grădiniţă?
convieţuire în grup cunoaşte şi respecta - Memorizări: Doamna educatoare, La grădiniţă de M. Iancu - antologie de poezii
normele specifice - Povestiri create de copii: O surpriză pentru colegii de la grădiniţă, - texte literare, imgini
grupului din care face O faptă bună la grădiniţă confecţionate
parte - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematice) Ex: Ce e bine, ce e rău?, Cine nu apaţine grupului?, didactice pentru
Spune prin ce se deosebesc, prin ce se aseamănă? Spune de ce sunt matematică, limbaj,
jucăriile acestea puse împreună în grupa ta?, cunoaştere
- Joc cu text şi cînt: Căsuţa din pădure de Ion Nicorescu, Ecoul - culegere de cântece
-Pictură: Jocul culorilor înfrăţite
-Lucrări colective: Copiii în parc, Bradul împodobit (tăiere, lipire şi - materialele şi ustensilele
ansamblare) necesare
b) să manifeste spirit de - consolidarea - Povestiri: Copiii din crâng de K Uşinski, Găinuşa de aur de M. -ilustraţii confecţionate
echipă şi să colaboreze deprinderilor de a Stoian, Cocoşelul cu pene de aur de Al. Mitru
la realizarea unei respecta regulile - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
activităţi în comun grupului în contactele matematică) Ex: Cine ştie mai multe? , Găseşte greşeala Spune de didactice
directe cu cei din jur ce sunt jucăriile acestea puse împreună în grupă?
şi înţelegerea - Convorbiri fără suport intuitiv: La noi, cu copiii din grădiniţă, Ce - planşă realizată de
necesităţii de a ştim despre...? educatoare.
colabora în diferite - Lectura educatoarei: Legumicultorii de D. Rachini
situaţii pentru - Joc de mişcare, distractiv: Unde-s doi puterea creşte
rezolvarea unor - Lucrare colectivă: Copiii şi soarele (desen pe tablă, pictură pe o - creaţia copiilor
sarcini coală mare)
c) să-şi prezinte membrii - îmbogăţirea şi - Lecturi după imagini: Familia mea, Eu şi prietenii mei - poze, imagini video
familiei, colegii, consolidarea - Memorizări: Părinţii mei de Elena Dragoş, Tot la treabă de C.
prietenii, vecinii cunoştinţelor Teodorescu, Acasă de Emilia Căldăraru - culegere de poezii
referitoare la sine - Povestiri ale educatoarei şi cu început dat: Cum au fugit odată -imagini reprezentative
însuşi şi la membrii jucăriile de la un copil de Nina Stănculescu, Iedul cu trei capre de confecţionate
familiei, a colegilor a O. Pancu-Iaşi, O faptă bună
prietenilor, a - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
vecinilor matematică) Ex: Împreună la cumpărături, De-a familia, Ce didactice,piesele trusei
lucrează mama? Casele de pe strada mea, Spune care sunt vecinii? Dienes, fructe, legume,
(1-10) jetoane
- Convorbiri: Eu şi familia mea, Împreună cu prietenii la iarbă
verde - culegere de cântece
- Cântece: Nu sunt prea mic, Doamne, pentru mama mea - materiale necesare,
- Desen: Ne jucam cu vecinii de bloc, Familia mea specifice
- Pictură: Prietenul meu cel mai bun
- Modelaj: La derdeluş
- Parcurs aplicativ: În excursie la munte
d) –să se prezinte, să se - dezvoltarea - Lecturi după imagini: Ieri bebe, azi copil mare, Ziua mea - poze, imagini video
descrie capacităţii de a se - Memorizare: Vai ce mică mai eram! de G. N. Stanciu, O fetiţă - Antologie de poezii şi
socializa cu cei din cuminte de E. Farago, Doi fraţi cuminţi de E. Farago, Am un frăţior scenete
jur, prezentându-şi de G. N. Stanciu
propria persoană - Povestire creată după modelul educatoarei şi repovestire: Mi- - culegere de texte literare
amintesc cu plăcere, A fost o dată un băieţel pe un gard de Octav
Pancu Iaşi
- Convorbiri tematice: Ce ştim despre noi? - tablou, poze,
- Jocuri didactice: Aşează unde se potriveşte! (părţile corpului, - siluete confecţionate
îmbrăcăminte), Spune-mi cine sunt!
- Desen: Eu şi frăţiorul meu (surioara mea)
- Audiţie: Cântece cu şi despre copii - culegere de cântece
e)- să cunoască şi să - perfecţionarea - Memorizări: Şotronul de R. Mureşan, Semaforul de St. Feneşteanu, , -cântăm, desenăm,
aplice regulile deprinderilor de a Cine-i oare vinovat? de E. Dragoş învăţăm cum să circulăm?
referitoare la circulaţia respecta regulile de - Povestiri şi repovestiri: Mulţumesc, tăticule de C. Stoica Balonul - placheta: „Hai la drum
rutieră circulaţie, cunoscând galben, Prima mea cursă cu bicicleta mici pietoni!”
consecinţele - Convorbiri: Cum circulăm?, De ce avem nevoie de agentul de - planşe M.Ed.C.
nerespectării acestora circulaţie?
- Lecturi ale educatoarei: Cu bunica prin oraş, Fratele meu, Jean -Culegere de texte literare
- Joc didactic: Arată a câta maşinuţă este (mărime) sau -mijloace de locomoţie
are...(culoarea)?
- Cântece: Hai, copii, în pas vioi de V. Stoica, Stopul - culegere de cântece
pentru preşcolari
- Concurs-ştafetă: Marşul pietonilor(creaţia educatoarei) -mijloace didactice
necesare
f)- să cunoască şi să - respectarea - Memorizări: Grădiniţă te-ai trezit? de M. Negulescu, Un nas de - planşe M.Ed.C.
aplice regulile de igienă normelor igienico- copil de C.Burea, Nu uitaţi de S. Mihnea - Culegere de poezii
personală sanitare care - Lectura educatoarei: Mihaela şi al şaptelea pitic de Nell Cobar - Cartea: Mihaela şi al
contribuie la întărirea şaptelea pitic
sănătăţii, fortificarea - Convorbiri: Ce ştim despre activitatea medicului?, Vitaminele şi - obiecte de uz personal
şi călirea rolul lor.
organismului, la - Desen: Ustensilele stomatologului
dezvoltarea fizică - Aplicaţie: Obiecte personale - mijloace didactice
armonioasă - Activităţi practic- aplicative: Periajul dinţilor, Servirea mesei specifice
- Jocuri cu caracter competitiv: Elemente simple de: minifotbal,
volei, tenis
- Teatru de păpuşi: Doctorul Măseluţă
g)- să cunoască şi să - dezvoltarea - Lecturi după imagini: Focul în pădure, Nu ne jucăm cu aragazul, - 2 planşe-M.Ed.C.
aplice reguli privind capacităţii de a Printre ierburi, Ce ne învaţă natura?, Din activitatea pompierilor
protecţia vieţii proprii şi înţelege efectele - Memorizări: Copiii nesupravegheaţi, Ocroteşte-mă! - culegere de poezii
a celor din jur, a actelor sale asupra - Povestiri: Câinii pompieri, Nu vă jucaţi cu focul de Al. Rus, O - texte literare şi imagini
mediului înconjurător celor din jur, de a lecţie de viaţă de Fl. Vesa şi A. Ardelean reprezentative
respecta normele de - Convorbiri tematice: Cum putem proteja natura?, Ce ştim despre
protecţie a vieţii prietenii noştri pompierii?
proprii şi a altora, - Lectura educatoarei: Să ocrotim pădurea de L.Miriţescu, -Ghid metodic de
sprijinirea copilului - Cântece: Imnul ecologiştilor educaţie ecologică- 2005
de a interacţiona cu - Jocuri distractive: Cercetaşii în natură, Micii pompieri
mediul cunoscându-l - Lucrări colective - aplicaţie practică: Sădim un pomişor, Bradul - materiale şi ustensile
şi protejându-l din curtea grădiniţei necesare
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.2. Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de
joacă)

a)- să asculte şi să - perfecţionarea - Povestirile educatoarei: Nora răsfăţată- povestire bulgară, Furnica şi - culegere de texte
respecte alte păreri deprinderii de a lua aspiratorul de Mălina Cajal, Puiul de I. Al. Brătescu Voineşti literare, imagini adecvate
în considerare - Memorizări: Vreau să cresc voinic de V. Boiculesi, Trei răţuşte de - imagini adecvate
punctul de vedere al Otilia Cazimir
celor din jur, al - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau matematică). - culegere de jocuri
adulţilor şi al Ex: Ce ştii despre mine?, Spune ce fac?(constituire de propoziţie), Să didactice, jetoane,
copiilor facem cumpărături, Spune ce este, cum este şi la ce se foloseşte? materiale în relief
(recunoaşterea unor alimente, a obiectelor de îmbrăcăminte, a unor naturale, trusa cu piese
obiecte necesare acasă, la grădiniţă etc), Cum este şi cum nu este geometrice
această piesă?
- Ne confecţionăm singuri podoabe de brad: Lănţişor pentru pomul de
Crăciun - mijloace didactice
- Desen: Crenguţa de brad (elemente grafice) specifice
- Pictură: Flori de primăvară
-Modelaj: Tava cu fructe - materiale naturale
b)- să înveţe să aştepte - consolidarea - Povestiri: Sarea în bucate de Petre Ispirescu, Datoria de Şerban - texte literare şi imagini
într-o situaţie data deprinderii de Nedelcu confecţionate
autostăpânire, - Memorizări: Dor de şcoală de Horia Aramă, Câţi ca voi de George - culegere de poezii
dezvoltându-şi Topârceanu
autocontrolul în - Lecturi ale educatoarei: În grădina de legume de Emilia Căldăraru,
raport cu sarcinile Peste câmpie de Elena Dragoş - culegere de texte literare
ce implică - Convorbire tematică: Ce ştim despre anotimpul primavara
aşteptarea - Cântece: Povestea unui ciobănaş de D. D. Stancu, Muzicanţii de -culegere de cântece
Grigore Teodosiu pentru preşcolari
- Joc ştafetă: Cărăuşul
- Aplicaţie pe suprafeţe tratate (griş, nisip, orez): Peisaj de toamnă - materiale necesare
c)- să-şi cunoască - însuşirea şi - Lectură după imagini: Ajut pe mama, Ce pot face copiii la grădiniţă? - planşe-M.Ed.C.
responsabilităţile în identificarea cu - Memorizări: Mâinile mici de Haralambie Ţugui, Casa noastră de Dan -Culegere de poezii
microgrupul din care sarcinile stabilite de Faur, Ajut pe mama de E. Dragoş, Două gospodine
face parte grupul din care face - Povestire şi povestire creată: Albă ca zăpada şi cei şapte pitici de Imagini confecţionate şi
parte, acceptând Charles Perrault, Poveste cu copii harnici siluiete reprezentative
responsabilităţi - Convorbiri cu suport intuitiv: La noi la grădiniţă
- Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau matematice): - culegere de jocuri
De-a spectacolul, Să ajutăm copilul pierdut, Ştii să faci la fel ca mine?, didactice
Ce ştii să spui despre mine?(evaluare) - culegere de texte literare
- Lucrări colective - machetă: În ajun de sărbătoare: Casa copilăriei - mijloace didactice
mele, Blocul mileniului III necesare
- Pictură: Peisaj de iarnă (realizată prin tehnica de suflare cu paiul)
– Joc de întrecere: Mingea la căpitan - mingi pentru echipe
d)- să accepte şi să - consolidarea şi - Lecturi după imagini: Ce pot să facă copiii la grădiniţă? (acasă), - tablou confecţionat
ofere sprijin perfecţionarea Copiii se ajută între ei
deprinderii de a - Povestiri: Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă, Nuieluşa de - siluete şi decor adecvat
solicita, accepta, alun de Călin Gruia, Stigletele de M. Sadoveanu, Cipi, acest pitic uriaş povestirilor
oferi ajutorul ori de de Fodor Şandor
câte ori este nevoie - Convorbiri tematice: Cum trebuie să fie un copil
- Cântece: Întâmplări la metrou, Pomul către copil de Lucia Catarig
- Dactilopictură: Flori multicolore - mijloace didactice
- Jocuri : Trece-mă peste linie! necesare
e)- să dobândească - consolidarea şi - Lecturi după imagini: La cumpărături cu mama, Copiii la grădiniţă, - planşe-M.Ed.C.
autonomie în perfecţionarea La plimbare prin oraş, La magazin
activitatea zilnică deprinderilor de a - Povestiri: La scăldat de Ion Creangă, Degeţica de H. C. Andersen - imagini confecţionate
se descurca prin - Memorizări: La lucru manual de Luminiţa Codrea, Gospodina de - culegere de poezii
forţe proprii în Otilia Cazimir, Am cinci ani de Elena Dragoş
activităţile zilnice - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau matematică). - obiecte de
Ex: Să facem valiza păpuşii, Ce ne trebuie?(evaluare unelte şi îmbrăcăminte, unelte şi
materiale), Ştii să faci la fel ca mine?, Aranjăm masa pentru musafiri, materiale, veselă
Tacâmurile la locul lor
- Joc axat pe cânt: Cântă ca mine! - Cântece şi bucurii
- Joc de mişcare: Ne furişăm pentru cei mai mici copii
f)- să respecte normele - însuşirea şi - Povestiri: Iedul cu trei capre de Octav Pancu Iaşi, Cei trei purceluşi - siluete şi decor adecvat
de convieţuire socială respectarea - Povestire creată de copii după un şir de ilustraţii: O faptă bună
normelor de - Memorizări: Politicosul, Obiceiurui bune de Luminiţa Codrea, O faptă - culegere de poezii
convieţuire în bună de Gh. Zarafu
familie, grădiniţă, - Jocuri didactice: De-a spectacolul, Cine locuieşte în căsuţă? (însuşirea - culegere de jocuri
stradă, alte instituţii normelor de comportare civilizată) didactice
etc - Convorbiri tematice: Cum ne comportăm în familie? (pe stradă, la un
spectacol) - culegere de cântece
- Cântec: În pădure, Copilul politicos de G.Teodosiu pentru preşcolari
- Dans popular: Haţegana, Hora
B.OBIECTIV CADRU (2) Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 2.1. Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute

a)- să-şi aprecieze - stimularea - Memorizări: Sună telefonul de E. Dragoş, Mult îmi place mie de - culegere de poezii
propriul comportament capacităţii de a Geta Nistor Stanciu
în raport cu persoane, aprecia situaţiile - Convorbiri: Cum mă comport cînd sunt musafir?, Cum mă comport - siluete, decor adecvat
personaje şi situaţii concrete din punct de cînd avem musafiri?
cunoscute vedere moral şi civic - Jocuri didactice (care poate fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematice). Ex: Să facem ordine, Cine te-a chemat la telefon?, Ştii didactice
să faci la fel ca mine? - poze, imagini video
- Cântece: Drumeţii de Nelu Ionescu, Nu mă plictisesc deloc de Ion - culegere de cântece
Vintilă pentru preşcolari
- Lucrări colective: Eu şi prietenii mei de la grădiniţă, Daruri - rechizite necesare
pentru prietenii mei
b)- să-şi adapteze - perfecţionarea şi - Convorbiri: Cum ne comportăm în sala de joc a grădiniţei?
comportamentul la dezvoltarea - Jocuri didactice: O discuţie cu prietenul meu, De-a poştaşul, De-a - asigurarea decorului
diferite situaţii comportamentelor magazinul universal adecvat jocului didactic
adecvate diverselor - Memorizări: Pedeapsa mâţei de E. Farago, O faptă bună de G. - culegere de poiezii
situaţii de Zarafu
interacţiune socială - Lecturi ale educatoarei: Prin oraş cu mami de Maria Banuş, - culegere de texte literare
zilnică Bradul de H. C. Andersen
- Lecturi după imagini: În pădure, La grădina zoologică, La - planşe-M.Ed.C.
dispensa
- Desen: Cum ne jucăm cu prietenii?, Ce fac copiii în parc? - mijloace didactice
- Cântece: În pădure, Muzicanţii de G.Teodosiu necesare
c)- să conştientizeze - stimularea - Lectură după imagini: Aşa da, aşa nu, O faptă bună - planşe-M.Ed.C.
consecinţele pozitive şi capacităţii de - Povestiri: Banul muncit, Tatăl şi cei zece feciori - planşe-M.E.I.
negative ale actelor sale înţelegere a efectelor - Memorizări: Fapte bune de V. Tulbure, Căţeluşul şchiop de Elena - Culegere de texte
de comportament asupra (pozitive şi negative) Farago, Gândăcelul de E. Farago literare
sa şi asupra celorlalţi acţiunilor proprii - Lecturi ale educatoarei: Mărul de lângă drum (poezie) de Mihai - tablou realizat de
asupra celor din jur Beniuc educatoare
- Convorbiri cu suport intuitiv: Ce a greşit băiatul?, Nu te juca cu
praştia! (cu chibrituri)
- Cântece: Săniuţa de Alex. Stanciu, Cloşca de Timotei Popovici - cântece şi bucurii pentru
- Joc hazliu: Fereşte-ţi picioarele!(creaţia educatoarei) cei mai mici copii
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 2.2. Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,

a) –să-şi respecte - perfecţionarea - Povestiri: Ionică mincinosul de Al. Mitru, Buzdurucă cel născut - imagini reprezentative
promisiunile făcute deprinderii de a-şi dintr-o nucă de Irimie Străuţ.
respecta cuvântul - Memorizări: Mamei de Valeria Voiculesi, Gânduri de viitor de - culegere de poezii
dat Papp Laszlo
- Jocuri didactice: Să ajutăm copilul pierdut, Stop!
- Lectură după imagini: Promisiunile făcute părinţilor noştri - culegere de texte literare
- Convorbire cu suport intuitiv: Am promis să fiu cuminte - imagini reprezentative
- Lucrări colective: Tablou pentru mama mea, Jucării pentru copiii - mijloace didactice
din grupa mică necesare
- Modelaj: Morcovi pentru iepuraşi
- Joc cu caracter competitiv: Sportivii la concurs
b) –să-şi manifeste - înţelegerea şi - Lectură după imagini: Necazul jucăriilor, Copiii îşi ajută mama la - planşe-M.Ed.C.
dezacordul faţă de exprimarea opiniei curăţenie
atitudinile negative de faţă de atitudini şi - Memorizări: Praful de Florin Iordăchescu, Ciuşu Măgăruşu de - culegere de poezii
distrugere, de dezordine, acte de distrugere, Marin Constantin, Sfatul jucăriilor
de neglijenţă dezordine, - Convorbiri tematice: De ce ne place curăţenia?, Să avem grijă de
neglijenţă ale celor jucării
din jur (adulţi şi -Jocuri didactice: Să facem ordine în casa păpuşii, Să facem valiza - culegere de jocuri
copii) păpuşii didactice
- Lectura educatoarei: Potecuţa mea printre flori de Eugen Jianu - culegere de texte literare
- Aplicaţie: Reparăm jucăriile copiilor mici - jucării stricate
- Cântec: Tâlharul pedepsit de Lucia Catarig, Gospodina de I.Vintilă -cântece pentru preşcolari
c)- să manifeste încredere, - dezvoltarea - Memorizări: Întrecerede Eugen Frunză, Spune adevărul - culegere de poezii
sinceritate, curaj în raport capacităţii de a - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegeri de jocuri
cu sine şi cu ceilalţi acţiona cu matematică): Ghiceşte ce spun eu! (Joc exerciţiu-citire labială) didactice, jetoane
încredere, Completează ce lipseşte, Ghici ce s-a schimbat?, Cum poţi să faci să
sinceritate, curaj în fie tot atâtea?, Cine câştigă întrecerea?
activităţi ce îi - Lecturi ale educatoarei: Un mânzuc trece râul poveste chinezească,
privesc personal Sfoara de fum basm popular suede
sau referitoare la - Convorbiri: Ce aş dori să fiu când voi fi mare? - culegere de texte literare
cei din jur - Audiţie: Cântece pentru copii - C.D-uri. Casete, discuri
- Activităţi practice de împletire: Cordonul, Cordeluţa - mijloace didactice
- Pictură: Un copil curajos necesare
- Joc de întrecere: Învingem obstacole
d)- să accepte diversitatea - dezvoltarea - Convorbiri: Ştiu să ascult părerea altor copii, De ce ne place la
de opinii şi atitudini capacităţii de a fi grădiniţă?
tolerant, acceptând - Povestiri: Hainele noi ale împăratului de H. C. Andersen, - culegere de texte literare
părerile celor din Ţărăncuţa cea isteaţă de Fraţii Grimm, Povestea cuiburilor din stuf,
jur Învăţătura stăncuţelor de Eugen Jianu
- Memorizări: De jos în sus de Eugen Frunză, Şireata de L. Codrea - culegere de poezii
- Lecturi după imagini: În tabără la munte, Împreună la Grădina
Zoologică - tablou M.Ed.C
- Cântece: Cloşca cu pui de N.Savu, Dimineaţa veselă de C. Mareş - culegere de cântece
- Lucrare colectivă – Machetă: Toamna (iarna, primăvara, vara) - materiale specifice
- Joc- concurs: Eu sunt cel mai bun ţintaş (azvârlire)
C.OBIECTIV CADRU (3) Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 3.1. Să descrie şi să identifice elementele locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte
(elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice)

a) – să cunoască - extinderea sferei - Lecturi după imagini: Strada mea, Să ne cunoaştem ţara frumoasă şi - planşe-M.Ed.C.
numele ţării de de cunoştinţe bogată, Capitala ţării
origine, a capitalei, al referitoare la ţară, - Convorbiri după ilustraţie şi tematice: Oraşul nostru, Toamna în oraşul - planşe-M.Ed.C.
localităţii natale, capitală, localitate meu
domiciliul, însemnele natală, domiciliu, - Memorizări: Cerul străzii mele de Mălina Cajal, România de Eugen - mijloace didactice
ţării (steag, stemă, steag, stemă, imn şi Frunză, Floare tricoloră de Traian Oncea necesare
imn) şi să manifeste cultivarea - Convorbiri cu suport intuitiv: Ce ştim despre strada (cartierul, judeţul,
respect faţă de acestea dragostei, capitala, ţara) noastră? - planşe-M.Ed.C.
respectului faţă de - Jocuri didactice: Tabloul tricolor, Şantierul de construcţie - piese geometrice
acestea - Cântece: Frumoasă-i strada noastră de Temistocle Popa, Ţara mea de - C.D-uri.
Al. Stanciu, Imnul de Stat, Flutură drapelul tricolor de N. Majaru
- Lucrări colective – practice: Frumoasă eşti ţara mea, Steagul tricolor - album cu poze, vederi
- Drumeţii, excursii, plimbări prin care copiii vor observa frumuseţile
oraşului şi specificul reliefului localităţii natale (ţării)
b)- să exprime - cunoaşterea - Memorizări: Iubeşte-ţi patria, copile de Mihai Beniuc, Mândru sunt că - culegere de poezii
atitudini pozitive faţă însuşirilor morale sunt român de Eugen Evu
de ţară şi popor ale poporului - Lectura educatoarei: Învăţăm despre ţara unită şi mare - povestiri istorice
român, cultivarea - Cântece/audiţii: Limba românească de I.Cârţu, Sunt român de G. - Cântece şi bucurii
sentimentelor Breazu şi N. Saxu, Ţara noastră o iubim de Alex Petroveanu pentru cei mai mici copii
pozitive faţă de - Desen din imaginaţie: Frumuseţi ale patriei noastre - mijloacele didactice
acestea - Modelaj din lut: Harta ţării necesare
- Lucrari colective (în perechi): Ţara în sărbătoare, Frumuseţea şi
bogăţia ţării mele,( decupare, lipire, aplicaţie)
- Elemente de dans popular specific zonei
c)- să cunoască şi să - cunoaşterea unor - Lecturi după imagini: De ziua prietenilor mei, Zi de sărbătoare - planşe-M.Ed.C.
respecte tradiţiile aspecte din viaţa - Lectura educatoarei: Am fost şi eu la Alba Iulia şi am văzut Unirea cea - planşe-M.Ed.C.
culturale, naţionale şi copiilor din alte ţări Mare
minoritare, să şi din ţara noastră, - Povestire: Daruri în cizmuliţe de la Moş Nicolae - texte literare
participe afectiv la cultivarea - Observări: La biserică, În vizită la muzeu
sărbătorile laice şi sentimentelor de - Convorbiri: Ne pregătim de sărbători, Ce ştim despre...?
religioase ale familiei prietenie faţă de cei - Audiţie: Cântece şi jocuri populare - C.D-uri
şi ale comunităţii care aparţin - Cântece: Imnul de Stat, Frumoasă e ţara mea de A.Motora Ionescu - casete,
naţionalităţilor - Lucrări colective: În aşteptarea sărbătorilor, Brad împodobit, Coşul cu - mijloace didactice
conlocuitoare ouă necesare
- Activităţi integrate: Coşuleţul cu ouă, Cizmuliţa lui Moş Nicolae
d)- să memoreze - însuşirea şi - Lecturi după imagini: Parada militară, O zi obişnuită (acasă, la - casete video
evenimente şi să le cunoaşterea unor grădiniţă)
recunoască după momente din viaţa - Lectura educatoarei: Bucurie de 1 Iunie, Mama de M. Sântimbreanu - culegere de texte
anumite caracteristici, ţării, a copiilor, - Jocuri didactice: Când facem, ce facem?, Mult e dulce şi frumoasă, literare
să facă distincţie între stabilind diferenţele Faptele eroilor îndrăgiţi - imagini confecţionate
o zi obişnuită şi una de dintre acestea şi o - Memorizări: Cântec de pace de Iulia Constantinescu, La Mulţi Ani de educatoare
sărbătoare zi obişnuită iubită ţară de Valeria Boiculesi, De ziua ta de Mălina Cajal - culegere de poezii
- Convorbire cu suport intuitiv: Când şi despre ce este vorba în
imagine? - albume foto, imagini pe
- Dactilo-pictură: Decorăm globuri, ouă- Pictură: Jocul culorilor CD
înfrăţite (pete de culoare) - materiale necesare
4. GRUPA MARE PREGĂTITOARE
A. OBIECTIV CADRU (1) Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.1. Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială precum şi regulile de securitate
personală

a) –să accepte şi să - formarea unor - Convorbiri tematice: Ce mi-a plăcut la grădiniţă?, Grădiniţa
respecte regulile de abilităţi de a relaţiona noastră, bucuria copiilor
convieţuire în grup cu cei din jur, - Povestire: Lebedele de H. C. Andersen - imagini adecvate
respectând regulile de - Observare: Strada grădiniţei noastre
convieţuire ale - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
grupului matematică): Răspunde repede şi bine, Cui voi trimite prima didactice, jucării, jetoane,
scrisoare?, Ce ne trebuie?, Ce putem face cu el?, Spune de ce ai piese geometrice
aşezat jucăriile în această grupă?, Ce piesă lipseşte din grupă?
- Cântece: Voi sunteţi ecoul meu, Orchestra - culegere de cântece
- Desen-pictură: Eu şi prietenii mei de la grădiniţă, Grădiniţa - mijloace didactice
- Ştafete: Micii ecologişti, Cursa cu ouă (creaţia educatoarei) necesare
b)- să manifeste spirit de - îmbogăţirea şi - Convorbiri tematice: La noi, cu colegii din grădiniţă
echipă şi să colaboreze perfecţionarea - Povestiri: Copiii din crâng de K. Uşinski, Găinuşa de aur de M. - imagini confecţionate
la realizarea unei deprinderilor de a Stoian
activităţi în comun colabora cu grupul în - Memorizări: Prieteni buni de M. Filip, Iarna pe uliţă de G.Coşbuc - culegere de texte literare
diferite situaţii pentru - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
realizarea unor matematică): Să facem cumpărături, Cine aşează mai bine?, Cine didactice, materiale
sarcini ghiceşte mai repede? corespunzătoare jocurilor
- Elemente de activitate casnică: Pregătim împreună dulciuri, salate - materialele necesare
- Lucrare colectivă: Aspecte din jocurile copiilor
c)- să-şi prezinte - îmbogăţirea unor - Lectură după imagini: O duminică în familie - poze, imagini video
membrii familiei, cunoştinţe referitoare - Povestire creată de copii: Îmi amintesc cu plăcere... - imagini reprezentative
colegii, prietenii, vecinii la sine şi la membrii - Lectura educatoarei: Ghiozdanul cu surprize - texte literare
familiei, colegi, - Memorizări: De la mama ştiu, Familia mea de R. Petru, De ce? de - culegere de poezii
prieteni, vecini Katia Nanu
- Observări: Profesiunile părinţilor mei, În parc cu colegii de la - cele exixtente la unele
grădiniţă. locuri de muncă
- Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
matematică): Cine-mi este prieten, cine nu-mi este?, La cumpărături didactice, ilustraţii, jucării
cu părinţii. Ce ştii să spui despre mine?, A ştiut Ionel? etc
Ce grupă a ascuns prietenul meu?
- Aplicaţie: Daruri pentru mama mea (vecinul, prietenul, colegul) - mijloace didactice
- Dans popular: Mândru-i danţu' din bătrâni necesare
d) – să se descrie, să se - perfecţionarea - Convorbire: Ce pot să spun despre mine la 6-7 ani?

prezinte abilităţii de a se - Povestire cu început dat: Spune, poveste spune!
socializa cu cei din - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau Materiale didactice
jur, prezentându-şi matematice): Ce ştii despre...? Cel mai isteţ!, Ştii să faci la fel ca necesare jocurilor
propria persoană mine? Ce ştii să spui despre mine? Aşează obiectele grupei în didactice
diferite locuri şi spune unde le-ai aşezat?
- Activităţi practice: Fetiţa, Băiaul, Hăinuţele păpuşii, Jucării din
materiale refolosibile(confecţii) - mijloace didactice
- Desen: Prietenii mei de grupă necesare, specifice
- Parcurs aplicativ: Campionii
e)- să cunoască şi să - aprofundarea - Convorbire: Strada nu e loc de joacă

aplice reguli referitoare cunoştinţelor cu - Memorizare: Strada, Atenţie la traversare de Şt. Răuţ - culegere de poezii
la circulaţia rutieră privire la regulile de - Povestiri, povestire cu început dat: Balonul galben, Pictorul grăbit - culegere de texte literare
circulaţie a - Observare: Circulaţia pe stradă - planşe-M.Ed.C.
autovehiculelor, - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, sau matematică): - ilustraţii adecvate, pise
pietonilor şi Ce e bine, ce e rău? Detectivii, Poliţiştii geometrice
perfecţionarea - Cântec: Semaforul de L.Catarig - planşe-M.Ed.C.
abilităţilor de a - Pictură: Pe stradă - culegere şi imagini
respecta aceste reguli - Lucrare colectivă- machetă: Strada - materiale şi ustensile
în scopul prevenirii - Joc de circulaţie rutieră: Semaforul licurici îi învată pe cei mici necesare activităţilor
accidentelor (creaţia educatoarei) practice şi artistice
f)- să cunoască şi să - coştientizarea - Convorbiri: Ce ştim despre sănătate, boli etc.?, Nu e bine aşa!
aplice regulile de igienă necesităţii de a - Lectură după imagini: La dispensar, La farmacie - 2 planşe-M.Ed.C
personală respecta normele de - Observare: Cabinetul stomatologic
igienă personală în - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, sau matematică): - culegere de jocuri
toate împrejurările şi Cine ştie mai multe despre sănătate?, Ştii să refaci întregul? didactice
cunoaşterea efectelor - Cântec: Alt cântec despre igienă de N.Gany - culegere de cântece
negative rezultate - Confecţionarea unui album sanitar: Micii sanitari - ustensilele necesare
prin nerespectarea - Elemente de activitate casnică (concurs): Cum se face?- activităţilor de confecţii,
acestor norme - Desen: Doctorul, prietenul meu activităţi casnice ,
- Modelaj: Trusa de prim ajutor artistice
- Parcurs aplicativ: Creştem voinici şi sănătoşi
g) – să cunoască şi să - educarea capacităţii - Lectură după imagini: Stingerea incendiilor - poze, imagini video
aplice reguli privind de a înţelege efectele - Convorbiri: Costel şi focul, Prietenul nostru, pământul
protecţia vieţii proprii şi actelor sale asupra - Memorizări: Nu provoca durere de F.Serac, Incendiu de S. Pop. - culegere de texte literare
a celor din jur, a persoanei sale şi - Povestire după un început dat: Copilul şi focul, Singuri acasă, - planşe-M.Ed.C
mediului înconjurător asupra celor din jur, Întâmplări din excursie.
de a respecta şi - Lecturi ale educatoarei: Copăcel-copăcel, Nu vă jucaţi cu
normele de protecţie chibriturile de Gica Iuteş - planşe-M.Ed.C
a vieţii proprii şi a - Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere sau matematică): - culegere de texte literare
celor din jur; Semaforul ecologic, Spune cum este bine?, Ce este şi ce nu este la - culegere de jocuri
sprijinirea copilului fel?, Cine aranjează mai bine? didactice; imagini, piese
de a interacţiona cu - Cântec: Imnul ecologiştilor geometrice, jetoane
mediul şi de a-l - Activităţi practice: Furtunul pompierului (tăiere) Maşina - Ghid metodic de
proteja pompierilor, Brăduleţul (îmbinare) educaţie ecologică
- Desen: Copaci, flori, ploaie, vânt, Maşina pompierului - materiale didactce
- Ştafetă: Cine este mai rapid?, Căutătorii de comori specifice
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 1.2. Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de
joacă)
a)- să asculte şi să - educarea capacităţii - Lectură după imagini: Viaţa şi activitatea în...familie, grădiniţă - planşe-M.Ed.C
respecte alte păreri de a lua în - Povestiri: Năluca de Cezar Petrescu, Grădinari fără plată de I. Pop - culegere de texte
considerare punctul - Convorbiri: Ce ştim despre...(familie, grădiniţă)? literare,imagini
de vedere a celor din - Lecturi ale educatoarelor: Legenda ghiocelului de Eugen Jianu,
jur: adulţi şi copii Drumul cel mai scurt de Mircea Şerbănescu - culegere de texte literare
- Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere, sau matematică):
Când se întâmplă şi de ce ?, Ghici, ghici ce s-a schimbat?, Fă la fel - culegere de jocuri
ca mine, Cine ştie câştigă didactice, imagini piese
- Modelaj: Buchetul de flori. geometrice
- Cântec: Ceasul de Alex.Voievidea, Hora (folclorul copiilor).
- Activităţi practice: Coiful mare, coiful mic( îndoire) Fetiţa cu - culegere de cântece
mingea (îmbinare) - mijloace didactice
- Lucrare colectivă- tablou Pădurea de brazi necesare
b) – să înveţe să aştepte - perfecţionarea - Povestiri, repovestiri: Sarea în bucate de Petre Ispirescu, Amintiri - culegere de texte
într-o situaţie dată deprinderilor de din copilărie de Ion Creangă, O întâmplare deosebită de Călin Gruia literare, imagini
autostăpânire în - Memorizări: Stai să vezi de Cicerone Teodorescu, Zdreanţă de
raport cu sarcini ce Tudor Arghezi - culegere de poezii
implică aşteptare - Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau
matematică): Eu spun una, tu spui multe, În curând vom fi şcolari, - culegere de jocuri
Ce ne trebuie?, Cine aşează mai bine?, Şantierul de construcţie didactice, jetoane, trusa
- Observări: Biblioteca, Librăria Logi I şi II
- Convorbire: Ne pregătim să fim buni şcolari - planşe-M.Ed.C
- Jocuri de mişcare cu cercuri, mingi (creaţia educatoarei) - cercuri, mingi
- Lucrare colectivă: Împodobim brăduţul (tablou) - mijloace didactice
- Modelaj: Coşuleţul cu ciuperci necesare
- Cântece: Ciobănaşul de D.D. Stanciu, Cântec de leagăn de C. - culegere de cântece
Mereş
c) - să-şi cunoască - dezvoltarea - Lectură după imagini: La noi la grădiniţă, Eu şi familia mea - planşe-M.Ed.C
responsabilităţile în capacităţii de a - Memorizări: Cine-i vrednic? de Elena Dragoş, De serviciu de Seu - culegere de poezii
microgrupul din care identifica rolul pe Alexandru
face parte care-l are în grupul - Povestiri: Cenuşăreasa, Albă ca zăpada de Fraţii Grimm - machetă confecţionată
din care face parte, - Jocuri didactice: Alegeţi şi grupaţi!; Ce ştii despre...?, Ştim să - jetoane, grupe de
acceptând aranjăm grupele în ordine? obiecte
responsabilităţi - Convorbire: Ce pot să fac eu la grădiniţă, acasă?
- Desen: Munca copiilor la grădiniţă (în familie) - materiale necesare
- Modelaj: Copilul şi floarea activităţilor artistico-
- Cântec: Muzicanţii de Grigore Teodosiu plastice şi artistice
- Joc de întrecere: Cel mai bun ţintaş
d)- să accepte şi să ofere - educarea deprinderii - Lecturi după imagini: La bunici, La grădiniţă, Să iubim animalele, - planşe-M.Ed.C
sprijin de a solicita, accepta, În vacanţă
oferi ajutorul în - Memorizări: Cum să fie copilul de G.Budu, Ajutorul de Nicolae - culegere de poezii
situaţii diferite Tache
- Povestiri: Doi pescăruşi de Ionel Pop - imagini reprezentative
- Convorbiri: Zi de zi la grădiniţă, Ce ştim să facem - planşe-M.Ed.C
- Jocuri didactice: Să facem valiza păpuşii, De-a poşta - culegere de jocuri
didactice
- Audiţii: Cântece pentru copii, Cântecele iernii - CD grup vocal Alegria
- Confecţie: Flori pentru mama mea, Jucării pentru prieteni - materiale necesare
e)- să manifeste grijă şi - cultivarea dorinţei - Lecturi după imagini: În vizită la căminul de bătrâni, La spitalul - poze, imagini video
toleranţă faţă de de grijă şi toleranţă de copii
persoane cu nevoi faţă de persoanele cu - Memorizări: Puişorul de Lica Pavel, Căprioara de Luca Onul - culegere de poezii
speciale nevoi speciale - Povestiri, repovestiri: Nuieluşa de alun de Călin Gruia, Motănaşul - culegere de texte
şchiop de Ion Vlasiu literare, imagini adecvate
- Jocuri didactice: Să ajutăm copilul pierdut, De-a magazinul - culegere de jocuri
universal didactice
-Desen: Felicitare de Crăciun pentru copiii nevoiaşi - rechizite şi materiale
- Confecţie: Jucării pentru copiii săraci, Daruri pentru bunicii necesare
noştri
- Teatru de păpuşi: În ajutorul prietenilor mei (creaţia educatoarei)
f)- să dobândească - perfecţionarea - Lecturi după imagini: Ce pot face copiii harnici în familie, la - planşe-M.Ed.C
autonomie în activitatea deprinderilor de a se grădiniţă?, La vestiar
zilnică descurca prin forţele - Memorizări: Azi desenăm, La noi la grădiniţă de Emilia Căldăraru - culegere de poezii
proprii în activităţile - Povestiri: Iedul cu trei capre de O. P. Iaşi - imagini confecţionate
zilnice - Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere sau matematică): - culegere de jocuri
Spune ce este şi ce faci cu el?, Ce ne trebuie?, Găseşte locul didactice
potrivit!, Ce piesă lipseşte?
- Convorbiri: De ce ne place la grădiniţă?, Cum trebuie să fie un
copil?
- Pictură: Câmp cu flori - rechizite şi materiale
- Activitate practică: (tăiere)Baloane, Melci, Faţa de masă necesare
- Jocuri- dramatizări : Ridichea uriaşă, Trăsurica(creaţie propie)
- Jocuri sportive şi distractive: Mingea la căpitan, Cine soseşte
primul
g) să respecte normele - înţelegerea şi - Convorbiri tematice: Cum ne comportăm în familie? (la grădiniţă,
de convieţuire socială respectarea normelor pe stradă etc.)
de convieţuire în - Memorizări: Să ne comportăm civilizat de Elena Farago, Obiceiuri - culegere de poezii
familie, grădiniţă, bune
stradă şi în alte - Povestiri: Cuvântul fermecat de V.Oseeva - ilustraţii adecvate
instituţii etc - Lecturi după imagini: La magazin, La teatru de păpuşi - planşe-M.Ed.C
- Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere sau matematică): De-
a spectacolul, De-a plimbarea, Ştii să refaci întregul?(creaţie)
- Lecturi ale educatoarei: La revedere! Bună seara!, Bună ziua! Te - culegere de texte literare
rog! Mulţumesc! de George Zarafu
- Lucrare colectivă: Parcul de distracţii al copiilor- machetă - materiale necesare
- Cântec: Căsuţa din pădure de Ion Nicorescu, Broscuţele - culegere de cântece
- Dramatizare: Căsuţa din oală - ustensilele necesare
B. OBIECTIV CADRU (2) Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
cunoscute
a) să-şi evalueze - educarea capacităţii - Lectură după imagini: Fapte bune, fapte rele - planşe-M.Ed.C
comportamentul în de a înţelege şi - Povestiri, povestiri create de copii după un început dat: Brâul
raport cu normele de respecta regulile de voinicului de Silvia Dima, Noapte bună de Oksana Ivacenco, În - imagini corespunzătoare
convieţuire socială comportare în diferite excursie, Fapte bune (pe stradă, acasă, la grădiniţă) începutului dat
împrejurări - Convorbiri fără suport şi convorbiri tematice: Ce ştim despre ?,
Ştiu să mă comport la grădiniţă? (pe stradă, acasă); Cum trebuie să - imagini adecvate
fie un şcolar?
- Jocuri didactice: Cine ştie mai multe?, Să facem ordine, Joc cu - culegere de jocuri
două cercuri didactice
- Desen: Ce fac copiii la grădiniţă?
- Pictură: Jucăria preferată
-Cântec: Muzicanţii de Grigore Teodosiu - culegere de cântece
- Activitate practic- aplicativă: Reparăm jucăriile copiilor mici - materiale necesare
b) – să-şi aprecieze - conştientizarea - Povestiri (pentru cunoaştere şi limbaj): Hainele cele noi ale - culegere de texte
propriul comportament necesităţii de a-şi împăratului de H. C. Andersen, Frăţior şi surioară de Fraţii Grimm, literare, imagini adecvate
în raport cu persoane, aprecia propriul Ghiocelul de H. C. Andersen, Rândunica de S. Florea Marian
personaje şi situaţii comportament în - Jocuri didactice: Cine-mi este prieten, cine nu-mi este?, De ziua - culegere de jocuri
cunoscute raport cu persoane, mamei (tatălui, bunicii) didactice
personaje şi în situaţii - Convorbiri: Personajele preferate din poveşti, De ce îmi place la
cunoscute grădiniţă?
- Cântec: Pupăza din tei de I. D. Vicol (după I.Creangă) - imagini sugestive
- Pictură: Scenă din povestea preferată - materiale necesare
- Activităţi practice: Căsuţa piticilor (aplicaţie), Ochelarii bunicului activităţilor artistico-
(îndoire) plastice şi celor practice.
c) – să-şi adapteze - perfecţionarea - Convorbiri: Copiii harnici, Ce ştim despre noi?
comportamentul la deprinderilor de a se - Memorizări: Cum să fie copilul? de G. Budu, Gospodina de Otilia - culegere de poezii
diferite situaţii adapta la diferite Cazimir
contexte sociale- - Repovestiri: Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici de Ch. Perrault, - plachetă cu povestea
comportament Nuieluşa de alun de Călin Gruia
adecvat faţă de -Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere, limbaj sau - culegere de jocuri
ceilalţi copii, faţă de matematică): Să facem cumpărături, Ce-i trebuie copilului la didactice, material
adulţi şcoală?, Albă ca zăpada şi cei şapte pitici, Găseşte locul potrivit!, adecvat confecţionat de
Ce ştii să spui despre mine? educatoare
- Lecturi după imagini: În excursie la munte (mare), În vacanţă - planşe-M.Ed.C
- Lecturi ale educatoarei: Când stăpânul nu-i acasă de Emil - imagini reprezentative
Gârleanu, Cireşul de Călin Gruia
- Desen: Jocurile copiilor în parc - materiale necesare
- Elemente de activitate casnică: Preparăm salată pentru prieteni
-Jocuri motrice: Hop-hop te întorci, Cine sare pînă la frănghie?
d) – să conştientizeze - conştientizarea - Lectură după imagini: Fapte bune, fapte rele, Grija copiilor faţă de - planşe-M.Ed.C
consecinţele pozitive şi consecinţelor pe care animale
negative ale actelor sale le au actele sale de - Memorizări: Ce e bine şi ce-i rău?de V. Maiakovski, O faptă bună - culegere de poezii,
de comportament asupra comportament asupra de Gh. Zarafu ilustraţii
sa şi asupra celorlalţi persoanei proprii şi - Povestiri: Cei trei fraţi, Pasărea de aur de Fraţii Grimm - imagini adecvate
asupra celorlalţi - Jocuri didactice(care pot fi pentru cunoaştere sau matematică): Să
ajutăm copilul pierdut, Aşează-l la locul lui!, Joacă-te cu mine!,
Ferma de păsări
- Convorbiri: Copiii la săniuş, Ştiu cum să mă comport la grădiniţă?
- Cântece: În pădure, Cântec pentru copilaşi de Gh.Evu - culegere de cântece
- Lucrări colective: La derdeluş, În pădure (tablou) - material adecvat
- Recondiţionarea de jucării: Jucării pentru copiii din grupa mică
-Joc de convieţuire socială: De-a mama şi copilul -ustensile adecvate
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 2.2. Să trăiască în relaţiile cu cei din jur, stări afective, pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,

a)- să-şi respecte - consolidarea şi - Convorbiri: Ce înseamnă să-ţi respecţi promisiunile făcute?
promisiunile făcute perfecţionarea - Memorizări: Mamei mele-i desenez, O să fiu cea mai cuminte de - culegere de poezii
deprinderii de a-şi Geta Nistor Stanciu
respecta promisiunile - Povestiri: Datoria de S. Nedelcu, După faptă şi răsplată- poveste - culegere de texte
făcute populară literare, imagini
- Jocuri didactice: Spune unde stă?, Cumpărăm şi oferim flori
-Activităţi practice: Casă, Camionul (îmbinare), Ochelarii - mijloace didactice
bunicului, Flori pentru mama (îndoire) necesare activităţilor
- Cântece: Hai la joacă – afară, Podul mişcător de I. Potolea practice
- Gimnastică ritmică: Panglicuţe colorate, Dansul umbreluţelor - culegere de cîntece
b)- să-şi manifeste - educarea abilităţii - Lectură după imagini: Avem grijă de jucăriile de la grădiniţă? - planşe-M.Ed.C
dezacordul faţă de de a-şi manifesta (acasă)
atitudinile negative de dezacordul faţă de - Memorizări: Fularul de Elena Dragoş, Greierele somnoros de Jean - culegere de poezii
distrugere, de dezordine, atitudinile negative Alexandru
de neglijenţă de distrugere, - Povestiri: Cum au fugit odată jucăriile de la un copil de Nina - imagini adecvate
dezordine şi Stănculescu, Povestea unei supe cu găluşti de Liuza Carol realizate de educatoare
neglijenţă - Convorbiri tematice: Despre curăţenie, Ce înseamnă neglijenţa
- Lecturi ale educatoarei: Sfatul jucăriilor, Păpuşica de Luminiţa -culegere de texte şi
Codrea imagini adecvate
- Pictură: Jucăria preferată, Copii pe stradă
- Elemente de activitate casnică: Participarea copiilor la aranjarea - mijloace didactice
şi servirea mesei necesare activităţilor
- Lucrare colectivă: Tablou de toamnă ploioasă artistico-plastice, casnice
c) - să manifeste - stimularea dorinţei - Lectură după imagini: Copilul curajos
încredere, sinceritate, copiilor de a-şi însuşi - Memorizări: Spune adevărul, Nicuşor e curajos de Ana Tudoraş - culegere de poezii
curaj în raport cu sine şi calităţi morale - Repovestiri: Ionică mincinosul de Alexandru Mitru, Iedul cu trei - imagini adecvate
cu ceilalţi precum: încredere, capre de O. P. Iaşi executate de educatoare
sinceritate, curaj şi de - Jocuri didactice (care pot fi pentru cunoaştere,limbaj sau - culegere de jocuri
a le manifesta în matematică): Să facem un tablou de..., Aşează obiectul potrivit, didactice
raport cu sine şi cu Apreciază corect, Caută vecinii
ceilalţi - Convorbiri: Azi la grădiniţă, mâine la şcoală - CD, casetă video
- Lecturi ale educatoarei: Un mânzuc trece râul, Vrăbiuţa- poveşti - culegere de texte şi
populare imagini adecvate
- Jocuri cu caracter moral: În vizită la prietenul meu. La teatru, În - C.D-uri
vizită la bunici (creaţia educatoarei)
- Jocuri cu subiecte din poveşti, poezii: Greierele şi furnica, - recuzita necesară
Anotimpurile
- Ştafete:Transportă sacii cu grâu, Plantează şi culege (creaţia
educatoarei)
d) – să accepte - perfecţionarea - Memorizări: Pofticiosul de Maria Lovin, Puişorul moţat de Elena - culegere de poezii
diversitatea de opinii şi deprinderi de a Farago
atitudini accepta diversitatea - Povestiri: Cei doisprezece fraţi, Ciobănaşul cel isteţ de Fraţii - poveşti alese, imagini
de opinii şi atitudini Grimm adecvate
ale celor din jur - Convorbiri tematice: Ascult şi părerile altor copii
matematică): De-a călătoria, Cine locuieşte în căsuţă?, Cine rezolvă didactice, trusa Logi I şi
mai bine?, Clubul copiilor, Trenul în cerc II, fişe de lucru
- Ocupaţie ludică: Grupa de serviciu în acţiune
- Observare: Copiii şi jucăriile
- Pictură: Jocurile copiilor iarna
- Lucrare colectivă- machetă: Primăvara
e) – să aibă atitudini - cultivarea - Lectură după imagini: Ne jucăm împreună şi cu alţi copii - planşe-M.Ed.C
tolerante faţă de copiii atitudinilor tolerante - Memorizări: Cerul cu jucării de Eugen Evu - culegere de poezii
care aparţin diferitelor faţă de copiii care - Convorbiri tematice: Soare pentru toţi copiii
confesiuni sau categorii aparţin altor - Convorbiri: Ce ştim despre obiceiurile şi tradiţiile altor copii
minoritare confesiuni sau - Audiţii: Cântece tradiţionale ale minorităţilor
categorii minoritare - Dans popular maghiar, sârb, etc. - CD, casetă audio
C. OBIECTIV CADRU (3) Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român
OBIECTIV DE REFERINŢĂ 3.1. Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de
relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, etnice)

a) – să cunoască numele - îmbogăţirea sferei - Lecturi după imagini: Oraşul nostru, Instantanee din ţara mea, - planşe-M.Ed.C
ţării, al localităţii natale, de reprezentări şi Strada mea, Călătorie prin ţară (strada, oraşul, judeţul)
domiciliul, numele noţiuni despre ţară, - Jocuri didactice(care pot fi pentru limbaj sau matematică): Mult e
capitalei, însemnele ţării localitate natală, dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim, Tabloul tricolor - culegere de jocuri
(steag, stemă, imn) şi să numele capitalei, - Convorbiri tematice: Ţara mea frumoasă didactice, trusa Logi I şi
manifeste respect faţă de însemnele ţării; - Lectura educatoarei: Învăţăm despre ţara unită şi mare II
acestea cultivarea - Convorbiri cu sau fără suport intuitiv: Ce ştim despre ţara noastră
sentimentului de (strada, oraşul, judeţul)
respect faţă de - Cântece: Dor de ţară, Imnul de stat, Flutură drapelul tricolor de - planşe-M.Ed.C
acestea Nicolae Majaru - povestiri istorice
- Pictură: Tricolorul, Harta ţării mele - culegere de cântece
- Modelaj: Steagul ţării
- Aplicaţie: Drapelul tricolor, Ţara mea frumoasă confectie - album - mijloace didactice
- Drumeţii, vizite: Călătorie prin oraş, Să ne cunoaştem judeţul necesare activităţilor
artistico-plastice, practice
b) – să exprime atitudini - cultivarea unor - Lectură după imagini: Ce frumoasă-i ţara noastră - planşe-M.Ed.C
pozitive faţă de ţară şi atitudini pozitive faţă - Convorbiri: Mândru sunt că sunt român, Mult e dulce şi frumoasă
popor de ţară şi popor şi limba ce o vorbim
dezvoltarea - Memorizări: Iubeşte-ţi patria, copile de M. Beniuc; Ce frumoasă-i - culegere de poezii
capacităţii de a le ţara mea de Dumitru Stancu
exprima - Cântece: Ţara noastră o iubim de Alex Petroveamu, Frumoasă e - culegere de cântece şi
ţara mea de Ana Motora Ionescu bucurii pentru cei mai
- Desen din imaginaţie: Frumuseţi ale ţării noastre mici copii
- Convorbiri după ilustraţii: Călătorie prin ţara mea - tablou confecţionat
- Joc popular din Bihor (repetare)
c) – să descrie şi să - dezvoltarea - Lecturi după imagini: Ziua naţională, Unirea cea Mare, Ne cinstim - planşe-M.Ed.C
recunoască evenimente capacităţii de a eroii
importante (Ziua recunoaşte şi descrie - Lecturi ale educatoarei: Toţi românii cântă Hora Unirii, Am fost şi - povestiri istorice
naţională, Ziua Unirii, evenimente eu la Alba-Iulia şi am văzut Unirea cea Mare de D.Almaş
alte evenimente importante (Ziua - Memorizări: La Mulţi Ani, iubită ţară de V. Boiculesi, Hora, Eroii - culegere de poezii
tradiţionale, religioase, naţională, Ziua de Petre Ghelmez
culturale, istorice) Unirii, etc.) - Convorbiri cu sau fără suport intuitiv: Ce ştim despre....?,
Crăciunul şi Paştele la români
- Pictură: Să decorăm obiecte de artă populară, Să decorăm
costumul popular
- Modelaj: Floricele pentru defilare, Steguleţe pentru defilare - mijloace didactice
- Audiţie: Cântece cu conţinut sugestiv necesare activităţilor
- Aplicaţii, confecţii: Steguleţe pentru defilare: Portul naţional artistico-plastice, practice
românesc (album)
- Dans: Hora Unirii, ( repetare) - CD, casetă audio
d) – să cunoască şi să - extinderea sferei de - Lectură după imagini: Tradiţii şi obiceiuri româneşti, Despre - planşe-M.Ed.C
respecte tradiţiile cunoştinţe în ce sărbătoarea Crăciunului
culturale naţionale şi priveşte tradiţiile - Memorizări: Portul românesc de Eugen Frunză; Dorinţa de F. - culegere de poezii,
minoritare, să participe culturale, naţionale, Caciuna, Sorcova, Pluguşorul, Colindătorii de G. Coşbuc, De Paşti ilustraţii adecvate
afectiv la sărbătorile minoritare; de G. Coşbuc
laice şi religioase ale dezvoltarea - Convorbiri: Cum mi-am petrecut Crăciunul?, Paştele în familie,
familiei şi ale sentimentelor de De ziua oraşului nostru
comunităţii dragoste şi respect - Observare: Costume ale unor minorităţi - costume populare
faţă de acestea - Lecturi ale educatoarei: Vacanţa de V. Zamfirescu, Crăciunul, - culegere de texte literare
Naşterea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos - imagini confecţionate
- Povestiri ale educatoarei: Datini de Paşti- Ouăle roşii - mijloace didactice
- Lucrare colectivă: Naşterea Domnului (machetă) necesare
- Învăţări de cântece şi colinde: Sorcova, Noapte de Crăciun de I. G. - culegere de cântece şi
Brătianu, Astăzi s-a născut Hristos, Steaua sus răsare bucurii pentru cei mai
mici copii
e) – să memoreze - educarea capacităţii - Convorbiri: Cum te pregăteşti pentru Paşte?, Ce fac copiii de
evenimente şi să le copiilor de a memora Paşti? (de Crăciun), Ce-aş dori să-mi aducă Moş Crăciun?
recunoască după şi recunoaşte - Lecturi ale educatoarei: Rugăciunea unui micuţ de F. Caciuna, - culegere de texte literare
anumite caracteristici evenimente după Învaţă-mă, Iisuse!
anumite caracteristici - Memorizări: Moş Ajunel de T. Duţescu Duţu, Bradul de Crăciun - culegere de poezii
de Sevasta Dumitru
- Lecturi după imagini: Cu bunica la biserică; Ce ne aduce Moş - tablou confecţionat
Crăciun?
- Observare: Bradul împodobit
- Cântece: Bună dimineaţa la Moş Ajun?, Iată vin colindători - culegere de cântece
- Modelaj: Naşterea Domnului (lucrare colectivă) - material adecvat
f) – să facă distincţie - educarea capacităţii - Lecturi după imagini: La grădiniţă, La serbare, De ziua mamei, La - planşe-M.Ed.C
între o zi obişnuită şi copiilor de a face ziua mea
una de sărbătoare distincţie între o zi - Memorizări: De ziua mamei de V. Tulbure, 1 Iunie, Ţara mea de - culegere de poezii,
obişnuită şi una de Ioana Zamfir
sărbătoare - Povestiri după un şir de ilustraţii: De ziua copiilor - imagini sugestive
- Convorbiri: Ce înţelegem printr-o zi obişnuită şi una de - poze, casetă video
sărbătoare?
- Joc didactic: Cumpărăm şi oferim flori - culegere de jocuri
didactice
- Cîntece: Zi de sărbătoare, Mamei, 1 Iunie de Al. Stanciu - culegere de cântece
- Pictură: Daruri pentru ziua mamei (desen) - mijloace didactice
- Modelaj: Flori, Baloane necesare activităţilor
- Activităţi practice (confecţie): Măşti pentru carnaval, Ziua artistico-plastice, practice
Internaţională a Copilului ( album), Pentru ziua mamei
- Dans ritmic: Dansul umbreluţelor (repetare)
5. ASPECTE METODICE ALE REALIZĂRII EDUCAŢIEI PENTRU
SOCIETATE ÎN GRĂDINIŢĂ
Educaţia pentru societate este o coordonată importantă în formarea personalităţii

copilului care se manifestă printr-un anume fel de a gândi, a acţiona, de a se comporta. Acest tip
de educaţie este un proces complex şi neîntrerupt ce trebuie început de la cea mai fragedă vârstă,
când copilul imitând îşi formează deprinderi de comportare civilizată. Succesul educaţiei pentru
societate la vârsta preşcolară nu vine de la sine, ci este rezultatul unei munci stăruitoare,
migăloase desfăşurată cu pasiune şi responsabilitate de educatoare în colaborare cu părinţii,
instituţii socio-culturale, mass-media.
Prin activităţile desfăşurate se va avea în vedere:
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a
intra în relaţie cu ceilalţi
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive
faţă de sine şi faţă de ceilalţi
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual
al poporului român
Activitatea de educaţie pentru societate chiar dacă este o activitate de sine stătătoare,
obiectivele acesteia se realizează prin toate mijloacele de realizare ale celorlalte categorii de
activitate, dintre care precizăm câteva: povestiri, repovestiri, povestiri create, memorizări, lecturi
după imagini, observări, convorbiri, jocuri didactice, cântece, jocuri cu text şi cânt, activităţi
artistico-plastice, activităţi practice, elemente de activitate casnică, educaţie fizică. De asemenea,
se poate realiza în orice moment al zilei, fie că sunt jocuri şi activităţi alese din etapa întâi sau
din activitatea complementară, chiar şi în activitatea didactică de după amiază.
Sarcini ale educaţiei pentru societate sunt parcurse şi prin activităţile extraşcolare cum ar
fi: plimbări, vizite, excursii, vizionări de spectacole, serbări, concursuri, marcarea unor
evenimente, expoziţii etc.
Indiferent de activitatea prin care se realizează se va avea în vedere ritmul propriu de
dezvoltare al copilului, se va ţine seama de nevoile sale afective şi de activitatea sa fundamentală
în această perioadă de vârstă care este jocul.
Activităţi precum: observări: Familia mea, La grădiniţă, lecturi după imagini: Jocurile
copiilor în parc, Bucuriile iernii; memorizări: Familia mea de D. Faur, Cum să fie copilul de G.
Budu vor ajuta copilul să fie conştient de locul său în familie, în grădiniţă şi în grupurile de
copii, înţelegând sarcinile şi drepturile pe care le are.
Prin faptul că învaţă să mănânce singur şi civilizat, cunoaşte şi utilizează regulile
igienico-sanitare, copilul îşi va câştiga autonomia în toate activităţile atât din grădiniţă, cât şi din
afara acesteia.
Jocurile de creaţie: De-a mama, La grădiniţă, povestirile ilustrate Păpuşa cu ochi
albaştri de G. Iuteş, memorizările: Facem gimnastică de E. Căldăraru, Un nas de copil de C.
Burea; lecturile după imagini: Cabinetul medical, Spitalul, întâlnirile ocazionale cu personal
specializat (asistent, medici pediatri, nutriţionişti) îl ajută pe copil să înţeleagă şi să respecte
regulile referitoare la sănătatea sa, precum şi a celorlalţi.
Prin activităţile de lecturi după imagini: Joaca pe stradă, convorbiri tematice: Ce mi-a
plăcut la grădiniţă, memorizări: Culorile semaforului de P. Lică, Strada de Ştefan Răuţ;
povestiri: Balonul galben, Prima mea cursă cu bicicleta; jocurile didactice: Ce ştim despre
regulile de circulaţie?, Ce e bine, ce e rău; activitate artistico-plastică: desen Strada, modelaj
Semaforul, pictură Pe stradă, educaţie muzicală prin învăţarea cântecelor: Semaforul de P.
Ţipordei etc. copiii încep să cunoască şi să respecte normele referitoare la circulaţia pietonilor şi
autovehiculelor în scopul prevenirii accidentelor.
Activităţile de lecturi după imagini: Focul în pădure; Nu ne jucăm cu aragazul;
memorizări: Copiii nesupravegheaţi; Ocroteşte-mă; povestiri: Câinii pompieri; Nu vă jucaţi cu
focul de Al. Rus, O lecţie de viaţă de Fl. Vesa, convorbiri tematice: Să iubim natura, lectura
educatoarei: Să ocrotim pădurea de L. Mirteş şi Nilă, pompier de rând; jocurile didactice:
Îndreaptă greşeala!, Aşează floarea în mediul natural potrivit; educaţie muzicală, învăţarea
cântecului: Imnul ecologiştilor, activităţi artistico-plastice: pictură Locuitorii pădurii, Ustensilele
pompierului îi ajută să cunoască şi să respecte normele de protecţie a vieţii proprii şi a celor din
jur precum şi a mediului înconjurător.
Activităţile de povestire: Scufiţa Roşie, Capra cu trei iezi, Albă ca zăpada, Cenusăreasa;
lecturi ale educatoarei: Răţuşca neascultătoare de S. Pop; povestiri create de copii după un
început dat: În excursie, Fapte bune (pe stradă, acasă, la grădiniţă), convorbiri tematice: Cum
trebuie să fie un şcolar?, convorbiri fără suport intuitiv: Ştiu să mă comport la grădiniţă?; jocuri
didactice: Ce face copilul?, Cine ştie mai multe?, desen: Ce fac copiii la grădiniţă?; activitate
practică Reparăm jucăriile celor mici contribuie la educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi
caracter şi formarea atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Astfel, copiii îşi apreciază
propriul comportament în raport cu persoane şi situaţii cunoscute şi conştientizează consecinţele
pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi.
Lecturile după imagini Eu şi prietenii mei, convorbire: Ce înseamnă să-ţi respecţi
promisiunile făcute; memorizări: Jucăria de P. Anghel, O să fiu cea mai cuminte de Geta Nistor
Stanciu; povestiri Frăţior şi surioară de Fraţii Grimm, După faptă şi răsplată -poveste populară;
lecturi ale educatoarei: Povestea unei jucării, Păpuşica de Luminiţa Codrea; repovestiri Ionică
mincinosul de Al. Mitru, Iedul cu trei capre de O. P. Iaşi învaţă copiii să trăiască în relaţiile cu
cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu
învăţarea autocontrolului.
Cunoaşterea unor elemente locale specifice, a unor personaje istorice, culturale şi
spirituale, a faptelor şi realizărilor lor îi ajută pe copii să înţeleagă şi să preţuiască înfăptuirile
neamului şi să capete sentimentul apartenenţei naţionale.
Prin activităţile de lecturi după imagini: Să ne cunoaştem strada, Instantanee din ţara
mea; memorizări: Ţară dragă, Românie de Ion Ţârlea, Prin oraşul cu minuni de Maria Banuş;
observări: Tricolorul, Stema ţării, Harta ţării; convorbiri tematice: Ţara mea frumoasă;
convorbiri cu sau fără suport intuitiv: Ce ştim despre judeţul nostru?; educaţie muzicală: Imnul
de stat, Flutură drapelul tricolor de M. Majaru, Ţara noastră o iubim de Ana Motora Ionescu;
activitate practică: Steagul tricolor-aplicaţie, Ţara mea frumoasă -lucrare colectivă urmărim să
îmbogăţim sfera de reprezentări a copiilor despre localitatea natală, despre judeţ, despre ţară, să-i
ajutăm să cunoască frumuseţile şi bogăţiile ţării.
Lecturile educatoarei: Toţi românii cântă Hora Unirii, Am fost şi eu la Alba Iulia şi am
văzut Unirea cea Mare de D. Almaş, memorizările: La mulţi ani, iubită ţară de V. Boiculesi;
activităţi artistico-plastice: Să decorăm obiecte de artă populară (ulciorul, costumul popular);
activităţi practice: Steguleţe pentru defilare-confecţie, contribuie la cunoaşterea faptelor şi
evenimentelor deosebite din istoria poporului român, a tradiţiilor, obiceiurilor şi bogăţiei
folclorului nostru.
Copiii trebuie familiarizaţi şi cu tradiţiile şi obiceiurile specifice poporului român pentru
a-i învăţa să manifeste interes pentru valorile culturale.Pentru a-i familiariza cu obiceiurile şi
tradiţiile specifice poporului nostru am utilizat: lecturi după imagini Despre sărbătoarea
Crăciunului, Tradiţii şi obiceiuri româneşri; memorizări: Sorcova, Pluguşorul, Colindătorii de
G. Coşbuc, De Paşti de G. Coşbuc, educaţie muzicală- învăţare de colinde Astăzi s-a născut
Hristos, Steaua sus răsare etc, desen: Decorăm ouă de Paşti, Decorăm globuri pentru bradul de
Crăciun, pictură: Bradul împodobit; modelaj Coş cu ouă.
Încă de la vârsta preşcolară, copiii trebuie să cunoască, să respecte şi să participe alături
de părinţi sau colegi la sărbătorile religioase păstrând astfel tradiţia strămoşească.
Reuşita activităţilor de educaţie pentru societate depinde de priceperea şi calitatea muncii
educatoarei care implică o pregătire temeinică concretizată în studierea programei, întocmirea
planificării anuale, săptămânale, a proiectului de activitate, precum şi a materialului didactic
necesar.
În planul de învăţământ la nivelul I, activităţile de educaţie pentru societate alternează cu
activităţi practice şi elemente de activitate casnică. Astfel, la nivelul I activităţii de educaţie
pentru societate îi revine o activitate la două săptămâni, ea alternând cu activităţile practice şi
elemente de activitate casnică, iar la nivelul II, activităţii de educaţie pentru societate îi revine o
activitate pe săptămână (conform prevederilor Planului-cadru pentru anul şcolar în curs).
IX. ACTIVITĂŢI PRACTICE ŞI ELEMENTE DE
ACTIVITATE CASNICĂ
Dir. Ed. MARIA NAN, GPP nr. 52 Oradea,

Ed. GEORGETA DEMIAN, GPP nr. 43 Oradea,
Ed. VIORICA DOBRAN, GPP nr. 20, Oradea,
Ed. CAMELIA MICU, GPP nr. 52 Oradea,
1. Activităţi practice (obiective cadru, de referinţă, exemple de

comportamente – analiză pe nivele de vârstă)
2. Elemente de activitate casnică (obiective cadru, de referinţă, exemple
de comportamente – analiză pe nivele de vârstă)
3. Mijloace de realizare şi teme orientative – analiză pe nivele de vârstă
4. Aspecte metodice ale realizării activităţilor practice şi elementelor de
activitate casnică în grădiniţă
1. ACTIVITĂŢI PRACTICE
OC 1. Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrării
acestora în scopul realizării unor produse simple;
OC 2. Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
OC 3. Dezvoltarea simţului practic şi estetic.
Obiective de referinţă Exemple de comportamente

(OR) Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare Grupa pregătitoare
OC1 - să denumească ustensile - idem - idem şi - idem
OR1 Să cunoască şi să de lucru accesibile vârstei. - să selecteze în mod
utilizeze unelte simple de adecvat unelte în funcţie
lucru pentru realizarea unei de activitatea concretă.
activităţi practice
OR2 Să cunoască diferite -să observe caracteristici - idem - idem - idem
materiale de lucru, din natură
ale materialelor din natură
sau sintetice şi a celor sintetice (formă,
culoare, dimensiune,
netezime etc.);
- să colecteze materiale din - idem - idem şi - idem
natură, deşeuri (materiale - să aleagă materialele
refolosibile) şi să le adecvate pentru a realiza
găsească utilitatea. o temă.
OR3 Să sesizeze modificările - să sesizeze modificările - idem şi
materialelor în urma produse în urma mototolirii - să selecteze materialul
prelucrării lor hârtiei sau a unui material necesar temei propuse.
textil;
-să sesizeze modificările
produse în urma întinderii
hârtiei mototolite;
- să sesizeze modificările
produse în urma mototolirii
hârtiei sau a unui material
textil;
- să găsească o motivaţie
pentru fiecare acţiune
practică de acest gen.
OC2 - să verbalizeze acţiunile - idem - idem şi - idem
OR1 Să identifice, să întreprinse, folosind un - să selecteze materialul
proiecteze şi să găsească limbaj adecvat; necesar temei propuse;
soluţii pentru realizarea temei - să execute, individual, - să utilizeze unelte uşor
propuse în cadrul activităţilor sau în grup tema dată; de manevrat;
practice - să manifeste spirit - să selecteze adecvat
cooperant în activităţile de unelte şi materiale
grup; conform specificului
- să identifice, să numească activităţii;
scopul în care sunt folosite
aceste unelte.
OR2 Să efectueze operaţii - să rupă hârtia (fără - idem - idem şi - să rupă hârtia (fără
simple de lucru cu materiale contur, după contur - să taie cu foarfeca (să contur, după contur
din natură şi sintetice desenat, pe ax etc.); decupeze fără contur, desenat, pe ax, înţepare cu
- să îndoaie suprafeţele după contur pe ax) acul) ;
patrulaterelor prin cercuri şi alte forme, - idem
suprapunerea laturilor în litere, cifre etc.;
diferite direcţii; - să lipească, să trateze
- să plieze, prin îndoire suprafeţele realizând
repetată o suprafaţă de diferite colaje estetice şi
hârtie; funcţionale;
- să redea imaginea - să lipească obiecte din
schematică a unor obiecte natură (scoici, frunze,
sau fiinţe prin îndoirea unei fire textile, mălai, boabe,
sârme maleabile. seminţe, rumeguş, nisip,
castan, conuri,etc.) pe
diferite suprafeţe;
- să bobineze (să facă - idem - idem şi - idem
gheme sau să bobineze fire - să realizeze prin îndoiri
textile, pe obiecte succesive jucării simple;
cilindrice).
- să răsucească între degete - idem - idem - idem
fire textile.
- să înşire mărgele, - idem - idem - idem
utilizând combinaţii
diferite (mărime, formă,
culoare).
- să şnuruiască pe contur - idem - idem idem
(drept, rotund, oval).
- să lege/dezlege un nod - idem şi - idem şi - idem
simplu sau dublu, un - să lege cu fundiţă un - să împletească în trei
cordon/şnur. obiect sau un cadou. cosiţa păpuşii;
- să urzească firele pe
gherghef şi să ţeasă;
- să introducă firul de aţă
în ac;
- să realizeze cusături
simple (înaintea acului,
cruciuliţe succesive,
festonări, drug, lănţişor).
OR3 Să fie capabil, să - să opteze, în funcţie de - idem - idem şi - idem
realizeze lucrări practice materialele puse la - să execute lucrări
inspirate din natură şi viaţă dispoziţie, pentru o temă practice din materiale
cotidiană, valorificând adecvată. diferite, combinându-le
deprinderile de lucru însuşite între ele (mobilier din
deşeuri de lemn, colaje,
jucării, machete,
diorame).
OC3 - să realizeze lucrări - idem - idem şi - idem
OR1: Să se raporteze la originale, manifestând - să valorifice experienţa
mediul înconjurător, creativitate în alegerea dobândită în diferite
contribuind la îmbogăţirea subiectelor; situaţii;
acestuia prin lucrările - să-şi dezvolte încrederea
personale în forţele proprii şi să
manifeste stabilitate şi
perseverenţă în activitate;
- să găsească utilitate
tuturor obiectelor realizate
(decor, expoziţie, jucărie,
mască etc.);
- să-şi exprime opinia faţă
de lucrarea proprie şi/sau
faţă de lucrarea celorlalţi,
motivându-şi părerile.
2. ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ
OC1 Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti, folosirea cuvintelor şi expresiilor specifice acestora

Obiective de referinţă Exemple de comportamente
(OR) Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare Grupa pregătitoare
OC1 - să se autoservească în - idem - idem şi - idem
OR1 Să dobândească situaţii simple care impun - să îngrijească plantele şi
comportamente şi atitudini acest lucru (masă, spălător, animalele de casă;
igienice corecte faţă de dormitor, activităţi); - să execute operaţii de
propria persoană şi faţă de alte - să ordoneze jucăriile şi curăţenie (ştersul
fiinţe şi obiecte obiectele din ambient, prafului, spălatul
dezvoltându-şi spiritul de suprafeţelor, spălatul şi
ordine şi curăţenie; ştersul vaselor, etc.);
- să îngrijească plantele; - să spele fructele şi
- să spele fructele şi legumele şi să participe
legumele; la prepararea unor salate
- să participe la aranjarea şi produse de patiserie cu
mesei. acestea;
- să participe la aranjarea
şi servirea mesei.
OR2 Să capete abilitatea de a - să participe alături de - idem - idem şi - idem
intra în relaţie cu cei din jur, adulţi la efectuarea unor - să mânuiască obiectele
respectând norme de treburi gospodăreşti; casnice, respectând
comportament corect şi util - să trăiască emoţii pozitive norme simple de
celorlalţi ca urmare a îndeplinirii protecţie şi securitate;
sarcinilor gospodăreşti.
OR3 Să-şi formeze deprinderi - să participe cu interes, - idem - idem şi - idem
practice şi gospodăreşti într-o atmosferă destinsă, - să-şi formeze
plăcută, stimulativă, la deprinderea de a ordona,
activităţile gospodăreşti; îngriji şi întreţine curate
- să-şi formeze obiectele personale din
deprinderea de a aranja şi ambient;
strânge masa; - să-şi formeze
- să respecte normele deprinderea de a îngriji
igienico-sanitare în toate plantele şi animalele şi să
situaţiile impuse de le iubească;
activităţile de acest gen.
OR4 Să se comporte adecvat - să utilizeze formule de - idem - idem - idem
în diferite contexte sociale politeţe în diferite situaţii;
- să pregătească o masă
festivă alături de adulţi;
- să ştie să facă o invitaţie,
să răspundă la o invitaţie şi
cum să se comporte într-o
vizită;
- să manifeste simpatie şi
respect faţă de cei din jur
(oameni şi animale).
3. 1. MIJLOACE DE REALIZARE ŞI TEME ORIENTATIVE - ACTIVITĂŢI PRACTICE
Nr. Mijloace de realizare/ Teme orientative

crt. tehnici de lucru Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare Grupa pregătitoare
Mototolirea şi netezirea unor materiale (hârtie, deşeuri textile, în stare uscată şi umedă)
1. Confecţie /
Material, unelte, accesorii: hârtie simplă, de scris, de împachetat, semicarton, foiţă subţire, creponată,
Mototolire
şerveţele, staniol (de diferite culori, mărimi, grosimi, grade de asperitate).
- Să facem mingi colorate! - Fructe de toamnă
- Să facem mărgele colorate! - Flori de primăvară
- Să facem bulgări! - Tablouri pascale
- Bile colorate - Tablou de Crăciun
- Să udăm o hârtie şi o - Harta ţării
bucată de material!
- Să întindem hârtia
mototolită!
- Să clătim rufele păpuşii şi
să le întindem la uscat
2. Confecţie / Aplicaţie/ Ruperea materialului în bucăţele mici (1 cm şi apoi mai mici), apoi ruperea fâşiilor pe lungimea materialului
Rupere dat (2 cm lăţime , apoi mai înguste).
Material, unelte accesorii: deşeuri de hârtie albă, de scris, colorată cu suprafaţa de 15/15 cm sau mai mari,
imagini din ziare vechi, ambalaje de bomboane, ciocolată, şerveţele.
- Fulgi de zăpadă mari - Panglici - Tablou – anotimpuri
- Fluturaşi coloraţi - Mingi - Valurile mării
- Floricele de porumb - Decupăm flori pentru - Globul pământesc
- Câmp cu flori mama
- Panglicuţe albe şi colorate - Decupăm căsuţe
- Uluci de gard - Decupăm copaci
- Şine de tren
- Scara
- Gardul
- Facem gărduleţ la grădină
3. Aplicaţie / Lipirea diferitelor materiale mărunte pe o suprafaţă dată (colaje, întinderea pastei de lipit pe bucata de
Lipire aplicat de către copii sau educatoare, dinspre laturi spre centru)
Materiale, unelte, accesorii: deşeuri de hârtie albă sau colorată, ţesături textile, griş, seminţe, paste făinoase.
- Ninge cu fulgi mari - Pom înflorit - Grădiniţa cu flori
- Câmp cu flori colorate - Mingi cu buline - Coşuleţ cu gladiole
- Covor de iarbă - Steagul tricolor - Cloşca cu puişori
- Stâlpi - Faţa de masă - Fructe şi legume
- Mingi colorate pe etajeră - Ulciorul Tablouri diverse
- Panglici lungi - Prosopul Felicitări
- Batiste şi şerveţele pentru - Căsuţa
păpuşi - Pisica cu ghem
- Omul de zăpadă
- Ursuleţul
- Iepuraşul
- Fructe
- Camionul
- Trenul
- Tractorul
- Racheta
4. Confecţie / Îndoirea unei suprafeţe de formă pătrată prin suprapunerea laturilor şi a unghiurilor (pătratul pe laturi de 2
Îndoire ori, pe diagonală o dată , de 2 ori)
Material, unelte accesorii: suprafeţe de formă pătrată, hârtie colorată (simplă sau glasată), şerveţele de
hârtie, bucăţi de pânză apretată şi călcată, batistele copiilor.
- Batista - Plicul - Coiful dublu mic şi - Morişca jucăuşă
- Şerveţelul - Morişca mare - Solniţa
- Cartea cu 2-4 file - Coiful - Barca - Vaporul
- Micul meu caiet - Barca - Racheta - Avionul
- Plicul - Paharul - Avionul - Ghirlande
- Mori de vânt din sârmă: - Fluturele - Marea cu bărci
- Şerveţele în suport - Peştele - Broscuţa din sârmă:
- Avionul - Copacul din sârmă: - Fluturele
- Coiful - Ciuperca - Bradul - Soldaţii defilează
- Baloane colorate - Casa - Ciuperca - Frize cu fluturi şi
- Floricele - Copilul - Ochelarii flori
- Copacul - Rama - Vaporul
- Norişori - Flori
- Ciupercuţe - Frize tematice cu flori
5. Confecţie / Bobinarea unui fir relativ gros, înfăşurarea firului pe un obiect de formă cilindrică fără o direcţie anumită.
Bobinare Aşezarea ordonată fir lângă fir, de la un capăt la altul al cilindrului.
Material, unelte, accesorii: mosoare, tuburi de la papiotele de aţă, tuburi de carton, beţe de 15-20 cm şi cca.
1-2 cm diametrul, diferite fire de lână, bumbac, rafie, hârtie ruptă fâşii de către copii şi lipite cap la cap,
sârmă subţire şi moale.
- Mosorul - Ghemul pisicii - Mosoare cu lână - Să facem gheme
- Papiota - Bobina cu fir colorat - Facem gheme pentru bunica
- Beţişorul colorat - Facem bobine colorate - Marfă pentru mercerie - Mosoare pentru
- Bastonul cu multe culori - Bobine pentru ţesut covoare
- Pregătim bobine pentru - Ghirlande colorate
ţesut pentru brad
- Bobina cu fir ordonat
6. Confecţie / Răsucirea cu ajutorul degetelor a unei fâşii de material (1-2 cm lăţime) pentru a o transforma în fir. A răsuci
Răsucire două fire împreună, a răsuci cu ajutorul degetelor mai multe fire.
Materiale, unelte, accesorii: fâşii de hârtie creponată de culori diferite, fire de cânepă, bumbac, fire sintetice
colorate, fâşii de pănuşi de porumb colorate, rafie colorată, fire de aţă, mătase, lână.
- Toarcem fire pentru - Coardă pentru sărituri
ţesut covoare - Cordonul păpuşii
- Toarcem firul - Şnur pentru gentuţă
- Şnur pentru covorul - Şnur pentru mărţişor
păpuşii
- Cordonul păpuşii
7. Confecţie / Înşirarea prin trecerea unui fir prin orificii de diferite mărimi ( în general mari). Aşezarea monocoloră şi
Înşirare multicoloră în diferite combinaţii de structuri (alternare/succesiune de culori.)
Material, unelte, accesorii: fire de aţă, nylon, sârmă izolată, inele, mosoare, trestie, mărgele mari, paste
făinoase, din lemn, seminţe colorate.
- Mărgelele păpuşii - Şiraguri de mărgele - Şiraguri de mărgele - Salba
- Brăţara fetiţei - Brăţara pentru fete - Coliere
- Salba de nasturi - Ghirlande - Salbă - Dar pentru mama
- Şirag de mărgele - Daruri pentru mama - Daruri pentru
- Daruri pentru fetele prieteni
din grupa mică - Şiraguri de mărgele
8. Confecţie / Şnuruire Şnuruirea realizată prin trecerea firului peste muchie, prin orificiile dispuse pe marginea hârtiei.
Materiale, unelte, accesorii: carton, vinilin, şnur, fire groase de bumbac colorat etc.
- Guleraşul păpuşii - Guleraşul fetiţei
- Rame - Pălăria păpuşii
- Semnul de carte - Rama ovală
- Pălăria păpuşii
- Copertă de album
9. Confecţie /Înnodare A înnoda simplu un fir de aţă, a înnoda dublu ( cu un fir, cu două fire), a înnoda cu ochi.
Materiale, unelte, accesorii: sfori, şnururi, fire de lână, şireturi, fâşii de deşeuri textile etc.
- Legăm cordonul păpuşii - Sfoara cu mai multe noduri - Facem nod la firul de - Funde pentru
- Legăm şireturile - Cordon legat (Panglicuţe) aţă sărbători
- Sfoara cu mai multe - Şireturi legate - Ciucuraşi pentru covor - Fundiţe multicolore
noduri - Lănţişor colorat - Păpuşi din fire de
- Lănţişor pentru chei lână
- Legarea fundei păpuşii - Lănţişoare colorate
10. Confecţie /Rulare A rula unele fâşii de material în jurul unui ax tubular sau de formă dreptunghiulară.
Materiale, unelte, accesorii: tuburi de diferite grosimi şi lungimi, scândurele, beţe, bastonaşe, material textil,
panglici din hârtie colorată, creponată.
- Rulăm panglica
- Valuri de pânză
- Rulăm covorul
11. Aplicaţie / A îmbina prin lipirea unor părţi componente, pentru alcătuirea întregului pe suprafeţe plane, a îmbina prin
A îmbina prin lipire lipirea unor corpuri geometrice sau prin încheierea elementelor din material lemnos, prin şnuruire, prin
cusătură.
Material, unelte, accesorii: vinilin, imitaţii de piele, deşeuri de blană, cutii goale, coceni de porumb, castane,
conuri de brad, ghindă, beţe, linguri de lemn, ciocan, cuie, maşina de cusut.
- Casa păpuşii - Trenul - Ferma
- Păpuşa - Camionul - Animale din castane
- Mobilierul păpuşii - Hora păpuşilor şi ghinde
- Blocul - Jucării din coji de
- Racheta ouă
- Macheta grădiniţei - Aranjamente pentru
sărbători
- Camionul
- Tablou de primăvară
(vară etc.)
12. Aplicaţie / Confecţie / A tăia cu unelte improvizate sau cu foarfecele fără contur, pe axe, pe contur în linie dreaptă, frântă, curbă, a
Tăierea tăia o singură foaie şi mai multe foi suprapuse.
Material, unelte, accesorii: hârtie simplă şi glasată de diferite culori, decuparea unor imagini din cărţi,
reviste, ilustrate vechi, resturi textile.
- Panglicuţe - Să facem un joc de
- Tăiţei puzzle
- Figuri geometrice - Puişorii şi păsările
- Valurile mării pe rămurele
- Franjuri la prosop - Podoabe de brad
- Podoabe pentru pom - Păsărele în inimioare
- Clovnul vesel
- Clopoţeii
- Hora păpuşilor
- Felicitări cu model
13 Confecţie /Festonare A festona pe o linie dreaptă sau curbă închisă.
Materiale, unelte, accesorii: rafie, pănuşi de porumb, panglici, şnururi, fire de lână.
- Rama cu feston din - Rama
rafie - Semnul de carte
- Coşuleţe din rotiţe
festonate
- Ciucuri la chei
- Rama pentru poza
păpuşii
- Beţişoare festonate
14. Confecţie /Împletire A împleti în unul, două şi trei fire.
Material, unelte, accesorii: sortimente variate de fire, iarbă, pipirig, ferigă.
- Coşuleţul fetiţei - Cordonul
- Franjuri la covor - Codiţele păpuşii
- Coroniţe pentru fetiţe
15. Confecţie /Ţesut A ţese, a trece firul prin urzeala de la gherghef.
Material, unelte, accesorii: fire de lână, bumbac, sintetice, fâşii de material textil, pănuşi umezite,
hârtie creponată răsucită, fire de paie, rafie colorată, trestie.
- Covoraşul - Covoraşul din hârtie
- Ştergător pentru - Să ţesem un covoraş
picioare - Ştergătorul de
- Perniţe pentru păpuşă picioare
16. Confecţie / A coase, a trece firul de aţă prin orificiul acului mare.
Cusutul Material, unelte, accesorii: ace relativ mari, cu vârful tocit, fire de aţă colorată, pânză, etamină.
- Şerveţele - Plapuma păpuşii
- Dar pentru mama - Şerveţele cu fir roşu
- Feţe de masă pentru - Faţa de masă cu
păpuşă model
- Semnul de carte - Îmbrăcăminte pentru
- Perniţă pentru ace marionete.
17. Tratarea suprafeţelor A trata suprafeţele prin netezirea scândurii cu glaspapir, băiţuirea, vopsirea cu o singură culoare, lăcuirea,
aplicaţii cu materiale din natură, pirogravură, metaloplastie, dactilopictură.
Mobilierul păpuşii
- Decorăm măsuţa
păpuşii
- Covor pentru camera
păpuşii
- Păpuşi din linguri de
lemn
- Păpuşi din coceni de
porumb
3. 2. MIJLOACE DE REALIZARE ŞI TEME ORIENTATIVE – ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ
Nr. Conţinuturi Teme orientative

crt. orientative
Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare Grupa pregătitoare
1. Deprinderi igienice - Servim gustarea - Să spălăm fructele! - Micile gospodine - Să ne strângem aşternutul;
- Aranjăm pijamaua în - Corp frumos şi sănătos! - Să spălăm fructele şi - Să îngrijim plantele!
pat legumele - Ştergem praful în camera păpuşii!
2. Deprinderi de - Ce a găsit păpuşa? - De-a magazinul de jucării - Să facem ordine în sala - Să facem ordine în bibliotecă !
comportare şi - Este ziua păpuşii - Să pregătim o salată de de grupă ! - Să ne facem bagajele pentru
relaţionare cu ceilalţi fructe! - Să ajutăm la bucătărie! tabără!
3. Deprinderi practice şi - Să aranjăm hainele - Facem ordine la jucării! - Să curăţăm şi să strângem - Să ajutăm la servirea mesei !
gospodăreşti păpuşii! - Aranjăm masa masa! - Să spălăm hainele păpuşii!
- Facem ordine! - Să îngrijim plantele ! - Suntem patiseri !
4. Deprinderi de - În vizită - Să primim musafiri! - Să aşezăm o masă festivă !- În vizită la prieteni
comportare civilizată - Când facem aşa? - Să aşezăm florile în vază - La aniversarea mea! - Să iubim plantele şi animalele!
în contexte sociale. - Alege-ti prietena (prietenul)! - Vopsim ouă de Paşti - Să ne comportăm civilizat în
mijloacele de transport şi pe stradă!
- Pregătim căsuţe pentru păsărele
- Expoziţie: Vine Crăciunul!
Note:
- Activităţile practice de mototolire, rupere, rulare, răsucire se consolidează, aprofundează şi verifică la activităţile cu grupuri.
- Activităţile cu elemente de activitate casnică pot avea un caracter interdisciplinar. Într-o activitate cu tema ”Să îngrijim plantele” se va
urmări atât formarea unor deprinderi, cât şi educarea sentimentelor şi convingerilor morale, precum şi alte obiective specifice educaţiei pentru
sănătate, educaţiei ecologice şi religioase.
4. ASPECTE METODICE ALE REALIZĂRII ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
ŞI ELEMENTELOR DE ACTIVITATE CASNICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
În cadrul activităţilor practice şi elementelor de activitate casnică se însuşesc cunoştinţe

elementare despre particularităţile materialelor, despre folosirea unor unelte şi tehnici de lucru, se
formează priceperi şi deprinderi de muncă, se dezvoltă simţul practic şi estetic şi se dezvoltă
deprinderi practic gospodăreşti. În vederea însuşirii acestor deprinderi, copiii execută operaţiuni
tehnice după care activităţile practice se împart în trei categorii: activităţi de construcţie, de
aplicaţie şi de confecţie.
În activităţile de construcţie procedeul tehnic este aşezarea. Ele se organizează cu grupele
de nivelul I şi de nivelul II. Pentru formarea acestei deprinderi, sarcinile se gradează de la aşezarea
în linie dreaptă a unui material de aceeaşi formă şi culoare la alternarea a două forme şi culori
diferite. Se poate complica la aşezarea pe benzi de hârtie a materialului pregătit de educatoare. La 4-
5 ani se reia deprinderea de a aşeza realizându-se simetrie, alternarea culorilor şi formelor.
Activităţile de construcţie ca mijloc de realizare a activităţilor practice se folosesc mai mult la
începutul grupei mici ca activităţi comune, ele ocupând apoi spaţiu mai mult în perioada jocurilor şi
activităţilor alese, la sectorul construcţii din cuburi AR-CO, vitocomb, rotodisc, lego, etc. La nivelul
II, jocurile de construcţii capătă complexitate, diversificare şi combinare a deprinderilor. Ele se pot
organiza în diverse locuri din sala de grupă: pe covor, pe machete, într-un colţ special aranjat. La
colţul artă şi imaginaţie, jocul de construcţie se poate combina cu alte materiale: activităţi colective
Parcul de joc al copiilor, Jocurile copiilor iarna etc. în care elementele componente din machetă se
realizează prin joc de construcţie cu diferite materiale (băncuţe, aparate de joc, cadrul machetei).
Astfel, activităţile practice cu întreaga grupă la nivelul I şi II se desfăşoară ca activităţi de aplicaţii
şi confecţii.
Operaţiunile tehnice ale activităţii de aplicaţie sunt lipirea, decuparea şi asamblarea.
Metodica activităţilor practice în grădiniţă precizează că îmbinarea procedeelor dă posibilitate
copilului să realizeze lucrări mai complexe arătând că la 3-5 ani materialul de lipit este pus la
dispoziţie (decupat) de către educatoare. La 5-6/7 ani materialul de lipit este decupat de către copii.
Formarea deprinderii de decupare începe cu familiarizarea cu unealta de lucru “să tăiem cu
foarfecele”, tăiere în linie dreaptă “panglici” “scara” etc., tăiere pe contur rotund “fructe de
toamnă”, tăierea unor forme simetrice “brazi, păpuşă” etc.
Activităţile de confecţie facilitează formarea deprinderilor practice de îndoire, mototolire,
rupere, lipire, bobinare, răsucire, înşirare, înnodare, rulare, îmbinare prin lipire la nivelul I. La
nivelul II se reiau pentru consolidare şi se deprind altele noi de tăiere, lipire, festonare, împletire,
ţesut, cusut. La 5-6/7 ani se pot realiza jucării care necesită două, trei operaţiuni exemplu Ferma de
păsări decupare, îndoire, lipire.
Tipurile de activităţi practice sunt: activităţi de formare de deprinderi şi priceperi şi de fixare
şi consolidare de deprinderi. Activităţile de formare de deprinderi se planifică la toate grupele în
momentul introducerii unei tehnici noi (lipire, înşirare etc.). Ponderea mare cade pe demonstrarea şi
explicarea educatoarei şi pe efectuarea operaţiunilor de către copii sub directa îndrumare a
educatoarei. În consolidarea deprinderilor accentul cade pe exerciţiu. De aceea, activităţile de
predare sunt urmate de activităţi de fixare şi consolidare în care se fac exerciţii variate cu reluarea
tuturor componentelor unei anumite deprinderi. Exemplu: la 3-4 ani înşirare Brăţara este urmată de
Şiragul de mărgele, Mărgele pentru mama etc. La 5-6/7 ani aplicaţie Casa demonstrarea şi
explicarea vor fi axate pe modul de aşezare şi fixare a elementelor casei (corpul casei, acoperişul,
uşa) şi se va insista asupra decupării pe conturul drept a acestor elemente. Exersarea unor deprinderi
se poate realiza în alte momente ale zilei.
Reuşita activităţilor practice depinde de priceperea şi calitatea muncii educatoarei,
implicând o pregătire temeinică, concretizată în studierea programei, întocmirea planificării anuale,
săptămânale a proiectului de activitate, a materialului didactic necesar care să aibă în vedere
gradarea complexităţii deprinderilor ( material didactic din natură: frunze, seminţe, fructe, legume,
dopuri, pai, ghinde,coji de nuci,conuri de brad, materiale refolosibile: cutii de chibrituri, flacoane,
hârtii de ambalaj etc.).
În planul de învăţământ la nivelul I, activităţilor practice şi elementelor de activitate casnică le
revine o activitate la 2 săptămâni, ele alternând cu activităţi de educaţie pentru societate, iar la
nivelul II activităţile practice şi elementele de activitate casnică au câte o activitate pe săptămână.
În această situaţie la nivelul I, pentru consolidarea deprinderilor manuale se lucrează în
etapele I şi III sau a programului de după amiază. Pregătirea materialului didactic se face
corespunzător sarcinii fiecărei teme. Modelul educatoarei se execută de către educatoare având grijă
să reflecte veridic caracteristicile obiectului referitor la formă, culoare, părţi componente, raporturi
dimensionale, simetrie. Modelele plane sunt specifice activităţilor de aplicaţii, iar modelele în relief
caracteristice confecţiilor. Materialul distributiv se pune la dispoziţia copiilor spre executarea temei
(se pot da instrumente şi unelte necesare: lipici, palete, foarfece etc.). Materialul copiilor poate fi
din comerţ (beţişoare, pânză), material din natură (frunze, seminţe, sâmburi) sau material
confecţionat de educatoare (forme din hârtie, figuri geometrice sau părţile corpului unui animal
pentru lipire). Educatoarea va avea materialul-model, de dimensiuni mai mari decât al copiilor
(pentru a putea fi văzut de toţi copiii).
Pregătirea sălii pentru activitate presupune aşezarea mobilierului în formă de careu deschis
la grupele nivelului I şi în formă de V sau clasă la nivelul II, aceste modalităţi de aşezare oferind o
bună supraveghere individuală sau pe grupuri în jurul unor mese la realizarea lucrărilor colective,
colajelor etc. Distribuirea materialului copiilor se face la nivelul II în coşuleţe de la începutul
activităţii, iar la copiii din grupa mică şi începutul grupei mijlocii doar înainte de momentul
executării temei de către copii, spre a evita joaca acestora cu materialul în timpul celorlalte etape ale
lecţiei. La nivelul I, distribuirea materialului se face de către educatoare, iar la nivel II cu ajutorul
copiilor de serviciu.
Proiectul de activitate cuprinde în partea introductivă următoarele: data, unitatea de
aplicaţie, grupa, educatoarea, tema săptămânii/subtema, categoria de activitate, mijlocul de
realizare, obiectivele de referinţă, obiectivul fundamental, tipul de activitate, obiectivele
operaţionale, metodele şi procedeele didactice, mijloacele de învăţământ, bibliografia consultată.
Etapele de desfăşurare a activităţilor practice şi a elementelor de activitate casnică încep cu
organizarea activităţii şi vizează aranjarea mobilierului şi distribuirea materialului – aspecte
discutate mai sus. Captarea atenţiei poate fi realizată prin procedee ca: surpriza, ghicitoarea, poezia,
jocul, exerciţii, cântece, conversaţii, teatrul de păpuşi, prezentarea unor jucării, prezentarea unei
machete din care lipseşte obiectul propus, el va fi realizat de către copii (ex. lacul fără bărci,
aeroportul fără avioane etc.) trezind astfel interesul copiilor pentru realizarea temei respective.
Comunicarea obiectivelor, anunţarea temei se face scurt, dar cu cuvinte pe înţelesul copiilor.
Reactualizarea cunoştinţelor şi desprinderilor învăţate anterior poate fi realizată printr-o
conversaţie care va realiza o legătură dintre problemele tratate în activităţile anterioare,
reîmprospătând doar cunoştinţele necesare, legate de tema de realizat.
Prezentarea optimă a conţinutului şi dirijarea învăţării cuprinde prezentarea şi analiza
modelului şi explicarea şi demonstrarea procedeului de lucru. Prezentarea şi intuirea modelului este
făcută de educatoare prin întrebări despre părţile componente caracteristicile şi legătura dintre
părţile obiectului temei. În prezentarea modelului trebuie respectate câteva cerinţe: vizibilitatea
modelului, scoaterea în evidenţă pe un fond contrastant şi crearea unui moment optim pentru
orientarea atenţiei copiilor spre model.
Analiza modelului pune accent pe denumirea părţilor componente (ex. lipire “casa” - părţi
componente: pereţii, acoperişul, uşa, ferestrele, hornul), analiza elementelor din punct de vedere al
formei, mărimii, culorii, al numărului elementelor (două ferestre, o uşă etc.) proporţie, simetrie,
orientare în spaţiu. La grupa mică, analiza se face după criterii simple, datorită slabei concentrări a
atenţiei, iar la grupele de 4-5 ani şi nivel II analiza este mai analitică.
Un moment important este prezentarea şi intuirea materialului de lucru al copiilor când educatoarea
îndreaptă percepţiile copiilor spre proprietăţile materialului, mărime, formă, culoare şi transmite
caracteristici legate de prelucrarea lui: hârtia se îndoaie, se rupe etc.
La grupa mică, prezentarea materialului se poate face după explicarea şi demonstrarea
procedeului de lucru având în vedere particularităţile atenţiei la această vârstă.
În cadrul etapei de demonstrare şi explicare a procedeului de lucru, educatoarea redă
succesiunea operaţiunilor ce le vor face copiii pentru realizarea obiectului. Demonstrarea şi
explicarea se face în câmpul vizual al copiilor cu material de dimensiuni mari (de 2-3 ori cât al
copiilor) încât copiii să distingă amănuntele. Operaţiunile se redau în ordinea în care s-a făcut
analiza modelului, operaţiunea explicată verbal, se precizează rezultatele obţinute. Copiii sunt
antrenaţi apoi să verbalizeze felul în care au înţeles fiecare operaţiune în parte, în ordinea executării.
Demonstrarea poate fi făcută integral sau parţial în funcţie de complexitatea temei. Se poate
demonstra integral, reluându-se cu copiii demonstrarea parţială (ex. îndoire - Avionul, Broasca) şi
executarea temei de către copii (atunci când sunt multe operaţiuni de executat).
Cea mai importantă etapă a activităţii este executarea temei de către copii (obţinerea performanţei).
Acum educatoarea va avea grijă ca toţi copiii să înceapă lucrul în momentul indicat, să respecte
succesiunea operaţiilor, să manifeste un ritm normal de lucru, să păstreze o poziţie corectă a
corpului în timpul lucrului şi să efectueze lucrări curate, îngrijite, să păstreze curăţenia la masa de
lucru. În grupele în care ritmul de muncă al copiilor înregistrează diferite nevoi, educatoarea trebuie
să aibă pregătit material suplimentar pentru a evita plictiseala celor mai rapizi.
Pentru realizarea evaluării lucrărilor copiilor, educatoarea anunţă încetarea lucrului la 3-4
ani direct cu 1-2 minute înainte de epuizarea timpului afectat activităţii şi la 5-6 ani anunţarea se
poate face în două etape, una pregătitoare cu cinci minute înainte de epuizarea timpului de lucru şi
alta după trei minute când se trece la strângerea lucrărilor. Adunarea lucrărilor se poate face în
ordinea în care au fost finalizate şi aşezate în expoziţie, panou-aplicaţiile, în machete confecţiile.
Copiii se vor aduna în faţa lucrărilor la distanţa de un metru.
Evaluarea lucrărilor se face comparativ cu modelul educatoarei. Educatoarea alege o lucrare,
o apreciază enunţând criteriile de evaluare. La nivelul I, aprecierea lucrărilor se face de către
educatoare, antrenând copiii doar spre sfârşitul anului şcolar. La nivelul II, evaluarea este făcută de
copii cu ajutorul întrebărilor educatoarei. La activităţile de tăiere-lipire se va aprecia corectitudinea
tăierii şi felul în care au fost îmbinate părţile componente, dacă s-a respectat linia de îmbinare,
acurateţea, esteticul. La confecţii, înşirare, se analizează alternarea mărgelelor după formă, mărime,
culoare. În final, educatoarea face aprecieri generale, referitoare la atitudinea copiilor în timpul
execuţiei, disciplina, curăţenia la masa de lucru.
Activităţile practice colective se caracterizează prin faptul că lucrarea se compune din
elemente diferite şi fiecare element este realizat de echipe (grupuri) mici de copii. Exemplu
Podoabe pentru pom (grupa pregătitoare), tema este realizată de trei echipe: prima echipă
confecţionează Lanţul pentru brad prin tăiere-lipire, echipa a II-a Globuri (lipire) şi a III-a Îngeraşi
(decupare-îmbinare). Alte teme de lucrări colective ar putea fi Animale domestice, Darul pentru
mama, Parcul copiilor etc. Acestea se realizează la final de semestru, de an sau după mai multe
activităţi când dorim să evaluăm un stadiu avansat în însuşirea unor deprinderi. Aceste activităţi
deprind copiii cu exersarea relaţiilor în colectiv, exersarea deprinderilor se realizează (sub forme
noi), iar copiii îşi subordonează acestui scop dorinţele proprii. Educatoarea va manifesta acum
preocuparea pentru: stabilirea elementelor temei alese, împărţirea copiilor în grupe de lucru,
pregătirea materialului, a copiilor şi a locului de desfăşurare al activităţii. Activităţile practice
colective respectă etapele lecţiei, dar trecerea la executarea lucrării se face treptat, pe măsură ce
educatoarea precizează sarcina pentru fiecare echipă, explică şi demonstrează acolo unde este
nevoie. Aprecierile se vor referi şi la rezultatul muncii în echipă, a colaborării, întrajutorării
membrilor echipei.
Însuşirea deprinderilor practice şi a elementelor de activitate casnică se face în activităţile
comune care pot fi date spre consolidare în activităţile libere şi creative. În scopul unei verificări cât
mai complete, se fac cu copiii activităţi cu tema aleasă de copii sintetizând un ansamblu de activităţi
practice. Exemplu: tăiere, lipire Casa şi curtea bunicului. Momentul reactualizării cunoştinţelor este
mai amplu pentru că lipseşte demonstrarea şi explicarea procedeului de lucru. Se anunţă tema de
lucru, iar distribuirea materialului se face după anunţarea temei în funcţie de subiectul ales. În
aprecierea lucrărilor cu temă aleasă va fi subliniat de educatoare elementul creativ pe care fiecare
copil îl aduce în lucrarea sa.
Activităţile de elemente de activitate casnică urmăresc formarea unor deprinderi practic
gospodăreşti, folosirea cuvintelor şi a expresiilor specifice acestora. În cadrul lor, copiii dobândesc
cunoştinţe îşi formează comportamente şi atitudini igienice în relaţia cu ceilalţi, se relaţionează cu
ei, respectând normele de comportament corect în contexte sociale diferite ( în vizită, la o masă
festivă etc.)
Activităţile practice dezvoltă creativitatea copiilor. Cu cât ideile copiilor sunt mai
numeroase, cu atât este mai bine. Copiii trebuie lăsaţi să-şi manifeste spiritul creativ, să ia decizii,
să-şi aducă contribuţia proprie la îmbogăţirea modelului educatoarei, să lucreze cu material din
natură, iar la terminarea lucrării să se bucure de rezultatul muncii, căpătând încredere în forţele
proprii. De asemenea, activitatea practică desfăşurată în grup dezvoltă sentimentul de sociabilitate şi
de muncă în grup.
Datorită complexităţii problematicii lumii contemporane, una din priorităţi fiind educaţia
ecologică, prin intermediul activităţilor practice se realizează sarcini interdisciplinare cu educaţia
ecologică. Astfel realizăm activităţi practice cu material din natură şi cu materiale refolosibile
(costume din materiale din natură, măşti de carnaval, machete cu animale domestice şi sălbatice,
împletituri din fire etc.).
Un deosebit interes îl prezintă activităţile de tratare a suprafeţelor, realizate cu efecte
deosebite prin aplicarea cu griş, făină, nisip, mac, polistiren, pietriş etc.
Activităţile practice desfăşurate ca activităţi comune sau în timpul activităţilor alese
contribuie la dezvoltarea simţului estetic, la depistarea aptitudinilor copiilor preşcolari, educatoarea
putând să depisteze înclinaţiile, să orienteze munca individuală a copiilor.
X. EDUCAŢIE MUZICALĂ
Ed. BEATRICE SĂFTOIU, GPP nr.43 Oradea,

studentă anul III, CUI Oradea
Ed. FLOARE MARCHIŞ, GPN Tinca,
1. Obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente,

conţinuturi (analiză pe nivele de vârstă)
2. Aspecte metodice ale realizării activităţilor de educaţie muzicală în
grădiniţă
1. OBIECTIVE CADRU, OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, EXEMPLE DE COMPORTAMENTE, CONŢINUTURI
OC 1: Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;

OC 2: Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
OC 3: Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.
OBIECTIVE DE EXEMPLE DE COMPORTAMENTE ŞI CONTINUTURI

REFERINŢĂ Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare si pregatitoare
1. Să descopere lumea Ascultarea unor sunete din natură Ascultarea si reproducerea
înconjuratoare cu ajutorul şi din mediul înconjurător : Ploaia Ascultarea si reproducerea onomatopeică a sunetelor din natură
auzului şi vântul, Graiul animalelor, Cine onomatopeică a sunetelor din şi din mediul înconjurător: Graiul
te-a strigat?, Trenul, Cloşca şi puiinatură şi din mediul înconjurător: animalelor,Taraful Chiţ, Răţuştele,
etc. (casetofon, tobă, C.D.) Fă ca mine!, Fă ca animalele! Cântă ce ai auzit! etc. (casetofon,
Trece trenul, Recunoaste C.D., instrumente muzicale)
instrumentul! etc. (casetofon, C.D.
instrumente muzicale)
2. Să diferenţieze auditiv timbrul Gălăgia şi liniştea: exersarea în Gălăgia şi liniştea: exersarea în Gălăgia şi liniştea: exersarea în
sunetelor din mediul jocuri de linişte: Fă ca mine!, jocuri de linişte, de contrast jocuri de linişte, de contrast
înconjurător şi al instrumentelor Pestele atitudinal: Strigă – taci, Fă ca atitudinal: Gălăgie – liniste, Strigă-
muzicale mine!, Avionul taci, Tare - încet
Diferenţierea sunetului vorbit de Diferenţierea sunetelor produse de Diferenţierea sunetelor produse de

cel cântat: Cânt sau vorbesc?, mişcări corporale: Bate cum bat mişcări corporale:Dacă vesel se
Capra cu trei iezi eu! trăieşte..., Bat din palme etc.
- a sunetelor produse de diferite - a sunetelor produse de diferite
obiecte sonore: Cum face apa? obiecte sonore: Cu ciocan si
(toba, tamburina, vioara, sirena, clestişor, Ceasul, Ciocanul, coasa si
motorul maşinii etc.); luntrea
- a sunetului vorbit de cel cântat: - a sunetului vorbit de cel cântat:
Cânt sau vorbesc? Cânt sau vorbesc?
- a sunetelor produse de jucăriile
muzicale: Cum face ...(orga,
tamburina, etc.);
- a sunetelor produse de instrumente
3. Să diferenţieze auditiv Jocuri pentru diferenţierea Jocuri pentru diferenţierea si Jocuri pentru diferenţierea şi
intensitatea sunetelor din mediul intensităţilor contrastante: tare – reproducerea intensităţilor reproducerea intensităţilor
înconjurător şi a sunetelor încet: Ploaia, Trenul, Ecoul etc contrastante: tare – încet: Ploaia şi contrastante: tare – încet: Ecoul,
muzicale furtuna, Cântecul greieraşului, Cântă ca mine, Răspunde cântând
Ecoul etc. etc
4. Să diferenţieze auditiv durata Jocuri pentru diferenţierea Jocuri pentru diferenţierea şi Jocuri pentru diferenţierea şi
nedeterminată a sunetelor din duratelor lungi şi scurte: Bate cum reproducerea onomatopeică a reproducerea onomatopeică a
mediul înconjurător şi a bat eu!, Cântă ca mine!, Ceasul, duratelor lungi şi scurte: Toba duratelor lungi şi scurte, a unor
sunetelor muzicale Mergi cum bat bate, Merge melcul pe cărare, formule ritmice simple. Jocuri
Mergi cum sună clopoţelul, Bate pentru marcarea şi respectarea
palma cum bat eu! pauzei de un timp: Bate cum bat eu!
Mergi cum bat!, Iarnă, să te duci cu
bine!, Ceasul, Vrabiuţa
5. Să diferenţieze auditiv Jocuri pentru intuirea sunetelor Jocuri pentru intuirea sunetelor Jocuri pentru intuirea sunetelor mai
înălţimea sunetelor muzicale înalte şi joase (Do1 - Do2), înalte şi joase (Sol - Do), înalte şi mai joase, prin comparaţie
reprezentative pentru anumite reprezentative pentru anumite (Sol - Mi), reprezentative pentru
onomatopee din natură: Cântă ca onomatopee din natură: Cântă ca anumite onomatopee din natură:
mine!, Cocoselul, Trompeta, mine!, Ghiceste cântecul, Ghiceşte cântecul!, Cântă ca mine!,
Prietenii cântareţi Iepurasul Ţup, Ceata lui Piţigoi Cucul, Vrăbiuţa, Ninge-ncetisor, Ca
soldaţii
6. Să cânte cu dezinvoltură Cântarea în colectiv: Toamna, Cântarea în colectiv şi în grupuri Cântarea în colectiv şi în grupuri
cântece pentru copii Ploaia, Cocoşelul, Căldăruşa mici: La moara, Toamna, mici: Toamna, Acum e toamnă, da!,
plină, Grădiniţa, Cu ciocan şi Dirijorul Do, Toamna harnică, Cântec de toamnă, De ziua mamei,
cleştisor, Mama, Ninge, Mos Furnicile, Moş Cioc-Boc!, Mama, Ninge, viscoleşte, Săniuţa, Moş
Crăciun, O, brad frumos!, Săniuta, Saniuţa, Mos Crăciun, O, brad Crăciun, O, brad frumos!, Astăzi s-a
Ursuleţul, Fluturaş-fluturaş, frumos!, La pădure, Bună născut Hristos, Căluţul,
Ariciul, La pădure, Un pitic, dimineaţa, dragă grădiniţă, Educatoarea, Sunt atâtea meserii
Căţeluş cu părul creţ Culesul viilor, Copăcelul, îndrăgite de copii, Frumoasă-i
Primăvara, Greieraşul, Ursuleţul Fluturaşul, Cucu, Semaforul, În strada noastră, Trenul, Zidarii,
Martinică, Stă la geam o păsărică, poiana din pădure, Podul de Ghiocelul, Răţuştele mele, Azi
Mamei, Pisicuţa, Două raţe, piatră, Primavara a sosit, Vioara, Grivei e mânios, La cules de vie,
Pisica tristă, Vulpea şi gasca, Uite De ziua mamei, Ursuleţul Panda, Educatoarea mea, Cărticica,
cinci pitici, Iepuraşul Ţup, Pe o crenguţă, Ne jucăm cu Şcolărei şi şcolăriţe, Eu mâine voi fi
Număratoarea etc degetele, Douăzeci pitici voinici, şcolar, Petrecerea, Taraful Chiţ,
Graiul animalelor, Masa Bună, Ca Râma-Fărâma, Dacă vesel se
soldaţii, Iepuraşii etc trăieşte, De ziua noastră, Şade raţa
pe butoi, Melcul supărat, Noi acum
suntem şcolari etc
7. Să cânte acompaniaţi de Cântarea cu acompaniamentul Cântarea cu acompaniamentul Cântarea cu acompaniamentul unui
educatoare unui instrument care îi permite unui instrument care îi permite instrument care îi permite
educatoarei să cânte concomitent educatoarei să cânte concomitent educatoarei să cânte concomitent cu
cu vocea: orgă, vioară, chitară, cu vocea: orgă, vioară, chitară, vocea: orgă, vioară, chitară, xilofon
xilofon xilofon
8. Să acompanieze ritmic Acompanierea cu: percuţie Acompanierea cu: mişcări Acompanierea cu: mişcări corporale,
cântecele naturală şi obiecte sonore, jucării corporale, obiecte sonore, jucării obiecte sonore, jucării muzicale
muzicale (clopoţel, tobă, lemne) muzicale (clopoţel, tobă, lemne, (clopoţel, tobă, lemne, maracas,
maracas, tamburină) trianglu, tamburină, gong)
9. Să cânte cântecele în Cântarea în dialog cu educatoarea: Cântarea pe grupe alternative, în Cântarea pe grupe alternative, în
aranjamente armonico-polifonice Răspunde cântând, Ghicitori, Eu dialog sau în lanţ dialog sau în lanţ, cu solist şi în cor
elementare întreb - tu răspunzi
10. Să asocieze mişcări Mişcarea liberă, mişcarea sugerată Mişcarea liberă, mişcarea sugerată
cântecului de timpii egali ai măsurii sau de timpii egali ai măsurii, ritm
textului cântecului (silabă) textul cântecului; mişcarea
simplă de dans
11. Să exprime prin mişcare Mişcarea liberă şi impusă de Mişcarea liberă şi impusă de
starea sufletească creată de caracterul unor cântece pentru caracterul unor cântece pentru copii,
muzica audiată copii, a unor piese populare din a unor piese populare din zonă şi a
zonă şi a unor fragmente din unor fragmente din muzica cultă, a
muzica cultă, sugestive pentru unor basme pe muzică, sugestive
specificul de vârstă al copiilor pentru specificul de vârsta al
copiilor
12. Să exprime într-un joc Crearea spontană, liberă a unui joc

impresia muzicală (dramatizare, povestire, pantomimă),
inspirat de muzică: Scufiţa Roşie,
Capra cu trei iezi, Cenuşăreasa etc
13. Să improvizeze spontan Jocul de creaţie: De-a ceasul, De-a Jocul de creaţie : De-a ceasul, De-a
combinaţii ritmice pe silabe maşina, De-a trenul, De-a maşina, De-a trenul, De-a
sonore, onomatopeice numărătoarea etc. numărătoarea, De-a animalele -
exerciţii ritmice etc
14. Să improvizeze spontan, Jocul de creaţie Jocul de creaţie
liber, scurte motive sincretice:
text onomatopeic + melodie, text
onomatopeic + mişcare, text
onomatopeic + melodie +
mişcare
15. Să asculte şi să recunoască Audiţii: Mozart, Vivaldi, Audiţii: Mozart, Vivaldi, Audiţii: Mozart, Vivaldi, Schumann,
fragmente din creaţii muzicale Schumann Schumann, Bethoven, Bach Bethoven, Bach, Ceaikovski,
naţionale şi universale, Clementi etc
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia
2. ASPECTE METODICE ALE REALIZĂRII ACTIVITĂŢILOR DE
EDUCAŢIE MUZICALĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
Activitatea obligatorie de muzică constituie forma de bază prin care se realizează educaţia
muzicală a copiilor în grădiniţă.
În cadrul activităţilor obligatorii de muzică se transmit copiilor preşcolari, în mod sistematic
şi organizat, cunoştinţe muzicale, li se formează priceperi şi deprinderi elementare de a audia şi
de a cânta o piesă muzicală şi de a interpreta jocuri sau mişcări în concordanţă cu caracterul
muzical.
Activităţile de educaţie muzicală le putem încadra atât în activităţile comune desfăşurate cu
întreaga grupă de copii, cât şi în activităţile de după-amiază sau în activităţile opţionale.
Mijloace de realizare ale activităţilor de educaţie muzicală sunt:
- cântecul;
- jocul cu text şi cânt;
- jocul muzical;
- audiţia;
- exerciţiile muzicale pregătitoare.
În funcţie de obiectivul didactic urmărit şi de nivelul de dezvoltare al copiilor, activităţile
obligatorii de muzică se clasifică în următoarele tipuri:
- activitatea obligatorie de predare (a unui cântec, a unui joc muzical) unde copiii îşi
însuşesc noi cunoştinţe ce presupune învăţarea unui nou cântec, a unui joc cu cânt sau a
unui joc muzical;
- activitatea obligatorie de fixare (în care se consolidează un cântec, un joc cu text şi
cânt sau muzical, predate anterior, cât şi unele deprinderi muzicale);
- activitatea obligatorie de verificare:
a) verificarea gradului de însuşire a cântecului predat;
b) verificarea gradului de însuşire a unui joc cu text şi cânt sau muzical;
- activitatea de audiţie muzicală – constă în ascultarea unor lucrări vocale şi
instrumentale;
- activitatea mixtă (combinată) – vizează atât reactualizarea cunoştinţelor (repetarea
unui cântec), cât şi predarea – însuşirea de noi cunoştinţe ce presupue învăţarea unui nou
cântec sau a unui joc cu cânt, ori muzical.
În practica grădiniţei de copii, cea mai frecventă este activitatea obligatorie mixtă care poate
cuprinde (Marinescu E., 1975):
a) predarea unui cântec;
repetarea unui joc cu text şi cânt predat anterior;
b) predarea unui cântec;
repetarea unui joc muzical predat anterior;
c) audiţie muzicală;
repetarea unui joc cu text şi cânt predat anterior;
d) audiţie muzicală;
repetarea unui joc muzical;
e) repetarea unui cântec;
predarea unui joc cu text şi cânt;
f) repetarea unui cântec;
predarea unui joc muzical;
ETAPELE ÎNVĂŢĂRII UNUI CÂNTEC

Învăţarea unui cântec –cuprinde 5 etape :
1. -anunţarea titlului cântecului şi a motivaţiei învăţării.
2. -familiarizarea cu conţinutul cântecului se poate face printr-o povestire, un tablou,
o ghicitoare, un dialog, o convorbire .
3. -interpretarea model a cântecului( vocal şi instrumental) – etapă foarte importantă
deoarece creează premisele însuşirii corecte, conştiente şi active a cântecului.
Interpretarea model trebuie să fie nuanţată, expresivă, însoţită după caz de mimică şi
gestică adecvate.
4. învăţarea cântecului împreună cu copiii. Educatoarea va cânta prima strofă, apoi
copiii cântă împreună cu educatoarea; (educatoarea cântă prima strofă; strofa se reia
cu toată grupa de cel puţin două ori; educatoarea cântă strofa a II-a împreunã cu
strofa I-îi; se cîntã cu toatã grupa de cel puţin două ori şi tot aşa cu toate strofele
cãntecului; se împarte grupa şi se cântă pe echipe, individual)
5. executarea şi fixarea cântecului se va face cu întreaga grupă, de 2 – 3 ori
ETAPELE ÎNVĂŢĂRII UNUI JOC CU TEXT ŞI CÂNT

Faţă de celelalte mijloace ale educaţiei muzicale, jocul cu text şi cânt este mai complex. El
îmbină într-o structură unitară trei elemente; melodie, text şi mişcare.
Copiii trebuie să cunoască, aşadar, într-o activitate de predare, atât melodia şi textul cântecului, cât
şi mişcările care îl însoţesc.
Învăţarea unui joc cu text şi cânt– cuprinde cinci etape:
1. anunţarea titlului jocului şi a motivaţiei învăţării ;

2. familiarizarea cu conţinutul - printr-o poveste, o ghicitoare, un dialog sau pe baza
unui tablou, machetã, ilustraţie etc.
3. demonstrarea jocului de către educatoare, etapă foarte importantă pentru ca jocul
să poată fi înţeles de către copii.
4. executarea jocului împreună cu copiii: începe cu recitarea versurilor, explicarea
cuvintelor necunoscute şi a mişcărilor sugerate de jocul cu cânt. Educatoarea va
cânta prima strofă şi va executa mişcările sugerate; apoi vor cânta copiii împreună cu
ea; strofa se reia cu toată grupa de cel puţin două ori. Educatoarea cântă strofa a
doua; este reluată cu toată grupa de două ori, sunt reluate cu toată grupa cele două
strofe ale jocului ;
5. fixarea jocului se face cu întreaga grupă.
Educatoarea trebuie să participe direct la joc. Atunci când el se execută pentru prima oară,
se pot face unele întreruperi, pentru a se da unele explicaţii asupra mişcărilor care urmează să fie
efectuate de către copii sau pentru a se insista asupra corectitudinii mişcării. Jocurile cu text şi cânt
se pot încheia prin gruparea, încolonarea şi ieşirea copiilor din sală.
JOCUL MUZICAL
În educaţia muzicală a preşcolarilor, un loc de seamă îl ocupă jocul muzical corespunzător
particularităţilor de vîrstă, respectiv copiilor de 3 - 6/7 ani. El contribuie îndeosebi la dezvoltarea
simţului ritmic şi melodic al copiilor.
Cu ajutorul cântecelor şi îndeosebi a jocurilor muzicale, preşcolarul învaţă să diferenţieze
timbrul sunetelor (o altă însuşire a sunetelor) cum ar fi în jocul Ghici cine a cântat şi în jocul foarte
cunoscut şi îndrăgit de copii Deschide urechea bine.
Jocurile muzicale se apropie prin structură de jocurile didactice, ele presupun sarcini
muzicale, unele reguli de desfăşurare şi elementele specifice jocului: mişcarea, ghicirea, întrecerea,
surpriza etc.
Etapele principale de predare a unui joc muzical sunt:
1. anunţarea titlului jocului şi a motivării învăţării lui;
2. demonstrarea jocului muzical de către educatoare
3. executarea jocului – care se poate realiza cu: - copiii, de către copii, sub îndrumarea
educatoarei sau la comanda acesteia;
4. evaluarea – aprecieri verbale făcute de către educatoare
NOTĂ: Jocul poate fi reluat când este vorba despre calităţi vocale, interpretative, alte deprinderi
ce trebuie formate sau consolidate. Orice cântec poate fi transformat într-un joc muzical. Cea mai
mare parte a deprinderilor, a cunoştinţelor muzicale poate fi dobândită prin jocurile muzicale.
Jocurile muzicale pot fi grupate în următoarele categorii:
a) jocuri muzicale care se desfăşoară după versuri: constă în redarea ritmică a unor versuri,
ritmul fiind marcat prin bătai din palme.
b) jocuri muzicale care se desfăşoară după o melodie cunoscută: cuprind mişcări foarte variate,
executate după muzică în funcţie de caracterul acesteia, de exemplu: mişcări care imitată
zborul păsărelelor, mersul piticilor etc.
c) jocuri de recunoaştere: constau în identificarea unui cântec, a unei melodii, a unui fragment
dintr-o melodie.
d) jocuri muzicale care se desfăşoară potrivit sarcinii sau comenzii primite; constau în
executarea unor mişcări după muzică în funcţie de sarcina dată de educatoare - exemplu:
copiii să meargă după ritmul bătăilor tobei (repede sau rar) sau dupã înãlţimea sunetelor.
Jocurile muzicale exercită o puternică influenţă asupra copiilor contribuind la dezvoltarea
simţului ritmic, la fomarea capacităţii de a percepe ritmul şi de a-l respecta în cântece, în jocuri în
gimnastică.
AUDIŢIILE
Un alt mijloc folosit în cadrul activităţilor obligatorii, prin care se formează de timpuriu la
copii dragostea pentru muzică, priceperea de a desluşi unele idei şi sentimente pe care le transmite
cântecul, este audiţia muzicală.
Audiţia muzicală în forme neorganizate constituie primul contact al copiilor cu muzica, iar
cele organizate ocupă un loc însemnat printre mijloacele educaţiei muzicale folosite în grădiniţă.
Prin activităţile de audiţii muzicale organizate în grădiniţă se îmbogăţeşte experienţa
preşcolarilor, ei sunt deprinşi să asculte, să înţeleagă şi să îndrăgească diferite piese muzicale.
În alegerea pieselor muzicale care urmează să fie ascultate de către copii în cadrul
activităţilor, trebuie să se ţina seama de particularităţile de vârstă ale copiilor, de nivelul lor de
dezvoltare.
Pentru ca materialul muzical să fie înţeles, pentru ca el să trezească şi să menţină atenţia
copiilor, este necesar ca piesa muzicală să îndeplinească anumite condiţii:
a) să fie accesibilă copiilor şi să corespundă intereselor lor;
b) să fie bine realizată artistic, pentru a-l impresiona pe copil şi pentru a-i dezvolta auzul
muzical;
c) să fie executată cât mai expresiv pentru a-l emoţiona pe copil şi a-i înlesni o înţelegere mai
profundă.
O cale modernă de transmitere a cunostinţelor muzicale o constituie folosirea mijloacelor
audio-vizuale.
Etapele unei activităţi de audiţie sunt:
1. pregătirea colectivului de copii;
2. audierea lucrării muzicale – care devine conştientă când este însoţită de o stare de
concentrare corespunzătoare, de înţelegerea şi trăirea mesajului muzical;
3. comentarea audiţiei – în care se relevă gradul de înţelegere a temei, a instrumentelor, a
soliştilor vocali etc.;
4. reaudierea lucrării muzicale – a aceleiaşi părţi, a altor părţi din lucrare; acestea asigură
eficienţa activităţii.
EXERCIŢIILE MUZICALE PREGATITOARE

- se folosesc în activităţile comune de educaţie muzicală şi sunt destinate formării priceperilor şi
deprinderilor muzicale (de a intui, executa, recunoaşte auditiv un element muzical şi de a-.l
valorifica ceativ).
Etapele desfăşurării exerciţiilor:
1. anunţarea categoriei de exerciţii;
2. enunţarea obiectivelor urmărite;
3. explicarea exerciţiului;
4. demonstrarea/ descifrarea după caz a exerciţiului;
5. executarea exerciţiului
6. repetarea – identică, în mod variat, pentru asigurarea eficienţei.
Exerciţiile muzicale în grădiniţă se împart în următoarele categorii:
 exerciţii ritmice;
 exerciţii melodice;
 exerciţii ritmico-melodice (din cântece);
 exerciţii de cultură vocală (care vizează formarea unei emisii vocale corecte
şi îngrijite prin atenţia corespunzătoare acordată ţinutei corpului, respiraţiei
costo-diafragmale, dicţiei, emisiei propriu-zise)
Exerciţiile trebuie să fie scurte, accesibile, bine alcătuite, cu sarcini precise de realizat şi să
se desfăşoare (pe cât este posibil) sub formă de jocuri muzicale.
NOTĂ:
- în fiecare activitate de educaţie muzicală nu trebuie să lipsească momentul muzical. Acesta
presupune:- încălzirea vocilor copiilor; -exerciţii de omogenizare a vocilor care presupune
dezvoltarea ambitusului, a respiraţiei corecte, a emisiei corecte fãrã nazalizare;- exerciţii muzicale
şi ritmice
- momentul muzical trebuie să fie exemplificat de către educatoare, apoi reluat cu toată grupa de
copii.
Exemple de CÂNTECE JOCURI MUZICALE

GRUPA MICĂ GRUPA MICĂ
Grădiniţa Huţa-huţa
Toamna Impreună să jucăm
Stă la geam o păsărică Hora
Cocoşelul meu istet Lanţul
Ploaia – Petre Tipordei Batista
Moş Crăciun - Petre Ţipordei Iarnă să te duci cu bine
Vine iarna – Liviu Comes Bat din palme
Brăduţul Iepuraşii
Ursuleţul Martinel Trec ostaşii voinicei
Zboară, săniuţa mea Vrăbiuţa
De ziua mamei Chiţ- chiţ
Ghiocel mititel - Petre Ţipordei In pădure
Cucu încet se legăna
GRUPA MIJLOCIE GRUPA MIJLOCIE

A venit toamna – Paraschiva Ţipordei Greieraşul- Grigore Teodosiu
Ploaia Iepuraşul Ţup – Gh. Ciornescu
Cocoşelul – Ana Motora Ionescu Trenul – Petre Ţipordei
Moş Martin – Florin Comişel Răţuştele – N. Gany
Răţuştele – folclor Hai la joc – Petre Ţipordei
Ninge – Timotei Popovici In poiană
Uite cum mai ninge afară La pădure – G. Breazu
Moş Crăciun – Ecaterina Delcea De-a avionul
De ziua mamei Moara – Cornel Meres
Cântec de leagăn pentru păpuşă
Cântec de primavară – Liviu Comes
Cucu – cântec popular
Primăvara – Timotei Popovici
Cântec de ziua copilului
GRUPA MARE GRUPA MARE

Grădiniţa La cules de vie
Vine toamna – Petre Ţipordei Bate vântul frunzele – D. Cuclin
A venit iar toamna – Gh. Constantin Avionul
A venit o vulpe – D. Stancu Zi de sărbătoare - Temistocle Popa
Frumoasă-i strada noastră– Temistocle Popa Tot ce e pe lume – D. Stancu
Moş Crăciun Căsuţa din pădure – I. Nicorescu
Iarna a sosit în zori – Gh. Teodosiu Dii căluţ! – F. Moreno
Săniuţa – I.D.Vicol Gospodinele
Cărticica mea- melodie populară Brutarii
Şcolărei şi şcolăriţe – Timotei Popovici Cinci voinici
De ziua mamei - Petre Ţipordei
Mamă bună– Ioan Şerfezi
Iepuraşul – D.D.Stancu
Căţeluşul şi pisica – Gh. Teodosiu
Uf, de i-ar vedea pisica – I. Dumitrescu
Gospodina – I. Vintilă
Ca o zi de primăvară – Gh. Musicescu
Primăvara a sosit – N. Oancea
.
XI. ACTIVITĂŢI ARTISTICO-PLASTICE
Ed. RODICA PETRU, GPP nr. 34 Oradea,

Ed. DELIA SASU, GPN Ianoşda,
Ed. VICTORIA VEREŞ, GPP nr. 34 Oradea,
1. PICTURĂ – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente

(analiză pe nivele de vârstă)
2. DESEN – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente
3. MODELAJ – obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente
4. Teme orientative, mijloace de realizare (analiză pe nivele de vârstă)
5. Aspecte metodice ale realizării activităţilor artistico-plastice în
grădiniţă
OC 1: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
OC 2: Realizarea unor corespondenţe între diferite elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător
(natură, artă şi viaţă socială)
OC 3: Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură, modelaj
Detaliem în tabelele de mai jos obiectivele de referinţă şi exemplele de comportament corespunzătoare obiectivelor cadru de mai sus.
1. PICTURĂ
Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare Mijloace de
Obiecte de referinţă
Exemple de comportament Exemple de comportament Exemple de comportament învăţământ
- să aplice culoarea pe suprafeţe - să aplice culoarea pe - să aplice culoarea pe
date sau libere cu diverse suprafeţe date sau libere cusuprafeţe date sau libere cu
* acuarele
recipiente: degetul, palma, pensula, degetul, palma,
pensula, degetul, palma,
* recipiente cu
ghemotocul de hârtie, ştampila ghemotocul de hârtie, ştampila,
ghemotocul de hârtie,
culori
pensula; burete, ghemul de aţă, curgere
ştampila, burete, ghemul de
* burete
- să obţină efecte plastice prin liberă; aţă, ţesături rare, tubul;
* pensule
combinarea culorilor sau alte - să obţină efecte plastice prin
- să obţină efecte plastice
* hârtie colorată
OR2 tehnici (fuzionare, ştergere, combinarea culorilor sau alte
prin combinarea culorilor sau
* faianţă
- să obţină efecte spălare, presare); tehnici (fuzionare, plierea alte tehnici (fuzionare,
* ştampile din
plastice, forme spontane - să rezolve compoziţii plastice hârtiei, suprapunere, presare);
plierea hârtiei, suprapunere,
cartof
şi elaborate prin tehnici prin prelucrarea formelor - să rezolve compoziţii plastice
presare);
* pahare cu apă
specifice picturii spontane (punct, adăugarea unor prin prelucrarea - să rezolve compoziţii
formelor
* hârtie creponată
linii / puncte) spontane (punct, adăugarea plastice prin prelucrarea
* pastă de dinţi
unor linii / puncte, pete) formelor spontane (punct,
* perie de dinţi
- să obţină efecte plastice prin
adăugarea unor linii / puncte)
* modelul
acoperirea în totalitate cu - să obţină şi să evalueze
eductoarei
culoare efectele plastice obţinute prin
* modelul natural
acoperirea întregii suprafeţe
* combină muzicală
de lucru cu culoare
* C.D.
OR4 - să observe culori, puncte, linii, - să observe culori, puncte, - să observe culori, puncte,
* casete
- să recunoască elemente forme în mediul înconjurător; linii, forme în mediul linii, forme în mediul
ale limbajului plastic şi - să discrimineze culori primare înconjurător; înconjurător;
să diferenţieze culori şi după criterii asociate unor - să discrimineze culori după - să discrimineze culori
forme din mediul aspecte întâlnite în mediul criterii asociate unor aspecte (primare, secundare) după
înconjurător apropiat; întâlnite în mediul apropiat; criterii asociate unor aspecte
- să identifice pata mare şi mică; - să identifice pata mare şi întâlnite în mediul apropiat;
- să diferenţieze forme de mică, des şi rar; - să identifice punctul mare
obiecte, oameni, animale, plante, - să compare linii drepte, curbe şi mic, des şi rar, suprapus şi
forme geometrice (cercul); (groase, subţiri); alăturat;
- să diferenţieze forme de - să compare linii drepte,
obiecte, oameni, animale, curbe, ondulate (groase,
plante, forme geometrice; subţiri), verticale, orizontale,
frânte, spiralate, întrerupte;
- să diferenţieze forme de
obiecte, oameni, animale,
plante, forme geometrice
- să denumească materiale şi - idem - idem
OR5
instrumente de lucru pentru
- să cunoască şi să * acuarele
pictură (hârtie, pensulă,
diferenţieze materiale şi * pensule
acuarele);
instrumente de lucru, să * hârtie colorată
- să aplice reguli de utilizare a
cunoască şi să aplice * faianţă
materialelor şi instrumentelor
reguli de utilizare ale * ştampile din
astfel încât să asigure protecţia
acestora cartof
sănătăţii proprii şi a celorlalţi.
* pahare cu apă
- să folosească cuvinte şi - să folosească cuvinte şi - să folosească cuvinte şi
* hârtie creponată
expresii specifice activităţii expresii specifice activităţii expresii specifice activităţii
* pastă de dinţi
artistico - plastice (amprentă, artistico - plastice (amprentă, artistico - plastice (amprentă,
OR6 * perie de dinţi
ştampilare); ştampilare, decorare,ştampilare, decorare,
- să utilizeze un limbaj * modelul
- să descrie acţiuni specifice suprapunere, curgere); suprapunere, amestecul
adecvat cu privire la educatoarei
tehnicilor folosite în cadrul - să descrie acţiuni specifice culorilor, decolorare,
diferitele activităţi * modelul natural
activităţii plastice; tehnicilor folosite în cadrul stropire);
plastice concrete * combină muzicală
activităţii plastice; - să descrie acţiuni specifice
* C.D.
tehnicilor folosite în cadrul
* casete
activităţii plastice;
OR7 - să elaboreze creaţii individuale - idem şi - idem
- să compună în mod cu şi fără temă dată; - să evalueze gradul de - să aplice în situaţii noi
original şi personal - să participe la crearea cadrului asemănare dintre formele tehnicile de lucru învăţate
spaţiul plastic estetic specific ambiental obţinute întâmplător şi cele din pentru realizarea unor
mediul înconjurător compoziţii originale;
- să creeze forme şi modele
noi prin îmbinarea
elementelor de limbaj
plastic;
- să modifice modelul dat
prin adăugare sau
restructurare;
- să descrie lucrările proprii sau - idem şi - idem şi
ale celorlalţi copii, ţinând cont - să exprime ceea ce simte - să exprime ceea ce simte
OR8 de aspectul lor şi de sentimentele privind tablouri, fotografii privind tablouri, fotografii
- să interpreteze liber, pe care acestea le trezesc în artistice, lucrări adecvate artistice, albume de artă;
creativ, lucrări plastice sufletul copilului; nivelului de vârstă, folosind un - să descopere semnificaţia
exprimând sentimente - să propună la sugestia cadrului limbaj simplu lucrărilor din analiza
estetice didactic posibilităţi de culorilor, formelor, liniilor.
valorificare a lucrărilor
(expoziţii, aniversări, concursuri)
2. DESEN
Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare Mijloace de

Obiecte de referinţă
Exemple de comportament Exemple de comportament Exemple de comportament învăţământ
- să respecte poziţia corectă a - idem şi - idem şi * caiet de desen
corpului faţă de suportul de - să traseze linii în duct - să execute punctul atât liber, * blocuri de desen
lucru pentru o bună coordonare continuu, în diferite poziţii, cât şi într-un spaţiu dat; * creioane
oculo- motorie şi posturală; pentru a reda imaginea unor - să ilustreze povestiri, colorate
- să utilizeze corect obiecte; evenimente, plante, animale, * cretă
OR1 instrumentele de lucru în - să completeze siluete desenate oameni cu mijloace specifice * tablă
- să redea liber teme exprimarea liberă a gestului de educatoare; desenului artistico- plastic. * casetofon
plastice specifice grafic; - să dispună alternativ elemente * casete
desenului decorative; * modelul
- să redea în desen plante, educatoarei
animale, oameni cu mijloace * modelul natural
specifice domeniului artistico- * ceracolor
plastic * creion grafic
* marker (carioca)
- să observe culori, puncte, - idem şi - să identifice punctul mare şi * caiet de desen
OR4 linii, forme în mediul - să identifice punctul mare şi mic, des şi rar, suprapus şi * blocuri de desen
- să recunoască înconjurător; mic; alăturat; * creioane
elemente ale - să discrimineze culori după - să compare linii drepte, curbe - să compare linii drepte, curbe, colorate
limbajului plastic şi criterii asociate unor aspecte (groase, subţiri); ondulate (groase, subţiri), * cretă
să diferenţieze culori întâlnite în mediul apropiat; verticale, orizontale, frânte, * tablă
şi forme în mediul - să diferenţieze forme de spiralate, întrerupte; * casetofon
înconjurător obiecte, oameni, animale, * casete
plante, forme geometrice. * modelul
OR5 - să denumească materiale şi - să denumească materiale şi - idem educatoarei
- să cunoască şi să instrumente de lucru pentru instrumente de lucru pentru * modelul natural
diferenţieze desen (hârtie, carton, tablă, pictură (hârtie, pensulă,
materiale şi creion, cretă); acuarele);
instrumente de lucru, - să aplice reguli de utilizare a - să aplice reguli de utilizare a
să cunoască şi să materialelor şi instrumentelor materialelor şi instrumentelor
aplice reguli de astfel încât să asigure protecţia astfel încât să asigure protecţia
utilizare ale acestora. sănătăţii proprii şi a celorlalţi; sănătăţii proprii şi a celorlalţi
OR6 - să folosească cuvinte şi - să folosească cuvinte şi
- să folosească cuvinte şi
- să utilizeze un expresii specifice activităţii expresii specifice activităţii
expresii specifice activităţii
limbaj adecvat cu artistico-plastice (colorare, artistico-plastice (colorare,
artistico-plastice (colorare);
privire la diferitele şablon, haşurare); şablon, haşurare, colaj, contur
- să descrie acţiuni specifice
activităţi plastice - să descrie acţiuni specifice etc.);
concrete tehnicilor folosite în cadrul - să descrie acţiuni specifice
activităţii plastice; tehnicilor folosite în cadrul
- să elaboreze creaţii - idem - idem şi
individuale cu şi fără temă - să aplice în situaţii noi tehnicile
* caiet de desen
dată; de lucru învăţate pentru
* blocuri de desen
OR7 - să participe la crearea realizarea unor compoziţii
* creioane colorate
- să compună în mod cadrului estetic ambiental; originale;
* cretă
original şi personal - să creeze forme şi modele noi
* tablă
spaţiul plastic prin îmbinarea elementelor de
* casetofon
limbaj plastic;
* casete
- să modifice modelul dat prin
* modelul
adăugare sau restructurare;
educatoarei
-să descrie lucrările proprii sau - să descrie lucrările proprii sau - idem;
* modelul natural
ale celorlalţi copii, ţinând cont ale celorlalţi copii, ţinând cont - să descopere semnificaţia
* alte instrumente
OR8 de aspectul lor; de aspectul lor şi de lucrărilor din analiza culorilor,
de lucru
- să interpreteze liber, - să propună posibilităţi de sentimentele pe care acestea le formelor, liniilor;
creativ, lucrări valorificare a lucrărilor trezesc în sufletul copilului; - să exprime ceea ce simte privind
plastice, exprimând (expoziţii, aniversări, - să propună posibilităţi de desene, tablouri, albume.
sentimente estetice concursuri) la sugestia sau valorificare a lucrărilor
recomandarea cadrului (expoziţii, aniversări,
didactic; concursuri);
3. MODELAJ
Obiecte de Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare Mijloace de

referinţă Exemple de comportament Exemple de comportament Exemple de comportament învăţământ
- să pregătească materialul de - să pregătească materialul de - să pregătească materialul de
modelat (plastilină), prin modelat (plastilină), prin modelat (plastilină), prin
OR3
frământare, rupere; frământare, rupere; frământare, rupere;
- să exerseze
- să modeleze prin mişcarea - să modeleze prin mişcarea - să modeleze prin mişcarea
deprinderile tehnice
translatorie a palmelor faţă de translatorie a palmelor faţă de translatorie a palmelor faţă de
specifice
planşetă, apăsare, mişcare planşetă, împreunarea capetelor planşetă, împreunarea
modelajului în
circulară şi aplatizare; prin lipire, apăsare, mişcare capetelor prin lipire, apăsare, * plastilină
redarea unor teme
circulară aplatizare şi adâncire; mişcare circulară, aplatizare şi * planşetă
adâncire; * modelul
OR5 - să sesizeze caracteristicile şi - idem - idem educatoarei
- să cunoască şi să transformările materialelor în * modelul
diferenţieze timpul lucrului; natural
materiale şi - să denumească materiale şi * combină
instrumente de instrumente de lucru pentru muzicală
lucru, să cunoască modelaj (plastilină, planşetă); * C.D.
şi să aplice reguli - să aplice reguli de utilizare a * casetă
de utilizare a materialelor astfel încât să asigure * argilă
acestora protecţia sănătăţii proprii. * lut
OR6 - să folosească cuvinte şi expresii - idem - idem * accesorii
- să utilizeze un specifice activităţii artistico -
limbaj adecvat plastice (apăsare, îmbinare, rupere,
specific activităţilor frământare, lipire);
de modelaj - să descrie acţiuni specifice
activităţilor de modelaj.
OR7, OR8 - să descrie lucrările proprii sau ale - idem - idem şi * plastilină
- să compună în celorlalţi copii - să elaboreze creaţii individuale - să evalueze calitatea * planşetă
mod original spaţiul şi colective cu şi fără temă dată; lucrărilor personale şi ale altor * modelul
plastice - să participe la crearea cadrului copii educatoarei
- să interpreteze specific ambiental. * modelul
liber şi creativ - să elaboreze lucrări în plan natural
lucrările bidimensional şi tridimensional * combină
muzicală
* C.D.
* casetă
4. TEME ORIENTATIVE
1. ASPECTE ALE VIEŢII SOCIALE
Întreaga arie de conţinut la activităţile artistico- plastice a fost grupată în patru mari unităţi tematice: „Aspecte ale vieţii sociale”, „Mijloace de
locomoţie”, „Natura”, şi „Evenimente religioase, sociale, istorice”. Pentru fiecare unitate tematică au fost identificate teme orientative repartizate pe
grupe.
Activităţile artistico- plastice de la grupa pregătitoare reiau teme propuse pentru grupa mare, diferenţa constând în redarea mai complexă a
temei. De exemplu, la grupa mare, copiii vor surprinde în desen următoarele aspecte ale toamnei: copaci cu frunze îngălbenite, ploaia, covorul de
frunze, iar la grupa pregătitoare, pe lângă aspecte anterior menţionate, tablourile pot conţine elemente care sugerează mişcarea: crengi aplecate, fiinţe –
oameni ţinând umbrele, vieţuitoare ascunse sub frunze etc.
Teme Mijloace de
orientative Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare
realizare
„Jucăria preferată de acasă” – colorare în „Familia mea”; „Cameramea”; „Familia mea”; „Locuinţa
contur; „Casa noastră” mea”;
Desen
„Maşina familiei” – colorare în contur; „O zi în familia mea”
„O excursie cu familia mea”
„Mingea mea cu buline” – dactilopictură „Mobilierul din camera mea” „O zi de joacă acasă”
Familia cu degetul; „Jucăriile din camera mea” „La plimbare cu familia
Viaţa copilului Pictură „Covorul din camera mea” mea”
în familie „O aniversare cu familia
mea”
„Plăcinte pentru familia mea” „Prăjitură pentru bunici” „Tort aniversar”
„Cozonac pentru păpuşa mea” „Jucăriile preferate de acasă” „Mobilierul din camera mea”
Modelaj
„Covrigi mari şi mici” „Jucării preferate”; „Casa
mea”
Grădiniţa „Colorează ursuleţul” „Mingea cu buline colorate” „O zi în curtea grădiniţei”
Viaţa copilului „Să desenăm o minge” „Curtea grădiniţei, locul preferat de „Colţul preferat de joacă”
Desen
în grădiniţa „Soarele” joacă” „Prietenii mei din grădiniţă”
„La groapa de nisip” „Colegii mei”
„Blăniţa ursuleţului” – dactilopictură cu „Mingi mari şi mingi mici” „Jocuri în curtea grădiniţei”,
Pictură ghemotoc de hârtie; „Baloane mari şi mici” „Activitatea preferată din
„Pictăm rochiţa păpuşii” „Căsuţa piticilor”- pictură în contur sala de grupă”, „Căsuţa
păpuşilor”, „La plimbare cu
copiii din grupa mea”
„Plăcintă pentru ursuleţ” „Inel şi brăţară pentru păpuşă” „Podoabe pentru păpuşă”
„Caşcaval pentru şoricel” „Şirag de mărgele pentru păpuşă” „Jucăriile din sala de grupă”
Modelaj
„Brăţară pentru păpuşă” „Farfurie pentru căţel” „Mobilier din sala de grupă”
Sticks (bastonaşe)
„Colorează pantalonul băiatului”; „Copilul”; „Îmbrăcăminte de „Copilul”;
„Colorează rochiţa fetiţei”; sezon”; „Completează ce lipseşte” „Îmbrăcăminte de sezon”;
„Completeză cercul” (cap de copil); (părţile componente ale corpului); „Copii îmbrăcaţi”;
„Dinţii piaptănului”; „Căniţa mea” „Dimineaţa în baie”;
„Franjuri pentru prosopel” „Omuleţul” „Activitarea în bucătăria
„Rochiţa fetiţei” – dactilopictură „Pictăm haine pentru fetiţă” grădiniţei”
„Buline pe buburuză” – dactilopictură „Obiecte de uz personal” „Oameni pe stradă”
Pictură „Pictează hainele băiatului cum vrei tu” „Decorăm vasele bucătarului” „La plimbare în parc”
„Prosoapele mele” „Uneltele grădinarului” „Hainele mele” (de sezon)
„Să pictăm săpunuri colorate” „Mă pregătesc pentru
Omul
grădiniţă”, „Ce fac eu
dimineaţa?”, „O zi la doctor”
„Munca părinţilor mei”
„Ajut la bucătărie”
„Îl ajut pe tata”
„Coardă pentru fetiţă” „Copilul” „Farfuria şi cana mea” „Fetiţă şi băiat”
„Minge pentru băiat” „Obiectele de lucru ale bucătarului” „Obiecte de uz personal”
Modelaj „Nasturi pentru rochiţă” „Uneltele bucătarului” – să compare „La doctor”
„Săpunuri colorate” linii drepte, curbe, ondulate (groase, „Să aranjăm masa de prânz”
subţiri)
2. MIJLOACE DE LOCOMOŢIE ŞI TRANSPORT PE USCAT, PE APĂ, PRIN AER
Teme Mijloace de
Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare
orientative realizare
„Volanul maşinii” „Maşina familiei mele” „Trafic pe şosele suspendate”
„Semafor” – colorare în contur „Intersecţie cu semafor” „Mijloace de locomoţie şi
Mijloace pe
„Maşina familiei”- colorare în contur „Trecere de pieton cu semafor” transport pe uscat”
uscat
„Pe stradă”
„La intersecţie”
„Bărcuţa” (colorare în contur) „Barca pe apă” „Pe mări şi oceane”
Desen
Mijloace pe „Vapoare” „Barcă pneumatică pe râu”
apă „Mijloace de locomoţie şi
transport pe ape
„Racheta” – colorare în contur „Avioane şi rachete” „Avion”
Mijloace prin
„Racheta lansată spre cer” „Racheta spre cer”
aer
„Mijloace de locomoţie prin aer
„Strada” (semafor, trecerea de pieton, „Pe stradă” „Şosele aglomerate”;
Mijloace pe
maşini); „Maşini pe şosea” „Camioane”; „TIR- uri”
uscat
„Maşina mea” – pictură în contur „Într-o intersecţie” „Cu ce călătorim pe uscat?”
„În oraş cu maşina”
„Bărcuţa pe apă” „Bărci şi vaporaşe pe apă” „Cu ce ne-am dus în concediu?”
Mijloace pe Pictură „Ce am văzut pe mare?”
apă
„Mijloace de locomoţie pe apă”
Mijloace prin „Racheta – pictură în contur „Să pictăm rachete” „Cu ce călătorim prin aer?”
aer „Racheta în spaţiu” „Rachetă lansată pe orbită”
„Avioane”; „Elicoptere”
„Roata maşinii” „Maşini pe şosea” – lucrare „Automobile”; „Camioane”;
Mijloace pe colectivă; „Camioane” TIR-uri”
uscat „Tramvaie pe linie” „Pe şosea” – lucrare colectivă
Modelaj „Maşina familiei mele”
„Barca” „Bărci pe apă” – lucrare colectivă „Bărci şi vaporaşe pe apă” –
Mijloace pe
lucrare colectivă
apă
„Balonul” „Rachete” „Aeroport”
Mijloace prin „Avioane” „Bază pentru lansare de rachete”
aer
3. NATURA
Mijloace de
Teme orientative Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare
realizare
„Picături de ploaie”; „Copac cu frunze de toamnă”; „Parcul toamna”; „Pădurea toamna”;
„Colorăm fructe în contur”; „Fructe de toamnă”; „Legume „Vază cu crizanteme”; „Toamna în
„Colorăm legume în contur”; de toamnă”; „Să desenăm livadă”; scenă din povestea „Frunza”;
„Completează ce lipseşte crizanteme”; „Omul de „Castane”; „Jocurile copiilor iarna”;
omului de zăpadă”; zăpadă”; „Căsuţe pentru „O zi la munte”; „Păsărelele iarna”;
„Bulgări mari şi mici”; păsărele”; „Boabe pentru „Iarna în păduri”; „O zi de
„Fire de iarbă”; vrăbiuţe”; „Copil pe schiuri”; primăvară”; „Primăvara în parc”;
Desen „Muguri pe creangă”; „Ghiocei în iarbă”; „Pădurea se trezeşte”; „Barza şi
„Colorăm ridichi”; „O zi de primăvară”; rândunica”; „Legume de primăvară”;
„Cireşe pe farfurie”; „Buburuze pe frunze”; „Fluturi „Printre firele de iarbă”; „Cireşul
„Puncte pe căpşuni”; coloraţi”; „Coş cu ridichi”; încărcat”; „Vreau în vacanţă la
„Fire de nisip”; „Crenguţa cu cireşe”; „Farfuria mare”; „Vreau în vacanţă la munte”;
cu căpşuni”;
Anotimpuri
„Plaja mării”;
„Jucăriile din camera mea”
„Frunze ruginii” – „Copacii toamna”; „Covor de „Peisaj de toamnă”; „Parcul toamna”;
dactilopictură; frunze colorate” – ştampilare „La piaţă”; „În grădina de legume”;
„Boabe de struguri” – cu ghemotoc de hârtie; „Fructe „Vază cu crizanteme”; „Peisaj de
dactilopictură; de toamnă”; „Legume de iarnă”; „Jocurile copiilor iarna”;
„Să pictăm mere”; toamnă”; „Crizanteme în „Păsările în timpul iernii”; „O zi de
Pictură „Bulgări mari şi mici” – grădină”; „Oameni de zăpadă”; iarnă în pădure”; „Îngrijim
dactilopictură cu pastă de dinţi; „Copii la săniuş”; „Căsuţe păsărelele” „Peisaj de primăvară”;
„Ninge cu fulgi mari” – pentru păsărele”; „Case „Barza şi rândunica”
dactilopictură; „Floricele”; „Să acoperite cu zăpadă” – pictură „Scenă din parc”;
pictăm iarbă”, „Ridichi” – şi dactilopictură; „Soarele şi omuleţul de zăpadă”;
ştampile din cartofi; „Flori pe „Copaci înfloriţi” – ştampilare; „Printre firele de iarbă;
crenguţă” – dactilopictură; „Câmp cu flori colorate”;
„Cireşe în coş” – „Flori surori – prin tehnica
dactilopictură; plierii
„Plaja”
„Fluturaş” – prin tehnica „Poiană cu ghiocei”;
plierii; „Coş cu legume de primăvară”
„Ridichi în lădiţe”; „Scenă din „Livada de cireşi”; „Unde mi-ar
Pictură
parc”; „Ridiche uriaşă”; plăcea să-mi petrec vacanţa?”;
„Cireşul” – pictură şi
dactilopictură;
„Rupem frunze galbene”; „Mere mari şi mici”; „Copacul toamna”; „Coş cu fructe de
„Boabe de struguri”; „Ciorchine de struguri”; toamnă”; „Lădiţă cu legume”; „Flori
Anotimpuri
„Mere”; „Pere pe farfurie”; de toamnă”; „Copilul pe sanie”;
„Mâncare pentru păsărele”; „Legume de toamnă”; „Parcul iarna” – lucrare colectivă;
„Bulgări mari şi mici”; „Omul de zăpadă”; „Barza în cuib”; „Copac înmugurit”;
Modelaj
„Crenguţă pe muguri”; „Sania”; „Copac înmugurit”; „Copac înflorit”; „Coş cu legume de
„Ridichi”; „Ridichi în coş”; primăvară”; „Insecte”;
„Cireşe”; „Cuibul rândunicii şi al „Livada de cireş” – lucrare colectivă;
„Căpşuni”; berzei”; „cu ce mă joc pe malul mării”;
„Căpşuni mari şi mici”
„Astronomul şi telescopul”;
„Soarele cu cele 9 planete
principale”; „Asteroizi, comete,
meteoriţi”; „Planetele cele mai
Universul Desen
apropiate de Soare”; „Planetele
gigantice cele mai depărtate de
Soare”;„Navete spaţiale şi
astronauţi”;
„Ghemul pisicii” „Pisica”; „Iepurele”; „Porcul”; „În ogradă la bunici”; „Animalele
„Oase pentru Azor”; „Puişorul” – desen după sălbatice în timpul iernii”;
Animale „Iarbă pentru oaie”; versuri; „Vulpea”; „Veveriţa”; „Scenetă din povestea Ursul păcălit
Desen
„Colorează animalul” – „Lupul”; „Găina cu puişori”; de vulpe”; „Scenetă din povestea Cei
colorare în contur; „Boboci de raţă pe lac”; trei purceluşi”; „Scenetă din povestea
„Completează capul ursului”; „Vaca”; „Cuşca lui Azot”; Puişorul neascultător”;
„Colorează pasărea”; „Scenetă din povestea Punguţa „Scenetă din povestea ursului
„Ouă mari şi mici”; cu doi bani”; „Animalul meu cafeniu;
preferat”; „Scenetă din
povestea Coliba iepuraşului”;
„Pictează cuşca câinelui”; „Şoricei pentru pisici” – „O zi la ţară”;
„Pictează pisica”; ştampilare cu frunze şi „Animalele din pădure”;
„Pictează blana ursului”; adăugarea urechilor, botului şi Scenete din poveşti cu animale
„Boabe pentru puişori”; codiţa; „Animalele cu puii lor”;
„Lacul pentru boboci de raţă”; „Blana ursului” – ştampilare cu „La grădina zoologică”;
Ghemotocul de gârtie;
„Veveriţa în aluniş”; „Vulpea
Pictură la vânat”; „Gâştele la scăldat”;
Animale „Scenetă din povestea Rilă
Iepurilă şi cărăbuşul cu
aripioare de aur”; „Pisica”;
„Morcovi pentru iepuraşi”;
„Puişorii de găină”; „Boboci de
gâscă”; „Vulpea”; „Ursuleţul”;
„Veveriţa”; „Boboci de raţă”;
„Oase pentru Azorel” „Farfuria „Pisica”; „Morcovi pentru „La grădina zoologică” – lucrare
pentru pisică”; „Grăunţe pentru iepuraşi”; colectivă; „Animalele de pe lângă
păsări”; „Ghindă pentru „Puişori de găină”; „Boboci de casa omului” – lucrare colectivă;
Modelaj
veveriţă”; „Zmeură pentru gâscă”; „Vulpea”; „Veveriţa”; „Animalele în pădure”; „Păsări de
ursuleţi”; „Bârlogul ursului”; „Boboci de raţă”; curte” – lucrare colectivă
„Vizuina vulpii”;
4. EVENIMENTE RELIGIOASE, SOCIALE, ISTORICE
Mijloace de
Teme orientative Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare
realizare
„Colorăm baloane pentru ziua „Steguleţe tricolor de Ziua „Ţara s-a gătit de sărbătoare”
Evenimente României” Naţională” „În parc de 1 Decembrie”
istorice Desen „Colorăm steagul tricolor” „Baloane colorate” „1 Decembrie – Ziua Naţională
a României”
„24 Ianuarie – Unirea
Principatelor”
„Desenează ace pe crenguţa de „Creangă de brad cu globuri” „Ce vreau să-mi aducă Moş
brad” „Ce vreau să-mi aducă Moş Crăciun”
Evenimente „Colorează globurile din brad” Crăciun” „Desenează bradul şi „Bradul de Crăciun”
religioase „Colorăm ouăle din coşul apoi îl haşurează”; „Desenăm ouă „Coşul iepuraşului de Paşte”
iepuraşului” „Desenăm ouă de în coşul iepuraşului de Paşte” „Coş cu ouă colorate”
Paşti” „Coş cu ouă colorate”
„Să colorăm mărţişoare” „Mărţişoare pentru prieteni” „Mărţişoare pentru cei dragi”
„Să desenăm un mărţişor” „Mărţişoare – inimioare” „Mama mea”;
„Flori pentru mamă” – colorare „Chipul mamei mele” „Coş cu flori pentru mama”;
în contur „Flori pentru mama” „Tablou pentru mama”;
Evenimente
„Dar pentru mama” „Copii în parc” „De ziua copilului”
sociale
„Baloane de ziua noastră” „Baloane colorate de ziua noastră” „În parc de ziua noastră”
„E sărbătoarea noastră – desen pe „Desene pe asfalt” „1 Iunie- sărbătoarea
asfalt copilăriei” – concurs de desene
pe asfalt.
„Pictăm drapel în contur” „Drapelul României” „1 Decembrie – Zi de
„Să pictăm steguleţe colorate” sărbătoare”
Evenimente
„Ce înseamnă 1 Decembrie?”
istorice
„Hora Unirii – 24 Ianuarie –
Ziua Unirii”
„Pictăm haina lui „Moş Crăciun” „Creangă de brad împodobită” „Bradul de Crăciun”
„Globuri colorate” „Decorăm bradul de Crăciun” „Ce vreau să-mi aducă
Evenimente
„Ouă de Paşte” – pictură în „Decorăm ouă de Paşte” Moşul?”
religioase
Pictură contur „Să pictăm ouă adevărate” „Ouă de Paşte – decorare
„Coş cu ouă colorate”
„Mărţişoare” – ştampilare „Scenă din povestea „Inimioare, „Decorăm mărţişoare”
„Flori pentru mama” inimioare” „1 Martie – Ziua Mărţişorului”
„Dar pentru mama” „Mărţişoare, inimioare” „8 Martie în familie
Evenimente
„Să pictăm baloane” „Dar pentru mama” „Coş cu flori pentru mama”
sociale
„Baloane colorate” – pictură în „Un buchet pentru mama” „Dar pentru mama mea”
contur „Baloane colorate de Ziua „1 Iunie – Sărbătoarea
Copilului” copiilor”
„Lumânări, globuri”; „Crenguţă „Crenguţă de brad împodobită” „Brăduleţ împodobit”
de brad” „Globuri colorate” „Lanţ pentru pomul de Crăciun” „Ghirlande, lanţuri”
Evenimente
„Lumânări pentru brad” „Coş cu ouă de Paşte” „Ouă încondeiate” – lucrare
religioase
„Ouă colorate (în coş) – lucrare „Ouă colorate mari şi mici” – colectivă
colectivă lucrare colectivă „Coş cu ouă de Paşte”
Modelaj „Şnur de mărţişor” „Mărţişoare cu şnur” „Mărţişor pentru familia mea”,
„Mărţişoare” „Buchet de flori pentru mama” „Dar de 1 Martie”
Evenimente „Dar pentru mama” „Dar pentru mama mea” „Coş cu flori pentru mama”,
sociale „Flori pentru mama mea” „Baloane mari şi mici” „Tablou pentru mama”, „Copii
„Baloane colorate” ţinându-se de mâini”
„Baloane de Ziua Copilului”
5. ASPECTE METODICE ALE REALIZĂRII ACTIVITĂŢILOR
ARTISTICO-PLASTICE ÎN GRĂDINIŢĂ
Activitatea artistico-plastică este o categorie de activitate specifică muncii din grădiniţa de

copii care presupune iniţierea, formarea şi consolidarea deprinderilor de lucru pentru realizarea unor
desene, picturi sau modelaje. Totodată, prin această categorie de activitate se realizează o
corespondenţă între diferite elemente de limbaj plastic şi obiecte sau forme din mediul înconjurător.
Activitatea artistico-plastică are o importanţă deosebită deoarece formează copiilor
deprinderea de a ţine corect instrumentul de lucru în mână (creion, pensulă, carioca, cretă,
ceracolor, ghemotoc de hârtie, ştampilă etc.), cât şi deprinderea de a-şi doza efortul în mişcarea
degajată a acestor instrumente pe suprafaţa de lucru în vederea însuşirii deprinderii scrisului în
şcoală.
O bună organizare şi desfăşurare a activităţilor artistico-plastice dă posibilitatea copiilor de
a-şi concentra atenţia asupra modelului educatoarei pentru a-l analiza, cât şi asupra explicaţiilor date
şi demonstrării făcute de aceasta în scopul realizării corecte a temei. Lucrările executate de copii,
cât şi aprecierile acestora sunt adevărate exerciţii de concentrare a atenţiei voluntare. Aceste
activităţi conduc la dezvoltarea operaţiilor gândirii. Astfel, operaţia de analiză se exersează atunci
când se analizează modelul oferit, cea de sinteză în timpul executării temei, iar comparaţia în
momentul executării temei, precum şi atunci când îşi apreciază lucrările.
Utilizând în permanenţă exerciţii de desen, pictură sau modelaj, copiii îşi dezvoltă spiritul de
observaţie şi îşi formează reprezentări despre lumea înconjurătoare şi relaţiile dintre elementele
acesteia. Acest lucru este foarte important deoarece îi ajută în cunoaşterea mai fidelă a mediului în
care trăiesc. Dacă în lucrările executate apar anumite erori, educatoarea intervine, îi ajută pe copii să
sesizeze greşelile făcute, astfel încât data viitoare ei se vor gândi mai bine şi vor reflecta mai corect
realitatea.
Activităţile artistico-plastice îşi aduc un aport sporit în cultivarea imaginaţiei copiilor dându-
le posibilitatea de a-şi exterioriza gândurile prin intermediul unor activităţi concrete contribuind
astfel la dezvoltarea capacităţii creatoare a acestora.
Un rol deosebit au aceste activităţi în formarea profilului moral al preşcolarilor deoarece se
constituie ca mijloace eficiente de influenţă pedagogică în educarea dorinţei de a munci, în educarea
spiritului de echipă, cât şi în formarea calităţilor pozitive ale voinţei. Astfel, copiii trec de la acte
involuntare întâmplătoare, fără un scop precizat, la reprezentarea unui scop şi îşi canalizează
eforturile pentru a-l realiza. Copiilor le sunt cultivate răbdarea şi perseverenţa atunci când învaţă,
sub îndrumarea blândă a educatoarei, să-şi finalizeze lucrul început, chiar dacă pentru aceasta
trebuie să depună un efort mai îndelungat. De asemenea, preşcolarii învaţă să observe calităţile
lucrărilor şi, treptat, şi defectele în raport cu anumite criterii obiective. Aceasta înseamnă că ei vor
căpăta deprinderea de a judeca în mod obiectiv lucrările proprii şi ale celorlalţi copii, vor învăţa să
nu se supraaprecieze, vor învăţa să fie modeşti şi să se bucure sincer de reuşita colegilor.
Alături de muzică şi dans, activităţile artistico-plastice ocupă un loc important în educaţia
estetică a copiilor. Pentru a conferi o valoare adevărată acestor activităţi, educatoarea trebuie să
îndrume copiii spre a percepe ceea ce este frumos, să-i înveţe să combine formele, să alăture
culorile în aşa fel încât să obţină efecte cât mai plăcute ochiului. O lucrare, fie că este de desen,
pictură sau modelaj, dacă este frumos realizată, trezeşte emoţii estetice vii.
Aşadar, putem spune cu certitudine că activităţile artistico-plastice aduc o contribuţie
deosebită la formarea personalităţii preşcolarului.
Mijloacele de realizare ale acestei categorii de activitate sunt: desen, pictură şi modelaj.
Putem organiza şi desfăşura astfel de activităţi atât în cadrul activităţilor comune, cât şi în cadrul
jocurilor şi activităţilor alese.
Activităţile comune de desen, pictură şi modelaj se pot desfăşura astfel:
- activităţi cu temă dată de către educatoare
- activităţi cu temă aleasă de către copii.
Din prima categorie fac parte acele activităţi a căror temă trebuie să fie obligatoriu executată
de către copii. Cea de-a doua categorie se referă la activităţi a căror temă poate fi aleasă de copii din
câteva teme propuse de educatoare sau pur şi simplu copiii realizează o temă după un subiect ales
de ei sau compus de ei singuri.
Activităţile cu temă dată de către educatoare pot fi:
- după un model dat; acest model poate fi confecţionat de către educatoare sau poate
fi selectat de către aceasta dintre: obiecte, plante etc. ( model natural ).
- fără prezentarea unui model; aceste lucrări pot fi executate din memorie şi
imaginaţie ( li se cere să repete ce a mai lucrat putându-se adăuga unele elemente minore).
Trebuie menţionat că în cadrul activităţilor de desen, pictură şi modelaj se întâlnesc mai rar
activităţi destinate exclusiv învăţării de noi deprinderi. Formarea de noi deprinderi se îmbină cu
exersarea şi consolidarea altora formate anterior. Activităţile în care urmărim formarea de noi
deprinderi sunt, de exemplu, cele de desen şi pictură în care copiii învaţă să traseze diferite tipuri de
linii sau să mânuiască pentru prima oară pensula ori activităţile de modelaj. La începutul anului
şcolar, copiii învaţă cum să folosească instrumente de lucru, fac cunoştinţă pentru prima dată cu
plastilina şi învaţă tehnicile de lucru: înmuiere, frământare, rupere etc. Activităţile în care apar
pentru prima dată în acel an predarea unor deprinderi tehnice învăţate şi la grupele anterioare
constituie activităţi de predare numai pentru copiii veniţi direct din mediul familial. Pentru copiii
care au mai frecventat în anul precedent grădiniţa aceste activităţi vor căpăta caracter de activităţi
de fixare, de consolidare. Activităţile cu temă aleasă desfăşurate la începutul anului dau
posibilitatea educatoarei de a cunoaşte şi verifica nivelul grupei cu care va lucra şi o ajută să poată
lua măsuri în consecinţă.
Specific pentru activităţile de desen este faptul că se utilizează ca instrumente de lucru:
creioane grafice, creioane colorate, carioca, cretă, ceracolor, iar pentru pictură se folosesc: pensule,
acuarele, tempera, ştampile. Acestea pot fi confecţionate chiar de către educatoare din diferite
materiale cum ar fi: cartofi, dopuri de plută, ghemotoace de hârtie, etc. Modelajul se poate realiza
din: plastilină, lut, argilă, cocă.
Educatoarea trebuie să respecte alternanţa în planificarea celor trei mijloace de realizare ale
activităţilor artistico-plastice astfel încât să nu se facă uz prea mare numai de unul dintre acestea.
De asemenea, ele trebuie să fie în concordanţă cu centrul de interes stabilit, să respecte caracterul
interdisciplinar deoarece acest gen de activităţi au rolul de a fixa, consolida şi îmbogăţi cunoştinţele
transmise în cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului şi educare a limbajului. De exemplu,
atunci când avem planificat centrul de interes: „Fructe de toamnă”, la grupa mică vom putea
programa dactilopictură sau modelaj: „Boabe de struguri”, la grupa mijlocie putem picta sau desena
„Ciorchini de struguri” sau putem desena, picta în contur cu dop de plută: „Mere” sau „Pere”
(modelajul îl putem realiza în cadrul jocurilor şi activităţilor alese), iar la grupa mare şi pregătitoare
putem planifica tema: „Coş cu fructe” (desen, pictură sau modelaj) cu condiţia respectării
alternanţei.
Considerăm că la grupa mică ar fi bine ca jocul cu acuarela să se desfăşoare sub formă de
dactilopictură la început şi numai mai târziu să se utilizeze pensula şi ştampilele, sub supraveghere
atentă şi având permanent în vedere particularităţile de vârstă ale copiilor din această grupă.
După cum am menţionat anterior, activităţile artistico-plastice pot exista ca activităţi de sine
stătătoare în cadrul activităţilor comune şi pot face parte şi din cadrul jocurilor şi activităţilor alese.
Fiecare educatoare trebuie să-şi amenajeze un colţ al artei sub diferite denumiri: „Micul pictor”, „Să
pictăm şi să desenăm frumos”, „Ne jucăm cu plastilină”, „Să pictăm, să desenăm, să modelăm după
dorinţă” etc, în funcţie de particularităţile grupei. Aici copilul să aibă la dispoziţie creioane colorate,
acuarele, pensule, ştampile, pahare, plastilină, planşete, hârtii, cartoane, bucăţi de faianţă pe care le
vor folosi după dorinţă pentru a reda în desen, pictură sau modelaj fără a i se impune să execute o
anumită temă. Educatoarea poate chiar să sugereze o temă, iar copilul o poate accepta dacă este bine
motivată. În acest fel, copiii îşi pun în valoare imaginaţia şi creativitatea, lucrează cu plăcere, iar
educatoarea îşi dă seama de înclinaţiile copilului spre acest domeniu.
Pentru grupa mare este recomandat ca pe parcursul unei săptămâni, toate cele trei mijloace
de realizare (desen, pictură, modelaj) să se regăsească în programul copiilor. De exemplu, dacă în
activitatea comună am stabilit pictură, atunci desenul şi modelajul vor fi planificate în cadrul
activităţilor alese sau al jocurilor si altor activităţi desfăşurate cu copiii.
La grupa mică, acest lucru nu se poate realiza deoarece la acest nivel de vârstă copiii nu
cunosc toate tehnicile de lucru.
Dacă la activitatea comună s-a colorat un anumit fruct (mărul), nu putem să-i redăm forma
prin modelaj deoarece copiii nu stăpânesc tehnici circulare ale palmei faţă de planşetă.
Structura unei activităţi comune de desen sau pictură (A. V. Lovinescu, A. Datcu, V. Gurău,
1977) este următoarea:
- organizarea grupei de copii
- distribuirea materialelor
- anunţarea temei
- prezentarea modelului şi analiza acestuia
- explicarea şi demonstrarea modului de lucru
- executarea temei de către copii
- evaluarea şi aprecierea individuală a lucrărilor
- acordarea unor stimulente (buline roşii, ecusoane, etc. )
- organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor într-un loc vizibil
Organizarea activităţii are ca şi componentă organizarea grupei de copii care presupune

aşezarea acestora într-un loc fix la măsuţe; mobilierul poate fi aşezat sub formă de careu deschis,
stil- clasă, sub formă de V. A doua componentă este distribuirea materialului de către educatoare, în
special la grupa mică, iar treptat la grupa mijlocie şi mare educatoarea va antrena copiii în
efectuarea acestei etape.
Primul moment în cadrul desfăşurării activităţii este intuirea materialului primit de către
copii care se face ori de câte ori se introduce un material nou, moment în care educatoarea îl va
prezenta copiilor şi-l va denumi spunându-le la ce foloseşte şi cum se utilizează. În general, intuirea
materialului se face înainte de anunţarea temei şi cu precădere în primele activităţi deoarece, atunci
copiii iau contact pentru prima dată cu materialele respective.
Anunţarea temei şi prezentarea modelului sunt strâns legate între ele, prezentarea modelului
putând să preceadă anunţarea temei mai ales atunci când se foloseşte procedeul surprizei. În general
însă, după anunţarea temei sau o dată cu aceasta se prezintă şi modelul. Anunţarea temei poate fi
folosită ca moment de stimulare, de captare a atenţiei şi de stârnire a interesului copiilor pentru
activitate. La grupele mici, pentru a crea o stare afectivă pozitivă, educatoarea va folosi ca şi
procedee elemente de joc sau o jucărie surpriză care are legătură cu tema propusă. Pentru grupele
mari se pot folosi în anunţarea temei procedeul surpriză, recitarea unor versuri, prezentarea unei
ghicitori sau a unui text literar. Chiar dacă activitatea este fără modelul educatoarei, există situaţii în
care aceasta trebuie să facă unele precizări legate de executarea corectă a temei (ex: scenele mai
importante din poveste sau despre personaje).
Momentul următor este analiza modelului care la grupele mici se face de către educatoare,
copiii neavând capacitatea de a efectua acest lucru complet şi organizat. La grupele mari, încă de la
începutul anului, educatoarea poate antrena copiii în analiza modelului bineînţeles pe baza
întrebărilor pe care le pune. În timpul analizei modelului, se urmăreşte să fie scoase în evidenţă
toate părţile componente ale obiectului şi toate însuşirile ce urmează să se reflecte în lucrare. Este
bine ca la grupele mici, analiza să se facă pe baza unor criterii simple, care să corespundă
posibilităţilor de înţelegere ale acestora. La grupele mari, se poate folosi analiza pe baza unor
criterii mai complexe care constă în analiza sistematică a fiecărei părţi componente din punctul de
vedere al tuturor însuşirilor. Atunci când tema are mai multe elemente, este bine să se precizeze de
la început care sunt aceste elemente, raporturile dimensionale şi de orientare, cât şi rolul pe care îl
are fiecare element în tema respectivă. În cazul activităţilor artistico-plastice decorative, la analiza
modelului se va preciza de la început denumirea obiectului a cărei imagine urmează să fie decorată
şi apoi se specifică unde vor fi fixate elementele decorative. Se trece după aceea la analiza
modelului decorativ propriu-zis. Ca şi principii de compunere a modelului decorativ amintim:
repetiţia simplă, simetria şi alternanţa elementelor decorative. Ca şi motive decorative putem folosi
la grădiniţă următoarele: diferite tipuri de linii (scurte, lungi, orizontale, verticale, oblice, frânte,
ondulate), cerculeţe etc. Un alt moment este explicarea şi demonstrarea modului de lucru. De
obicei, explicarea şi demonstrarea se fac concomitent, în demonstrare accentul cade pe latura
tehnică a lucrării, adică pe felul cum se execută mişcarea, pe ordinea în care se execută operaţiile şi
pe amplasarea elementelor temei. Educatoarea foloseşte explicarea şi demonstrarea cu
preponderenţă în activităţile cu temă dată, dar acestea pot lipsi uneori dacă ea socoteşte că acest
lucru nu dăunează (ex: activităţile artistico-plastice după natură).
Explicaţiile date de către educatoare trebuie să fie scurte, clare, să completeze, să precizeze
şi să uşureze înţelegerea pe cale intuitivă a mişcărilor şi a operaţiilor executate de către aceasta.
Demonstrarea se poate face integral sau parţial. În primul caz, educatoarea prezintă toate operaţiile
necesare executării temei în succesiunea lor, iar demonstrarea parţială presupune ca educatoarea să
arate copiilor numai unele procedee tehnice sau unele operaţii, în special pe acelea pe care copiii nu
le cunosc sau le execută mai greu. Demonstrarea parţială trebuie întregită însă, prin explicaţii,
educatoarea făcând apel la reprezentările şi deprinderile pe care le au copiii în legătură cu tema
respectivă. Sunt şi cazuri în care după ce se prezintă copiilor modelul şi se analizează nu se mai
demonstrează. Acest lucru se întâmplă atunci când copiii au mai redat elementele cuprinse în temă,
iar dispunerea lor în pagină nu ridică probleme deosebite.
Metodele şi procedeele intuitive - demonstrarea şi prezentarea modelului educatoarei - sunt
folosite mai mult la grupa mică şi mijlocie, iar la grupele mari, cele cu caracter verbal, cum ar fi
explicaţia şi conversaţia. În primele activităţi de pictură, după ce se face intuirea materialelor,
educatoarea trebuie să demonstreze şi să explice copiilor următoarele: cum să ţină pensula cu cele
trei degete de la mână şi cât de înclinată să fie poziţia acesteia; cum să mişte pensula din direcţia
părului spre coada acestuia; cum să apese normal şi în aceeaşi direcţie pentru a lucra cât mai
uniform; cât de tare să apese pentru a realiza linii groase şi subţiri; cum să atingă pensula pe foaie
pentru a obţine pete de culoare; cum să folosească corect şi cu grijă culorile fără a le amesteca; să
spele pensula după folosirea fiecărei culori; să dozeze apa de pe pensulă ştergând pensula pe
marginea vasului cu apă; să folosească şerveţelul sau cârpa pentru şters pensula.
Înainte de executarea temei de către copii vom face exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai
mâinii: „închiderea şi deschiderea pumnilor”, „ne spălăm pe mâini”, „ne scuturăm de apă”, „cântăm
la pian”.
Executarea temei de către copii este etapa cu cea mai mare întindere şi cu cea mai mare
importanţă. Anunţând copiii, că pot trece la lucru, educatoarea va face ultimele precizări legate de
aşezarea în pagină, acurateţe etc. Aceste recomandări trebuie să fie scurte şi clare, să aibă în vedere
datele esenţiale de care trebuie să ţină seama copiii. Pe parcursul acestei etape, educatoarea trebuie
să urmărească cu aceeaşi grijă pe toţi copiii din grupă, să le atragă atenţia asupra eventualelor
greşeli şi să acorde îndrumările cuvenite în şoaptă pentru a nu sustrage atenţia celorlalţi copii.
Copiilor care dovedesc îndemânare, iniţiativă şi fantezie mai mare şi termină lucrul mai repede este
bine să execute ceva suplimentar.
Încheierea activităţii presupune încetarea lucrului, moment care îi deprinde pe copii cu
ordinea şi încadrarea în timp. Copiii trebuie avertizaţi cu câteva minute înainte că lucrul se apropie
de final. După scurgerea timpului, copiilor li se cere să înceteze lucrul. Lucrările de desen se expun
pe un panou, cele de modelaj pe un suport cu semnele copiilor, iar cele de pictură pe un grup de
mese. Organizarea copiilor pentru vizionarea lucrărilor variază în funcţie de specificul fiecărei
lucrări, de specificul grupei, al sălii şi al mobilierului, cât şi al materialelor pe care s-a lucrat (caiete
sau foi). Educatoarea va evalua lucrările tuturor copiilor şi va alege câteva dintre cele mai bune,
apoi câteva în care se repetă o serie de greşeli şi va trece la analizarea amănunţită şi aprecierea
fiecăreia dintre ele. Este esenţial să-l ajutăm pe copil să înţeleagă greşelile, să se obişnuiască să le
sesizeze singur şi să le îndrepte. Acest lucru, este benefic deoarece, începând din grupa mijlocie, li
se va cere să înceapă să facă autoaprecierea şi aprecierea singuri, respectând criteriul obiectivităţii.
Lucrările copiilor trebuie comparate tot timpul cu modelul, iar în aprecierea lucrărilor care sunt
realizate din memorie şi imaginaţie se va face trimitere la reprezentările copiilor despre tema
propusă. Analiza lucrărilor trebuie să ţină cont de aşezarea în pagină, respectarea proporţiilor,
acurateţea şi de reflectarea pe cât posibil a realităţii. În final, copiilor li se pot acorda recompense
sub formă de buline, ecusoane.
Educatoarei îi revine un rol foarte important în buna reuşită a activităţilor artistico-plastice.
Primul lucru, pe care trebuie să-l aibă în vedere este planificarea temelor. Acestea trebuie să
respecte particularităţile de vârstă şi accesibilitatea, astfel încât întreaga grupă de copii să aibă
satisfacţia reuşitei. Încă din organizarea activităţii, educatoarea trebuie să-i deprindă pe copii cu o
comportare disciplinată, să respecte anumite reguli în sensul de a se aşeza fiecare la locul său pe
scăunel şi să formeze deprinderea de a nu folosi materialul aşezat în faţa lor până nu li se permite
acest lucru.
Este important să nu se piardă prea mult timp cu organizarea activităţii pentru a nu interveni
plictiseala. Materialele cu care vor lucra copiii, trebuie pregătite din timp, distribuite rapid, iar
modelul educatoarei să fie sugestiv, frumos realizat, să nu cuprindă amănunte de prisos, care ar
putea îndepărta atenţia copiilor de la sarcina ce le revine. Educatoarea are un rol activ în
desfăşurarea activităţilor de desen, pictură şi modelaj. Dacă aceste activităţi vor fi conduse metodic,
sistematic, iar intervenţia educatoarei va fi directă şi susţinută, atunci se va obţine rezultatul scontat.
Măiestria educatoarei, este cea care o ajută să-i înveţe pe copii să mânuiască creionul,
pensula, să le facă cunoscute unele tehnici de redare a obiectelor, fiinţelor sau aspectelor de viaţă, să
le demonstreze felul cum trebuie să lucreze. În permanenţă, educatoarea trebuie să întreţină o
atmosferă caldă, să li se adreseze cu blândeţe şi să ceară cu mult tact respectarea unor anumite
cerinţe. Tonul folosit de educatoare este foarte important în mobilizarea atenţiei copiilor (expresiv,
viu, admirativ, şoptit). Pentru a avea rezultate bune, în timpul analizei modelului, educatoarea
trebuie să ţină seama de felul în care efectuează copiii operaţiile analitico-sintetice la diferite vârste,
potrivit particularităţilor psihice ale vârstei respective. În analiza modelului, educatoarea va folosi
numai cuvinte cunoscute de copii pentru a înlesni înţelegerea deplină a celor discutate.
Niciodată demonstrarea nu trebuie făcută în grabă şi trebuie însoţită de explicaţii clare şi
concise. Pentru ca fiecare copil să-şi finalizeze o lucrare, educatoarea trebuie să ţină seama şi de
particularităţile individuale, astfel pe cei timizi sau mai puţin îndemânatici să-i încurajeze, să-i
stimuleze cu mult tact şi să dea dovadă de prudenţă în sensul de a nu ajunge să-i deprindă pe copiii
respectivi să lucreze numai sub îndrumarea ei directă. Acest lucru poate frâna fără voie iniţiativa şi
independenţa copiilor în acţiuni.
O bună educatoare trebuie să ducă o muncă individuală susţinută în timpul activităţilor alese
cu acei copii care nu pot face faţă din cauze obiective unor teme, pentru a-i ajuta să ajungă la
nivelul atins de ceilalţi copii din grupă.
Succesul activităţii artistico-plastice este asigurat atunci când educatoarea respectă calea
firească de dezvoltare a copiilor, când nu împiedică activitatea imaginativă a acestora, când ţine
seama de psihologia vârstei şi de particularităţile individuale.
XII. EDUCAŢIE FIZICĂ
Ed. DANIELA BAR, GPP 49 Oradea,

1. Obiective cadru, de referinţă, exemple de comportamente (analiză pe

nivele de vârstă)
2. Mijloace de realizare şi teme orientative
3. Conţinutul activităţilor de educaţie fizică
4. Inventar al mijloacelor de învăţământ utilizate în activităţile de
educaţie fizică
5. Aspecte metodice ale realizării activităţilor de educaţie fizică în
grădiniţă
1. OBIECTIVE CADRU, OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, EXEMPLE DE COMPORTAMENTE (analiză pe nivele de
vârstă)
OC 1 Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menţinerea stării de sănătate a copiilor

OC 2 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ-utilitare
OC 3 Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite
NIVEL I (3-5 ani )
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE COMPORTAMENTE
O.R.1 1.1 – să folosească la activităţile de educaţie fizică un echipament
Să-şi însuşească regulile de igienă a echipamentului adecvat;
1.2 – să-şi păstreze echipamentul în săculeţ individual;
O.R.2 2.1 – să nu alerge cu gura deschisă;
Să-şi însuşească şi să aplice regulile de igienă a efortului 2.2 – să-şi verifice ţinuta vestimentară şi starea fizică generală înainte de
începerea activităţii;
2.3 – să inspire pe nas şi să expire pe gură;
2.4 – să nu bea apă imediat după efort;
O.R.3 3.1 – să-şi însuşească schema corporală;
Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în 3.2 – să răspundă motric la diferite comenzi “drepţi!”, “pe loc repaus!”;
deplasare) 3.3 – să execute corect mişcările diferitelor segmente ale corpului;
O.R.4 4.1 – să se raporteze la un reper dat;
Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, localizare) 4.2 – să execute exerciţii de dezvoltare fizică generală cu repere
spaţiale;
4.3 –să-şi coordoneze mişcările corporale cu ritmul muzicii (ritmul
exprimării verbale);
O.R.5 5.1 – să execute corect deprinderile motrice de bază: mers, alergare,
Să-şi formeze, exerseze deprinderile motrice de bază şi aplicativ-utilitare săritură, aruncare-prindere;
5.2 – să execute corect deprinderile motrice aplicativ-utilitare: mers în
echilibru, târâre, tracţiune şi împingere, transport de greutăţi şi
escaladare;
5.3 – să utilizeze deprinderile motrice învăţate în condiţii variate;
5.4 – să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
O.R.6 6.1 – să parcurgă o distanţă scurtă din ce în ce mai repede;
Să-şi dezvolte calităţile motrice (viteză, îndemânare, rezistenţă, forţă) 6.2 – să manifeste progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu
fizic în număr crescut de repetări;
6.3 – să raspundă motric la o sarcină simplă dată;
6.4 – să depună efort fizic pe durată de timp din ce în ce mai mare;
O.R.7 6.1 – să execute paşi simpli de dans popular (înainte, înapoi, lateral) în
Să achiziţionaze elemente de bază ale dansului popular, cu temă şi a ritmul muzicii;
gimnasticii ritmice şi acrobatice 6.2 – să-şi coordoneze mişcările corporale cu ritmul muzicii;
6.3 – să execute mişcări în conformitate cu fondul muzical;
6.4 – să achiziţioneze elemente ale gimnasticii acrobatice;
O.R.8 7.1 – să respecte regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului;
Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, 7.2 – să participe activ, în spiritul jocului;
de competiţie, fair-play
NIVEL II (5-7 ani)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE COMPORTAMENTE
O.R.1 1.1 – să-şi verifice ţinuta vestimentară şi starea fizică generală înainte de
Să aplice regulile de igienă a efortului fizic începerea activităţii;
1.2 – să inspire pe nas şi să expire pe gură;
1.3 – să recurgă la exerciţii de respiraţie după o perioadă de efort fizic;
O.R.2 2.1 – să respecte poziţia pentru comenzile: “drepţi!”,”pe loc repaus!”,”la
Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în stânga!”,”la dreapta!”;
deplasare) 2.2 – să respecte poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia
pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante);
2.3 – să execute corect mişcările diferitelor segmente ale corpului;
O.R.3 3.1 – să-şi coordoneze mişcările cu ritmul solicitat de educatoare;
Să execute mişcări care necesită orientare temporală şi spaţială (diferite 3.2 – să execute exerciţii de dezvoltare generală cu numărarea timpilor;
direcţii, poziţii, succesiuni în spaţiu şi timp ale exerciţiilor, în anumite 3.3 – să execute exerciţii euritmice coordonându-şi mişcările corporale
ritmuri) cu ritmul muzicii sau cu ritmul exprimării verbale şi mesajul transmis;
O.R.4 4.1 – să-şi consolideze deprinderile motrice de bază: mers, alergare,
Să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte săritură, aruncare-prindere;
4.2 – să-şi formeze, exerseze deprinderile motrice utilitar-aplicative:
mers în echilibru, târâre, tracţiune şi împingere, transport de greutăţi,
căţărare şi escaladare;
4.3 – să utilizeze deprinderile motrice învăţate în condiţii variate;
4.4 – să execute acţiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai
mare, cu şi fără obiecte;
O.R.5 5.1 –să parcurgă o distanţă într-un timp cât mai scurt;
Să-şi dezvolte calităţile motrice (viteză, îndemânare, rezistenţă, forţă) 5.2 – să depună efort fizic pe o durată de timp din ce în ce mai mare;
5.3 – să manifeste capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic o
dată cu creşterea gradului de complexitate şi a ritmului;
5.4 – să execute exerciţii libere, cu obiect (partener) ce antrenează
sistemul muscular, pentru dezvoltarea fortei;
O.R.6 6.1 – să răspundă motric la o comandă dată;
Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima 6.2 – să exprime stări afective sau comportamente, folosindu-se de
sentimente / sau comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli mişcare;
(situaţii), la diferite ritmuri 6.3 – să relateze ce s-a întâmplat cu propriul corp în timpul activităţii
exprimându-se într-un limbaj adecvat;
O.R.7 7.1 – să execute mişcări specifice în ritmul impus de melodie;
Să execute elemente specifice unor probe şi ramuri sportive: gimnastică 7.2 – să-şi coordoneze propriile mişcări cu ale colegilor;
ritmică (cu şi fără obiecte), gimnastică acrobatică 7.3 – să-şi însuşească elemente ale gimnasticii acrobatice: cumpăna pe
un genunchi, semisfoara, rularea şi rostogolirea laterală;
7.4 –să execute exerciţii de gimnastică acrobatică cu siguranţă şi graţie;
O.R.8 8.1 – să execute corect paşi de dans popular (paşi succesivi înainte,
Să achiziţioneze elemente de bază ale dansului înapoi, paşi laterali, învârtire în perechi, bătaie pe picior);
8.2 - să execute paşi de dans popular, modern, sau clasic dovedind
coordonare, ritm şi o bună orientare spaţială;
8.3 – să execute mişcări ample, estetice şi graţioase;
O.R.9 7.1 – să respecte regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului;
Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, 7.2 – să participe activ aducându-şi contribuţia la reuşita echipei;
de competiţie, fair-play 7.3. – să se bucure nu doar de succesul propriu, ci şi de cel al altor
echipe;
2. MIJLOACE DE REALIZARE SI TEME ORIENTATIVE
2.1.EXERCITIUL FIZIC
Tipul
Obiective de Teme orientative Indicaţii metodice
Obiective de exerciţiilor
referinţă
Nivel Nivel Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi
I II pregătitoare
OR1 OR1 Formaţii de Cercul mare Ne prindem de mâini Drepţi!
adunare, alinieri Unul lângă altul Unul lângă altul Pe loc repaus! Atenţie, pe o linie,
Unul după altul Unul după altul Cercul mare alinierea!
Cu vârfurile la linia din Cu vârfurile la linia din faţă Umăr la umăr Comanda se compune
faţă Privim ceafa celui dinainte! Mâinile pe mijloc din două părţi: o parte
Trenuleţul Întinde un braţ! Braţele lateral prevestitoare şi una
Întinde un braţ! Mâinile pe mijloc Cu vârfurile la linia săvârşitoare
Mâinile pe mijloc Braţele lateral din faţă
Braţele lateral
OR2 OR6 Exerciţii de Arată ce spun eu! Arată ce spun eu! Atenţie, să nu Se folosesc în captarea
atenţie, Fă ca mine! În oglindă greşeşti! atenţiei
împrăştieri, Fuga la ursuleţ! Du-te la steguleţ! Luaţi seama bine, în
regrupări Fetiţe şi băieţi Caută-ţi locul! picioare drepţi!
Vine apa, apa s-a
retras
OR4 OR2 Exerciţii de front Întoarce-te spre…! Întoarce-te spre…! La dreapta Atenţie, la stân-ga!
OR6 şi formaţii Mergem ca soldaţii La dreapta, la stânga La stânga Se folosesc repere la
Mergem ca soldaţii! Mergem ca soldaţii grupa mică şi mijlocie
Facem şir după culori Mergi şi bate palma! (spre fereastră).
Câte doi -câte patru
OR3 OR2 Variante de Mergem la plimbare Mergem la plimbare Mergem pe stradă Se folosesc în
mers şi alergare Mergem ca uriaşii Mergem ca uriaşii Mergem ca uriaşii pregătirea organismului
Mergem ca piticii Mergem ca piticii Mergem ca piticii pentru efort. La grupa
Căprioara aleargă Căprioara aleargă Mergem ca ursul mică şi mijlocie este
Berzele grăbite Berzele grăbite Căprioara aleargă indicată executarea
Berzele grăbite exerciţiilor în contextul
unei povestiri, stabilind
o legătură între
conţinutul povestirii şi
mişcările executate. La
grupele mari, exerciţiile
se execută după
numărătoare.
OR4 OR3 5. Exerciţii de Păsim rar Bate toba Mergem ca sportivii Se folosesc versuri care
ritmicitate Mergem repede Aplaudăm Numără şi bate însoţesc mişcările şi
Bate palmele tare, încet Păsim rar palma numărătoarea.
Mergem repede 1-2, 1-2, faceţi toţi la
Cioc,boc,treci la loc fel ca noi
OR3 OR3 Exerciţii
OR4 OR6 analitice pentru
segmentele
corpului
a) Articulaţia a)Privim podeaua a)Privim podeaua a)Privim cerul La cap:
capului şi gâtului Tic- tac Privim după fluturi Spunem da nu, poate, aplecare, extensie,
Spunem nu Bărbia în piept rotare, răsucire
b) Braţe b)Rândunica îşi întinde b)Batem palmele b)Avionul Braţe:

aripile Braţe scurte ,braţe lungi Palma sus şi palma ridicare, coborâre,
Braţe scurte ,braţe lungi Morişca jos îndoire, ducere,
Morişca Roata mică, roata mare Braţe scurte,braţe răsucire, rotare, balans,
Împingem lungi extensii
Morişca
c) Trunchi c) Culegem flori c)Tăiem lemne Trunchi:
Legănăm păpuşa Şurubul rotări, aplecări
Clopotul Legăm şiretul c)Tăiem lemne îndoiri, extensii
Capul la cutie Pisica se întinde Clopotul:bing-bang răsuciri
Ploaia Toba Şurubelul
d) Picioare d)Bate cu piciorul d)Mergem ca soldaţii d)Barza Picioare:

Uriaşii şi piticii Sări minge, minge jos! Şut la poartă ridicare, coborâre
Sări minge Sări minge, minge sus! Când pe vârf, când pe îndoire, întindere
Când pe vârf, când pe Cercuri cu piciorul călcâie ducere, balansare
călcâie Facem cercuri cu rotare
piciorul
Huţa, huţa pe tălpi
Exerciţii de mers Poziţii de braţe: pe
OR5 OR4 a)Pe loc a)Învăţăm să mergem a)Mergem pe loc a)Dreptul-stângul şold, pe umeri, la ceafă,
b)Cu deplasare b)Mergi la jucărie b)Pe stradă b)Coroniţa la spate, lateral, sus.
spre diferite Ne acoperim creştetul Prinde mâna la Mersul corect: corpul
directii si cu spate! drept, pieptul scos
diferite pozitii de înainte şi umerii traşi
braţe înapoi, fără încordare,
c)- Mergem ca pisica c) - Uriaşii c)- Pisica se întinde cu capul drept, privirea
c)Variante de - Sus vârful! - Piticii - Pe călcâi înainte, piciorul va lua
mers: - Suntem berze - Mersul berzei - Într-un picior contact cu solul întâi cu
- pe vârfuri - .Mergi la fel ca mine - Pas lângă pas vârful şi apoi cu toată
- pe călcâie - Şchioapătă raţa talpa uşor elastic, fără a
- cu ridicarea - Dreptul peste se lovi puternic de
coapselor stângul podea. Braţele se mişcă
- mers lateral coordonat, braţ picior
(adăugat) opus, în ritmul
- pas şchiopătat mersului. Respiraţia
- pas încrucişat corectă în ritmul
mersului se face pe nas.
OR5 OR4 Exerciţii de În timpul alergării
OR2 OR1 alergare respiraţia se face liber,
a) Într-o a) Aleargă după mine a) Aleargă după mine a) Aleargă după mine în cadenţa paşilor,
direcţie b) Alergăm în cerc b) Alergăm în cerc b) Alergăm în cerc inspirând pe nas şi
b) În diferite c) Repede-încet c) Repede-încet c) Repede-încet expirând pe gură.
formaţii cu d) Vine ploaia d )Vine ploaia Braţele uşor îndoite din
porniri şi opriri la e) Alergăm printre copaci e) Alergăm printre cot se mişcă pe lângă
semnal f) Fereşte capul! copaci corp, braţ picior opus.
c) Combinată cu f) Fereşte capul Se recomandă
mers g) Furnica cară alternarea exerciţiilor
d) Cu împrăştiere boabe de alergare cu mers în
şi regrupare h) Alergăm câte unul, pas de voie.
e) Cu ocolire de câte doi Dozare:
obstacole Grupa mică 2-3x /1’
f) Cu trecere pe/ Grupa mijlocie 3-4x
sub / peste diferite /1’
obstacole Grupa mare 3x / 2’
g) Cu transport de Grupa mare preg. 3-4x/
obiecte 2’.
h) Organizată cu
schimbare de ritm
şi direcţie
OR5 OR4 Exerciţii de La sărituri deosebim
sărituri patru faze: elanul,
sărituri libere pe loc Sari minge, minge jos Sari minge, minge jos Sari minge, minge jos bătaia, zborul şi
sărituri cu deplasare Iepuraşul sare Iepuraşul sare Iepuraşul sare aterizarea.
săritura în adâncime Broscuţa sare în apă Broscuţa sare în apă Broscuţa sare în apă Dozare:
săritura în lungime deVrăbiuţa sare Vrăbiuţa sare Vrăbiuţa sare Grupa mică 2x
pe loc şi cu elan  Atingem balonul Atingem balonul Grupa mijlocie 2-3x
săritura în înălţime, Sărim gardul Grupa mare 3x
de pe loc cu atingerea Grupa mare
unui obiect pregătitoare 3-4x
suspendat şi cu
elan (peste  se face la grupa mare
obstacole) şi pregătitoare
OR5 OR4 Exerciţii de Distanţa de rostogolire
aruncare- creşte de la o grupă la
prindere alta 1m; 1,50m; 2m;
a) Rostogolire a)Mingea se rostogoleşte a)Plimbăm mingea a)Vine mingea, 2,50m.
b) Aruncare şi b)Mingea sus b)Aruncă şi prinde mingea pleacă mingea Exerciţiile de prindere
prindere c)Aruncă mingea departe c)Aruncă mingea peste linie b)Mingea călătoreşte se fac începând cu
c) Aruncarea c)Aruncă mingea grupa mijlocie.
mingii la distanţă peste gard Exerciţiile de aruncare
d) Aruncare d)Aruncă mingea la şi prindere se fac cu
la ţintă coş două mâini, distanţa
ditre copii creşte de la o
grupă la alta: 0,50-0,80
m; 1-1,50m; 2m.
Aruncarea la distanţă se
face alternativ cu
ambele braţe, de şi de
la umăr.
OR5 OR4 Exerciţii de  începând cu grupa
echilibru mijlocie
Între două linii Ţine drumul drept Ţine drumul drept Ţine drumul drept distanţa de la sol 20
paralele trasate pe Mergem pe cărare Mergem pe cărare Mergem pe cărare cm. gr. mijlocie, 30 cm.
sol Mergem pe sârma Mergem pe sârma grupele mari.
Pe o scândură Traversăm podul Traversăm podul  aceste se dau la
aşezată pe sol fără Urcăm dealul grupele mari.
/ cu păşire peste Dozare:
obstacole Grupa mică 2x
Pe o linie groasă Grupa mijlocie 2-3x
trasată pe sol, cu Grupa mare 3x
transport de Grupa mare preg. 3-4x
obiecte
Pe un plan
ridicat cu
diferite sarcini
Pe un plan
înclinat
OR5 OR4 Exerciţii de La grupa mică târârea
târâre pe genunchi şi palme se
Pe genunchi şi Mergem ca pisica Mergem ca pisica Mergem ca pisica execută deplasând întâi
palme Mergem ca şi căţelul Mergem ca şi căţelul Mergem ca şi căţelul braţele alternativ, apoi
Pe antebraţe şi Mergem ca ursul Mergem ca ursul Mergem că ursul genunchii tot alternativ.
genunchi Mergem ca melcul Mergem ca melcul La grupele mari târârea
Pe palme şi vârful Şapele se târăşte pe genunchi şi palme se
picioarelor poate complica cu
Pe abdomen cu trecerea pe sub un
sprijin în vârful obstacol 40-50 cm.
picioarelor şi Dozare:
antebraţe 2x 1,5 m - gr. mică
2-3x 1,5 m - gr.
mijlocie
2x 2m - gr. mare
2-3x 2m - gr. mare
pregătitoare
OR5 OR4 Exerciţii de Obstacolul poate să fie
escaladare un aparat, materiale
Urcarea directă pe Pe bolovan Pe buturugă Pe punte existente în sala de
aparat Trecem peste bancă Pe cal grupă, materiale din
Trecere peste un Peste bancă natură.
obstacol cu Escaladarea se face prin
sprijinul braţelor, păşirea directă pe aparat (
picioarelor şi acesta este bine fixat şi la
o înălţime mică) sau prin
trunchiului pe
apucarea aparatului cu
acesta
mâinile, sprijinirea
Trecere directă pieptului pe aparat,
peste obstacol cu tragerea în braţe şi
sprijinul braţelor urcarea cu genunchii la
piept şi coborârea pe
partea cealaltă a
aparatului prin săritură
sau alunecare.
OR4 Căţărare Urcăm treptele la Pentru primele două
scara grupe nu s-au prevăzut
Ne urcăm în turn exerciţii de căţărare.
Urcăm muntele Treptat se va urmări la
urcare şi coborâre
coordonarea braţului cu
cea a piciorului
corespunzător.
Dozare: 2x
OR7 OR7 Exerciţii de Aceste exerciţii se
gimnastică realizează la sol, pe
Cumpăna pe un Mica gimnastă Mica gimnastă saltea.
genunchi Sforicica Sforicica Educatoarea
Semisfoara Facem plajă Facem plajă demonstrează şi explică
Rulare laterală Lumânarea dreaptă Lumânarea dreaptă executarea corectă,
Lumănarea mică Buşteanul precizează poziţia
Rostogolire corectă a corpului la
laterală începerea exerciţiului
pentru a se
preîntâmpina eventuale
accidente.
OR8 OR5 Exerciţii a)Mers pe banca de a) Mers cu păşire peste a) Mers pe Se folosesc în lecţiile
OR6 combinate sub gimnastică, cu braţele obstacole; săritură în bancă; sărituri peste de consolidare şi
OR5 OR9 forma lateral; săritură cu lungime din cerc în cerc; mingi; escaladarea verificare.
OR6 parcursurilor aterizare pe saltea, alergare printre steguleţe. unei măsuţe; Exersarea în condiţii
aplicative revenire cu alergare la b) Mers pe vârfuri cu rostogolire înainte pe variate a deprinderilor
coada şirului. braţele sus, târâre pe saltea. contribuie la
b)Rostogolirea unei abdomen; printr-o săritură b) Lovirea dezvoltarea calităţilor
mingi între două linii atingerea unui obiect succesivă a mingii în motrice prin:
trasate pe sol, pe o suspendat. sol; aruncarea mingii -modificarea ritmului şi
distanţă de 2m; la o ţintă fixă şi a tempoului în exersare
aruncarea mingii într-un prinderea acesteia; (viteza);
coş. escaladarea unor -executarea cu
măsuţe cu mingea amplitudine maximă
sub braţ. (îndemânare);
-creşterea numărului de
repetări, durata,
distanţa (rezistenţa);
-folosirea încărcăturilor
moderate 1kg (forţa).
OR2 OR1 Exerciţii de a) Mirosim floarea a) Vântul a) Căţeluşul Aceste exerciţii pot fi
OR4 OR3 revenire a b) Ne plimbăm şi Ce frumos este aici! miroase însoţite de o muzică
organismului luăm aer b) Am obosit Covorul fermecat liniştitoare sau de o
după efort c) Pisica c) Să simţim soarele b) Ne plimbăm poveste creată de
a) Exerciţii şi repirăm educatoare.Exerciţiile
de respiraţie c) Pe câmpie de respiraţie îi
b) Exerciţii O linişte plăcută mă obişnuiesc pe copii să
cu mers şi cuprinde (exerciţiu inspire pe nas cu gura
respiraţie de training autogen). închisă şi să expire cu
c) Exerciţii gura deschisă.
de relaxare Exerciţiile de relaxare
dau posibilitate
copilului de a realiza el
însuşi un calm interior .
2.2. JOCUL DE MIŞCARE
Obiective de Tipul jocurilor Teme orientative

referinţă
Nivel Nivel Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi
I II pregătitoare
OR4 OR2 Jocuri pentru partea pregătitoare a
OR3 OR3 activităţii
Jocuri de atenţie, de împrăştiere şi regrupare Fă la fel ca mine! Păcălici Păcălici
Caută-ţi culoarea! Lanţul Colţişoarele
Pisica şi pisoii Schimbaţi-vă locurile Formele
Schimbaţi-vă locurile!
OR5 OR4 Jocuri pentru formarea, consolidarea
OR6 OR5 deprinderilor motrice de bază şi utilitar-
OR8 OR9 aplicative
1. Jocuri cu mers
- deplasare în mers spre diferite direcţii cu Veniţi la ursuleţ! Mergem prin pădure Suntem sportivi
diferite poziţii de braţe Puişorii la cloşcă Trenul Elefanţii se urmăresc
De-a locomotiva Trenul prin tunel cu două Stop pe roşu, treci pe verde!
gări Uriaşii şi piticii
- mers pe vârfuri, pe călcâie, cu ridicarea Ursuleţul echilibrist Uriaşii şi piticii Automobilele
genunchiului la piept Uriaşii se urmăresc Pisica şi pisoii Berzele se urmăresc
Mergi ca mine! Ghiceşte cum merg!
Berzele obosite
OR5 OR4 2. Jocuri cu alergare
OR6 OR5 - deplasare în alergare spre diferite direcţii, Câinele ciufulit Stopul Raliul
OR8 OR9 cu opriri, porniri şi întoarceri la semnal Căluţii şi vizitiii Cine este vulpea? Bucheţele
Cursa atleţilor
- alergare în linie dreaptă Alergaţi la iepuraş! Puii aleargă la cloşcă Un, doi, trei, la perete!
- alergare pe teren plat şi variat Cursa iepuraşilor Vrăbiuţele şi pisica De-a prinselea
Vulpea şi puişorii Baba oarba Crabii şi creveţii
Prinde-mă dacă poţi!
OR5 OR4 3. Jocuri cu sărituri
OR6 OR5 - sărituri libere pe loc Mingea sare Vrăbiuţele Hip, hop!
OR8 OR9 Sare mingea,mingea jos Sari într-un picior! Hai la joc!
- sărituri cu deplasare Copiii sar Din piatră în piatră Veveriţele în copaci
Vânătorii şi porumbeii Hop peste pârâiaş Broscuţele sar în lac
- săritura în adâncime Broscuţele sar în lac Barza şi broaştele
Copiii harnici Veveriţele şi nucile Iepuraşii isteţi
- săritura în lungime de pe loc Sari peste apă Săriţi peste apă! Cine sare mai departe?
Vrăbiuţele la grăunţe Cursa iepuraşilor Sună clopoţelul
- săritura în înălţime, de pe loc cu atingerea - Prinde-prinde! Prinde jucăria!
unui obiect suspendat Atinge clopoţelul!
OR5 OR4 4. Jocuri cu aruncare-prindere

OR6 OR5 - aruncarea şi prinderea cu ambele mâini Mingea sus Aruncă mingea! Ne jucăm cu mingea
OR8 OR9 sus-jos, înainte-înapoi Mingea zboară Prinde mingea! Mingea călatoare
Cine aruncă mai Mingea peste gard
- aruncarea cu o mână de la umăr (azvârlire) Mingea frige departe? Aruncă mingea departe
liberă, ţintă fixă  Aruncă peste linie! Ţinteşte cu bulgăre! Ocheşte ţinta!
- aruncarea şi prinderea de la piept cu două - Mingea la coş Mingea în cutiuţă
mâini Hai la mine, minge!
OR5 OR4 5. Jocuri cu echilibru
OR6 OR5 - mers în echilibru între două linii trasate pe Mergem pe potecuţă Trenul merge pe şine –
OR8 OR9 sol, liber, cu transport de obiecte Hai să construim!
- mers pe o linie trasată pe sol cu păşire – Acrobatul pe sârmă Nu scăpa!
peste diferite obstacole şi transport de Cu coşuleţul cu flori pe La circ
obiecte punte Întrecere pe cartonaşe
- mers în echilibru pe o suprafaţă înaltă cu Trecem podul Lei la circ Cu colibiţa pe munte
efectuarea unor acţiuni Cărăm apă da la râu Cărăuşii Micii constructori
Pe punte Înfige steguleţul!
OR5 OR4 6. Jocuri cu târâre

OR8 OR5 - deplasare pe palme şi genunchi, palme şi Ursul caută miere Oile şi lupii Ursul flămând
OR9 tălpi Oiţele la păscut Şoriceii şi pisica Lupul şi oile
Ursul prin pădure Cursa şoriceilor prin cerc
- târâre pe abdomen, cu sprijin în antebraţe - Cursa melcilor Delfinii înoată
împingere în vârful picioarelor Şarpele îşi trage coada Târâş prin frunziş
OR5 OR4 7. Jocuri cu tracţiune şi împingere
OR6 OR5 - tracţiunea împingerea diferitelor obiecte Remorcăm camionul La săniuş La săniuş
OR8 OR9 individual şi în grup Trăsurica Scoate-mă din cerc! Căluţii şi vizitiii
Ridichea uriaşă Salvează-mă de la înec!
Apucă frânghia!
Impinge roata!
OR5 OR4 8. Jocuri cu transport de greutăţi
OR6 OR5 - obiecte accesibile individual şi în grup Facem ordine la jucării Micii gospodari Constructorii
OR8 OR9 Pune scăunelul la loc Ajută-ţi colegul! Adunăm roadele
Furnica harnică După apă Magazionerii
OR5 OR4 9. Jocuri cu escaladare

OR6 OR5 - urcarea şi trecerea peste aparate joase cu - Trecem dealul Ştafeta pictorilor
OR8 OR9 sprijinul pe diferite părţi ale corpului Treci peste buturugă Schimbaţi-vă palariile!
OR4 10. Jocuri cu căţărare - - Maimuţele vesele

OR5 Jocul sunetelor
OR9
OR5 OR6 11. Jocuri pentru partea de încheiere
Jocuri liniştitoare Cine l-a strigat pe Plimbăm căţelul Câinele prinde pisica
iepuraş? Ghici cine a plecat? Suflăm fulgul
Melcul Poc,poc, poc! Inelul pe sfoară
Trezeşte-te, ursuleţu-le! Piticii Ascunde pietricica!
Albinele Cercul zboară Cald, rece
Vrăbiuţa doarme Albiniţa şi florile
2.3. DANSUL
Obiective de Tipul dansului Teme orientative

referinţă
Nivel Nivel Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare şi pregătitoare
I II
OR7 OR8 1. dans popular Joc pregătitor pentru dans Raţa Hora
popular Alunelul în cerc Alunelul
Soro, dragă Bătuta Marioara
Haide mândruţo! Ghimpele
Băcăoanca
Dansuri populare regionale (Dans
popular din oaş Sălcioara-Oltenia
Coasa- Moldova, din Bihor)
Dansuri ale naţionalităţilor
conlocuitoare
OR7 OR8 2. dans tematic Dansul florilor Dansul fluturaşilor Dansul îngeraşilor
Dansul fulgilor de nea Dansul oamenilor de zăpadă Globuri de soare (cu mingi)
Şoriceii Dansul iepuraşilor Marinarii
Păpuşile Dans cu obiecte portative: eşarfe,
steguleţe, bastoane, umbrele,
cercuri, pârghii
OR7 OR8 3. dans modern sau clasic Dansăm pe muzică (mers Valsăm Pasul de polcă
artistic cu mişcări de braţe) Pas de polcă Pasul de vals
Pas schimbat Pasul de samba
Pas adăugat Pasul de cha-cha-cha
Dans cu elemente acrobatice şi
piramide
3. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ
I. Cunoaşterea şi denumirea diferitelor părţi ale corpului (schema corporală)

II. Cunoaşterea posibilităţilor motrice ale diferitelor părţi ale corpului (gât, mâini, picioare,
trunchi); dezvoltarea fizică armonioasă
III. Perceperea componentelor spaţiale şi orientarea adecvată
- Direcţia (înainte; înapoi; sus; jos; dreapta-stânga)
- Distanţa (aproape-departe)
- Poziţia: faţă de aparate (lângă; pe;sub), poziţii de bază şi derivate din acestea (stând; stand cu
picioarele depărtat; stând ghemuit; stând pe genunchi (cu sprijin pe palme); şezând; şezând cu
picioarele întinse; şezând cu picioarele depărtate; şezând cu picioarele îndoite; şezând cu picioarele
încrucişate; culcat înainte-înapoi)
- Acţiuni pe loc (drepţi; pe loc repaus; formaţii de adunare: în cerc, în semicerc, în linie, în coloană;
alinierea: în linie, în coloană, interval (de un braţ, de două braţe), distanţă (cu braţele întinse
înainte); întoarceri (spre stânga, spre dreapta)
- Acţiuni din deplasare (mers înainte, mers lateral, mers cu oprire şi pornire la comandă, mers cu
întoarcere la comandă, mers şi alergare cu ocolire, mers şi alergare cu trecere peste obstacole ruperi
de rânduri)
IV. Perceperea componentelor temporale în executarea mişcărilor
- Exerciţii pentru educarea ritmului (durată, tempo, intensitate)
- Onomatopee şi versuri care însoţesc mişcările
V. Dezvoltarea calităţilor motrice: Viteză, Îndemânare, Rezistenţă, Forţă
VI. Deprinderi motrice de bază:
- Mersul (mers pe loc, deplasare în mers spre diferite direcţii cu diferite poziţii de braţe, mers pe
vârfuri, pe călcâie, cu ridicare genunchiului la piept, lateral (adăugat); mers cu pas şchiopătat, mers
cu pas încrucişat)
- Alergare (alergare pe loc, alergare cu pendularea gambei înapoi, cu ridicarea genunchiului la
piept, deplasare în alergare spre diferite direcţii, cu opriri, porniri şi întoarceri la semnal, cu ocoliri
şi păşiri peste obstacole, alergare în linie dreaptă, alergare de durată pe teren plat şi variat)
- Sărituri (libere de pe loc, sărituri cu deplasare, săritura în adâncime, săritura în înălţime, săritura în
lungime de pe loc, săritura în înălţime peste obstacol)
- Aruncare - prindere (apucarea, ţinerea, transmiterea, lansarea obiectului; aruncarea şi prinderea cu
ambele mâini sus-jos, înainte-înapoi; aruncarea şi prinderea de la piept cu două mâini; aruncarea cu
o mână de la umăr (azvârlire) liberă, ţintă fixă şi mobilă)
VII. Deprinderi motrice utilitar – aplicative:
- Mers în echilibru (mers pe o linie trasată pe sol cu păşire peste diferite obstacole şi transport de
obiecte; mers în echilibru pe o suprafată înaltă cu efectuarea unor acţiuni; mers în echilibru pe un
plan înclinat)
- Târâre (deplasare pe palme şi genunchi; târâre pe abdomen, cu sprijin în antebraţe împingere în
vârful picioarelor; târâre din culcat înainte cu deplasarea alternativă a braţului şi piciorului opus)
- Tracţiune şi împingere (tracţiunea împingerea diferitelor obiecte individual şi în grup)
- Transport de greutăţi (obiecte accesibile individual şi în grup)
- Căţărare (învăţarea prizei şi sprijinului la aparat)
- Escaladare (urcarea şi trecerea peste aparate joase cu sprijinul pe diferite părţi ale corpului)
VIII. Elemente specifice unor probe şi ramuri sportive:
- Gimnastică ritmică
- Dans popular, modern sau clasic
- Gimnastică acrobatică (cumpăna pe un genunchi, semisfoara, rulare laterală, rostogolire laterală,
lumânare mică)
4. INVENTAR AL MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT UTILIZATE ÎN
ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ
Mijloace portative (bastoane, corzi, cercuri, eşarfe, steguleţe, cuburi, jaloane, coşuleţe,
popice, frânghii, mingi, săculeţe de pânză cu nisip, hamuri pentru jocuri, triaglu, fluier, tobă,
panglici, ruletă, cronometru)
Aparatură de specialitate (trambulină semielastică, ladă, saltele de gimnastică, scări fixe,
frânghii, scândură pentru echilibru, scară dublă pentru căţărare pe plan înclinat, panouri pentru
aruncare la ţintă, corzi, turn de gimnastică cu scări şi cu scânduri mobile)
5. ASPECTE METODICE ALE DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
Mijloacele cele mai directe şi mai importante pentru realizarea sarcinilor educaţiei fizice a
copiilor de vârstă preşcolară sunt exerciţiile fizice, jocurile de mişcare şi dansul.
EXERCIŢIUL FIZIC
Definiţie. Rol şi importanţă
Exerciţiile fizice desfăşurate în mod sistematic şi organizat contribuie în mare măsură la
creşterea şi dezvoltarea normală a preşcolarilor. Astfel, ele ajută la dezvoltarea scheletului copilului
şi a sistemului său muscular, influenţează favorabil activitatea tuturor organelor interne , a
aparatului respirator şi cardiovascular.
Executând exerciţii fizice corespunzătoare vârstei, copiii îşi formează o serie de deprinderi
motrice necesare în viaţă, ca: mersul, alergarea, saritura, echilibrul, căţărarea, aruncarea şi
prinderea; îşi formează o ţinută corectă a corpului în toate poziţiile (stând, şezând, în mers). Aceste
exerciţii contribuie în mare măsură şi la formarea calităţilor pozitive de voinţă şi caracter.
Clasificare
După locul pe care îl ocupă în structura unei activităţi de educaţie fizică avem:
Exerciţii pentru partea pregătitoare: Formaţii de adunare, alinieri; Exerciţii de atenţie, împrăştieri şi
regrupări; Exerciţii de front şi formaţii; Exerciţii de dezvoltare fizică generală
Exerciţii pentru partea fundamentală: Exerciţii pentru învăţarea şi consolidarea deprinderilor
motrice de bază şi aplicativ-utilitare
Exerciţii pentru partea de încheiere : Exerciţii cu mers, Exerciţii de respiraţie, Exerciţii de relaxare
Plasarea în timp, planificarea calendaristică

Exerciţiile fizice se planifică pe parcursul întregului an şcolar în partea pregătitoare şi de
încheiere a unei activităţi de educaţie fizică, iar în partea fundamentală doar atunci când învăţarea
unor deprinderi motrice se realizează în principal prin exerciţiu fizic.
Încadrarea într-un tip de activitate

Exerciţiile fizice sunt specifice activităţii de educaţie fizică, dar se pot desfăşura cu copiii şi
în cadrul gimnasticii de dimineaţă, în activităţile alese, jocuri şi alte activităţi desfăşurate cu copiii,
în activităţile de după-amiază, în cadrul opţionalului şi extinderii, dacă acestea sunt alese din aria
curriculară educaţie fizică şi sport.
Specificul mijlocului de realizare pentru categoria de activitate în care se încadrează

În cadrul educaţiei fizice, exerciţiile fizice se desfăşoară cu precădere pentru:
- Însuşirea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative (predarea unei deprinderi prin
exerciţiu se foloseşte în special la grupele mari, pentru a da posibilitatea însuşirii cât mai corecte a
mişcărilor);
- Dezvoltarea calităţilor motrice;
- Organizarea şi disciplinarea colectivului de copii;
- Stimularea şi menţinerea interesului copiilor, concentrarea atenţiei;
- Stimularea tonicităţii şi troficităţii sistemului muscular şi în special a musculaturii capului, gâtului,
cefii, spatelui, abdomenului, membrelor superioare şi inferioare;
- Îmbunătăţirea stabilităţii articulare;
- Educarea actului respirator;
- Educarea atitudinii corecte a corpului;
- Stimularea proceselor de creştere.
Etapele unei activităţi bazate pe exerciţiu fizic. Exemplificare

Partea pregătitoare
- Organizarea colectivului de elevi
- Pregătirea organismului pentru efort
- Influenţarea selectivă a aparatului locomotor
Partea fundamentală
- Dezvoltarea calităţilor motrice (viteză sau îndemânare), această verigă nu este obligatorie
- Învăţarea, consolidarea, verificarea deprinderilor motrice
Exemplificare:
Tema: Învăţarea mersului în echilibru prin exerciţiu fizic
Organizarea copiilor: Formaţia de lucru pe două rânduri, în diagonală, sub formă de unghi , pentru
ca fiecare copil să poată vedea execuţia celorlalţi , în poziţia de repaus
Explicarea şi demonstrarea: de către educatoare în condiţiile şi direcţia în care vor lucra copiii:
trebuie să mergem cu spatele drept, să ţinem braţele lateral, să privim înainte la înălţimea capului,
să păşim normal, schimbând picioarele alternativ unul în faţa celuilalt
Executarea exerciţiului: Pe rând, fiecare copil execută exerciţiul, apoi trece în spatele coloanei sale.
Educatoarea sprijină execuţia copiilor, îi îndrumă, le oferă sprijinul celor care le este teamă, au
reţinere.
- Dezvoltarea calităţilor motrice (forţă sau rezistenţă), această verigă nu este obligatorie
Partea de încheiere
- Liniştirea organismului după efort
- Evaluarea
Condiţii de reuşită
Exerciţiile de dezvoltare fizică generală
- Să fie eşalonate gradat, de la exerciţii mai simple la exerciţii care necesită un efort mai mare;
- Să conţină un exerciţiu care să pregătească corpul pentru specificul efortului din tema de bază;
- Să conţină exerciţii care să prelucreze toate grupele musculare;
- Introducerea unui exerciţiu nou se face treptat (unul sau două într-o activitate);
- Demonstrarea se face cu face cu faţa la copii, folosind procedeul oglinzii şi dând explicaţiile
necesare pe parcursul mişcării;
- Execuţia la grupele mici se face prin descrierea fazelor exerciţiului deschidem aripile…le
strângem , iar la grupele mari folosind numărătoarea 1-2, 3-4;
- Educatoarea execută împreună cu copiii exerciţiile şi va înceta să lucreze împreună cu aceştia când
va observa că este bine însuşit de copii şi nu este nevoie să-i imite mişcările.
Exerciţiile pentru formarea deprinderilor motrice de bază

- Asigurarea spaţiului şi a materialelor necesare;
- Copiii să fie organizaţi pe subgrupe pentru a putea fi antrenaţi cât mai mulţi şi a executa exerciţiul
de mai multe ori;
- Explicarea şi demonstrarea de către educatoare a exerciţiului;
- În timpul executării exerciţiului educatoarea îi va corecta în centrul atenţiei ei fiind însuşirea
corectă a mişcării de bază;
- Dozarea exerciţiilor se face ţinând cont de nivelul de vârstă al copiilor şi dificultatea exerciţiilor.
JOCURILE DE MIŞCARE
Jocurile în care elementul esenţial este mişcarea subordonată unor reguli anumite şi condiţii
mereu schimbătoare sunt denumite jocuri de mişcare.
Jocul de mişcare se caracterizează printr-un conţinut simplu, cu reguli puţine şi uşor de
înţeles, ele nefiind proprii doar vârstei mici. Baza lor o constituie acţiunile motrice active, mot ivate
de un subiect(temă) şi parţial îngrădite de reguli. Acţiunile în joc sunt , în general, legate de
executarea unor mişcări de bază: alergare, săritură, aruncare şi prindere, căţărare etc. regulile
determină în cadrul fiecărui joc elementele cele mai constante în aşezarea jucătorilor şi cele mai
tipice în forma de deplasare a acestora; precizează caracterul comportării, drepturile şi obligaţiile
jucătorilor, mijloacele de conducere a jocului şi criteriile de stabilire a rezultatelor.
Jocul de mişcare este folosit la vârsta preşcolară ca un mijloc de dezvoltare fizică generală.
El oferă condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complexă a deprinderilor motrice şi a
calităţilor fizice necesare în viaţă. Practicarea jocurilor contribuie la formarea capacităţii de
antrenare rapidă, la rezolvarea îndemânatică a diferitelor sarcini motrice. Jocul, angajând afectul
copiilor, îi face mai activi, îi antrenează în măsură mai mare la executarea unor mişcări variate, le
dezvoltă îndemânarea, curajul, viteza şi le formează deprinderea de a acţiona organizat în grup.
Respectarea regulilor de joc contribuie la dezvoltarea atenţiei, la educarea voinţei, a cinstei,
comportării disciplinate, a spiritului de fair-play.
Clasificare
După locul pe care îl ocupă în structura unei activităţi de educaţie fizică:
Jocuri de mişcare pentru partea pregătitoare
- Jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de organizare, orientare în spaţiu.
- Jocuri de atenţie
Jocuri de mişcare pentru partea fundamentală
- Jocuri pentru formarea, consolidarea depriderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative
Jocuri de mişcare pentru partea de încheiere
- Jocuri pentru liniştirea organismului

Jocurile de mişcare se planifică pe parcursul întregului an şcolar, în structura activităţii de
educaţie fizică, jocul de mişcare este folosit cu suces în aproape toate momentele lecţiei, exceptând
veriga 3, influenţarea selectivă a aparatului locomotor.

Jocurile de mişcare sunt specifice activităţii de educaţie fizică, dar se pot desfăşura cu copiii
şi în activităţile alese, jocuri şi alte activităţi desfăşurate cu copiii, în activităţile de după-amiază, în
cadrul opţionalului şi extinderii, dacă acestea sunt alese din aria curriculară educaţie fizică şi sport.

În activităţile de educaţie fizică, jocul de mişcare este folosit cu precădere pentru:
- Învăţarea şi consolidarea deprinderilor motrice
- Dezvoltarea calităţilor motrice
- Aplicarea în condiţii şi situaţii noi a deprinderilor formate
- Educarea calităţilor morale, a spiritului de ordine şi disciplină
- Formarea calităţilor pozitive de voinţă şi caracter
- Educarea încrederii copilului în forţele proprii, sentimentul de prietenie, fair-play
Etapele unei activităţi bazate pe joc de mişcare
Partea pregătitoare
Veriga 1 (V1) Organizarea colectivului de elevi
Veriga 2 (V2)Pregătirea organismului pentru efort
Veriga 3 (V3) Influenţarea selectivă a aparatului locomotor
Partea fundamentală
Veriga 4 (V4) Dezvoltarea calităţilor motrice (viteză sau îndemânare), această verigă nu este
obligatorie
Veriga 5 (V5) Învăţarea, consolidarea, verificarea deprinderilor motrice
Exemplificare
Tema: Joc de mişcare pentru consolidarea alergării în direcţia indicată – Puii aleargă la cloşcă
- explicarea şi demonstrarea jocului: se face de către educatoare, cu sprijinul copiilor. Se
alege un copil care va avea rolul de vulpe, locul unde vor sta puişorii, direcţia de alergare a
acestora spre locul unde va sta cloşca . La apariţia vulpii, puişorii aleargă la cloşcă spre a nu
fi prinşi.
- fixarea regulilor jocului: alergarea corectă în direcţia indicată, puii aleargă spre cloşcă la
auzul cuvintelor “vine vulpea”, iar la cuvintele “ciuguliţi boabe”, copiii se deplasează în
mers în spaţiul de joc, depărtându-se de educatoare.
- repartizarea rolurilor în joc şi formarea echipelor: cloşca este educatoarea, rolul de vulpe se
acordă pe rând cât mai multor copii, iar puişorii sunt copiii din grupă.
- împărţirea materialului: se poate pune pe piept sau mână semne distinctive: imagine cu un
puişor, cloşcă şi vulpe
- desfăşurarea jocului: educatoarea conduce desfăşurarea în bune condiţii a jocului, dă
indicaţii organizatorice dacă este cazul
- aprecierea şi stabilirea rezultatelor: se apreciază de către educatoare participarea copiilor,
evidenţiind copiii care care s-au remarcat în joc, au ajuns primii la cloşcă, au respectat
regulile stabilite. Se acordă recompense.
Veriga 6 (V6) Dezvoltarea calităţilor motrice (forţă sau rezistenţă), această verigă nu este
obligatorie
Partea de încheiere
Veriga 7 (V7) Liniştirea organismului după efort
Veriga 8 (V8) Evaluarea
- Conţinutul jocului să corespundă particularităţilor somatofuncţionale şi psihice ale copiilor;
- Pregătirea din timp şi în bune condiţii a materialelor care se vor folosi;
- Explicarea şi demonstrarea jocului. Jocul trebuie să fie explicat clar, la nivelul de înţelegere al
copiilor. Explicaţiile se referă la formaţia în care se va desfăşura jocul, la rolurile pe care le vor
deţine copiii, la mişcările pe care ei le vor efectua în raport cu rolurile pe care le au. Explicaţiile
sunt însoţite de demonstrarea corectă a mişcărilor de către educatoare, în forma în care se prezintă
în joc, în conjunctura dată;
- Regulile jocului să fie înţelese şi reţinute de copii, astfel stabilite încât sa-l oblige pe copil să
execute acţiunile care pot contribui la realizarea obiectivului propus, rolurile se distribuie după
explicarea şi demonstrarea jocului;
- Echipele formate să fie egale ca valoare, căpitanii de echipă sunt numiţi de educatoare, această
sarcină încredinţându-se prin rotaţie mai multor elevi;
- La prima desfăşurare se aleg copiii mai disciplinaţi, mai buni executanţi, pentru a servi ca model
grupei;
- Educatoarea urmăreşte cu grijă desfăşurarea jocului, intervenind ori de câte ori este nevoie,
corectând copiii şi dându-le îndrumările necesare;
- Cei care nu se conformează regulilor jocului pot fi penalizaţi, fără a fi scoşi însă din joc,
penalizarea constând în neatribuirea unor roluri principale, repetarea unei mişcări pentru a o realiza
corect, singur;
- Pentru stimularea şi disciplinarea colectivului de copii se pot folosi recompense, punctaje în plus
pentru grupele mai disciplinate;
- La încheierea jocului se fac aprecieri asupra felului în care a decurs acesta, asupra calităţii
execuţiei, a respectării regulilor, a comportării copiilor, evidenţiindu-se cei care au executat corect
mişcările cerute de joc, care au fost disciplinaţi.
DANSUL
Dansul este mişcarea corpurilor armonioase care exprimă eleganţă, siguranţă, expresivitate.
Dansul este un mijloc de care dispune subiectul pentru a traduce printr-un simbol obiectiv (figura pe
care corpul său o execută printr-o mişcare) evenimente subiective, un mijloc de exprimare a bunelor
maniere în comportament, a expresivităţii prin mişcarea corpului pe diferite ritmuri muzilale.
Dansul dezvoltă la copii simţul ritmului, capacitatea de coordonare a mişcărilor, gustul
pentru frumos, îi familiarizează cu unele elemnte ale folclorului.
Clasificare
- dans popular
- dans tematic
- dans modern sau clasic

Dansul popular se planifică după predarea mersului în primul semestru, iar dansul tematic în
cel de-al 2-lea semestru pentru nivel 3-5 ani; pentru nivelul 5-6/7 ani în primul semestru se poate
planifica atât un dans popular, cât şi unul tematic, iar în cel de-al 2-lea semestru un dans tematic.

Dansul se poate realiza şi în cadrul altor activităţi din grădiniţă cum ar fi jocuri şi alte
activităţi desfăşurate cu copiii, în activităţile de dezvoltare şi exersare a aptitudinilor individuale din
cadrul activităţilor de după-amiază sau în activităţile opţionale, dacă la grupă s-a ales acest opţional.

În cadrul activităţilor de educaţie fizică prin dans se urmăreşte executarea unor paşi de dans
popular, modern sau clasic dovedind coordonare, ritm şi o bună orientare spaţială, asocierea
mişcărilor cu muzica şi textul, controlul asupra ţinutei, dezvoltarea stăpânirii de sine, a
independenţei pentru a putea oferi spectacole părinţilor.
Etapele unei activităţi de dans. Exemplificare

Se respectă etapele unei activităţi de educaţie fizică cu precizarea că în cadrul exerciţiilor de
dezvoltare fizică generală se introduc exerciţii specifice care să pregătească pasul sau formaţia ce
urmează să fie predate.
Exemplificare: dans popular – Hora
1. Demonstrarea figurilor ce urmează a fi învăţate în activitatea respectivă de către educatoare, cu
melodie.
- Formaţia de lucru: formaţie închisă de cerc, prinşi de mâini cu coatele îndoite, mâinile prinse la
înălţimea umerilor.
- Figura I: se execută paşi simpli înaintând spre centrul cercului, pornind cu piciorul drept, pe
timpul patru o bătaie cu piciorul stâng, apropiindu-l de dreptul; trei paşi simpli înapoi începând cu
piciorul stâng, iar pe timpul patru o bătaie cu piciorul drept, alăturându-l de stângul.
- Figura II: spre dreapta cu piciorul drept trei paşi, pe linia cercului, pe timpul patru bătaie cu
piciorul stâng, apoi spre stânga executând la fel trei paşi simpli cu bătaie pe timpul patru.
2. Demonstrarea şi explicarea fiecărui pas în parte, acesta se prezintă rar şi după număr, indicându-
se în acelaşi timp şi piciorul cu care se execută mişcarea, direcţia de deplasare.
3. Executarea de către copii a pasului întâi rar, după număr, apoi într-un ritm corespunzător după
melodie.
4. Reluarea dansului repetându-se toţi paşii predaţi în succesiunea lor.
La grupele mari se pot preda mai mulţi paşi (figuri de dans) într-o activitate, dar numai după
ce ne-am asigurat că pasul anterior este executat corect de copii.
- alegerea unei melodii accesibile nivelului de vârstă preşcolară, se recomandă piese muzicale
uşoare, cu măsura de 2/4, ritmate;
- executarea paşilor de dans pe ritmul melodiei;
- predarea fragmentară a dansului pe figuri şi repetarea în întregime a acestora la sfârşit;
- în activităţile de repetare se pune accentul pe detalii, felul de prindere al mâinilor, poziţia braţelor,
a corpului, mimica;
- sincronizarea mişcărilor copiilor;
- folosirea unor costume şi accesorii potrivite;
- mimica facială, mişcările corporale, paşii să fie în concordanţă cu însuşirile personajului
întruchipat (pentru dansul tematic)
BIBLIOGRAFIE
Almaş, D., (1987), Povestiri istorice, E.D.P., Bucureşti
Ana, A., Cioflica, M., (2003), Jocuri didactice pentru educarea limbajului, Editura Tehno-Art,
Petroşani
Ana, A., Cioflica, M., (2000), Jocuri didactice matematice, Editura Emia, Deva
Barcan Ţicaliuc, E., (1976), Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari, Editura Sport-Turism, Bucureşti
Barcan Ţicaliuc, E., (1987), 100 de jocuri pentru copii ,Editura Sport-Turism, Bucureşti
Berescu, A., Nistor, V., Jocuri didactice pentru grădiniţa de copii, E.D.P., Bucureşti
Bojin, E., Dragomirescu, G., Kun, S., (1975), Metodica predăriii educaţiei fizice în grădiniţa de
copii, E. D. P., Bucureşti
Bratu, B.,(1977), Preşcolarul şi literatura, E.D.P., Bucureşti
Catarig, L., (2001), Îndrumător metodic pentru educaţie muzicală, Editura Universităţii Oradea
Catarig, L., (2000), Cântece de sărbătoare, Editura Emia, Deva
Catarig, L., (1998), Cântece şi bucurii pentru cei mai mici copii, Editura Papirus, Oradea
Ciauşu, E., (2000), Îndrumător pentru educatoare. Ghid metodologic pentru aplicarea programei,
Editura Aramis, Bucuresti
Cormos, R., (2003), Călătorind cu trenul copilăriei, Editura Treira, Oradea
Cucoş, C., (2002), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi
Detering, M., (1999), Super idei pentru micii meşteri, Editura Novum, Germania
Ezechil, L., Păişi, Lăzărescu, M., (2002), Laborator preşcolar, Editura V&I INTEGRAL, Bucureşti
Faur, D., (1992), Poveşti alese, Editura Venus, Bucureşti
Gafiţa, V., Aldea, C., (1974), Rază de soare-culegere de texte literare pentru. preşcolari, E.D.P.,
Bucureşti
Iftimie, G., (1977), Jocuri logice pentru preşcolari, E.D.P., Bucureşti
Ivan, E., (1976), Educaţia fizică în grădiniţe, Editura Sport-Turism, Bucureşti
Ivănescu, M., Ile, M., Boghiu, S., Vereş, M., (2005), Ghid metodic de educaţie ecologică în
învăţământul preşcolar, Editura Didactica Militans, Oradea
Jişa, E., (2001), Pedagogie preşcolară, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
Lovinescu, A.V., Datcu, A., Gurău, V., (1977), Metodica predării desenului şi modelajului în
grădiniţa de copii, E.D.P., Bucureşti
Marinescu, E., Dologosev, M., (1975), Metodica educaţiei muzicale în grădiniţa de copii, E.D.P.,
Bucureşti
Mihoc, A., (2004), Carnavalul copilăriei, Editura Buna-Vestire, Beiuş
Molan, V., (2005), Educaţie pentru societate în grădiniţă, Editura Tipary, Piteşti
Nistor-Stanciu, G., (2004), La grădiniţă e serbare, Editura Compania, Bucureşti
Petrescu, D., (1993), Universul copilăriei, Editura Sanel, Timişoara
Petricică, M., Petre, M., (1974), Metodica predării activităţilor manuale în grădiniţa de copii,
E.D.P., Bucureşti
Petru, R., (2000), Versuri mici pentru pitici, Editura Imprimeria de Vest, Oradea
Pop, P., (1999), Poezii pentru copii, Editura Abaddaba I.M.P. S.R.L.,Oradea
Pop, S., (1998), Poezie, cântec, joc, E.D.P. R.A., Bucureşti
Pop, S., (1998), Universul copilăriei, Editura Imprimeria de Vest, Oradea
Popa, F., Laza, G., Jurcău, M., (2003), Fantezie şi culoare, Editura Imprimeria de Vest, Oradea
Preda, V., (2003), Grădiniţa altfel, Editura V&I Integral, Bucureşti
Răducu, A., (1999), Îndrumător-Elemente de educaţie religioasă pentru învăţământul preşcolar
vol. I şi II, Editura Grafika Print, Buftea
Stoica, C., (1980), Cântăm, desenăm, învăţăm cum să circulăm, E.D.P., Bucureşti
Şchiopu, U., Verza, E., (1981), Psihologia vârstelor, E.D.P., Bucureşti
Şchiopu, U., (1994), Grădiniţa de azi şi de mâine, în Revista Învăţământului Preşcolar, nr. 1-2
Taiban, M.,Varzari, E., (1980), Metodica cunoaşterii mediului înconjurător, dezvoltării şi corectării
vorbirii copilului preşcolar- Manual pentru liceele pedagogice de educatoare, E.D.P., Bucureşti
Taiban, M., (coord.), (1976), Texte literare pentru aplicarea programei in grădiniţă, E.D.P,
Bucureşti
Taiban, M., Petre, M., Nistor, V., Berescu, A., (1976), Jocuri didactice pentru gradiniţa de copii,
E.D.P., Bucureşti
Turcu, O., (1993), Trăistuţa cu poveşti, Editura Press, Bistriţa-Năsăud
Ţene, T., (1989), Bucuria lucrurilor simple, Editura Ion Creangă, Bucureşti
Varzari, E., Taiban, M., (1970) Cunoaşterea mediului înconjurător, E.D.P., Bucureşti
***, (2005), Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii – (ed. a II-a ), Editura
V&I Integral, Bucureşti
***, (2002), Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti
***, (2003), Grădiniţa altfel, Editura V&I Integral, Bucureşti
***, (1999), Antologie pentru preşcolari şi şcolari, Povesti, povestiri, basme şi legende, Editura
Coresi, Bucuresti
***,(1993), Antologie de texte literar-artistice, Editura Revista învăţământului preşcolar, Bucureşti
***,(1987), Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii şi în cadrul
organizaţiei „Şoimii patriei”, E.D.P., Bucureşti
***,(1976), Culegere de texte literare si cântece pentru preşcolari, Inspectoratul Şcolar al
Judeţului Ialomiţa, Slobozia
***, (1976), Texte literare pentru aplicarea programei în grădiniţa de copii, E. D.P., Bucureşti

Carmen Popa-Elemente Ped Prescolara Aplicata 9dd00 231217 091724

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carmen Popa-Elemente Ped Prescolara Aplicata 9dd00 231217 091724

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lector univ. drd.

Editura Universităţii din Oradea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Popa, Carmen (coord.)

Coordonator: Lector univ.drd. Carmen Popa, Universitatea din Oradea

Coordonator de specialitate: Prof. Maria Ivănescu, inspector şcolar pentru învăţământul

Instit. Maria Cioară, GPP 28 Oradea

I. GRĂDINIŢA – INSTITUŢIE DE ÎNVĂŢĂMÂNT 9

Începând cu anul şcolar 2002-2003, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat programul

A. Cadrele didactice din învăţământul preşcolar stăpânesc într-un grad corespunzător

B. Noua orientare a programei preşcolare, centrată pe obiective educaţionale şi pe finalităţi,

Prezenta lucrare Elemente de pedagogie preşcolară aplicată a apărut ca răspuns la

Prof. VIORICA PREDA

Lector univ. drd. CARMEN POPA,

Prof. MARIA IVĂNESCU

3. Ambientarea spaţiului educaţional din grădiniţă

În structura sistemului de învăţământ, pentru instruirea şi formarea preşcolarilor este

2. PRINCIPALE FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR

2.1. Jocul – formă de bază în organizarea procesului instructiv-educativ din grădiniţă

2.1.1. Clasificarea jocurilor utilizate în grădiniţă

2.2. Activităţile alese, liber creative

2.3. Activităţile comune cu întreaga grupă de copii

Clasificarea activităţilor comune:

2.4.1. Consideraţii metodologice privind elaborarea activităţilor opţionale

2.4.2. Etapele parcurse în stabilirea activităţilor opţionale:

2.4.3. Oferte de activităţi

2.6. Activitatea integrată

2.7. Activităţi specifice programului de după-amiază

3. AMBIENTAREA SPAŢIULUI EDUCAŢIONAL DIN GRĂDINIŢĂ

Reforma învăţământului a adus cu sine schimbări majore în abordarea elementelor de mediu

4. Zona construcţiilor îi aşteaptă pe copii cu diverse jocuri de construcţii, cuburi diferit

8. Zona pentru jocuri în aer liber (în curtea grădiniţei)

Lector univ. drd. CARMEN POPA,

1. Planul-cadru pentru învăţământul preşcolar

Planul -cadru de învăţământ (aprobat cu Ordinul Ministrului Învăţământului nr.4481/2000)

A. Grădiniţe cu program normal

B. Grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal

Proiectarea activităţii didactice la grădiniţă presupune întocmirea de către educatoare a

Grupa mică (3-4 ani) Grupa mijlocie (4-5 ani)

A. Activitate matematică 1 A. Activitate matematică 1

III. CUNOAŞTEREA III. CUNOAŞTEREA

A. Educaţie muzicală 1 A. Educaţie muzicală 1

VIII. EDUCAŢIE FIZICĂ 1 VIII.EDUCAŢIE FIZICĂ 2

2.2. Schemă orară nivelul II - model orientativ –

Grupa mare (5-6 ani) Grupa pregătitoare (6-7 ani)

III. CUNOAŞTEREA 2 (mediu) III. CUNOAŞTEREA 2 (mediu)

A. Educaţie pentru societate 1 A. Educaţie pentru societate 1

3. PLANIFICAREA ANUALĂ şi SĂPTĂMÂNALĂ

Nr. Categoria de activitate Mijloc de realizare Număr de Obs.

Nr. Categoria de activitate Mijloc de realizare Număr de activităţi Obs.

Nr. Număr de activităţi

Activitate de dimineaţă Activitatea de după-amiază

3.7.1. Planificarea activităţilor comune

Categoria de Tipul de Mijloc de realizare

Exersarea deprinderii de a grupa

Categoria de Tipul de Mijloc de

Activitatea de Activităţi Activităţi Activităţi Activităţi Activităţi

3.9.2. Orar orientativ - grupa mijlocie

Etapa LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

OPŢIONAL Dans sportiv

3.9.3. Orar orientativ - grupa mare

Etapa LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Etapa LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

OPŢIONAL Cum circulăm Pictura