P A T R I A
cpw«M
sm m tm m & n m a * %
m m m m m m m m
Ml X A ni % a
Un s c a n d a l u n iv ersita r la Cloj
Şeful de lucrări Martin Rosk
colaborează la o lucrare de contestare
a drepturilor româneşti asupra At dealului
„D ocentul Un! versit «Iţii din S e g h e d l x i M
p relu n g eşte e u un s e c o l p en etra fiu n ea ma-
g h ta r â in Ar «teul
CLUJ, 7. — Zilele trecute a apărut
la Budapesta o lucrare colectivă revi­
zionistă SnWitijLaită: -,,A Történeti Er-
clely‘‘ —i Ardealul Istoric — editată iu
manele „Asociaţiei Bărbaţilor Arde­
leni — adică a ungurilor ardeleni ex­
patriaţi la Budapesta, — de către Asz­
talos Miklós, cunoscutul luptător revi­
zionist.
SqopufL .şi (tendiinlţele acestei publi­
caţii sunt pe 'faţă mărturisite: Cartea
este o prezentare tendenţioasă .şi cu
desăvârşire falsă a trecutului Ardea­
lului trecut am care existenţa roma­
nilor este exclusă sau bagatelizată.
Uranu elleni ra i, preşedintei© Asocia­
ţiei Ardelenilor expatriaţi, cteloneşte
as dél ac«st Ardeal: „Araealul istonc
o o noţiune încinsă ân caic umpui n ;
m ai poate sen im ba ca iond. Înseamnă
Ardealul dmam'ie de toamna anului
îyid, acel Ardeal, care a trait in tot­
deauna orgamc in viaţa integrală mfcr
glnara. iu u n n a scinnanárübr poiit-nA
care ne-au cuaopit in toamna anútui
íyiö, această' unuate organică, s"a iu-
U-erupe de Ionná".
Conţinutul şi tonul în cam este scri­
să această lucrare coiecuvá consume
un scandal am punct ae vedere ştun-
ţitic şi al spiru ui ui de omectiviiate, cu
toate acestea acfciaş Croi o recomanda
ca „un summum ai cunoştinţelor şUm-
ţ-iiice cu privire ia Ardeal".
Mai m űit linsă, «a consutue în aoelaş
timjp o evang'uelie sacră a aspiraţii­
lor de reîncopcuare a Ardealului ia Un­
garia:
„Tot odată este (această carte) un
îndrum ător şi o descmdere de poartă
în suUelde noastre a tu tu ro ra către
st antă credipţâ şi îndreptăţită nădeţ-
de intri uw nou şi unguresc Ardeal aare
va să vmă".
Această evanghelie ungurească „ d e ­
but t să gaseasca adăpost m fiecare -ca­
să ungurească“.
Preşedintele Asociaţiei am intite con­
cepe in termenii următori efectul răs­
pândim în lumea ungurească a acestei
„cărţi sacre11:
„Credem că maghiiarunea pentru al
cărei viitor am scris şi lansam acea­
stă operă. . . va stărui ca să pună in
valoare din nou acei factori şi acele
realităţi veşnice, care dacă adevărul
cuprins întrănsele larăiş va putea să
se manifeste, vor îngloba din nou Ar­
dealul viitorului în unitatea vieţii in­
tegrale maghiare“.
Pentru cunoaşterea firmei sub aus­
piciile căreia apare cartea şi lămuri­
re a condiţiunilor în caii a f is t elabo­
rată şi a văzut lumina tiparului, lă­
săm să apară aci următorul pasagiu
din cuvântul de încheiere sem nat de
însuş Asztalos Miklós:
,âdeda publicării Ardealului Istoric
s‘a născut cu ani înainte, în prim ă­
vara anului 1931, d ar apariţia lui a
fost împiedicată timp du-ö ani de fap­
tul că Asociaţia Bărbaţilor Ardeleni a
crezut m ai nim erit să editeze intre
bm p în limbile maghiară şi engleză,
cartea lui Móricz Miklós, despre: Re­
form a A grară valahă din Ardeal şi
apoi seria publicaţiilor revizioniste, con­
stată toaro din 9 broşuri.
Colaboratorii în cea mai m are parte
la cea dintâi somaţie — d ar ţinând
seamă de scopul urmărit, cu toţii fără
de nici o remuneraţie — şi-au scris
studiile încă în 1931 şi nu numai că
aui aşteptat ani dearândul apariţia, dar
în cursul anilor ce au urm at şi-au re­
făcut şi întregit studiile lor...“
COLABORAREA LUI ROSKA
MARTON
La această lucrare, a l cărei, rost re-
Tineretul
n a iio n a l-ffir â n e s c
Cercul de studii ţine şedinţă Vi­
neri 8 Mal. Confereiză d lo a n
G e o r g e s c n despre „ Ş c o a la p r i­
m a r ă In s ta tu l ţă r ă n e s c “.
începutul la ora 8 şi jumătate
seara.
Ă i If fffiiii! n 11
lip Naţională S. A. Cluj Reg. fyţaria ?ifi
vizionist a fost mărturisit şi reeunos-
cut, colaborează, 'Intre / alfüt, (cu trei
articole cari consUtue to t atâtea ca­
pitole dm această -istorie a pământului
ardelenesc interpretată pentru uzul
intereselor revizioniste, şi un cetăţean
român, mali mult, un funcţionar plă*
fit de Statul Român- Martin Rosâa»
şef de lucrări al institutului de Studii
Clasice al Universităţii din Cluj.
.Iată titlul acestor capitoleţ
Preistoria Ardealului; Ardealul şi
epoca migraţiiunilor; Cucerirea- Patriei
(A honfogíiaiiás) şi Ardealul.
V-aloarea lor ştiinţifică este nulă, ele
pledează însă pentru teoria scumpă
maghiamnei, că Ardealul din cele m ai
vecni vrem uri ale vieţii omeneşti pe
pământ a format o parte integrantă şi
organică -a teritoriului în «are s a sta­
bilit mai târziu dominaţia maghiară,
Mai mult, el încearcă-, în ultimul capi­
tol, să demonstreze nărerea nouă că,
contrar aceia ce s a adimiş până acum
în lumea ştiinţifică bazată po însăşi
cronicele ungureşti, că p e n etraţia ma­
ghiară în Ardeal a început încă pe
vremea lui Arpad, deci pe la 896 d.
H., şi nu cu Sf. Ştefan, după anul 1000.
Martin Roskă, încearcă- să-şi fondeze
acc^Ţă ofp hiej. care prelungeşte cu
mai bine un veac prezenţa ungurilor
aâci, adecă, până în trio vreme când pen­
tru el caşi pentru ceilalţi colaboratori,
-ai acestei lucrări, nu exista picior de
român pe aceste plaiuri, cu descoperiri
arheologdce interpretate ad-hoc. Are
chiar impertinenţa să regrete pe faţă
că „suspendarea de 20 ani“, adică toc­
m ai dela intrarea României în război
pentru întregire, lipsa «erectâr.lor sig-
lin groasnlc accident dc autobus
pc şoseaua Cluj-Oradea
— U n m o r t, c in c i g r a v r ă n iţi, ia r
CLUJ, 7. — Eri după masă s‘a pro
dus pe şoseaua Cluj—Oradea, un
groaznic accident de autobus. Autobu­
sul proprietatea Iui Fodor Vasile. din
comuna MânăsUireni, in tim p ce se
îndrepta spre comuna Căpuş, rupân-
du-se bara de direcţie ,maşina s‘a lo­
vit de un arbore din marginea dru­
mului. apoi s’a răsturnat în şanţ.
Din cei 25 de pasageri aflaţi în ma­
şină cinci au fost răniţi grav, iar 8
au fost răniţi mai uşor. Femeia Cur-
pic Maria, uupă câteva minute de a-
gonie a sucombat.
Proprietarul maşinei Fodor loan Şt
şoferul Glăndolean Gavril, în staue ex­
trem de gravă au fost transportaţi la
CUn'pa Ghînirg't->il|i {tűn vVaj, unde
încă in cursul nopţii au fost supuşi w
nor operaţii. t păcii generale, căreia Înţelegerea bal­
Sunt foarte puţine speranţe eă ei
vor scăpa cu viaţă.
U ltim a o r ft u p o r liv â
A u s tr ia 'A n g lia
„Bătrânii“ Iul Hugo Meisl $I*au făcut dato«
n a —Un nuuch de m are anvergură, Joc
aperd —60.000 <ft«a spectoluri
Viena, 7. (Prin telefon). Ziuai de ieri
va fi însemnată cu litere de au r în is­
toria footbail-ului austriac, caire a în­
registrat la 6 Mai unul din cele mai
străluci tie succese reuşind să învingă
după un suprem efort echipa Angliei.
Matchuil s’a jucat pe terenul „Hohe
W arte” in faţa a 60.000 spectatori.
Prim ită cu neîncredere* echipa de
„bătrâni” a lui Hugo Meist, a răsturnat
toate prognosticurile şi la pauză con­
ducea dieja cu 2:0 faţă de Anglia.
Ambele goaluri au fost marcate du­
pă acţiuni sclipitoare, de Sindelar. *
După pauză englezii forţează nota.
H r i l l l l
i l
r e n u m ^ u ^ « iiseu r
l i l l f ş începând de astăzi Ia C a fe n e a u a S av o y din Cluj.Ascultaţi»! necondiţionat. P r e lu r l ^ b fş n u ita d e cafenea«
VINERI, 8 Main, ami] XVIII nr 102.
tematice în această exclusivă direcţie,
este singura cauză că pentru aceasta
nouă teorie nu poate da un maternii
şi mal bogat.
Martin Koska nu se mulţumeşte s i
se afi-Ueze, prin această colaborare dis­
ciplinată, asociaţâei iredentiste şi revi­
zioniste a ex-ardelenilor dele. Buda-:
pesta, ci se însene în lista colabora1te­
rilor eu două titluri cu desăvârşire
suspecte1; d e !director conservator al
muzeului ardelean şi docent universi­
tar. ’P iámul titlu este o uzurpare, căci
muzeul 'ardelean este integrat în In­
stitutul de Studii Clasice pe lângă ca-
re dsa funciţonează ca şef de lucrări, j
prin urmare, un astfel de titlu nu-1 1
poate purta num ai dacă oficina revi­
zionistă nu i-a decernat vre-o delega­
ţie specială de supraveghere pentru
zul ei. Cât despre „docenţa universi­
tară,, el a figurat multă- vreme coi a-
oest Uliu pe lângă universitatea din
Seghedun, care se pretindea până azi o
„transpunere tem porară“ acolo a u-
niversităţii ungureşti clujene. — acea­
sta este deci o altă legătură suspectă),
neadmisă de legile româneşti.
Faptele semnalate mai sus încorrt
! nează o mulţime de alte acte sfcdiţb
c-ose ale acestui armean maghiarizat
de origin« din Gherla, pu rtăto r al u-
nui nume românesc, de care s‘a ocu­
p a t în íntáái ani de după, Unire Con-
isâ'liuil de război, şi pe ocupă de un
timp încoace instanţele disciplinare
universitare. , vorbească cai inima deschisă.
Ne întrebăm numai cum de a în-
târzeat şi întârzie sesizarea autorită­
ţilor -competente.
Ionel Mârgăianu.
S r ă n iţi m a i u şo r —
A fost anunţată Legiunea de Jan ­
darmi şi Parchetul T ribunului din
localitate, cari an deschis o anchetă.
now din Alim
şi Dâlceşil au distras
îostal&fuie anei iabrlci
loresiiere
Cluj, 7. — Un grrup de 50 de moţi
din comunale Alhac şâ Bălceşti fiind
nemulţumiţi de felul cum erau salari­
zaţi şi trataţi die către iirm a forestieră
Abrudeanu din Bălceşti, s au revoltat
distrugând canalul Someşului şi o p ar­
te din instalaţii. La faţa locului, au
sosit comandantul Legiunii de Jan­
darmi care anchetează cazul.
Revine „W onderteam -ul“ ?
2 : 1 ( 2 : 0 )
dar apărarea austriacă în frunte cu
Oesta ie zădărniceşte planurile, dar nu
poate împiedeca pe Kasan să nu m ar­
cheze goaiuA de onoare ai insularilor.
Echipele au jucat în următoarele
formaţii: ; , -|
Austria: Platzer, Sesta, Schmaus,
Mock, Schmistik, Nausch, Vogl II, St­
roll, Sindelar. Bicar, Vintl.
Anglia: Sag-ar, Male, Hapgood, Gray-
ston, Barker, Cooping, Spence, Bow­
den, Gamsell, Bastln, Hobbis.
A arbitrat belgianul John Langenus,
care va conduce Duminecă la Bucu­
reşti matchul România—Jugoslavia.
de ta n g o u r i a i Cafenelei LAFAYETTE
Planşalul Dadogllo chiamâ popoarele
Ablsioiei la o nouă pace, LS
Lord Eden face din non apel la mlidaritateafanglo-francezâ
ADDIS ABEBA, 7 (Rador). — Mare­
şalul Badoglio a d at o proclamaţie eă-
tră popoarele din Abisinia în cave
spune că a rm a ta puternicului rege al
Italiei a ocupat Addis Abeba. Viaţa îşi
reia acum cursul normal la oraşe şi
sate. Nu se va lua. nici o m ăsură îm­
potriva celor cari vor depune armele
şi vor încerca să muncească sub um ­
bra tricolorului /italian.
Popoarele dlin Abisinia vor găsi a-
cum pace, dreptate şi prosperitate.
Proclam aţia a fost redactată în hruba
italiană şi am harkă.
LORD EDEN DESPRE SITUAŢIE
LONDRA, 7 (Rador). — Lord Eden
a vorbit ieri în Camera Comunelor şi
♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ »♦ ♦ o
înţelegerea Balcanică,
stâncă de granit în Sud Estul european
„na voia întoarce la Atena şl voia spane concetăţenilor mei câ an in
Iugoslavia o prietena pc care se poi bizui şi ai cărei cuvânt este siâni“
BELGRAD, 7. .Rador). — Şedinţa de
încheiere a sesiunii Consiliului perma­
n en t al Ineţlegerii Balcanice începută
ieri înainte dé masă sM terminat la
orele 14.20.
Reprezentanţii statelor au primit pe
Í) NICOLAE TITUIJESCU
ziarişti, iar d. Rusdu Arras, reprezen­
tantul Turciei, a citit următorul comu­
nicat: ’ i 1! !.
consiliul permanent ai înţelegem
balcanice a ţinut la belgrad anei şe-
uuiţe suo preşiuenţia exeeienpt sate d.
nusdu A nus, ministrul ae exiem e al
Turciei şt preşeainte ut exerciţiu al În ­
ţelegem balcanice.
i oaie cnesuune înscrise In ordinea
de zi au lost executate in spintől cel
mai amical şi au găsit soluţiunile pe
cari le comandă interesul naţional al
ceionalte 4 ţări, precum şi interesul
securităţii balcanice şi al menţinerii
canică este hotârită să-i rámanő cre­
dincioasă mai mult ca oricând.
Lei mai uesaourşit acord a fost con-
staiu mire cei pair a m uuştri ae a/aceri
sireine, precum şi asupra^iuiuror cnes-
tiunuur, cari au jacui ooieciul discu-
fiunuor lor. „ tón: 1. dm (ar& : a) debitori fftra garanţii lei
Grecia şi-a precizat poziţia faţă de
paciul balcanic ui sensul unei sporiri
a solidarităţii intre semnalam pactu­
lui, spre ummiina satisfacţie a membri­
lor consiliului permanent.
Poliuca înţelegerii balcanice fiind
întemeiată pe luiangioiutatedi frontier
retor actuale şi pe respectul securtă-
{ii, Consumi permanent a luat in con­
siderare mijloacele cele mai eficace
pentru a-i asigura strictă aplicare a
tratatelor de pace în regiuneat europea­
nă, care le interesează. Consiliul per­
manent a precizat doasemenea punctul
de Vedere of înţelegerii Balcanice asu-
Citifi ziarul
„PATRIA“.
ş i a l f a b r ic e i d e p lă c i C o lu m b ia d in B u c u r e ş t i
CENZURAT
Wwp.' '
s ‘a ocupat de situaţia din Abisinia. Dsa gii Naţiunilor şi a ream intit de nece­
a adus omagii trupelor britanice cari l sitatea solidarităţii anglo-franoeze pen­
a u menţinut ordinea, l i Addis Abeba tru a asigura securitatea colectivă.
în cursul tulburărilor din ultimele zile. D. Eden a m al a ră ta t că nu s‘a u pu­
A vorbit aipoi despre situaţia creată în tu t lu a alte sancţiuni împotriva Italiei
Abisinia de responsabilitatea ce apasă deoarece aceasta ar fi dus la ur răz­
asupra Angliei ca membră asupra Li- boi european. f ,
Declaraţiile luiSir Samuel H
LONDRA, 7 (Radar). - Sir Samuel j de acest factor.
Hoare. fost ministru de externe al A n-! Principala cauză care a dus la si
gliei, vorbind la o întrunire unionistă, j tuaţia de astăzi se datoreşte slăbictu-
nei Angliei şi a imperiului Britanic.
a arătat că lucrurile în Abisinia s’au
totâm plat tocmai aişa cum. a c re zu t. Observând că în Europa trăesc mari
dsa. Trebue să recunoaştem că noua j dictaturi în tro permanentă atmosferă
általié dste mult mai puternică decât de mobilizare naţională* dsa a subli­
cea din trecut şâ în orice discuţie de niat nevoia de a se accelera executarea
acum înainte trebue să ţinem seamă programului britanic de reînarmare.
pra tuturor marilor chestiuni interna­ de externe ai înţelegerii Balcanice. Ei
ţionale la ordinea zilei. au putut termina o operă folositoare
Consiliul permanent a mai hotărît să nu numai ţărilor lor, ci şi tuturor
se întrunească din nou mai întâi la Ge­ membrilor acestei formaţiuni interna
neva în timpul adunării Ligii Naţiuni­ ţionale. | i i
lor din Septemvrie Utó6 şi apoi după D» Metaxas s’a arătat, că este cu atât
câîud timp la Athena. mai mulţumit, căci în aoelaş timp ser-
DECLARAŢIILE ........ ’ X AS vindu-se interesele Greciei, Iugoslaviei,
României şi Turciei, s’a prilejuit să se
Belgrad, 7 (Rador). — n u n u l mi­
nistru şi ministrul de externe al Gre­ Mă voiu înapoia la Atena şi voiu
ciei, d. Metaxas, a făcut declaraţii pre­
putea spune cetăţenilor mei, că au In
sei, arătând, că este cu deosebit mul­
Jugoslavia o prietenă, pe care se pot
ţumit şi încântat de cei patru miniştrii bizui şi a cărei cuvânt este sfânt.
Prima şedinţă a Conferinţei M icei
Înţelegeri a stabilit o p e r fe c tă unitate
de vederi faţă de problemele aetnale
BELGRAD, 7 (Rador). — Conferin­
ţa Micei înţelegeri a ţinut ieri prima
ternaţională şi politică a Micei Înţele­
geri. Cu prilejul şedinţei de ieri s’a
şedinţă în localul Ministerului de ex­ luat prim ul contact, constatându-se o
terne, care a durat dela ora 18—19.30. perfectă unitate de vederi, care a ca­
Au participat dd. Stoiadinovici, Titu-
racterizat de altfel totdeauna politica
lescu şi Krofta. Micei înţelegeri.
Cei trei miniştri de externe au pro­ Nu s’a dat nici un comunicat. Vii­
cedat la examinarea tuturor proble­ toarea şedinţă va avea loc azi.
melor actuale interesând situaţia in - .
Banca de Agricultură şl Casa
de Păs rare S. A Cluj
lei 62,403.855, c) pe livrete de economii plâti-
bile la purtător lei 10,683.883. Total: lei 82 mi­
lioane 735.854. Creditori: I. din ţară: o) la ve­
dete lei 1,171372. II, în străinătate lei 25 mi­
lioane 809.867. Total iei 26,981. 29. Angajamente
Bilanţ la 3! Decembrie 1935 de reescont: 1, în ţară: a) la B. N. R. l>i 15
milioane 608.904. >1, în străinătate lei 2,342.076 .
Activi Casa o) numerar efectiv lei 17,624659; Total lei 17,850.979. Dividende neridicate lei
b) dt.'pon bu ia B. N. K. $i ia C. E C. lei 1 mi­ 110.294. Conturi diverse lei 664.551. Conturi
aun 347.777, Tusai iei 18,972.436. Disponibil la tranzitorii lei 782.002 Beneficiul net: a) re por­
b an a : *) iu (.ua iei 1 5 >3.470 * b) in stf&ma-
u ie le> b6 716. Total 1,-01.186. Putiifoiiul de tat din anul treout lei 260.054 b) din anal cu­
rent lei 998.000. Total lei 1,25b 054. Scăderea
utiun: I. im uri rouă e ,u : u j ESecte publce
pentru diferite amortizaţii 992.807 lei. '1 otalbl
(vi»l nominala 1.1-4.500;, iei lO ^bO ; 6) Tuluri
C. taté la B .rsa ivat. nominala lOOOOj, ie 5 350, beneficiului după scăderea amortizaţiilor: lei
C) T.uuri necotate I» B >-sa (vai. «oia. 91 000;, 265.247. Totalul pasivului: lei 173.236.475.
lei 44.6j 0 — : iei 659 “JO. II. Tttmrl ştie tăiate Conturi de ordine Deoonenh de cauţiuni sta­
Vv«l nőm P. 500), ki 11 500. Total 671 -30 «or- tutare lei 600 000 Creditori dK avalun si ga­
lofoitui de seu...: I. Hi i>oi' ia t-nat u) ambii ranţii date de bancă a) In ţari lei 4 231/190;
laragar.i ţt>lei20^>14 59y; b) ..ambii ga-.ntjte cu b) in străină>ate lei 1,100.000. To<al lei 5 331 480.
manu I, ti.luil c u ie< o,289 8 .8 ; i) Cairbit ga- Deponenţi de efecte corni rciale In gaj lei 173.' C0.
rauutc cu ipoteci lei 25 ntO,a 2 — : lei 49 mi- Deponenţi de camb I de circulaţlune lei 32,080 730
Remi enti de efecte spre Încasare lei 3,553606
railvane36t.679.il. Piaub la In străinătate lei
5. 60 566 iotai iei 54,615.^43 I1L Din pottofo- Deoonenţi de ipoteci, cesiuni, mărfuri In ga] ei
ilui uc ma* mis se atta .»-esc n ta t: a) Plabbll garanţii diverse lei 127,117.491. Desonenţl de
iu ta>af total iei 15,508901; bj platibti ta stral- titluri şi aite vaioii ln pestrare lei 42,192/67.
Diverse titluri împrumutate lei 10,977.900. Acre­
uftittte, tuia, lei 2,Si2.uiu. tutui 17,850.979. LI, bi­
ditive şi aiversc lei 3.481091. '-ngajainente de
8,899.902. b) deb.turi gura,,taţi cu eiecte comer­ rees-ont tn conversiune Iei 3,398,845. Total lei
ciale iei 6,298.8 >8, c) debitori garantaţi ou it- 228,905.610.
tun lei ii 6-0. a) dubituri garantaţi ou ipoteci
iei 18,138.417. t) doouon garantaţi Cu gaiaiţii Centul cin p ro fit ţ i p ie r d e r e le 31
diverse iei lr.7ii.l45. Toiat 48,101.840 lei. li.
diu str&tuâtate lei 1,722.007. Tutal iei 49,826 817.
D ecem v rie -8 3 5
uebitou beuenound de legea lichidării d tonilor Debit: Cheltueii de administraţie: a) saririi şt
din 7 Apr,ne 1934 (;oia îftaiasâ) lei 85,071.736. Înde nnlzaţii ie> 2510.778, b) diverse lei 1,500198.
I nobile: a) necesare eaercitam comerţului pto- Tutal lei 4.010.9(6. impozite şl taxe lei 34/ 897.
t>nu şi pentru funcţionari lei 9,650.000. b) site Dobânzi pia tit«u a) la depuneri lei 2 2^8.789;
imobile iei l,834.69u. 'lotal lei 11,484.595, Con­ b) ia reescont 690820 lei; c) la alţi creditori lef
turi diverse iei 894.663. conturt trvnsitorii lei 2 020.752. Toial lei 4,940.361. Comisioane olă-
98.537. Totai: lei 173,236.476. tue. Amortizări: a) la crea ţf d -bioise lei 25.000;
Contwi de ordine: Cauţiuni statutare lei 600 b,la imobile şi mooHierl i 172.500, c) lapiemeri
mii. nebitoii pt. avail,ri şi scnsoii ae garanţie Otn conversiuni lei 500.000 Total lei 697.500
date dâ nanca: a) in ţaţa lei 6,331.480. Kfecle Diferente de curs: a) la portofoliul de tit uri iei
Comerciale în ga, : a) lu portofoliu lei 173.600. 295.307. B neficiul net a) reportat din anul tre­
u umbn de cuculaţiuue: a) în portofoliu iei 82 cut tei 2 >0054. b) al anului curent Iei 9S8 009.
mi iuane 080 780. üieuto spre încasare : iei 3 mi­ Total 1 2 8.054 lei. Pentru diferite amortizaţii
lioane 553.606. ipoteci, ct-s uni, mărfuri în guj scazand din otalni beneficiului lei 992.807. T» ta ul
şi garanţii diveise lei 127.117,191, Dep z.te de b .n cf c iu lu l n a le 265.247, Total: lei 10,857.483.
utiun şi alte vaion în paotrare lei 42,192,167. Credit: Report dm beneficiile anuiui prece­
Debitori de titluri i împrumutate lei l0,977„>00. de it Io 270.034 Don&nzi incasate : ai delapor-
AorcditiVu şi diverse Ki 3,481.091. tr itt o reescon ■otoiinl ue suunt lei4,405.311, b» dela debitori
iute lu couversiune la U. M. K. (cota ram.; lei 3,302335 Iei. I o*ai te. 7,707.667 Comis oane În­
3,398,845, Total: iei 228,908.510. casate iei 1.382.620. venitul portofoliu de t tluri
Pdoiv: Capital social lei 40 200.000. Fonduri tei 35.176. Veniiui imobilelor lei 27J.637. Bene­
de reaeivA. u; rezerva legal A iei 85 000. b) re­ fică diverse 1,200.329 lei. T o tal: lei 10.857,483-
zerva statutara lei 500.u00. Total lei 685.000.
Fondul de pensie şi ajutorare al funcţionanloi
Coi siliui de administraţie
Verificat $i găsit in conformitate cu codul
lei 3,061.31:'. u(.puneri spre fructilicaie: 1. din de comerţ şl legea bancara.
ţar&: a, la vede e lei 19,648.116. b) pe terni ea Consiliul de censori.
cântă
Redactor Twjxmseblh VIRGIL DALEA