Dokumen - Tips Antrenament Handbal

5/8/2018 a ntre na me nt ha ndba l - slide pdf.
c om
Institutul Na ţ ional de Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport

al Republicii Moldova
Cu titlul de manuscris
C.Z.U.: 796.015.1:796.322
ALEXANDRU EFTENE
Modelarea con ţ inutului antrenamentului sportiv

în perioada preg ă titoare la handbaliste junioare I
din cadrul stadiului de specializare
Specialitatea 13.00.04 - Teoria şi metodica educaţ iei fizice,

antrenamentului sportiv ş i culturii
fizice recuperatorie
Tez ă de doctor în ş tiin ţ e pedagogice
Conduc ă tor ş tiin ţ ific:

Conf. univ. doctor
Budevici Anatolie
Chi ş in ă u
2004
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 1/211

5/8/2018 a ntre na me nt ha ndba l - slide pdf.c om
-2-
CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................5
CAPITOLUL 1. Probleme teoretico – metodice privind

perfec ţionarea procesului de planificare – modelare
a antrenamentului sportiv în handbal la stadiul de
specializare ..............................................................17
1.1. Tendin ţ ele ş i cerin ţ ele moderne în preg ă

-3-
în procesul de preg ă tire a handbalistelor
junioare I din cadrul Cluburilor Sportive
Ş colare ......................................................... 65
2.1.3. Sondaj sociologic .......................................... 66

2.1.4. Observaţ iile pedagogice ................................. 67
2.1.5. Metoda testelor ............................................. 69
2.1.6. Prelucrarea matematic ă a datelor statistice
ş i prezentarea lor grafic ă ............................... 72
2.2. Organizarea cercet ă rii ............................................ 73
2.3. Aprobarea şi aplicarea materialelor cercet ă rii .......... 75
CAPITOLUL 3. Elaborarea planului de antrenament al

perioadei preg ătitoare la handbalistele junioare I .......77
3.1. Tendin ţ e în elaborarea planului model de
antrenament al perioadei preg ă titoare din cadrul
Cluburilor Sportive Ş colare.....................................77
3.2. Analiza poten ţ ialului motric ş i tehnico-tactic al
junioarelor I în raport cu cerinţ ele Federaţ iei
Române de Handbal ............................................... 89
3.3. Elaborarea proiectului analitic al planului de
antrenament pentru perioada preg ă titoare în
vederea utiliz ă rii mijloacelor adecvate procesului
de perfec ţ ionare a preg ă tirii specializate la
handbalistele junioare I..........................................94
3.4. Modelarea etapei preg ă titoare constituit ă dintr-un
ansamblu de mezocicluri cu efect tardiv asupra
capacităţ ii de efort a sportivilor............................. 102

-4-
CAPITOLUL 4. Argumentarea experimentală a
eficacităţ ii planului model de antrenament al
perioadei pregătitoare la handbalistele junioare I ..... 108
4.1. Argumentarea experimental ă a con ţ inutului
motric al planului de antrenament pentru
perioada preg ă titoare la handbalistele junioare I .... 108
specializat al planului de antrenament în
perioada preg ă titoare pentru handbalistele
junioare I............................................................. 114

4.3. Argumentarea dinamicii valorilor înregistrate la
nivelul testelor motrice ş i specifice ........................ 121
CONCLUZII...................................................................129
RECOMAND ĂRI PRACTICO-METODICE .......................... 132
BIBLIOGRAFIE ............................................................. 133

Bibliografie în limba român ă ........................................ 133
Bibliografie în limba rus ă ............................................. 144
Bibliografie în limba engleză ........................................ 157
Bibliografie în limba francez ă ....................................... 159
Bibliografie în limba germană ....................................... 160
ANEXE.........................................................................161

-5-
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Cr e ş terea intens ă a performan ţ elor

sportive pe plan mondial presupune perfec ţ ionarea
permanent ă a formelor organizatorice ş i metodologice de
preg ă tire a sportivilor la acest nivel. În consecin ţă , aten ţ ia
speciali ş tilor este concentrat ă nu numai asupra
perfec ţ ion ă rii metodologiei antrenamentului sportiv la nivel
de înalt ă performan ţă , ci ş i asupra îmbun ă t ăţ irii sistemului
de preg ă tire a bazei de mas ă sportive, care asigur ă

completarea fondului de selec ţ ie necesar reprezentativelor
na ţ ionale.
În prezent, în teoria ş i practica antrenamentului sportiv
se realizeaz ă multiple abord ă ri în plan extensiv ş i intensiv a
diferitelor aspecte caracteristice procesului de antrenament.
Se cerceteaz ă eficien ţ a mijloacelor metodelor noi, folosite în

procesul de educa ţ ie ş i antrenament sportiv la nivelul
juniorilor; se elaboreaz ă noi modele de structuri ale efortului
specific antrenamentului şi competi ţ iei pe parcursul
diferitelor etape de preg ă tire multianuale; se perfec ţ ioneaz ă
sistemul valorii complexe ş i dirij ă rii antrenamentului la
nivelul juniorilor. De asemenea, se eviden ţ iaz ă cele mai

eficiente mijloace de preg ă tire specific ă în rela ţ ie direct ă cu
particularit ăţ ile capacit ăţ ilor care asigur ă succesul
specializ ă ri concrete precum ş i principiile ce stau la baza
fenomenului de transfer determinat de efectul
antrenamentului.
Aten ţ ia se concentreaz ă asupra modific ă rii ponderii

parametrilor efortului specific antrenamentului în sensul

-6-
schimb ă rii rela ţ iei volum-intensitate în concordan ţă cu
problema select ă rii ş i orient ă rii specializate la sportivii
juniori.
Analiza situa ţ iei sportului de performan ţă pe plan
mondial ne demonstreaz ă faptul c ă performan ţ ele deosebite
ob ţ inute sunt consecin ţ a înaltului nivel organizatoric ş i
metodic atins pe plan educa ţ ional ş i performan ţ ial. De
aceea, este firesc faptul c ă în ţă rile avansate pe plan sportiv
o aten ţ ie deosebit ă se acord ă preg ă tirii bazei de mas ă a
sportului de performan ţă unde condi ţ ia principal ă pentru

îndeplinirea obiectivelor antrenamentului este planificarea ş i
modelarea metodico- ş tiin ţ ific ă .
Pornind de la analiza jocului echipelor participante la
campionatele mondiale ş i la alte competi ţ ii interna ţ ionale,
cuprinzând ş i echipe valoroase de juniori ş i tineret, direc ţ iile
şi tendin ţ ele de dezvoltare a handbalului modern sunt
urm ă toarele:
– rapiditatea tot mai crescut ă a jocului;
– orientarea tehnicii spre perfec
ţ iune şi eficien ţă
maxim ă , în vitez ă sub presiunea adversarului;
– perfec ţ ionare maxim ă a specializ ă rii pe post, paralel
cu mobilitatea ş i ac ţ ionarea eficient ă pe alte dou ă trei

posturi.
Handbalul reprezint ă unul dintre sporturile cele mai
populare din ţ ar ă , iar ca disciplin ă , studiaz ă acest joc sub
aspecte istorice si evolutive, interconexiune cu alte
discipline, aspecte ale procesului instructiv-educativ, iar
cercet ă rile întreprinse în ultimii ani, au dus la îmbog ăţ irea

teoretic ă a acestei discipline.

-7-
Marile evenimente sportive ne ofer ă posibilitatea de a
analiza ş i determina nivelul de dezvoltare a handbalului la
momentul respectiv, precum ş i posibilitatea de a prognoza
evolu ţ ia lui viitoare pe baza tendin ţ elor sale de dezvoltare
manifestate în ultimii ani.
În prezent, handbalul se caracterizeaz ă printr-o
deosebit ă concuren ţă în cadrul competi ţ iilor de anvergur ă ş i
este perceptibil ă tendin ţ a unei continue dezvolt ă ri. Baza
acestei tendin ţ e o constituie cercet ă rile cu caracter creativ
efectuate de c ă tre speciali ş tii din diferite ţă ri în direc ţ ia

perfec ţ ion ă rii tuturor componentelor sistemului de preg ă tire
specializat ă : a bazelor organizatorice, tehnico-materiale ş i în
mod deosebit ş tiin ţ ifico-metodice.
Aceasta necesit ă o accentuare aparte asupra cercet ă rii
noilor tendin ţ e de dezvoltare a preg ă tirii specializate, iar de
pe pozi ţ iile centrale prezente, este calificat ă ca fiind de

perspectiv ă , în vederea progresului sportului de
performan ţă . (M. Cojocaru, 1992; D. Constantini, 1994; A.
Dragnea, 1996; L.P. Matveev, 1997).
Generalizând ş i analizând practica preg ă tirii sportivilor
de performan ţă în ţă rile cu tradi ţ ii în acest domeniu ca
Suedia, Norvegia, Rusia, Germania, etc., rezultatele

multiplelor cercet ă ri în domeniul teoriei ş i metodicii
antrenamentului sportiv, desf ăş urate în ultimii ani (V.P.
Filin, 1968; 1974; H. Stein, E. Federhoff, 1975; H.D. Trosse,
1977; H. Bastian, Kl. Kreher, 1978; W. Pollany, 1978; V.P.
Filin, N.A. Fomin, 1980; V.N. Platonov, 1980, 1984, 1998; L.P.
Matveev, 1997; T.O. Bompa, 2002), ne permit s ă caracteriz ă m

direcţ iile de baz ă care au determinat progresul acestui sport

-8-
pe plan mondial. În domeniul organiz ă rii preg ă tirii sportive, în
primul rând putem men ţ iona un ş ir de direc ţ ii care ne dau
posibilitatea să subordon ă m tendin ţ e tehnico-materiale,
economico-financiare ş i altele pentru realizarea posibilit ăţ ilor
metodicii contemporane de pregă tire sportiv ă .
Larga problematic ă a preg ă tirii sportive a f ă cut
necesar ă sistematizarea ş i interpretarea datelor referitoare la
aspectele practico-metodice, organizatorice ş i prospective
rezultate din experien ţ a înainta ş ilor ş i îndelungate studii
ş tiin ţ ifice. Pe aceast ă baz ă practica preg ă tirii sportive a
devenit un proces instructiv educativ, cu valen ţ e formative
fizice ş i psihice deosebite, rezultatul s ă u fiind valorificarea
maximal ă a aptitudinilor umane în vederea ob ţ inerii
performan ţ ei sportive ce implic ă înalte tr ă s ă turi morale,
intelectuale etc.
Modelarea preg ă tirii specializate reprezint ă o problem ă

complex ă ş i dificil ă , care presupune atât speciali ş ti în
domeniul informatiz ă rii handbalului, cât ş i mijloace tehnice
multimedia în vederea dinamiz ă rii ş i flexibilit ăţ ii oper ă rii cu
mijloacele adecvate.
Din cele expuse anterior putem men ţ iona c ă preg ă tirea
specializat ă , sau mai bine zis perfec ţ ionarea ei în handbalul

modern, reprezint ă una din tendin ţ ele actuale, iar
implementarea în cadrul vârstei de junioare I ne permite s ă
optimiz ă m gradul de evaluare al acestora în v ederea ob ţ inerii
marii performan ţ e.
Analiza teoretic ă ş i generalizarea datelor literaturii
ş tiin ţ ifice
ş i metodice, realizate în cercetarea dat ă , ne
demonstreaz ă c ă în preg ă tirea sportivului de performan ţă în

-9-
condi ţ iile contemporane, problema preg ă tirii specializate în
cadrul perioadei preg ă titoare nu este studiat ă suficient.
Aceasta a devenit premisa de baz ă ş i factorul de actualizare
pentru formularea ipotezei, scopului, sarcinilor şi
determin ă rii metodelor pentru cercetarea dat ă .
Ipoteza cercet ă rii. În cercet ă rile noastre am plecat de
la presupunerea stadiul de specializare bazat pe metodologia
influen ţ ei asociate a transferului instructiv ar putea fi
eficientizat prin elaborarea programei şi modelarea
con ţ inutului planului de antrenament pentru perioada

preg ă titoare la handbalistele junioare I.
Obiectul cercet ă rii îl constituie procesul
model ă rii-planific ă rii antrenamentului sportiv în handbal
din cadrul stadiului de specializare.
Subiectul cercet ă rii îl formeaz ă programa de modelare
a planific ă rii antrenamentului sportiv în perioada
preg ă titoare la handbaliste junioare I din cadrul stadiului de
specializare, bazat ă pe efectele influen ţ elor asociate ale
sarcinilor de antrenament cu aspect predominant
tehnico-formativ ş i metodologia aplic ă rii acesteia.
Scopul cercet ă rii îl consitituie examinarea aplic ă rii
metodologiei influen ţ ei asociate determinate de transferul
tardiv al efectelor psihomotrice în baza elabor ă rii programei
de modelare a con ţ inutului planului de antrenament pentru
perioada preg ă titoare.
Pentru realizarea scopului propus au fost formulate
urm ă toarele sarcini :
1. Studierea teoriei ş i practicii planific ă rii-model ă rii

antrenamentului sportiv prin sistemele de preg ă tire

- 10 -
specializat ă a handbalistelor la diferite stadii ale acestuia.
2. Aprecierea nivelului de preg ă tire psihomotric ă ş i de
preg ă tire specializat ă a handbalistelor junioare I.
3. Determinarea con ţ inutului ş i metodelor de influen ţă
asociat ă ale sarcinilor psihomotrice cu orientare spre
aspectul preg ă tirii specializate.
4. Elaborarea programei de modelare a planului de
antrenament pentru perioada preg ă titoare în baza
influen ţ elor asociate ale sarcinilor de antrenament cu efecte
tardive ale transferului orientat ă spre aspectul preg ă tirii

specializate.
5. Argumentarea ş i verificarea experimental ă a metodicii
de aplicare a planului de antrenament pentru perioada
preg ă titoare în baza influen ţ elor asociate ale sarcinilor de
antrenament cu efecte tardive ale transferului orientat ă spre
aspectul preg ă tirii specializate.

Pe parcursul cercet ă rilor ş tiin ţ ifice au fost formulate ş i
realizate sarcini particulare care sunt prezentate în
capitolele respective ale lucr ă rii.
Subiec ţ ii cercet ă rii au fost reprezenta ţ i de juc ă toarele
handbaliste junioare I care activeaz ă în cadrul Cluburilor
Sportive Ş colare din Bac ă u ş i Roman.

Etapele investiga ţ iei au fost e ş alonate astfel:
– etape I – de cercetare preliminar ă (1999-2000) în
care am elaborat proiectul planului perioadei preg ă titoare
pentru stadiul de preg ă tire specializat ă şi metodica
respectiv ă ;
– etapa a II-a – experimental-formativă (2000-2001)

în care au fost introduse noul plan pentru perioada de

- 11 -
preg ă tire sportiv ă fundamentat pe mezocicluri de tip bloc cu
efect tardiv asupra capacit ăţ ii psihomotrice ş i tehnice a
handbalistelor junioare I;
– etapa a III-a – de finisare (2001-2002) au fost
sistematizate ş i prelucrate datele ob ţ inute în cadrul
experimentului pedagogic.
Baza experimental ă a constituit-o totalitatea
echipamentelor puse dispozi ţ ie de Facultatea de Educa ţ ie
Fizic ă ş i Sport a Universit ăţ ii din Bac ă u, Clubul Sportiv
Ş colar Bac ă u ş i Clubul Sportiv Ş colar Roman.
Baza metodologic ă o constituie legit ăţ ile
psihopedagogice ş i fiziologice specifice model ă rii în corela ţ ie
cu efectele asociate ale diferitelor sarcini psihomotrice în
baza fenomenelor transferului pozitiv în cadrul activit ăţ ilor
motrice care sunt prezentate în conceptele teoretice ale D.
Colibaba-Evule ţ , I. Bota, A.N. Crestovnikov, V.S. Farfeli,

V.D. Maznicenko, K.K. Platonov.
Baza teoretic ă a investiga ţ iei o constituie concep ţ iile
teoretico-metodice cu privire la periodizarea procesului de
preg ă tire sportiv ă în plan de perspectiv ă multianual ă (D.
Harre, 1973; I. Ş iclovan, 1978; N. Alexe, 1992, 1993; L.P.
Matveev, 1997; V.N. Platonov, 1998; T.O. Bompa, 2002),

structurarea evolutiv ă ciclic ă a antrenamentului sportiv (I.
Ş iclovan, 1977; N. Alexe, 1992, 1993; J. Thompson, 1993; R.
Manno, 1994, L.P. Matveev, 1997; T.O. Bompa, 2002), bazele
psiho-pedagogice ş i fiziologice ale sportului la juniori (N.V.
Zimkin, 1970, 1971; V.P. Filin, 1974; V. M. Volkov, 1974; I.
Ş iclovan, 1978; I. Dr ă gan, 1979, 1989; V.P. Filin, N.A.
Fomin, 1980; M.Ia. Nabatnikova, 1980, 1982; A. Demeter,

- 12 -
1981, 1982, 1983; A. N. Volkov, 1981; M. Epuran, 1990,
1996, 2001; M. Epuran, V. Horghidan, 1994; Gh. Cârstea,
1997) preg ă tirea sportiv ă în handbal (Iu.M. Portnâh, 1975,
1986; I.K. Gherm ă nescu, 1983; R.E. Clanton, P.D. Mary,
1997; J. Czerwinski, F. Taborsky, 1997; I. Negulescu, 1997;
R. Sotiriu, 1998; P. Ghervan, 2002), transferul calit ăţ ilor ş i
influen ţ ele asociative ale sarcinii motrice (H.V. Korobkov,
1964; K.K. Platonov, 1982; M. Marolicaru, 1986; S.N.
Danail, P. Ghervan, 2002), planificarea-modelarea
procesului instructiv-educativ al antrenamentului sportiv (G.

Chiri ţă , 1976, 1983; V.P. Filin, N.A. Fomin, 1980; Iu.K.
Babanskii, 1982; I. Cerghit, 1988, 1997; Gh. Cârstea, 1993,
1997, 1999, 2000; V. Ghenadi, F. Grap ă , D. Mârza, 1994; A.
Dragnea, 1999, 2000; F. Grap ă , 2001; V. Tudor, 2001).
Inova ţ ia ş tiin ţ ific ă . Pentru prima dat ă a fost
întreprins ă încercarea pentru argumentarea problemei legate

de planificare-modelare în baza elabor ă rii sistemul eficace al
lec ţ iilor de antrenament din cadrul procesului
instructiv-educativ al preg ă tirii sportive a handbalistelor
junioare I din stadiul de pregă tire specializat ă în etapa
preg ă titoare prin utilizarea metodologiei influen ţ elor asociate
ale transferului instructiv, func ţ ional ş i al celui neadecvat al

sarcinilor de antrenament cu predominant ă orientativ ă spre
aspectul psiho-motrico-formativ de preg ă tire specializat ă .
Au fost examinate structura şi conexiunile de
dezvoltare-formare a fondului aptitudinal specific ş i stabilite
direc ţ iile principale ale influen ţ ei pedagogice asupra
preg ă tirii psihomotrice ş i func ţ ionale în baza aplic ă rii

efectelor de antrenament ale conceptului influen ţ elor

- 13 -
asociate ale transferului instructiv, func ţ ional şi celui
neadecvat în cadrul sistemului de lec ţ ii de antrenament
sportiv.
Importan ţ a teoretic ă a lucr ă rii const ă în elaborarea ş i

fundamentarea metodicii specifice de preg ă tire sportiv ă
specializat ă a handbalistelor junioare I în baza programei de
modelare a planific ă rii antrenamentului sportiv în cadrul
c ă reia a fost implementat conceptul mezociclului de tip bloc
care vizeaz ă intensificarea preg ă tirii specializate prin
efectele tardive asupra capacit ăţ ii de efort şi

particularit ăţ ilor motrice cumulative-integrative.
Materialului informativ cuprins în aceast ă lucrare a fost
folosit ca fundament în elaborarea unor lucr ă ri ş tiin ţ ifice
prezentate în cadrul sesiunilor ş tiin ţ ifice, precum ş i în
elaborarea unor materiale de specialitate cum ar fi: „Handbal
– De la iniţ iere la marea performan ţă ” – 2000, „No ţ iuni

generale de fiziologie a handbalului de performan ţă ” – 2000,
utilizate de speciali ş tii domeniului din ţ ar ă (FEFS Bac ă u,
CSS Piatra-Neam ţ , CSS Bac ă u) ş i str ă in ă tate (Seminarul
Interna ţ ional de Preg ă tire al Antrenorilor de Tineret – Presov,
Slovacia, 2003).
Însemn ă tatea practic ă a cercet ă rii const ă în

posibilitatea de utilizare a metodicii elaborate privind
intensificarea-optimizarea procesului instructiv-educativ de
antrenament în stadiul de preg ă tire specializat ă la handbal
în baza planific ă rii-model ă rii acestuia care vizeaz ă aplicarea
metodologiei influen ţ elor asociate ale transferului sarcinilor
de antrenament cu predominant ă orientativ ă a aspectului

psiho-motrico-formativ prin efectele tardive asupra

- 14 -
capacit ăţ ii de efort şi a particularit ăţ ilor motrice
cumulative-integrative.
Programa ş i metodologia utiliz ă rii acesteia poate fi
implementat ă în procesul instructiv-educativ în cluburile
sportive ş colare precum ş i în alte institu ţ ii de profil care
practic ă disciplina sportiv ă Handbal. Conceptele teoretice de
baz ă care au fost elaborate în cadrul prezentei cercet ă ri se
pot constitui ca material metodico-orientativ pentru
speciali ş tii din domeniu.
Rezultatele cercet ă rii au fost aprobate şi

implementate în procesul instructiv-educativ de
antrenament sportiv la urm ă toarele institu ţ ii de profil:
Clubul Sportiv Ş colar din Bac ă u, Piatra-Neam ţ , Roman,
Suceava, Facultatea de Educa ţ ie Fizic ă şi Sport a
Universit ăţ ii din Bac ă u, Facultatea de Educa ţ ie Fizic ă ş i
Sport a Universit ăţ ii „ Ş tefan cel Mare” – Suceava, Catedra de

Jocuri Sportive a INEFS al Republicii Moldova.
Tezele de baz ă ale cercet ă rii înaintate pentru
sus ţ inere:
1. Abordarea teoretic ă a problemei de
planificare-modelare a procesului de antrenament în
perioada preg ă titoare la handbaliste junioare I din cadrul

stadiului de specializare trebuie s ă se bazeze pe conceptele
metodologice orientate spre aspectele educa ţ ional-formative
ale preg ă tirii sportive specializate manifestat ă prin
componentele principale ale acesteia: psihofizic ă ,
psihomotric ă , tehnic ă ş i tactic ă în rela ţ ie cu fenomenul de
transfer al efectelor asociate ş i tardive, asigurând prin

aceasta strategia pedagogic ă de intensificare-eficientizare a

- 15 -
procesului de ob ţ inere a performan ţ elor sportive.
2. Nivelul preg ă tirii sportive-fizice, psiho-motrice,
tehnice, tactice ş i teoretice a handbalistelor junioare I în
stadiul de specializare, se determin ă prin valorile cu
dinamic ă progresiv ă precum ş i prin cele cu caracter static
concretizate în parametri ai maturiz ă rii biologice, aspecte ce
trebuie luate în considera ţ ie ca factori importan ţ i în vederea
intensific ă rii procesului de antrenament, orientat spre
îngustarea aspectului de preg ă tire specializat ă în rela ţ ie
direct ă cu metodologia de realizare a sarcinilor psihomotrice

cu efectele asociate ş i tardive asupra capacit ăţ ii de efort prin
fenomenul de transfer.
3. Con ţ inutul programei de modelare a planului de
antrenament sportiv pentru perioada preg ă titoare cu scopul
de a intensifica procesul de preg ă tire specializat ă la
handbalistele junioare I, trebuie s ă se bazeze pe mijloace ş i

metodologii adecvate cu influen ţ e asociate ale sarcinilor de
antrenament care se încadreaz ă într-un ansamblu de
mezocicluri cu efect tardiv asupra capacit ăţ ii de efort a
sportivelor.
4. Proiectul analitic al planului model de antrenament
pentru perioada preg ă titoare ş i metodologia de aplicare a

acestuia bazat ă pe influen ţ ele asociate ale sarcinilor psiho-
motrice într-un ansamblu de mezocicluri cu efecte tardive
asupra capacit ăţ ii de efort a handbalistelor junioare I,
orientate spre intensificarea preg ă tirii specializate sunt
eficiente în cadrul elabor ă rii metodice a lec ţ iilor de
antrenament structurate în contextul fenomenelor

cumulative.

- 16 -
Structura şi volumul tezei. Teza cuprinde:
introducere, patru capitole, concluzii, recomand ă ri practice,
bibliografie ş i anexe. Con ţ inutul este expus pe 211 de pagini
dactilografiate, din care 160 text de baz ă . Lucrarea con ţ ine:
31 de figuri, 16 tabele ş i 10 anexe. Bibliografia cuprinde un
num ă r de 258 de titluri, din care 119 în limba român ă , 110
în limba rus ă , 19 în limba englez ă , 6 în limba francez ă ş i 4
în limba german ă .

- 17 -
CAPITOLUL 1.
PROBLEME TEORETICO – METODICE PRIVIND
PERFEC Ţ IONAREA PROCESULUI DE PLANIFICARE –
MODELARE A ANTRENAMENTULUI SPORTIV ÎN
HANDBAL LA STADIUL DE SPECIALIZARE
1.1. Tendin ţ ele şi cerin ţ ele moderne în preg ă tirea

sportiv ă din handbalul de performan ţă
Cr e ş terea importan ţ ei rezultatelor sportive, a bazelor

tehnico-materiale ale preg ă tirii sportive contemporane, a
condus la progresul sportului în primul rând, ceea ce
determin ă perfec ţ ionarea sistemului de antrenament sportiv,
precum ş i la tendin ţ ele moderne bazate pe urm ă toarele
direc ţ ii:
– creş terea rapid ă a volumului de lucru în cadrul

antrenamentului ş i coresponden ţ a clar ă a sistemului de
antrenament specific sportivilor de performan ţă cu cerin ţ ele
probei date. Aceasta se exprim ă prin cre ş terea rapid ă a
volumului preg ă tirii fizice intermediare ş i în mod deosebit a
celei specifice din cadrul structurii antrenamentului. Fondul
de mijloace folosite în perioadele de refacere, nu mai joac ă

un rol important în antrenamentul sportivilor de
performan ţă ş i se folosesc de obicei drept mijloc de odihn ă
activ ă pentru men ţ inerea formei sportive (V.Ia. Ignatieva,
1980, 1982, 1983, 1985; L. Morarenco, A. Prapor ş cic, 1986;
A. Dragnea, 1996, 2000; A. Dragnea, A. Bota, 1999; E.
Alexandru, A. Acsinte, 2000; E. Alexandru, A. Budevici,

2002);

- 18 -
– creş terea continu ă a practicii competi ţ ionale ca
mijloc efectiv de mobilizare a resurselor func ţ ionale ale
organismului sportivilor, stimul ă rii proceselor de adaptare, a
eficacit ăţ ii procesului de preg ă tire, realizat prin cre ş terea
num ă rului de jocuri oficiale în cadrul campionatului
na ţ ional. În consecin ţă , exist ă tendin ţ a de a realiza un
sistem echilibrat între volumul antrenamentului şi
activitatea competi ţ ional ă în rela ţ ie direct ă cu procesul de
refacere a capacit ăţ ii de efort pe seama mobiliz ă rii rezervelor
func ţ ionale. La ob ţ inerea acestui echilibru între structura

antrenamentului ş i competi ţ ia oficial ă contribuie ş i
utilizarea eficient ă a mijloacelor netradi ţ ionale de preg ă tire,
folosirea trenajoarelor, capabile de a realiza perfec ţ ionarea
diferitor calit ăţ i motrice, perfec ţ ionarea fizic ă ş i tehnic ă ;
desf ăş urarea antrenamentelor la altitudine, ce permit
intensificarea proceselor de adaptare a factorilor de

antrenament, cre ş terea eficacit ăţ ii preg ă tirii în concordan ţă
cu competi ţ iile de baz ă (E.I. Ivahin, 1962, 1971; P. Cercel,
1975, 1980, 1983; N.P. Klusov, 1975, 1978, 1979, 1982,
1983, 1986; I.K. Gherm ă nescu, 1983; A.V. Kubeev, A.G.
Batalov, 1995; E. Alexandru, A. Acsinte, 2000; D. Colibaba-
Evule ţ , I. Bota, 1997, 1998; E. Alexandru, 1998, 2000, 2001;

E. Alexandru, A. Budevici, 2002);
– orientarea sistemului de pregă tire sportiv ă spre a
ob ţ ine structura optim ă de activitate competi ţ ional ă . Aceasta
presupune nu numai perfec ţ ionarea tuturor componentelor,
importante la etapa de realizare maxim ă a posibilit ăţ ilor
individuale, ci ş i crearea fundamentului func ţ ional

corespunz ă tor în cadrul etapelor ini ţ iale ale planului de

- 19 -
perspectiv ă . În acest context, trebuie s ă lu ă m în considera ţ ie
faptul c ă , în structura activit ăţ ii competi ţ ionale, la nivelul
etapei m ă iestriei sportive, importante sunt adesea
componentele, care la etapele ini ţ iale, în ciuda
particularit ăţ ilor de vârst ă ale sportivilor ş i legit ăţ ilor de
institu ţ ionalizare a m ă iestriei sportive, nu influen ţ eaz ă
considerabil nivelul rezultatului. De aceea, când se creeaz ă
baza func ţ ional ă în cadrul etapelor preliminare ş i a celei
specializate de preg ă tire, care asigur ă succesul la nivelul
performan ţ elor sportive, gre ş elile care au fost comise în

acest context sunt foarte greu de corectat la etapa de
realizare maximal ă a posibilit ăţ ilor individuale (V.P. Filin,
1968; 1974; V.P. Filin, N.A. Fomin, 1980; I.K. Gherm ă nescu,
1983; V.K. Bratkovskii, A.V. Volo ş in, Iu. T. Jukovskii, 1990;
N. Alexe, 1993; A.V. Kubeev, A.G. Batalov, 1995; E.
Alexandru, 1998, 2000, 2001; D. Colibaba-Evule ţ , I. Bota,

1998);
– perfecţ ionarea sistemului de dirijare a procesului de
antrenament în baza obiectiviz ă rii cuno ş tin ţ elor despre
structura activit ăţ ii competi ţ ionale ş i a st ă rii de preg ă tire cu
luarea în considera ţ ie atât a legit ăţ ilor generale de instruire
a m ă iestriei sportive, cât ş i a posibilit ăţ ilor individuale ale

sportivilor. Aici se prevede orientarea asupra
caracteristicilor individuale şi de grup ale activit ăţ ii
competi ţ ionale şi a st ă rii de preg ă tire, a sistemului
corespunz ă tor de selec ţ ionare ş i planificare a mijloacelor, a
ac ţ iunilor pedagogice, a probelor de control ş i a corec ţ iei
procesului de antrenament. Analiza ne demonstreaz ă c ă

aceast ă direc ţ ie reprezint ă unul din mijloacele de baz ă a

- 20 -
perfec ţ ion ă rii sistemului de preg ă tire sportiv ă deoarece ne
permite să cre ă m condi ţ iile necesare pentru dirijarea
ra ţ ional ă , luând în considera ţ ie starea func ţ ional ă a
sportivului ş i evolu ţ ia proceselor de adaptare, ce determin ă
coresponden ţ a nivelului de preg ă tire cu structura planific ă rii
ş i a rezultatului sportiv scontat (E.I. Ivahin, 1962; E.I.
Ivahin, L.N. Homutov, L.A. Latâ ş kevici, 1971; N.P. Klusov,
1975, 1978, 1979, 1982, 1983, 1986; P. Cercel, 1980, 1983;
V.P. Filin, 1968, 1974; V.P. Filin, N.A. Fomin, 1980; N. Alexe,
1993; V.N. Platonov, 1980, 1984, 1998; D. Colibaba-Evule ţ , I.

Bota, 1998; T.O. Bompa, 2002).
Dup ă cum consider ă unii autori (L. Tedorescu, 1968,
1989; I. Iu. Portnâh, 1975, 1986; V.P. Filin, N.A. Fomin,
1980; V. Ignatieva, 1980, 1982, 1983, 1985; V.N. Platonov,
1980, 1984, 1998; V.N. Stepanov, E. V. Skomorohov, 1990;
E. Iu. Rozin, 1995; L.P. Matveev, 1997; A. P ă curaru, 1997,

1999) tendin ţ ele contemporane ale antrenamentului în
jocurile sportive, pot fi urm ă toarele:
– scă derea longevit ăţ ii sportive în favoarea cre ş terii
perioadei de preg ă tire care se realizeaz ă prin: preg ă tirea
precoce, programarea multianual ă a preg ă tirii, 1000-1200 de
ore de antrenament anual, ceea ce implic ă 2-3 lec ţ ii de

antrenament pe zi;
– selecţ ia sportivilor efectuat ă conform criteriilor
ş tiin ţ ifice contemporane; valorificarea şi exploatarea
rezervelor energetice în sensul ob ţ inerii marii performan ţ e;
– apropierea condiţ iilor ş i con ţ inutului preg ă tirii de
cele ale meciului, respectiv modelarea antrenamentului în

baza componentelor performan ţ ei: biologice, biomecanice,

- 21 -
motrice, psihologice ş i moral-volitive;
– respectarea principiului corelă rii grad ă rii eforturilor
cu utilizarea eforturilor maximale în antrenament precum ş i
al unit ăţ ii şi continuit ăţ ii preg ă tirii fizice generale şi
speciale;
– utilizarea ş i adaptarea unor mijloace ş i metode de
antrenament caracteristice altor sporturi, ca elemente
ajut ă toare ale antrenamentului specific;
– numă r relativ redus de exerci ţ ii, cu eficien ţă selectiv ă
ş i cumulativ ă , dar repetate de foarte multe ori ş i mixarea
metodelor de antrenament prin circuit ş i cu intervale,
aplicarea lor extinzându-se ş i la preg ă tirea specializat ă ;
– raţ ionalizarea şi con ţ inutul refacerii dup ă
antrenament ş i meci, cu accent pe recuperare func ţ ional ă ş i
psihic ă , bazat ă pe interrela ţ ia corect ă dintre efort ş i pauzele
active de-a lungul ciclurilor anuale;

– ridicarea la grad de principiu a individualiză rii
preg ă tirii ş i tehnicii sportive pe baza combin ă rii simultane a
factorilor antrenamentului.
Metoda antrenamentului sportiv constituie o
succesivitate de ac ţ iuni organizate con ş tient, direc ţ ionate
spre îndeplinirea obiectivelor antrenamentului sportiv.

Particularizarea select ă rii acestor ac ţ iuni depinde de cât de
corect sunt utilizate mijloacele de ac ţ ionare, dac ă se iau în
considera ţ ie condi ţ iile mediului, dac ă este corect planificat
efortul fizic (I. Ş iclovan, 1977, 1978, 1979; T. Ardeleanu,
1981, 1982; I. Bota, 1984, 1987, 1990; N.M. Ş erban, Pierre
de Hillerin, 1984; N. Alexe, 1993; A. Dragnea, 1996; G. Popa,

1999; E. Alexandru, A. Acsinte, 2000; E. Alexandru, 2001;

- 22 -
E. Alexandru, A. Budevici, 2002).
Tendin ţ ele actuale ale preg ă tirii echipelor contemporane
de handbal includ (I.Iu. Portnâh, 1975; V.P. Filin, N.A.
Fomin, 1980; N.P. Klusov, 1986; A. P ă curaru, 1996, 1999; E.
Alexandru, 1998, 2001):
– planificarea;
– antrenamentul în diferite perioade ale anului;
– particularită ţ ile preg ă tirii echipei feminine;
– atitudinea psihologică fa ţă de juc ă tori;
– pregă tirea echipei în func ţ ie de calendarul

competi ţ ional;
– antrenamentul special al portarului;
– utilizarea inventarului ajutător pentru antrenament, etc.
Rezolvarea acestor probleme necesit ă elaborarea unor
planuri concrete, cicluri de antrenament, elaborarea lec ţ iilor
de antrenament, care constituie esen ţ a multilateral ă a

diferitelor direc ţ ii de preg ă tire în handbal (fizic ă , tehnic ă ,
tactic ă , etc.), sugereaz ă modele de antrenamente cu scop
determinat ş i determin ă noi structuri de joc, combina ţ ii
tactice etc.
Handbalul interna ţ ional a evoluat spre o direc ţ ie
caracterizat ă de for ţă . Criteriul general în determinarea

nivelului de preg ă tire sportiv ă a juc ă torului ş i echipei îl
reprezint ă for ţ a ş i num ă rul arunc ă rilor la poart ă . Acest
model se subordoneaz ă preg ă tirii fizice şi tehnice, în
dependen ţă direct ă , a arunc ă rii puternice, a preg ă tirii
tactice, în atac ş i ap ă rare. „Moda” de a arunca puternic, i-a
determinat pe antrenori s ă refuze un juc ă tor preg ă tit

diferen ţ iat în plan tehnic, înlocuindu-l cu un juc ă tor mai

- 23 -
„firav”, dar care are în arsenal o aruncare original ă . Ca
rezultat, la ultimele competi ţ ii mondiale aruncarea
puternic ă , pentru prima oar ă în istoria handbalului, s-a
clasat pe locul întâi între alte categorii de arunc ă ri, dup ă
num ă r ş i rezultat.
Arunc ă rile în for ţă ale echipelor au determinat o nou ă
sarcin ă , ş i anume: neutralizarea atacan ţ ilor periculo ş i ce
arunc ă la poart ă din linia a II-a.
Ap ă rarea a devenit avansat ă , cu juc ă tori activi chiar la
9-10 metri, în func ţ ie de noile sisteme de ap ă rare dezvoltate.

Cele mai puternice echipe au început s ă se apere mai mult
timp (pân ă la 75% din activitatea de joc), combinat (5-1, 4-2,
3-2-1, 3-3, 0-6). În general, ap ă rarea a devenit zonal ă (în
dou ă linii cu asigurare), iar principiul de îndeplinire a
ap ă r ă rii „om la om” au condus ac ţ iunile de ap ă rare
individual ă spre o eficien ţă maxim ă .

Aceste dou ă direc ţ ii principale, s-au manifestat în
cadrul ultimului campionat mondial.
Cercet ă rile întreprinse în ultima vreme au ata ş at la
direc ţ iile actuale de utilizare practic ă ş i dinamica evolu ţ iei
disciplinei sportive (E.I. Ivahin, 1962, 1971; N.P. Klusov,
1975, 1986; P. Cercel, 1983; I.K. Gherm ă nescu, 1984; V.Ia.

Ignatieva, 1983; L. Morarenco, A. Prapor ş cic, 1986; V.K.
Bratcovski, A.V. Volo ş in, A.N.Kolumbet, 1990).
În cele ce urmeaz ă vom cerceta doar unele componente
ş i caracteristici ce contribuie la perfec ţ ionarea preg ă tirii
sportive centralizate a handbalistelor junioare I.
Handbalul actual cunoa ş te o dezvoltare continu ă , la

fiecare competi ţ ie interna ţ ional ă tezaurul tehnico-tactic al

- 24 -
jocului se îmbog
ăţ e ş te cu elemente noi, ceea ce
demonstreaz ă c ă dispune de reale perspective ş i este departe
de vremea unei stabiliz ă ri depline.
Jocul modern se desfăş oar ă în mare vitez ă , în ritm
sus ţ inut, fapt ce presupune depunerea unor eforturi fizice
foarte mari. Pe lâng ă viteza de execu ţ ie, de deplasare, ş i de
reac ţ ie, rezisten ţă fizic ă specific ă , îndemânare în executarea
fentelor ş i schimb ă rilor de direc ţ ie, pe lâng ă mobilitatea ş i
suple ţ ea necesare execut ă rii celor mai complicate ac ţ iuni, a
for ţ ei de aruncare, a coordon ă rii ş i echilibrului, mai este

necesar s ă fie dezvoltat ş i sim ţ ul mingii, sim ţ ul partenerului,
sim ţ ul regulamentului care realizeaz ă siguran ţ a îndeplinirii
corecte ş i a jocului propriu zis (I.K. Gherm ă nescu, 1984; P.
Cercel, 1975, 1980; 1983; I. Bota, B. Macovei, 1983; A.
Budevici, 1991, 1997, 2000). Procedeele tehnice numeroase
ş i variate trebuie s ă fie însu ş ite astfel încât s ă poat ă fi
aplicate în cadrul jocului, în condi ţ ii de vitez ă ş i de lupt ă
contra adversarului. Combina ţ iile ş i schemele tactice în atac
desf ăş urate în vitez ă sub forma unor ac ţ iuni variate, pline
de subtilit ăţ i ş i neprev ă zut ca ş i contraatacurile interceptate
de ap ă r ă tori, necesit ă o preg ă tire specializat ă complex ă ,
precum ş i dezvoltarea calit ăţ ilor intelectuale de gândire ş i

anticipa ţ ie.
Putem men ţ iona c ă locul handbalului de for ţă cu o
insuficien ţă tehnic ă l-a luat o ap ă rare activ ă avansat ă , fapt
ce a determinat imediat ş i noile direc ţ ii ale preg ă tirii. În
primul rând, tendin ţ a jocului în for ţă , care a întâmpinat o
ap ă rare avansat ă ce a trebuit s ă rezolve problema de

perfec ţ ionare larg ă a arsenalului tehnic (cre ş terea

- 25 -
mobilit ăţ ii, utilizarea fentelor ş i a mi ş c ă rilor în ş el ă toare,
dep ăş iri, preg ă tirea multilateral ă şi l ă rgirea gamei şi
spectrului de arunc ă ri, ş i în primul rând a arunc ă rii de for ţă
ş i precizie din s ă ritur ă ş i cu sprijin, cu îmbinarea diferitelor
mi ş c ă ri în ş el ă toare (fent ă de aruncare, aruncare cu
schimbare de traiectorie ş i rota ţ ie a mingii, diferen ţ ierea
transmiterilor mingii, îmbun ă t ăţ irea calit ăţ ii prinderii
mingii, stabilirea blocajului, etc.).
Necesitatea perfec ţ ion ă rii tehnice a juc ă torului atacant,
ca o tendin ţă de dezvoltare a handbalului contemporan (ce a

substituit direc ţ ia de „for ţă ”) ap ă rut ă pân ă la campionatul
mondial, a determinat calea spre care trebuie direc ţ ionat ă
preg ă tirea sportiv ă a juc ă torului ş i echipei c ă tre viitoarele
competi ţ ii de anvergur ă (I. Iu. Portnâh, 1975, 1986; V.P.
Filin, N.A. Fomin, 1980; M.Ia. Nabatnikova, 1982; V.
Ignatieva, 1980, 1982, 1983, 1985; V.N. Stepanov, E. V.

Skomorohov, 1990; L.P. Matveev, 1997; E. Iu. Rozin, 1995;
V.N. Platonov, 1998; E. Alexandru, A. Acsinte, 2000; E.
Alexandru, 2001; E. Alexandru, A. Budevici, 2002).
În primul rând ap ă rarea a reac ţ ionat ca o consecin ţă a
ridic ă rii m ă iestriei tehnice a atacan ţ ilor cedându-le
semicercul de 9 metri. Putem afirma c ă ap ă rarea (6-0) va fi

cea mai r ă spândit ă , deoarece observa ţ iile întreprinse asupra
echipelor Germaniei, Croa ţ iei, Suediei, confirm ă acest
aspect. Practic ap ă rarea se desf ăş oar ă în dou ă linii,
amintind ap ă rarea zonal ă (5-1) cu avansarea interilor (4-2)
ş i (3-3). De aici apar noi obiective în preg ă tirea ap ă r ă torului
contemporan: universalizarea juc ă torului, unde pe prim plan

se eviden ţ iaz ă mobilitatea ap ă r ă torului, prelucrarea

- 26 -
ac ţ iunilor ap ă r ă rii „om la om”; cre ş terea randamentului
interac ţ iunii cu partenerii, organizarea blocajelor individuale
ş i de grup (V.I. Izaak, 1974; H.D. Trosse, 1977; W. Pollany,
1978; V.P. Iva ş cenko, 1982; D. Constantini, 1994). În acela ş i

timp trebuie luat în considera ţ ie faptul c ă , acum se
desf ăş oar ă procesul de l ă rgire a zonei de aruncare raportat ă
la fiecare atacant. Acum de exemplu, atacantul liniei II cu
succes poate finaliza atacul de pe extrem ă ori din locul
pivotului.
Devierile ce au intervenit în joc au schimbat ş i

influen ţ at disciplina jocului, au contribuit la cre ş terea
r ă spunderii juc ă torilor pentru “p ă strarea” mingii. Un interes
deosebit îl reprezint ă economia în joc a diferitelor tipuri de
arunc ă ri. S-a mic ş orat num ă rul general de arunc ă ri de la
distan ţă (4 – 6%), ş i drept rezultat a sc ă zut eficien ţ a cu 3 –
4%, de asemenea s-a m ă rit num ă rul arunc ă rilor din

apropierea semicercului cu 3,5 – 4%, iar eficien ţ a a ajuns la
55%. În acela ş i timp, num ă rul de arunc ă ri de pe extreme s-a
m ă rit cu 5 – 6% cu aceea ş i cre ş tere a eficien ţ ei, dar
procentul arunc ă rilor la poart ă de la distan ţ e medii nu s-a
schimbat, chiar s-a înregistrat o sc ă dere a num ă rului lor.
Dac ă vom analiza arunc ă rile de pe extrema dreapt ă ş i

stâng ă , vom vedea c ă indicii eficien ţ ei lor sunt diferi ţ i. De
exemplu cifrele ne arat ă urm ă toarele: extrema dreapt ă are o
eficien ţă de 50% ş i cea stâng ă de 71%. La aruncarea de la 7
m s-a înregistrat o eficien ţă de 70%, fapt ce ne demonstreaz ă
cre ş terea m ă iestriei portarilor (M. Bon, 2000; Ch.
Katzamanidis, K. Chatsikotoulas, A. Giannakos, 2000).

Examinând starea de lucru în handbalul interna ţ ional

- 27 -
feminin vom observa urm ă toarele:
1. Handbalul feminin repet ă calea de dezvoltare ş i
evolu ţ ie a celui masculin, într-o oarecare m ă sur ă
apropiindu-se de el. Handbalul, mai bine zis preg ă tirea
tactic ă a echipelor, în mod deosebit perfec ţ ionarea tehnic ă ,
preg ă tirea fizic ă special ă ş i altele sunt subordonate tendin ţ ei
de baz ă a dezvolt ă rii utiliz ă rii arunc ă rilor de for ţă .
Mai mult, în handbalul feminin pentru perfec ţ ionarea
fazei a II-a sunt utilizate frecvent: perfec ţ ionarea tehnic ă ,
preg ă tirea fizic ă special ă ş i alte componente. De exemplu:

finalizarea atacurilor se desf ăş oar ă aproape tot timpul de
c ă tre juc ă toarele din faza a II-a, inclusiv de pe pozi ţ ii
apropiate, dar sunt introduse ş i juc ă toare din faza I (extrem ă
dreapt ă , par ţ ial pivot). Nu sunt utilizate frecvent unele
variante din ap ă rare ş i se refuz ă jocul cu doi pivo ţ i.
La fel ca ş i în handbalul masculin, în cel feminin

handbalul în for ţă a condus spre o anumit ă unilateralitate.
Pentru a ob ţ ine succesul cât mai rapid este necesar de a ne
concentra asupra elementului de anticipare ş i preluare.
Aceasta înseamn ă c ă raportat la preg ă tirea unui grup mare
de sportive care lucreaz ă în domeniul de for ţă (intensitate ş i
volum), ar fi cazul de preg ă tit un alt grup de

juc ă toare-universale, cu capacit ăţ i şi posibilit ăţ i de
organizare a atacului ş i finisare cu succes a lui.
De asemenea, este necesar în esen ţă de a revedea
preg ă tirea tehnic ă a tuturor juc ă toarelor din linia a II-a: de a
educa la ele mobilitatea, diversificarea preg ă tirii diferitelor
tipuri de arunc ă ri; înv ăţ area complexului de fente moderne;

optimizarea tehnicii ş i practicarea ap ă r ă rii 6-0 ş i „om la

- 28 -
om”. Toate acestea constituie baza de perspectiv ă c ă tre
activitatea competi ţ ional ă .
2. Preg ă tirea tehnic ă a constituit permanent elementul
cheie în aprecierea ş i determinarea nivelului preg ă tirii
sportive. Neajunsurile enun ţ ate anterior la capitolul
preg ă tirii tehnice, au influen ţ at considerabil tactica jocului,
lucru demonstrat în prezent de toate echipele de elit ă , atât
din ţ ar ă , cât ş i din handbalul interna ţ ional. Bagajul tactic al
multor echipe în atac era destul de „s ă rac”: jocul se
desf ăş ura conform unor scheme standardizate, lipseau

combina ţ iile (schemele) preg ă tite ş i era constituit din
deplas ă ri asistemice ale juc ă torilor din ambele linii cu
transmiteri reciproce ş i pas ă ri la pivo ţ i. Leg ă tura între
juc ă toarele din linia I şi a II-a era slab ă . O parte
considerabil ă din arunc ă rile la poart ă se executau de obicei
din ac ţ iuni individuale ale juc ă toarelor. De obicei, echipele

duceau lipsa unui lider de organizare ş i desf ăş urare a
atacului (M. Bon, 2000; Ch. Katzamanidis, K.
Chatsikotoulas, A. Giannakos, 2000; F. Taborski, 2000; F.
Taborski, W. Pollany, 2000).
Direc ţ ia principal ă pentru înl ă turarea deficien ţ elor
analizate, const ă în înt ă rirea leg ă turilor ş i interconexiunea

între juc ă toarele din ambele linii de atac; activizarea
combina ţ iilor (schemelor) tactice în momentul preg ă tirii ş i
finaliz ă rii atacului prin intermediul extremelor ş i a pivo ţ ilor;
utilizarea mai eficient ă a calit ăţ ilor individuale, originale ale
juc ă toarelor; capacitatea de a crea superioritate numeric ă pe
unele fragmente ale liniei de atac prin intermediul blocajelor

eficiente; prelucrarea ş i utilizarea unui num ă r mare de

- 29 -
transmiteri speciale, lucru f ă r ă minge.
3. Jocul în ap ă rare se desf ăş oar ă unilateral. Unica
form ă de utilizare în ap ă rare – ap ă rarea zonal ă (în
majoritatea cazurilor varianta 6-0; rareori varianta 5-1).
Dac ă se mai încercau ş i alte variante, atunci odat ă în plus
se demonstra slaba preg ă tire specializat ă .
Unii autori recomandă folosirea variantelor de apă rare 4-
2; 3-3; 1-5 (B. Agrebi, 1983; I. Bota, 1984). Pentru preg ă tirea
cu eficien ţă maxim ă a echipelor, antrenorii trebuie s ă revad ă
atitudinea lor referitoare la ap ă rarea „om la om”. Ar fi

indicat, în cadrul activit ăţ ii competi ţ ionale, s ă se foloseasc ă
specializarea în ap ă rarea „om la om”, combinat ă , în cele
dou ă linii, a stabiliza ap ă rarea 6-0 în complex cu alte forme
mai active ş i eficiente de ap ă rare (V.P. Iva ş cenko, 1982; V.I.
Izaak, 1974; C.P. Keberlinskii, 1971; N.P. Klusov, 1978,
1979, 1983, 1986).

4. Concursurile de anvergur ă ne-au demonstrat c ă unul
dintre factorii determinan ţ i care ar asigura succesul
evolu ţ iei unei echipe în cadrul activit ăţ ii competi ţ ionale de
nivel interna ţ ional este metodica lucrului instructiv-educativ
al echipelor de handbal. Acesteia nu întotdeauna i se
atribuie aten ţ ia cuvenit ă , reie ş ind din neajunsurile enun ţ ate

anterior c ă ar trebui s ă cre ă m o stare psihic ă stabil ă a
juc ă toarelor care se dedic ă exclusiv luptei sportive, capabile
s ă - ş i regleze evolu ţ iile din timpul meciului (F. Taborski,
2000; F. Taborski, W. Pollany, 2000).
Comparând jocul practicat acum câ ţ iva ani cu cel
actual, putem prevedea ş i prognoza unele linii directoare a

jocului de handbal viitor:

- 30 -
a. jocul pe spa ţ ii reduse;
b. cre ş terea volumului de ac ţ iuni, adic ă înl ă turarea
unui num ă r mare de ac ţ iuni prin reducerea sau dispari ţ ia
treptat ă a timpilor mor ţ i;
c. cre ş terea importan ţ ei ş i frecven ţ ei jocului acrobatic
în aer ca urmare a cre ş terii taliei juc ă toarelor şi a
amelior ă rii detentei lor;
d. importan ţ a tot mai mare a luptei în raport 1:1,
circula ţ iile tactice pentru asigurarea superiorit ăţ ii numerice
ş i plasarea juc ă toarelor în pozi ţ ie optim ă din punct de
vedere al eficien ţ ei;
e. ameliorarea psihomotricit ăţ ii, în scopul asigur ă rii
unei tehnici optime.
Pornind de la cerin ţ ele ş i tendin ţ ele sus men ţ ionate,
putem concluziona c ă antrenorul nu are ca obiectiv principal
numai preg ă tirea juc ă toarelor pentru practicarea

handbalului, ci ş i educarea-instruirea lor pentru a juca
handbal în perspectiva anilor viitori (L. Komarov, 1979; C.F.
Cozlova, 1973; V.S. Kosintev, 1969), având posibilitatea de a
materializa aceast ă preg ă tire sub diferite aspecte, astfel:
– sprijinind învăţ area unor ac ţ iuni tehnice, concepute
în mod abstract, pornind de la un model adult care s ă

respecte posibilit ăţ ile morfologice, motrice, atletice ş i
psihologice ale junioarelor;
– impunând acţ iuni colective de atac ş i ap ă rare, sisteme
de joc elaborate în mod formal. Impus, sistemul de joc este
bine conturat pentru juc ă toare, ele ş tiu cum s ă ac ţ ioneze,
dar când trebuie s ă ac ţ ioneze individual, nu mai iau decizii,

nu au responsabilit ăţ i, suport ă jocul în mod pasiv;

- 31 -
– impunând jucă toarelor inten ţ ii tactice individuale,
care se bazeaz ă pe o activitate de percep ţ ie ş i care le permit
să-şi men ţ in ă disponibilitatea şi ini ţ iativa. (I.Kunst-
Gherm ă nescu, 1978, 1983; D. Constantini, 1994; M. Bon,
2000; Ch. Katzamanidis, K. Chatsikotoulas, A. Giannakos,
2000).
Din acest punct de vedere orice înv ăţ are bazat ă pe
însu ş iri tehnice, rigide sau a sistemelor de joc, impuse din
exterior şi repetate f ă r ă imagina ţ ie ş i creativitate nu
reprezint ă un demers opera ţ ional.

Preg ă tirea juc ă toarelor trebuie realizat ă pe termen lung,
nu trebuie dep ăş ite etapele nici bruscate evenimentele
pentru a ob ţ ine rezultate ipotetice imediate, dar f ă r ă viitor.
Trebuie respectat gradul de maturizare care să asigure un
proces de înv ăţ are în concordan ţă cu nivelul de dezvoltare
psiho-fiziologică ş i motric ă , de asemenea raportat la

actualitatea handbalistic ă .
1.2. Planificarea procesului de antrenament în jocul de

handbal la junioare I
Procesul de planificare, dup ă cum sus ţ in numero ş i

autori (M.S.Brili, 1968, 1980; B.I.Butenko, 1971, 1972;
Iu.V.Verho ş anskii, 1972; A. A. Danilov, 1974, 1982; D. G.
Dzagania, 1974, 1975, 1984, A. A. Gujalovskii, 1975; M. E.
Amalin, O. S. Ş ilov, 1980; G. I. Barâ ş ev, 1980; Iu. Arestov,
M. A. Godic, 1981; N. P. Clusov, 1982; V. Garbaleauscas,
1983) nu este o noutate ş i nici o descoperire, el a existat

înc ă din antichitate, de pe vremea primelor Jocuri Olimpice,

- 32 -
competen ţ a pe care o avem în prezent reprezint ă progresul
acumulat de-a lungul timpurilor la acest capitol.
Acest proces este un mod de a proceda metodic,
ş tiin ţ ific ş i este utilizat pentru a ajuta sportivii s ă ating ă
niveluri înalte de antrenament ş i performan ţă . (H. Naum,
1986; J. Thompson, 1993; V. Ghenadi, F. Grap ă , D. Mârza,
1994; G. Ra ţă , B. Ra ţă , 1999; M. Epuran, 1979, 1990, 1992,
1994).
În timpul preg ă tirii, afirm ă T. Bompa (2002), în egal ă
m ă sur ă sau în func ţ ie de necesit ăţ ile probei, se va consolida

fiecare factor al preg ă tirii subliniindu-se importan ţ a
fundamental ă a volumului sau a intensit ăţ ii.
Prin stabilirea obiectivelor de performan ţă , a factorilor
preg ă tirii ş i a normelor de control pentru fiecare faz ă a
preg ă tirii este eliminat ă abordarea la întâmplare utilizat ă
înc ă în prezent, existând cazuri când antrenorii care ignor ă

aceast ă component ă important ă a unui program de preg ă tire
organizat, procedând la o cre ş tere dramatic ă a volumului
sau a intensit ăţ ii în antrenament. (I. Bota, B. Macovei, 1983;
P. Cercel, 1975, 1983; Constantini D. 1994; M. Bon, 2000;
Ch. Katzamanidis, K. Chatsikotoulas, A. Giannakos, 2000).
Un antrenor bine organizat poate folosi toate sau numai

câteva din urm ă toarele planuri de preg ă tire:
– plan de lec ţ ie de antrenament;
– plan de microciclu;
– plan de macrociclu;
– plan anual;
– plan cvadrienal.
Dup ă p ă rerea noastr ă ş i a unor autori, planurile cele

- 33 -
mai importante, practice ş i func ţ ionale sunt microciclurile ş i
planurile anuale.
Preocup ă rile metodice actuale sunt îndreptate spre
promovarea unor idei ş i orient ă ri noi în tehnologia didactic ă
de instruire a sportivilor. (I. Ş iclovan, 1977; M. Marolicaru,
1986; Gh. Cârstea, 1993; M. Epuran, V. Horghidan, 1994; D.
Colibaba-Evule ţ , I. Bota, 1998).
Tehnologia didactică pretinde o programare exact ă a
obiectivelor instructiv-educative, a mijloacelor ş i activit ăţ ilor
stabilite pentru înf ă ptuirea lor, a etapelor ce trebuie

parcurse precum ş i a elementelor de control ş i verificare a
realiz ă rii obiectivelor fixate.
Între metodele de mare eficien ţă în preg ă tirea
sportivilor se num ă r ă ş i modelarea antrenamentelor. În
handbalul actual, procesul de preg ă tire nu se poate
desf ăş ura f ă r ă a avea drept obiectiv realizarea unui model

(de juc ă tor, de echip ă , de joc). (V.I. Ignatieva, 1983; M. Bota,
I. Bota, 1990; A. Acsinte, E. Alexandru, 2000).
A lucra ast ă zi f ă r ă a avea în fa ţă un astfel de model
înseamn ă a avea pu ţ ine ş anse de reu ş it ă în marile competi ţ ii
(I. Ş iclovan, 1979; P. Cercel, 1983; D. Colibaba-Evule ţ ,
1998; Gh. Cârstea, 2000; A. Acsinte, E. Alexandru, 2000).

Modelul stabile ş te cu maximum de precizie limitele
superioare ale unor cerin ţ e raportate la nivelul de preg ă tire
a echipei la un moment dat.
L. Teodorescu (1989) ş i A. Dragnea (1996) men ţ ioneaz ă
c ă abordarea tradi ţ ional ă a teoriei antrenamentului sportiv,
subordonat ă mai mult ra ţ iunilor didactice se dovede ş te din

ce în ce mai dep ăş it ă . Aceast ă constatare poate fi f ă cut ă pe

- 34 -
baza unor apari ţ ii noi în ceea ce prive ş te concep ţ ia teoriei ş i
practicii antrenamentului de handbal, care au o frecven ţă
sporit ă . No ţ iuni ca: model, programare, obiectivizare,
ra ţ ionalizare, standardizare, algoritmizare, au p ă truns
ireversibil în limbajul domeniului, în gândirea ş i practica
speciali ş tilor (S. N. Danail, 1995, 1996; Gh. Cârstea, 1999;
C. Ciorb ă , 2001). Apari ţ ia lor nu este întâmpl ă toare ci a
rezultat din emiterea unor ipoteze de lucru, generându-le
apoi sensul care le-au consacrat apoi în ş tiin ţ a
antrenamentului contemporan (P. Cercel, 1983; L.F.

Morarenco, A.N. Prapor ş cic, 1986; I. Bota, M. Bota, 1987).
Aceast ă lucrare metodico- ş tiin ţ ific ă porne ş te de la
necesitatea perfec ţ ion ă rii procesului de antrenament la
junioare, atât în ceea ce priveş te planificarea, cât ş i
metodele ş i mijloacele folosite.
Dup ă cum men ţ ioneaz ă D. Colibaba-Evule ţ , I.Bota

(1998), ”Convingerile noastre sunt sus ţ inute de cercet ă rile
experimentale realizate anterior ş i, în mare m ă sur ă
inspirate, de teoria curriculum-ului sau a planului de
antrenament”, care recomand ă ca stabilirea con ţ inutului ş i
conducerii instruirii s ă se realizeze într-o manier ă mult mai
ra ţ ional ă ş i mult mai democratic ă .

Principiile de elaborare a planului de
„modelare-programare” sunt eviden ţ iate în literatura
pedagogic ă de autorii: M. Ionescu, I. Radu, 1995; G.
V ă ideanu, 1988; Gh. Cârstea, 1993; C. Cuco ş , 1994, 1996,
1998; A. Cosmovici, 1996; S. Cristea, 1996; P. Lisievici,
1997; N. Vin ţ anu, 1998; etc.

Conceptul de antrenament sportiv reprezint ă în cazul

- 35 -
nostru un model al unui sistem dinamic complex, ce se
regleaz ă ş i autoregleaz ă , emite ş i recep ţ ioneaz ă informa ţ ii,
este guvernat de legi ş i principii cibernetice, în timp ce,
antrenamentul ca activitate este un proces pedagogic
complex desf ăş urat sistematic ş i continuu gradat, de
adaptare a organismului sportivului la eforturi fizice ş i
psihice intense, implicate de participarea în concursuri,
organizate (vezi figura 1).
Activitate sportivă
Antrenament Competiţie
Stadiul I
Selecţ ie – Iniţ iere
Competiţii Copii
Stadiul II
Competi ii Juniori
Pregătirea juniorilor ţ
Stadiul III
Sportivii consacraţ i
Competiţii Seniori
Regulament Arbitri
Speciali ştii
Antrenor
Oficiali
Spectatori
Sportivi
Fig. 1. Activitatea sportiv ă – sistem cu subsistemele:

antrenament ş i competi ţ ie la nivel de juniori (Dup ă S.
Mate 2001).
Prin planificare în ţ elegem activitatea de elaborare

- 36 -
am ă nun ţ it ă şi precis ă a obiectivelor de instruire şi
performan ţă , precum ş i a mijloacelor, metodelor ş i formelor
de organizare adecvate scopurilor propuse; planurile dup ă
cum afirm ă A. Dragnea (1996, 2000), sintetizeaz ă sistemul
de decizii programat, asigurând, în acela ş i timp,
continuitatea preg ă tirii ş i ritmicitatea optim ă a acesteia.
Rolul planului de preg ă tire sportiv ă este acela de a crea
semnale de dirijare: informa ţ ii privind metodele folosite în
cadrul lec ţ iilor de antrenament, mijloacele utilizate, volumul
ş i intensitatea efortului, durata pauzelor, natura lor, zona
schimburilor energetice, valoarea estimativ ă a solicit ă rilor
(figura 2).
Semnale
Planul de antrenament exterioare
Sportivul
Antrenorul Semnale
exterioare
Fig. 2. Planul antrenamentului sportiv (dup ă A. Dragnea,

1996, 2000).
Cel care preia aceste informa ţ ii este sportivul, în cazul

diferen ţ ierii-individualiz ă rii procesului instructiv-educativ, a
c ă rui stare se modific ă pe m ă sura scurgerii timpului,
modific ă rile vizând, de altfel, viteza individual ă de adaptare
la solicit ă rile din lec ţ iile de antrenament, viteza cu care î ş i

- 37 -
însu ş e ş te noile elemente tehnice sau ac ţ iuni tehnico-tactice,
starea s ă n ă t ăţ ii sau dispozi ţ ia de lucru, care poate fi
influen ţ at ă de procesele de refacere a capacit ăţ ii de efort.
Planul pretinde o elaborare am ă nun ţ it ă a obiectivelor de
performan ţă ş i instruire, a calendarului competi ţ ional
(datele, locurile de desf ăş urare a concursurilor, num ă rul
starturilor, ş i a zilelor de concurs), a metodelor şi mijloacelor
utilizate a solicit ă rilor din cadrul lec ţ iilor, micro şi
mezostructurilor, volumul ş i intensitatea efortului (L.P.
Matveev, 1964, 1991; I. Ş iclovan, 1977; V.P. Filin, N.A.

Fomin, 1980; M.Ia. Nabatnikova, 1982).
Necesitatea preg ă tirii temeinice ş i de perspectiv ă a
schimbului de viitor în sportul de performan ţă contemporan
a devenit o preocupare de seam ă în toate ţă rile cu sport
avansat. Aceast ă preocupare a intrat ş i în aten ţ ia federa ţ iilor
interna ţ ionale ş i continentale care de mai mult ă vreme

includ în calendarele lor competi ţ ionale ş i concursuri
rezervate juniorilor. Respectiv pentru preg ă tirea rezervei
necesare împrosp ă t ă rii permanente a e ş alonului junioarelor,
organele sportive na ţ ionale deschid por ţ i largi preg ă tirii
sistematice a copiilor ca principal izvor de selec ţ ie ş i de
lansare a tinerelor talente spre exigen ţ ele handbalului de

performan ţă (L.P. Matveev, 1964, 1991; I. Ş iclovan, 1977;
V.P. Filin, N.A. Fomin, 1980; M.Ia. Nabatnikova, 1982).
În condi ţ iile actuale preg ă tirea tinerilor este inclus ă în
procesul general al antrenamentului, în a c ă rui structur ă
pot fi distinse trei stadii, fiec ă ruia fiindu-le proprii, anumite
obiective instructive ş i adecvate acestora, un con ţ inut ş i

m ă suri organizatorice caracteristice.

- 38 -
Dintre cerin ţ ele metodice generale care c ă l ă uzesc în
permanen ţă activitatea antrenorilor privind instruirea
juniorilor o aten
ţ ie deosebit ă se acord ă urm ă toarelor
componente de baz ă :
a. repetarea sistematic ă şi intensiv ă a procedeelor
tehnice ş i a principalelor ac ţ iuni tactice;
b. manifestarea unei exigen ţ e sportive în direc ţ ia
efectu ă rii corecte a tuturor execu ţ iilor;
c. organizarea instruirii prin folosirea frecvent ă a
jocurilor, a exerci ţ iilor interesante, stimulative;

d. evitarea specializ ă rii înguste a instruirii junioarelor;
e. valorificarea optim ă a înclina ţ iilor juniorilor;
f. instruirea echipelor de junioare ce trebuie s ă asigure
preg ă tirea pe un plan superior a unui num ă r cât mai mare
de juniori ş i nu transformarea unit ăţ ilor respective în primul
rând în nuclee competi ţ ionale.

Desigur, participarea la diferite competi ţ ii este obiectiv
necesar ă , dar minimalizarea calit ăţ ii instruirii tinerilor
juc ă tori în favoarea urm ă ririi preponderente a ob ţ inerii
victoriei în jocurile respective este cu totul contraindicat ă
(D. Constantini, 1994; M. Bon, 2000; Ch. Katzamanidis, K.
Chatsikotoulas, A. Giannakos, 2000). Acesta este motivul

pentru care competi ţ iile juniorilor sunt considerate în
primul rând un mijloc de îmbog ăţ ire ş i totodat ă de stimulare
permanent ă a m ă iestriei sportive ş i nicidecum concursuri
fundamentale, caracteristic ă proprie activit ăţ ii sportivilor
din e ş alonul sportului de înalt ă performan ţă (V.N. Kreaj,
1969; V.V. Kuzne ţ ov, 1970; L.A. Latîskevici, 1975; L.A.

Latîskevici, L.R. Manevici, 1981).

- 39 -
Perioada de preg ă tire centralizat ă asigur ă îndeplinirea
unui volum de preg ă tire preconizat. Ea este esen ţ ial ă în
realizarea preg ă tirii fizice, preg ă tirii fizice intermediare,
multilaterale specifice în perfec ţ ionarea elementelor de
tehnic ă ş i tactic ă , individual ă ş i colectiv ă în ob ţ inerea formei
sportive eficiente.
Preg ă tirea specializat ă contribuie la respectarea unor
cerin ţ e metodice de baz ă ale antrenamentului sportiv
modern, ca de exemplu:
– cre ş terea volumului de munc ă al sportivilor;

– sporirea int ensit ăţ ii eforturilor;
– cre ş terea tempoului ac ţ iunilor;
– m ă rirea num ă rului de concursuri;
– accelerarea refacerii capacit ăţ ii de efort.
În conceptul contemporan despre antrenamentul în
handbal, instruirea copiilor este o parte integrant ă a

sistemului de preg ă tire pentru handbalul de performan ţă . În
acest context, cantitatea dar mai ales calitatea procesului
de instruire a junioarelor I, care de fapt constituie baza de
mas ă a sportului de performan ţă , reprezint ă un factor
hot ă râtor al asigur ă rii unei capacit ăţ i superioare de
performan ţă a handbalistelor la nivelul exigen ţ ilor jocului

actual ş i în perspectiva evolu ţ iei lui.
Calitatea bazei de mas ă a handbalului de performan ţă
este determinat ă de mai mul ţ i factori, dintre care unii se
deta ş eaz ă ca importan ţă (D. Constantini, 1994; A. Acsinte,
E. Alexandru, 2000; M. Bon, 2000; Ch. Katzamanidis, K.
Chatsikotoulas, A. Giannakos, 2000, T.O. Bompa, 2002).

Organizarea activit ăţ ii la nivelul grupelor sec ţ iilor de

- 40 -
handbal din cadrul unit ăţ ilor sportive, pe plan local ş i pe
plan centralizat, reprezint ă cadrul de desf ăş urare a
procesului de instruire ş i condi ţ ioneaz ă calitatea acestuia.
Selec ţ ia junioarelor, asigurat ă la un nivel de
obiectivitate, în strâns ă corela ţ ie cu nevoile de perspectiv ă
ale handbalului de performan ţă , are o însemn ă tate deosebit ă
(figura 3).
Este necesar ă cunoa ş terea particularit ăţ ilor de vârst ă ş i
a particularit ăţ ilor individuale ale fiec ă rui copil ş i junior,
precum ş i a implica ţ iilor acestora asupra con ţ inutului ş i

metodologiei preg ă tirii.
Handbalul de
înaltă performanţă
Handbalul
de performanţă
Baza de masă a
handbalului de performanţă Juniori
Copii
Fig. 3. Structura bazei de mas ă a handbalului de performan ţă

(dup ă A. Acsinte, E. Alexandru, 2000).
Junioarele îş i desf ăş oar ă activitatea în dou ă categorii de

unit ăţ i sportive. O prim ă categorie este proprie bazei de
mas ă , cuprinzând numai grupe ş i echipe de copii ş i juniori.
Din aceast ă categorie fac parte Cluburile Sportive Ş colare.

- 41 -
Cea de-a doua categorie este format ă din grupele ş i
echipele de copii ş i juniori din cadrul sec ţ iilor de handbal
ale cluburilor, asocia ţ iilor sportive ş i liceelor cu program
sportiv.
Cluburile Sportive Ş colare au structura piramidal ă care
se reprezint ă sub forma prezentat ă în figura 4.
Nu este indicat ca vârful piramidei s ă stea suspendat,
adic ă o echip ă de junioare I sau II, s ă nu aib ă grupe sau
echipe de copii care s ă -i furnizeze permanent noi elemente
de perspectiv ă .
Juniori I
Juniori II
Copii de performanţă
Copii avansaţi
Copii începători
Minihandbal
Fig. 4. Structura organizatoric ă a bazei de mas ă în handbal

(dup ă A. Acsinte, E. Alexandru, 2000).
Lucrarea noastr ă î ş i propune s ă demonstreze faptul c ă

folosind în perioada preg ă titoare preg ă tirea specializat ă
accentuat ă putem ob ţ ine rezultate pozitive asupra nivelului

- 42 -
de preg ă tire a sportivelor junioare I, deoarece sub stricta
supraveghere a profesorului-antrenor, în strâns ă colaborare
cu medicul echipei, având sub c ontrol o alimenta ţ ie adecvat ă
ş i folosind cu eficien ţă metode simple de recuperare dup ă
efort, junioarele pot fi solicitate la maximum în ceea ce
prive ş te volumul ş i intensitatea crescut ă a efortului.
Includerea preg ă tirii specializate accentuate în cadrul
perioadelor preg ă titoare şi trebuie să ţ in ă cont de
caracteristicile fiec ă rei etape, modul în care se desf ăş oar ă
(figura 5).
Maturizare Înaltă
performanţă
Juniorat Antrenament
specializat
Copilărie Dezvoltare
multilaterală
Fig. 5. Preg ă tirea specializat ă în cadrul perioadelor preg ă titoare
(T.O. Bompa, 2002).
Feed-back-ul care li se ofer ă junioarelor este esen ţ ial

pentru motiva ţ ia de antrenament, în special dac ă întreaga
preg ă tire urmeaz ă să se transforme într-o experien ţă
pozitiv ă , ascendent ă spre înalta performan ţă .

- 43 -
1.3. Particularit ăţ ile de vârst ă anatomice, fiziologice,
psihice ş i motrice în antrenamentul junioarelor I
1.3.1. Caracteristici somato-func ţ ionale ale vârstei

În majoritatea lucr ă rilor care cerceteaz ă dezvoltarea
autogenetic ă a fiin ţ ei umane, este abordat ă problematica
adolescen ţ ei subsumat ă unei perioade mai întinse cuprins ă
între 10-11 ani şi 17-18 ani, în interiorul c ă reia
preadolescen ţ a constituie doar etapa de debut a acesteia.
Multiplele fenomene pe care le implic ă fiecare din

dimensiunile personalit ăţ ii debuteaz ă în preadolescen ţă ş i
continu ă în adolescen ţă .
„Între copil ă ria amor ţ it ă înc ă ş i maturitatea deseori
s ă r ă cit ă , via ţ a în cursul celei de-a doua jum ă t ăţ i a
adolescen ţ ei se revars ă din toate p ă r ţ ile, dus ă de torentul
exalt ă rii tinerei personalit ăţ i” (M. Debesse, 1981).

Adolescentul oscileaz ă din punct de vedere al
comportamentului între copil ă rie ş i maturitate, fiind îns ă
mai mult întors cu fa ţ a spre adult.
Adolescen ţ a este etapa cea mai dinamic ă a dezvolt ă rii
umane care excelează prin multitudinea, diversitatea şi
complexitatea modific ă rilor la care este supus organismul.

Acesta se transform ă sub raport fizic, prin cre ş terea
diferitelor sale segmente, aparate, organe, sub raport fizic;
sub raport psihic, prin apari ţ ia ş i intrarea în func ţ iune a
unor capacit ăţ i intelectuale, afective, volitive, motiva ţ ionale,
aptitudinale; sub raport social prin sporirea gradului de
implicare ş i realizare social ă (V.P. Filin, N.V. Fomin, 1980;

M. Stoica, 1995, 2001).

- 44 -
1.3.2. Dezvoltarea psihic ă

Planul psihic suport ă la vârsta adolescen ţ ei prefaceri
profunde. Este vorba de acele transform ă ri care vor
conduce treptat la cristalizarea, stabilizarea celor mai multe
dintre structurile psihice ale adolescentului. M. Epuran
(1990, 1992), E.P. Iliin (2000) ş i M. Stoica (2001) afirm ă c ă
traseele pe care evolueaz ă procesele de dezvoltare psihic ă
sunt sinuoase, complicate, prev ă zute cu numeroase bariere
ş i dificult ăţ i, de ş i procesul ca atare poate fi mai calm sau
n ă valnic, cu devans ă ri spectaculoase, dar ş i cu întârzieri
descurajante, la sfâr ş itul acestui proces ne vom afla în fa ţ a
prezen ţ ei unor structuri psihice bine închegate ş i cu un grad
mare de mobilitate (R.C. Boles, 1972; S.O. Brenner, R.J.
Bartel, 1983; H.R. Beech, 1989; E. Apitzsc h, 1995).
Acum au loc dramaticele confrunt ă ri dintre

comportamentele impregnate de atitudini copil ă re ş ti ş i cele
solicitate de noi cadre sociale în care evolueaz ă adolescentul.
Totodat ă , prefacerile psihice la care este supus, sunt
generate de nevoile ş i trebuin ţ ele pe care el le resimte.
Nevoia de grupare „se sparge”, se destram ă , pentru a l ă sa
loc nevoii de prietenii colective, nevoia unui cerc intim de

prieteni.
Nevoia de independen ţă şi autodeterminare se
converte ş te în nevoia de des ă vâr ş ire, autodep ăş ire şi
autoeducare a adolescentului. Nevoia de a fi o personalitate
se manifest ă deseori prin tendin ţ a expus ă a adolescentului
de a tinde spre originalitate, cu cele dou ă forme ale sale:

crea ţ ia (producerea a ceva nou, original) ş i excentricitatea,

- 45 -
de ş i în dorin ţ a de a ie ş i din comun, de a fi ca nimeni altul,
adolescentul î ş i întrece prietenii în comportamentul social
(J.E. McGrath, 1980; A. Malchair, 1988).
Impulsionat de aceste nevoi adolescentul î ş i elaboreaz ă
instrumentul psihic necesar satisfacerii lor. Astfel, nevoia de
cunoa ş tere ş i crea ţ ie poate fi satisf ă cut ă datorit ă faptului c ă
în aceast ă etap ă inteligen ţ a general ă a copilului se apropie
de încheiere. Gustul excesiv pentru ra ţ ionament, reactivarea
curiozit ăţ ii orientat ă spre explicarea ra ţ ional ă , cauzal ă , a
fenomenelor ş i rela ţ iilor dintre ele, vor conduce spre

abordarea mai ampl ă , filozofic ă a realit ăţ ii, la apari ţ ia
atitudinii critice fa ţă de valori.
1.3.3. Dimensiunea intelectual ă

Dimensiunea intelectual ă evolueaz ă în direc ţ ia
adâncimii ş i specializ ă rii opera ţ iilor formale. Gândirea

formal ă ş i ra ţ ionamentul abstract pe care îl implic ă îi
permite elevului să elaboreze o varietate infinit ă de
posibilit ăţ i, să construiasc ă un experiment ş tiin ţ ific,
întrez ă rind ipoteze ş i rela ţ ii posibile între diversele variabile,
s ă includ ă cele înv ăţ ate anterior în problematica prezentului
ş i în anticiparea viitorului (M.Ia. Gorkin, 1951; A.A. Danilov,
1982; O.V. Jbankov, 1999).
Capacitatea de a opera asupra realului se întrege ş te
cu aceea de a opera asupra posibilului, sub forma ipotetic ă
„dac ă … atunci”, concomitent cu elaborarea unor
abstractiz ă ri constructive, întemeiate pe norme logice.
Adolescen ţ a este, în esen ţă , vârsta sistemelor abstracte

ş i a teoriilor. Opera ţ iile propor ţ ionale permit demersul

- 46 -
ipotetico-deductiv; ra ţ ionamentul se poate mi ş ca de la real la
posibil, ş i de la posibil la real, sunt întrev ă zute alternativele,
posibilit ăţ ile pornind de la condi ţ iile date (L.P.
Zaporajanova, 1980).
Se consolideaz ă structurile gândirii logico-formale,
capacitatea de interpretare ş i evaluare, de planificare, de
anticipare, de predic ţ ie, spiritul critic ş i autocritic (S. C.
Kobasa, 1979; F. Landy, 1984). Ca urmare, se dezvolt ă
caracterul de sistem al gândirii, dar ş i unele instrumente ale
activit ăţ ii intelectuale (capacitatea de argumentare, de

demonstrare, de elaborare a unor ipoteze).
I. Dr ă gan (1989) men ţ ioneaz ă c ă tendin ţ a afirm ă rii de
sine ş i a exprim ă rii genereaz ă un evantai larg de tr ă iri
afective. Cu orice prilej adolescentul vrea s ă par ă ş i s ă
ac ţ ioneze altfel decât i se cere sau i se prescrie. Psihologii
încadreaz ă toate aceste manifest ă ri în a ş a-zisa „criz ă de

origine juvenil ă ”.
Sensul ei este ambivalent, pozitiv prin ini ţ iative
personale ş i negativ, prin opunere ş i renun ţ are. Eul se
avânt ă ş i se afirm ă tot mai puternic în contextul microsocial
din care face parte.
1.3.4. Particularit ăţ i anatomo-fiziologice

Adolescen ţ a este ultima etap ă în care are loc o ultim ă
accelerare a dezvolt ă rii biologice a organismului. Ritmul
cre ş terii se alterneaz ă treptat, corpul câ ş tigând în în ă l ţ ime
20-30 cm, iar în greutate 4-5 kg anual. Are loc o cre ş tere
rapid ă a scheletului, fapt care se va repercuta asupra st ă rii

de s ă n ă tate ş i de rezisten ţă a organismului. Coloana

- 47 -
vertebral ă îşi definitiveaz ă curburile, adolescentul
prezentându-le pe toate (cervical ă , dorsal ă ş i lombar ă ) ca o
cerin ţă obligatorie pentru o postur ă corect ă , bineîn ţ eles cu
condi ţ ia de a se încadra în limitele fiziologice.
În ce prive ş te ţ esutul muscular, acesta se dezvolt ă mult
ş i subcutanat apare un strat sub ţ ire de gr ă sime. Spre
sfâr ş itul adolescen ţ ei corpul dobânde ş te propor ţ ia adult ă ,
echilibrându-se. La 14 ani atinge 95% din talia adult ă , între
14-16 ani maturizarea biologic ă este intens ă la b ă ie ţ i,
pentru ca între 16-18 ani s ă ating ă talia matur ă .

Dup ă L.N. Danilina (1987), G.Z. Craig (2000), în
perioada adolescen ţ ei, efectul anabolizant proteic al
hormonului de cre ş tere este preluat la b ă ie ţ i de hormonii
masculini. Mu ş chii scheletului r ă spund la testosteron,
m ă rindu- ş i greutatea ş i dimensiunile fibrelor, fapt care va
facilita angrenarea lor în activit ăţ i sportive.

La 18 ani, capacitatea vital ă atinge 4000-4500 cm 3 , iar
frecven ţ a respiratorie (care scade concomitent cu înaintarea
în vârst ă ) ajunge la 15-18 respira ţ ii pe minut (frecven ţ a
adultului). Apneea voluntar ă se amelioreaz ă , dep ăş ind un
minut. La 17-18 ani globulele ro ş ii ating cifra de 4.5-5
milioane, iar cele albe 6000-7500. De asemenea, cantitatea

de hemoglobin ă este de 80-97%, apropiindu-se de valorile
adultului (A.A. Markosean, 1969; L.B. Rowell, 1986; E. A.
Richter, B. Kienes, B. Saltin, G. Savard, 1988; D.A. Roth,
1991).
Cr e ş terea statutar ă a adolescentului este legat ă de
maturizarea func ţ iilor de reproducere. Cercet ă rile au stabilit

c ă tinerii cu maturizare sexual ă precoce cresc mai devreme

- 48 -
ş i mai repede. Persist ă ş i afec ţ iunile dermatologice care
produc st ă ri de iritare şi nervozitate. Continu ă
transform ă rile intime în echilibrul hormonal general, se
dezvolt ă sexualitatea, are loc erotizarea situa ţ iilor ş i de
obicei în aceast ă perioad ă adolescentul î ş i începe via ţ a
sexual ă . Apar insomnii, pofta de mâncare este dezordonat ă
ş i selectiv ă , adolescentul manifest ă o oarecare agita ţ ie ş i
impulsivitate, extravagan ţă , momentele de nelini ş te
alternând cu cele de apatie.
1.3.5. Particularit ăţ i motrice

În plan somatic rapidelor transform ă ri din etapa
pubertar ă le iau locul procese mai lente caracterizate de
reducerea cre ş terii în în ă l ţ ime (în mod deosebit la fete) ş i de
cre ş teri ale perimetrelor ş i diametrelor segmentare.
Din punct de vedere func ţ ional, structurile de

func ţ ionare ale sistemului endocrin se maturizeaz ă , fapt
semnificativ în echilibrarea efectu ă rii actelor ş i ac ţ iunilor
motrice ş i în reglarea superioar ă a acestora.
Pe fondul dezvolt ă rii abilit ăţ ilor de a sesiza elementele
semnificative pentru o conduit ă motric ă eficient ă ,
r ă spunsurile motrice devin complexe ş i nuan ţ ate.

Adolescentul î ş i evalueaz ă ş ansele de reu ş it ă ş i face
predic ţ ii plauzibile în ceea ce prive ş te performan ţ ele motrice
proprii.
Referitor la calit ăţ ile motrice acestea progreseaz ă (în
special la b ă ie ţ i), cu toate c ă în ş coli se lucreaz ă destul de
pu ţ in pentru acest obiectiv. Premisele favorabile dezvolt ă rii

vitezei, for ţ ei, rezisten ţ ei sunt insuficient exploatate (D.

- 49 -
Harre, 1971; V.P Filin, N.A. Fomin, 1980; M.Ia.
Nabatnincova, 1980).
Deprinderile ş i priceperile motrice consolidate în etapele
anterioare trebuie perfec ţ ionate, c ă utându-se s ă acopere cât
mai bine aria activit ăţ ilor motrice existente (educa ţ ionale,
competi ţ ionale, de loisir , de expresii corporale, etc.)
Motricitatea, cu toate componentele sale, îmbog ăţ e ş te
patrimoniul biologic ş i psihologic al adolescentului printr-o
ac ţ iune sistematic ă . Exerci ţ iul fizic, ca mijloc de baz ă al
educa ţ iei fizice, reprezint ă stimulentul biologic, ce prin

cumulare asigur ă dezvoltarea morfo-func ţ ional ă armonioas ă ,
educarea echilibrat ă a calit ăţ ilor motrice, precum şi
însu ş irea deprinderilor ş i priceperilor motrice (K. Tanaka,
1990; S. R. Weinberg, D. Gould, 1995). În acest fel
motricitatea reprezint ă o modalitate complex ă de adaptare în
diverse situa ţ ii, de st ă pânire a propriului corp, procesare a

informa ţ iilor, construirea anumitor ra ţ ionamente şi
utilizarea diferitelor forme de exprimare, înv ăţ area fiec ă rei
mi ş c ă ri este în fond un demers experimental resim ţ it
corporal.
D. Harre (1973) ş i I. Dr ă gan (1989) consider ă c ă aceast ă
vârst ă se caracterizeaz ă în mod deosebit printr-o cre ş tere

intens ă , prin maturizarea func ţ iilor organismului,
dezvoltarea motricit ăţ ii ş i conturarea personalit ăţ ii.
Juniorul nu este un “adult în miniatură ” astfel încât,
trebuie tratat diferen ţ iat în procesul de antrenament.
Fiecare etap ă de cre ş tere ş i dezvoltare a juniorilor, cu reguli
specifice particularit ăţ ilor de vârst ă , trebuie bine cunoscut ă

de antrenor (H. Ursin, R. Murison, 1983; H. Ursin, 1988; C.

- 50 -
M.Drews, 2000).
În timp ce cre ş terea reprezint ă expresia fenomenelor
cantitative legate de m ă rirea dimensiunilor corporale,
dezvoltarea semnific ă procesele calitative care marcheaz ă
atingerea unor niveluri superioare de func ţ ionalitate (de
exemplu, pubertatea echivaleaz ă cu intrarea în func ţ iune a
glandelor sexuale) (V.S. Farfeli, 1975; I. Dr ă gan, 1980).
La junior nevoia de mi ş care reprezint ă , de fapt, o
necesitate de dezvoltare pe plan fizic, psihic, motric ş i
aceasta se manifest ă prin dorin ţ a lor permanent ă de a se

juca, de a alerga, să ri, arunca, etc., de a “zburda” fie
spontan, fie organizat (la gr ă dini ţă , la ş coal ă ).
De la bun început se impune precizarea c ă între vârsta
cronologic ă ş i cea biologic ă exist ă unele discrepan ţ e. Astfel,
se fac o serie de investiga ţ ii pentru stabilirea vârstei
biologice, singura în m ă sur ă s ă permit ă individualizarea

eficient ă a antrenamentului sportiv.
În procesul de cre ş tere se mai remarc ă o intensificare a
metabolismului bazal care este în propor ţ ie de 20-10%
superior adultului (A. Demeter, 1981, 1982, 1983). Nevoia de
vitamine, minerale ş i alimente este ş i ea crescut ă , dar mai
ales necesarul de proteine care poate atinge 2,5g/kg corp.

În ceea ce prive ş te aparatul locomotor, legea Mark-
Jansen referitoare la fragilitatea ş i sensibilitatea ţ esutului
muscular eviden ţ iaz ă riscurile la care este supus juniorul în
cazul unui antrenament antifiziologic, cu înc ă rc ă tur ă care îi
dep ăş esc posibilit ăţ ile ş i care pot avea drept consecin ţă
leziuni sau traumatisme la nivel osos, cartilaginos, tendinos

ş i ligamentar. Aparatul locomotor al juniorului nu are înc ă

- 51 -
rezisten ţ a adultului, ceea ce impune introducerea gradat ă a
exerci ţ iilor cu îngreuieri.
Organismul juniorilor trebuie s ă fac ă fa ţă solicit ă rilor
antrenamentului, s ă manifeste o cre ş tere ş i o maturizare
optime, în vederea ob ţ inerii performan ţ elor din ce în ce mai
ridicate. În acest sens, metabolismul trebuie s ă func ţ ioneze
la un nivel corespunz ă tor ca ş i func ţ iile respiratorii ş i
circulatorii. Toate schimb ă rile fiziologice determinate de
maturizare trebuie luate în considera ţ ie. În urma cercet ă rilor
în domeniul medicinii sportive s-a constatat c ă juniorii pân ă

la vârsta de 18 ani prezint ă un cord dezvoltat armonios (I.
H ă ulic ă , 1975, 1986, 1997; S.J. Chirtel, 1984; I. Dr ă gan,
1989; J. Weinek, 1992). Un indiciu relativ bun pentru
stabilirea m ă rimii volumului cordului este produsul dintre
tensiunea arterial ă ş i frecven ţ a cardiac ă pe minut (F.
Trudeau, M. Milot, M. Paré, K. Plorude, 1997).

Organismul uman posed ă capacitatea de adaptare la
efort. Juniorii se adapteaz ă foarte u ş or, ca o reac ţ ie de
adaptare fa ţă de mediul înconjur ă tor.
Punctul culminant al capacit ăţ ii biologice de adaptare
la juniori se atinge în jurul vârstei de 15-18 ani, într-o
perioad ă în care solicit ă rile efortului nu au ajuns la

maximum. Cu ajutorul unor probe func ţ ionale se poate face
o analiz ă mai am ă nun ţ it ă a capacit ăţ ii fizice la juniori. În
acest sens, efortul depinde de greutatea corpului (A.
Fréminet, 1975; S. Ahmaidi, J.M. Hardy, A. Varray, K.
Collomp, J. Mercier, C. Préfaut, 1992; A. Fréminet, P. Megas,
1993).
La efort relativ egal necesitatea de oxigen va fi mai mare

- 52 -
odat ă cu cre ş terea greut ăţ ii juniorului, deci ş i cu vârsta.
În medicina sportiv ă se impune tot mai mult ideea, în
prezent, c ă în cazul copiilor ş i juniorilor antrena ţ i, în urma
efortului se remarc ă nu numai modificarea frecven ţ ei
cardiace, ci ş i reglarea volumului b ă t ă ilor-prin care se
în ţ elege m ă rimea tensiunii sistolice, respectiv o cre ş tere a
amplitudinii tensiunii concomitent cu o u ş oar ă cre ş tere a
frecven ţ ei cardiace. Aceasta se reflect ă în frecven ţ a cardiac ă
la solicit ă ri, unde la efort egal frecven ţ a cardiac ă va fi mai
mic ă la cei antrena ţ i. Frecven ţ a cardiac ă la efort este ceva

mai ridicat ă la fete (A. Demeter, 1981, 1982, 1983; F.
Trudeau, M. Milot, M. Paré, K. Plorude, 1997).
Vârsta cea mai indicat ă pentru dezvoltarea capacit ăţ ii
fizice optime pentru efort este vârsta junioratului (L.P.
Matveev, 1991; D. Harre, 1973; I. Ş iclovan, 1977; A.
Demeter, 1981, 1982, 1983; F. Trudeau, M. Milot, M. Paré,

K. Plorude, 1997).
Printr-un antrenament intens şi sistematic pentru
dezvoltarea general ă pe care îl desf ăş oar ă handbali ş tii
organismul r ă spunde la solicit ă ri printr-o m ă rire a
volumului cardiac datorit ă dilat ă rii inimii, în schimb
greutatea cordului se m ă re ş te la fete între 13-14 ani ş i la

b ă ie ţ i între 16-17 ani. S-a constatat c ă sistemul circulator,
ca factor limitat, joac ă un rol important în aprecierea
capacit ăţ ii fizice la juniori. Prin mic ş orarea frecven ţ ei
cardiace ş i cre ş terea tensiunii arteriale la efort se ajunge la
o situa ţ ie în care aparatul circulator se adapteaz ă cu
u ş urin ţă la eforturi mari. (I. Ş iclovan, 1977; L.P. Matveev,

1991; A. Dragnea, 1999).

- 53 -
Pentru ca antrenamentul s ă aib ă efectul dorit asupra
formei ş i func ţ iei organismului, trebuie acordat ă o aten ţ ie
deosebit ă perioadei de refacere dup ă efort. Eventualele
tulbur ă ri func ţ ionale nu vor fi atribuite solicit ă rilor din
antrenament dac ă alegerea mijloacelor ş i metodelor a fost
f ă cut ă ra ţ ional, în conformitate cu principiile de baz ă ale
instruirii (A. Fréminet, 1975; L.P. Matveev, 1991; S.
Ahmaidi, J.M. Hardy, A. Varray, K. Collomp, J. Mercier, C.
Préfaut, 1992; A. Fréminet, P. Megas, 1993; A. Dragnea,
1999).
Durata refacerii depinde de cantitatea şi natura
efortului depus, ea se reduce sub influen ţ a unui efort
sistematic ş i se m ă re ş te dup ă întreruperi îndelungate ale
acestuia. Antrenamentul sistematic ajut ă ş i la adaptarea
sistemului nervos vegetativ şi la o stabilitate a
performan ţ elor.
Din acest considerent la juniorii s ă n ă to ş i efortul din
antrenament poate s ă creasc ă relativ repede, fiind înso ţ it de
un control medical permanent ş i minu ţ ios.
Vârsta junioratului corespunde celei de-a doua faze a
pubert ăţ ii ş i dureaz ă pân ă la 15-18 ani. Dac ă prima parte a
acestei perioade este mai agitat ă , a ş a cum am men ţ ionat, în

cea de-a doua, se ajunge la o stabilitate a proceselor psiho-
fiziologice, neurologice care influen ţ eaz ă cre şterea
performanţ elor tinerilor (A. Demeter, 1983; E. Apitzsch,
1995; R.E. Clanton, P.D. Mary, 1997; M. Bon, 2000; Ch.
Katzamanidis, K. Chatsikotoulas, A. Giannakos, 2000; F.
Taborski, 2000).
Acestei perioade de vârst ă îi este caracteristic ă oscila ţ ia

- 54 -
ampl ă a dezvolt ă rii individuale, tr ă s ă turile tipice ale
maturiz ă rii devenind tot mai pregnante. Evolu ţ ia diferen ţ iat ă
a b ă ie ţ ilor ş i fetelor creeaz ă dificult ăţ i în stabilirea exact ă a
unor particularit ăţ i de vârst ă .
Se ş tie azi c ă ac ţ iunile ş i raporturile sociale, educa ţ ia ş i
instruirea influen ţ eaz ă puternic dezvoltarea tinerilor.
Men ţ ion ă m c ă în acest ansamblu sportul joac ă un rol
hot ă râtor.
Optimizarea antrenamentului sportiv la juniori impune,
cuno ş tin ţ e referitoare la particularit ăţ ile de cre ş tere a

acestora în diferite etape. Numai pe baza lor se poate elabora
un proces de preg ă tire sportiv ă adecvat vârstei ş i nivelului
de dezvoltare, dar ş i nevoilor ş i dorin ţ elor manifestate de
juniori.
1.4. Modelarea preg ă tirii specializate la handbaliste

junioare I
N. Alexe (1993) sus ţ ine c ă dac ă sintetiz ă m efectele

obiectiviz ă rii antrenamentului, putem men ţ iona că s-a
ob ţ inut inventarul mijloacelor (exerci ţ iilor) din care s-a
compus con ţ inutul antrenamentelor. Acest inventar de

mijloace a fost supus unei suite de analize de esen ţă :
statistico-matematic ă , fiziologic ă , biochimic ă , motric ă şi
tehnic ă care, au indicat rela ţ ia direct ă , indirect ă sau
inexistent ă pe care o au sau nu cu concursul ş i performan ţ a
acestuia. În baza acestora, s-a apreciat că exerci ţ iile
selec ţ ionate ca elemente esen ţ iale în construc ţ ia

performan ţ ei pot deveni probe de control în dirijarea

- 55 -
efortului unei planific ă ri anuale sau pe etape.
Speran ţ ele că modelele şi modelarea pot oferi
informa ţ iile necesare handbalului de performan ţă au dus, în
ultimele decenii, la o profilare aproape f ă r ă limite a acestora,
atât în cercetarea empiric ă , cât ş i în cea ş tiin ţ ific ă ,
fundamental ă empiric ă (V.D. Fomenko, 1976; I. Bota, 1984;
B.N. Ş ustin, 1977).
Astfel modelarea a fost supus ă permanent unei
influen ţ e încruci ş ate, în care modelul fizic a preluat
informa ţ iile modelelor logice ş i matematice, iar modelul

matematic a preluat informa ţ iile celorlalte dou ă , ca ş i
modelul logic care nu poate fi elaborat f ă r ă informa ţ iile
modelelor matematice ş i fizice (F. Grap ă , 2001).
Modelele matematice sunt prezente în handbalul de
performan ţă cu scopul de a obiectiviza întregul proces
instructiv-educativ, situa ţ ie în care acestea opereaz ă în toate

etapele informatiz ă rii jocului:
– recoltarea informa ţ iilor;
– prelucrarea informa ţ iilor;
– transmiterea ş i valorificarea informa ţ iilor;
– aprecierea rezultatelor.
Dup ă cum am afirmat anterior, capitolul model ă rii este

tema cea mai frecvent ă în publica ţ iile de specialitate ş i la
lucr ă rile metodico- ş tiin ţ ifice pentru ob ţ inerea gradelor
didactice ş i doctoratelor.
Modelarea, în concep ţ iile unor autori (I. Bota, 1984; M.
Epuran, 1999; Gh. Cârstea, 1999; 2000; V. Ghenadi, F.
Grap ă , D. Mârza, 1994), prime ş te urm ă toarele trei sensuri:

1. Metod ă de investiga ţ ie/cercetare ş tiin ţ ific ă a

- 56 -
realit ăţ ii , a unor fenomene din aceast ă realitate natural ă
sau social ă . Exist ă dou ă direc ţ ii ale acestui sens:
a. modelarea ca metod ă de investiga ţ ie / cercetare /
studiere a unui fenomen din realitate, cu scopul elabor ă rii
modelului s ă u;
b. modelarea ca metod ă de investiga ţ ie / cercetare /
studiere a fenomenelor din realitatea natural ă sau social ă cu
ajutorul modelelor deja elaborate, pentru a se cunoa ş te ş i
explica fenomenele respective cât mai bine.
2. Metod ă de instruire. În aceast ă accep ţ ie ea este

în ţ eleas ă ca fiind ac ţ iunea de preg ă tire a subiec ţ ilor în
concordan ţă cu indicatorii cuprin ş i în modelele elaborate.
Dac ă sunt viza ţ i, în sens de realizare, anumi ţ i indicatori
cantitativi ş i calitativi specifici modelelor de educa ţ ie fizic ă
ş i sport, atunci înseamn ă c ă toate modelele clasice de
instruire se utilizeaz ă într-un cadru general imprimat de

modelare. De aici, modelarea în opinia noastr ă , reprezint ă o
important ă orientare metodologic ă , care necesit ă folosirea în
cadrul procesului instructiv-educativ a modelelor
opera ţ ionale (exerci ţ ii speciale de orientare tehnico-tactic ă )
pentru îndeplinirea modelelor teoretice elaborate în cadrul
spa ţ io-temporal diferit, îns ă aceste modele sunt prezentate

prin metodele pedagogice general valabile - verbale ş i cele
intuitive, fiind realizate logic – prin metoda practic ă de
exersare.
3. Principiu de instruire. În acest sens, dup ă unii
autori (I. Ş iclovan, 1978; 1979; Gh. Mitra, A. Mogo ş , 1980;
1982; V. Ghenadi, F. Grap ă , D. Mârza, 1994; Gh. Cârstea,

1999; 2000), modelarea trebuie s ă orienteze întreaga

- 57 -
organizare ş i desf ăş urare a procesului de preg ă tire, precum
ş i planificarea acestui proces, cum este ş i cazul nostru.
Cele mai importante caracteristici ale modelului de
educa ţ ie fizic ă ş i sport sunt:
a. pentru a fi eficient va îndeplini minimal, condi ţ ia de
a avea un caracter simplist, fidel „originalului”, relevant,
reprezentativ pentru un original categorial ş i nu pentru un
original individual;
b. el va reflecta realitatea obiectiv ă , dar numai
rezumativ ş i chiar limitat; el nu epuizeaz ă originalul, fiind

mai omogen ş i mai abstract decât acesta;
c. este un „sistem” închis/nemodificabil pentru o
perioad ă de timp, iar „originalul” este mereu un „sistem”
deschis/dinamic;
d. este cuantificat precis (îndeosebi modelul de tip
ideal/teoretic), având parametri de ordin calitativ şi

cantitativ.
În educa ţ ia fizic ă ş i sport predomin ă modelele ideale
sau teoretice. Orice model teoretic, final sau intermediar, în
educa ţ ia fizic ă ş i sport, trebuie s ă se structureze pe
urm ă toarele componente de baz ă : cuno ş tin ţ e teoretice de
specialitate, capacitatea de organizare sau cea de a

r ă spunde individual sau în grup la unele comenzi necesare
pentru manevrare, disciplinare, preg ă tire, cum este în cazul
nostru etc.; dezvoltarea fizic ă armonioasă a organismului;
calit ăţ ile motrice; deprinderile şi priceperile motrice;
capacitatea de practicare autonom ă / independent ă a
mijloacelor de ac ţ ionare.
În determinarea modelului de preg ă tire specializat ă , în

- 58 -
vederea obiectiviz ă rii lui, în corela ţ ie cu esen ţ a handbalului
juvenil, este necesar s ă se foloseasc ă o succesiune logic ă , un
algoritm, care s ă cuprind ă opera ţ iile necesare determinate
de legile, teoremele ş i axiomele ş tiin ţ elor ş i disciplinelor
implicate în cercetarea pe baz ă de modele.
1.4.1. Preg ă tire specializat ă

Majoritatea handbalistelor pot ajunge la un nivel de
m ă iestrie motric ă ce corespunde competi ţ iei în cadrul
stadiului de specializare.
Toate aceste modifică ri pot fi ob ţ inute în cadrul unor
antrenamente cu structur ă complex ă care se apropie ca
volum ş i intensitate de cerin ţ ele competi ţ iei. Handbalistele
care iau parte la programe complexe de preg ă tire specific ă
pot aborda structuri de exerci ţ ii ce vizeaz ă ob ţ inerea
înaltelor performan ţ e (figura 6).
Periodizarea pregătirii
Generală Specializare
6 – 14 ani peste 15 ani
Iniţiere Formare sportivă Specializare Marea performanţă

6 – 10 ani 10 – 14 ani 15 – 18 ani 19 ani
Postpubertate
Prepubertate Pubertate Maturitate
şi adolescenţă
Fig. 6. Model de periodizare în handbalul de performanţă (T.

Bompa, 2002).

- 59 -
În aceast ă idee se recomand ă ca volumul ş i intensitatea
antrenamentelor s ă fie controlate strict pentru a ne asigura
c ă rezultatele concretizate în valori, ale handbalistelor se
îmbun ă t ăţ esc vizibil f ă r ă sau chiar cu foarte pu ţ ine
accident ă ri. Acest stadiu al dezvolt ă rii m ă iestriei sportive ar
trebui s ă fie caracterizat de lipsa dificult ăţ ilor în procesul de
perfec ţ ionare a tehnicii de baz ă pe de o parte ş i a tehnicii
specifice pe de alt ă parte (T. Bompa, 2002). Ţ inând cont de
acestea putem afirma c ă antrenorul poate face pasul de la „a
preda” spre „a antrena” (G.I. Stasileavicius, 1983; A.V.

Soloviev, 1995).
Pentru îndeplinirea acestor deziderate consider ă m a fi
utile în proiectarea programelor de preg ă tire, urm ă toarele
principii:
– se va urmă ri în detaliu procesul de dezvoltare a
fondului tehnic-motric al handbalistelor pe parcursul

acestui stadiu; se va observa c ă handbalistele vor aborda
strategii diferite pentru a rezolva noile sarcini psiho-motrice
specifice antrenamentelor ş i competi ţ iilor; nu va fi neglijat
faptul c ă handbalistele devin vulnerabile psihic, fizic ş i
motric în st ă rile de supraantrenament;
– recomandă m ca principalii factori care trebuie

evalua ţ i ş i controla ţ i s ă fie coordonarea specific ă (între
diferite segmente, între diferi ţ i subiec ţ i ş i în raport cu
diferite situa ţ ii ivite pe parcursul antrenamentelor şi
jocurilor), mobilitatea dinamică , capacitatea aerob ă ş i toate
formele de manifestare ale for ţ ei specifice;
– îmbun ă t ăţ irea performan ţ elor se bazeaz ă pe cre ş terea

volumului de preg ă tire, concretizat ă în structuri de exerci ţ ii

- 60 -
specifice ş i adaptate la acest obiectiv. Aceast ă linie metodic ă
se subordoneaz ă direct obiectivelor specifice competi ţ iei;
– în această faz ă speciali ş tii recomand ă ca intensitatea
antrenamentelor s ă creasc ă mai mult decât volumul, dar
respectând principiile înc ă rc ă rii gradate, atât din punct de
vedere calitativ cât ş i cantitativ, al structurilor folosite.
Însu ş irea unor execu ţ ii noi ş i deosebite din punct de vedere
tehnic ş i motric trebuie s ă fie una dintre priorit ăţ ile
procesului de antrenament specific acestei perioade. De
asemenea, vor fi adaptate la viteza ş i ritmul de execu ţ ie

specifice competi ţ iei. De ş i fenomenul de oboseal ă este un
rezultat firesc al antrenamentului, nu recomand ă m ca la
acest nivel handbalistele s ă ajung ă la epuizare.
– în stadiu e ste bine ca handbalistele să participe la
procesul decizional de fiecare dat ă când acest lucru este
posibil;
De ş i în aceast ă faz ă este important s ă se eviden ţ ieze
specificitatea mijloacelor folosite, se recomand ă ca
particularit ăţ ile preg ă tirii multilaterale s ă nu fie neglijate.
Este necesar ca sportivii s ă - ş i însu ş easc ă aspectele teoretice
specifice antrenamentului şi competi ţ iei. Trebuie pus
accentul, în faza de dezvoltare a for ţ ei specifice, pe lan ţ urile

musculare direct implicate în efectuarea actelor motrice
specifice. Ţ inând cont de aceste aspecte, handbalistele care
particip ă la procesul de preg ă tire bazat pe dezvoltarea for ţ ei
folosind greut ăţ i, vor începe cu un num ă r de repet ă ri redus
ş i cu greut ăţ i mai mari. Nu se recomand ă execu ţ ii cu
greut ăţ i maxime care pot antrena sub patru repet ă ri pe

exerci ţ iu, indiferent dac ă înc ă rc ă tura poate permite

- 61 -
cre ş terea num ă rului de repet ă ri (M.E. Turcin, 1984).
Capacitatea aerob ă reprezint ă una dintre principalele
priorit ăţ i pentru toate handbalistele, indiferent de posturile
pe care evolueaz ă ş i indiferent de particularit ăţ ile
individuale. Volumul ş i intensitatea vor cre ş te pe parcursul
antrenamentelor anaerobe de ş i sportivii sunt preg ă ti ţ i
pentru a suporta acumul ă ri ale acidului lactic. Nu se
recomand ă st ă ri de acidoz ă metabolic ă avansat ă , iar
raportul dintre parametrii fiziologici ce caracterizeaz ă
handbalistele în acest stadiu de preg ă tire, se vor situa

aproape de limitele maxime, dar s ă nu le ating ă sau s ă le
dep ăş easc ă .
Procedeele tehnice specifice acestui nivel de preg ă tire
vor fi perfec ţ ionate în sensul educ ă rii stilului personal dar în
raport direct cu reperele tehnic-motrice ce reprezint ă
fundamentul execu ţ iilor. În acest sens, se va asigura

sportivelor un fond de mijloace care s ă poat ă permite
manifestarea capacit ăţ ilor creative în sensul solu ţ ion ă rilor
optime ale sarcinilor motrice specifice cu randament
biomecanic ş i fiziologic corespunz ă tor (F. Hamuda, 1980;
V.I. Thorev, 1982).
Execu ţ iile tehnice specifice, standard ş i particularizate

trebuie repetate în cadrul antrenamentelor la volum ş i
intensitate corespunz ă toare competi ţ iei. Acentul va fi pus în
cadrul antrenamentelor pe particularit ăţ ile psiho-motrice ş i
tehnice ale handbalistelor, particularit ăţ i care se manifest ă
în mod frecvent la acest nivel de preg ă tire.
Pe fondul acestora, preg ă tirea tactic ă individual ă ş i

colectiv ă necesit ă îmbun ă t ăţ iri deoarece structurile specifice

- 62 -
jocurilor, bazate pe fondul tehnic-motric pregă tit, pot avea
eficien ţă crescut ă în cadrul competi ţ iilor oficiale. Nu va fi
neglijat con ţ inutul lec ţ iilor de antrenament din toate
punctele de vedere. Acesta va permite handbalistelor
participarea con ş tient ă ş i activ ă , creatoare, luarea deciziilor
optime în timp scurt, corelarea ac ţ iunilor proprii cu cele ale
coechipierilor atât în momentele de posesie a mingii cât ş i în
cele în care nu sunt în posesia mingii.
De asemenea, este necesar ca toate acestea s ă conduc ă
spre un tonus psihic ridicat caracterizat de autocontrol,

claritate în gândire, decizii optime, solu ţ ion ă ri ale situa ţ iilor
nespecifice în sensul ob ţ inerii avantajului fa ţă de adversar.
Obiectivele competi ţ ionale se vor stabili în func ţ ie de nivelul
de dezvoltare al capacit ăţ ilor psiho-motrice specifice
handbalistelor la acest nivel, precum ş i în func ţ ie de nivelul
tactic dobândit de echip ă . În concordan ţă cu cele enun ţ ate

preciz ă m faptul c ă de ş i victoria în joc devine foarte
important ă nu trebuie abordat ă ca obiectiv exclusiv.
Preg ă tirea psihologic ă se va canaliza spre
antrenamentul mintal, psihoton şi autogen în vederea
ob ţ ineri unei autoregl ă ri crescute, gândiri pozitive, controlul
aten ţ iei, concentrarea asupra sarcinii de efectuat ş i asupra

expecta ţ iilor de sine.

- 63 -
CAPITOLUL 2.
METODELE, ORGANIZAREA ŞI APROBAREA
REZULTATELOR CERCET Ă RII
2.1. Metodele de cercetare
Îndeplinirea integral ă a sarcinilor lucr ă rii nu poate fi

posibil ă f ă r ă utilizarea atent ă a materialelor de cercetare
ş tiin ţ ific ă , de un real folos fiind atât metodele de colectare a
datelor, cele de prelucrare cât ş i cele de elaborare a

rezultatelor.
În vederea realiz ă rii sarcinilor cercet ă rii ş i pentru
elaborarea lucr ă rii am utilizat mai multe metode descrise în
lucr ă rile unor pedagogi cunoscu ţ i (S. Stanciu, 1969; I. K.
Babanski, 1979; A. Cosmovici, 1972, 1996; S. Chelcea,
1 9 7 5 ; D . M u s t e r , 1 9 8 5 ; M. Epuran, 1992; I. Nicola, D.

Farca ş , 1993; C. Cuco ş , 1994, 1996, 1998; V. Zbârciog, A.
Budevici, I. Levodeanski, 1999) ş i anume:
1. Analiza, sinteza ş i generalizarea datelor literaturii de
specialitate;
2. Examinarea documenta ţ iei de lucru (de planificare,
de eviden ţă , de evaluare ş i de totalizare) din cadrul

procesului de antrenament a handbalistelor junioare I din
cadrul Cluburilor Sportive Ş colare;
3. Sondaj sociologic (ancheta, interviul);
4. Observa ţ ia pedagogic ă ;
5. Experimentul pedagogic;
6. Prelucrarea matematic ă a datelor statistice şi

prezentarea lor grafic ă .

- 64 -
2.1.1. Analiza, sinteza ş i generalizarea datelor literaturii

de specialitate
Pentru a putea face o analiz ă de ansamblu asupra
temei, am selec ţ ionat lucr ă rile care trateaz ă acest subiect,
concretizate în 258 de titluri, din autori autohtoni ş i str ă ini,
toate formând bibliografia selectiv ă a lucr ă rii.
Baza abord ă rilor teoretice a lucr ă rii date a constituit-o
concep ţ iile despre: elaborarea ş i fundamentarea metodicii
specifice de preg ă tire sportiv ă specializat ă a handbalistelor

junioare I, modelarea planifică rii antrenamentului sportiv,
conceptul mezociclului de tip bloc care vizeaz ă intensificarea
preg ă tirii specializate prin efectele tardive asupra capacit ăţ ii
de efort ş i particularit ăţ ilor motrice cumulative-integrative
precum ş i a mijloacelor utilizate în realizarea obiectivelor de
antrenament.
Materialului informativ cuprins în aceast ă lucrare a fost
folosit ca fundament în elaborarea unor lucr ă ri ş tiin ţ ifice
prezentate în cadrul sesiunilor ş tiin ţ ifice, precum ş i în
elaborarea unor materiale de specialitate cum ar fi: „Handbal
– De la iniţ iere la marea performan ţă ” – 2000, „No ţ iuni
generale de fiziologie a handbalului de performan ţă ” – 2000,

utilizate de speciali ş tii domeniului din ţ ar ă (FEFS Bac ă u,
CS Ş Piatra-Neamţ , CS Ş Bac ă u) ş i str ă in ă tate (Seminarul
Interna ţ ional de Preg ă tire al Antrenorilor de Tineret – Presov,
Slovacia, 2003).

- 65 -
2.1.2. Examinarea documenta ţ iei de lucru folosit ă în
procesul de preg ă tire a handbalistelor junioare I din
cadrul Cluburilor Sportive Ş colare
În perioada 1999 – 2001 au fost studiate ş i analizate
planurile anuale de antrenament, planurile de etap ă ,
mijloacele de ac ţ ionare, precum ş i succesiunea obiectivelor
specifice fiec ă rei perioade de preg ă tire caracteristic ă nivelului
junioarelor I, din cadrul Cluburilor Sportive Ş colare din
România.
Analiza problemei în cauz ă , vizând metode ş i mijloace de

apreciere a procesului instructiv-educativ în cadrul Cluburilor
Sportive Ş colare, ne-a permis s ă stabilim c ă în planurile de
preg ă tire din cadrul acestora, aspectului de modelare a
planului de antrenament din perioada preg ă titoare, stadiului
de specializare nu i se acord ă aten ţ ia cuvenit ă . Aceste aspecte
sunt concretizate în lipsa corela ţ iei dintre dinamica ş i

succesiunea competi ţ iilor pe plan na ţ ional cu structurarea ş i
adaptarea con ţ inutului lec ţ iilor de antrenament, de aici
rezultând şi slaba evolu ţ ie a unor echipe în cadrul
competiţ iilor oficiale.
În sprijinul celor men ţ ionate mai sus au venit ş i cele 16
planuri anuale de preg ă tire, 16 anexe con ţ inând mijloacele de

preg ă tire, precum ş i dozarea ş i ponderea lor cuprins ă în 53 de
planuri de lec ţ ie de antrenament. Corelând toate aceste
aspecte cu realitatea competi ţ ional ă , precum ş i cu tendin ţ a
general ă de alc ă tuire a concep ţ iilor de joc, specifice nivelurilor
de performan ţă , concepute de forurile de specialitate, rezult ă
necesitatea model ă rii planurilor de antrenament din etapa de

specializare a perioadei preg ă titoare.

- 66 -
2.1.3. Sondaj sociologic
La alc ă tuirea şi efectuarea chestion ă rii sociologice
ne-am condus dup ă recomand ă rile conceptuale ş i elabor ă rile
metodice din domeniul cercet ă rii sociologice propuse de
autorii: C. Mosser, 1967; S. Chelcea, 1975; A. Gugiman,
1991; Gh. Ar ă d ă voaicei, Ş t. Popescu, 1995; M. Stoica, 1995,
2001; Gh. Popa, 1999; A. Necula, 1999.
Realizarea materialului din cadrul temei de cercetare
s-a efectuat ş i pe baza anchet ă rii la care au fost supu ş i 224
de antrenori cu specializare handbal.

Chestionarul adresat antrenorilor a cuprins un num ă r
de 11 întreb ă ri a c ă ror finalitate având drept scop s ă
conduc ă la indicatori utili rezolv ă rii problemelor cercet ă rii
propuse (Anexa 1).
Înainte de prezentarea şi modul de operare pe
chestionar, am solicitat s ă se dea r ă spunsuri sincere ş i

corecte, sub acoperirea anonimatului, f ă când în acela ş i timp
precizarea c ă r ă spunsurile urmeaz ă a fi utilizate numai în
scop ş tiin ţ ific.
În vederea ob ţ inerii unor informa ţ ii în leg ă tur ă cu
tema, am folosit discu ţ ii conform planului dinainte stabilit,
cu o serie de speciali ş ti din domeniu. În acest context,

conversa ţ ia şi interviul au fost constituite prin
recomand ă rile propuse de S. Chelcea (1975). Spre deosebire
de chestionar, interviul sau convorbirea impun stabilirea
unui raport mai strâns între cel care ia interviul ş i persoana
intervievat ă . Ca mod de desf ăş urare am folosit ş i discu ţ ia
liber ă sau interviul nestructurat, axat pe o tem ă cu scop

precis de informare. Am considerat c ă acest tip de dialog

- 67 -
este mai flexibil l ă sând loc interven ţ iilor noastre “cheie”.
Aceste discu ţ ii au fost abordate curent în timpul desf ăş ur ă rii
experimentului prin dialogul cu profesorii de specialitate ş i
antrenorii, care ne-au împ ă rt ăş it opiniile lor fa ţă de
problema urm ă rit ă . Opiniile rezultate în urma aplic ă rii
acestor metode ne-au dat posibilitatea s ă cunoa ş tem o serie
de aspecte legate de con ţ inutul activit ăţ ii.
2.1.4. Observa ţ iile pedagogice

Observa ţ iile pedagogice cu caracter de constatare s-au
efectuat în scopul studierii multilaterale a actualei probleme
în practic ă ş i s-a utilizat în conformitate cu indica ţ iile ş i
recomand ă rile autorilor: S. Stanciu, 1969; I. Nicola, V.
Farca ş , 1993; M. Stoica 1995; Gh. Dumitriu, C- ţ a Dumitriu,
1997.
Aceste observa ţ ii s-au desf ăş urat în trei etape, dup ă

cum urmeaz ă .
În prima etap ă , în perioada anului 1999, s-au efectuat
observa ţ ii închise asupra planului de preg ă tire axat pe
preg ă tirea specializat ă din cadrul procesului instructiv
(Anexa 2), a fi ş elor de apreciere utilizate de antrenorii ce
activează în cadrul Cluburilor Sportive Ş colare. Datele

observaţ iilor se completau ş i se concretizau prin rezultatele
convorbirilor şi discu ţ iilor ţ inute cu al ţ i speciali ş ti ai
domeniului precum ş i cu datele ob ţ inute în urma anchet ă rii
antrenorilor de handbal (Anexa 1).
Aceast ă etap ă s-a finalizat cu observa ţ iile pedagogice
asupra stabilirii con ţ inutului planului de preg ă tire sportiv ă

nou elaborat (Anexa 3) ş i a planific ă rii acestuia (Anexa 4).

- 68 -
În etapa a doua, observa ţ iile pedagogice s-au desf ăş urat
în anul 2000 în cadrul procesului instructiv de preg ă tire
specializată a handbalistelor junioare I din cadrul Cluburilor
Sportive Ş colare.
Rezultatele observa ţ iilor ne-au permis s ă determin ă m
influenţ a unui plan sub form ă obiectivizat ă în vederea
perfecţ ion ă rii preg ă tirii specializate (Anexele 5 ş i 6). În acela ş i
timp, introducerea fi ş elor de evaluare a preg ă tirii sportive
pentru aprecierea nivelului preg ă tirii respective a contribuit la
evidenţ ierea corel ă rii directe între calitatea procesului

instructiv din cadrul planului şi asigurarea lui
metodico- ş tiinţ ifică .
Observaţ iile au completat informa ţ iile ob ţ inute în urma
anchetă rii antrenorilor specializa ţ i în handbal care au
participat la acest experiment.
În etapa a treia, desf ăş urat ă pe parcursul anilor

2000-2001 observa ţ iile pedagogice au fost desf ăş urate în
cadrul procesului de perfec ţ ionare a preg ă tirii sportive a
handbalistelor junioare I în baza preg ă tirii specializate.
Observaţ iile autorului au completat informa ţ iile obţ inute
în urma anchet ă rii antrenorilor, cu privire la planurile
individuale de preg ă tire pe posturi (Anexa 5) ş i a planului de

preg ă tire ş i perfec ţ ionare a procesului instructiv.
Datele ob ţ inute în aceast ă etap ă ne-au permis s ă stabilim
modelul final al planurilor individuale de preg ă tire pe posturi,
model pe care îl consider ă m cel mai aproape de cerin ţ ele
propuse, precum ş i structura final ă a planului elaborat.

- 69 -
2.1.5. Metoda testelor
A. Prezentarea testelor motrice
1. 5 X 30m
Proba va consta din cinci alerg ă ri pe distan ţ a de 30 m,
cu o pauz ă de 30” între alerg ă ri. Se alearg ă cu pantofi de
handbal, startul luându-se din picioare, de la o distan ţă de
1m înapoia liniei de start. Pauza de 30” se va respecta cu
rigurozitate, în timpul acesteia sportivul trebuind s ă se
îndrepte spre linia de start ş i s ă se preg ă teasc ă pentru
startul urm ă tor.

Se va alerga în grupe de câte cinci sportive.
Cronometrul se va porni la atingerea liniei de start ş i se va
opri dup ă trecerea liniei de sosire. Se vor înregistra toate
cele cinci alerg ă ri ş i se va face media aritmetic ă . Toate
rezultatele, inclusiv media aritmetic ă , vor fi exprimate în
secunde ş i zecimi de secund ă .
2. Testul Cooper
Se alearg ă timp de 9 minute pe pista de atletism,
m ă surându-se în metri distan ţ a parcurs ă de fiecare sportiv.
Se permite mersul ş i oprirea dar este interzis ă p ă r ă sirea
pistei. Startul se d ă în bloc pentru 10-16 sportive, iar

oprirea se va face la semnal sonor, sportivele a ş teptând
înregistrarea distan ţ ei parcurse în locul unde au terminat
cursa.
3. Pentasalt
Proba const ă în efectuarea a cinci pa ş i s ă ri ţ i, pornind
de pe loc, având un picior fixat pe sol în spatele liniei de

- 70 -
plecare. Ultimul pas s ă rit se execut ă în groapa de nisip. Se
execut ă dou ă încerc ă ri, luându-se în considera ţ ie cea mai
bun ă .
4. Aruncarea mingii de handbal la distan ţă

Se va folosi în mod obligatoriu mingea de handbal
regulamentar ă . Mingea va fi aruncat ă la distan ţă du p ă un
elan de trei pa ş i. Aruncarea se va efectua dinapoia unei linii
trasate pe sol, linie care nu poate fi atins ă , dep ăş it ă sau
c ă lcat ă înainte ca mingea s ă fi p ă r ă sit mâna arunc ă toarei.

Pentru elan poate fi folosit ă tehnica pasului încruci ş at, a
pasului ad ă ugat sau a pasului s ă ltat. Se vor executa dou ă
arunc ă ri ş i se va lua în considerare cel mai bun rezultat.
B. Prezentarea testelor tehnice

1. 30 metri dribling printre jaloane
În lungul terenului de handbal se a ş az ă în linie dreapt ă
ş apte jaloane înalte de 1,5 – 1,8 m , dup ă cum urmeaz ă :
primul jalon se a ş az ă la o distanta de 6 m de linia de start,
iar ultimul la 6 m înaintea liniei de sosire; între aceste dou ă
jaloane, pe o distanţă de 18 m r ă mas ă între primul ş i
ultimul jalon, se a ş eaz ă celelalte cinci jaloane, la o distanţă

de 3 m unul de altul (astfel între cele ş apte jaloane se
formeaz ă ş ase distan ţ e de câte 3 m fiecare).
Sportivul trebuie s ă parcurg ă cei 30 m care separ ă linia
de start de cea de sosire, conducând mingea în dribling
multiplu în mod regulamentar printre jaloane, în form ă de
slalom. Mingea trebuie sa fie controlat ă în mod permanent

de c ă tre sportiv de la plecare pân ă la sosire. Aruncarea

- 71 -
mingii înainte sau deplasarea sportivului cu mingea în mân ă
nu sunt permise ş i atrag dup ă sine anularea alerg ă rii. Linia
de sosire trebuie s ă fie, de asemenea, trecut ă eu mingea în
dribling. Rezultatul se înregistreaz ă în secunde ş i zecimi de
secunde. Se vor executa dou ă alerg ă ri, luându-se în
considerare timpul cel mai bun.
Se vor prezenta în fi ş ele individuale pe larg normele de
apreciere a nivelului de preg ă tire specific ă vârstei,
posturilor ş i fazelor de joc.
2. Pase în doi din alergare

Pe perechi de juc ă toare de valori apropiate sau posturi
identice se execut ă pase din deplasare cu mingea de
handbal. Distan ţ a dintre juc ă toare este de 5 m. Se pleac ă de
la linia de 6m a semicercului ş i se opre ş te cronometrul în
momentul când ultima juc ă toare a atins semicercul de 6 m

din partea opus ă a terenului.
3. Deplasarea în triunghi – dribling – aruncare

Se deseneaz ă acela ş i triunghi ca la „deplasarea în
triunghi” proba pentru portari. Dup ă un traseu complet
executat (dus-întors) ş ase laturi, cu deplasare cu pa ş i

ad ă uga ţ i în pozi ţ ie fundamental ă de ap ă r ă tor ş i mi ş carea
bra ţ elor, se ia o minge aflat ă în cercul din dreapta al
triunghiului, se execut ă dribling în vitez ă pân ă în partea
opus ă a terenului ş i se execut ă aruncarea la poart ă din
s ă ritur ă de la semicercul de 6 m. Cronometrul se porne ş te în
momentul începerii deplas ă rii în triunghi ş i se opre ş te în

momentul execut ă rii b ă t ă ii pentru aruncarea din s ă ritur ă de

- 72 -
la 6 m.
4. Dribling – aruncare – repliere

Se pleac ă de la semicercul de 6 m, juc ă toarea având în
momentul startului piciorul din fa ţă pe linia de 6 m ş i
mingea de handbal în mân ă . Se execut ă dribling din
alergare, aruncare din s ă ritur ă de la semicercul de 6 m
opus, repliere (pân ă la centru terenului cu fa ţ a spre propria
poart ă , de la centru cu spatele). Cronometrul se opre ş te
când juc ă toarea a dep ăş it cu ambele picioare linia de 6m de

la care a plecat (intr ă în semicerc).
2.1.6. Prelucrarea matematic ă a datelor statistice ş i

prezentarea lor grafic ă
Indicii rezultatelor au fost prelucra ţ i în conformitate cu
metodele statistico-matematice selectate corespunz ă tor

caracterului datelor experimentale ş i a sarcinilor cercet ă rii
prin stabilirea nivelului de verificare a diferen ţ ei dintre medii
a indicilor grupelor experimentale ş i martor, în cadrul c ă rora
s-au efectuat urm ă toarele calcule:
n
x + x + ... + x n
∑x i
i=
1 2 1
1. media aritmetic ă ( x ): x = n
= n
∑(x
2
i
− x) n
1
2. abaterea standard ( σ ): σ = i =1
= ∑(x i
− x)
2
n n i =1
σ
3. amplitudinea standard a valorii medii (m): m =
n −1
σ
v = ×
4. coeficientul de varia ţ ie (v): x 100
5. calcularea diferen ţ elor între valorile medii a celor dou ă

- 73 -
x1 − x2
unit ăţ i dup ă criteriul Student (t): t =
2 2
m1 + m2
2.2. Organizarea cercet ă rii
Cercet ă rile de baz ă s-au efectuat în perioada anilor

1999-2001 pe un lot de 16 sportive ale Clubului Sportiv
Ş colar Bac ă u ş i pe un lot de 16 sportive ale a Clubului
Sportiv Ş colar Roman cele 32 de sportive apar ţ inând
nivelului de performan ţă – junioare I. Lotul de 16 juc ă toare

al CS Ş Bac ă u a reprezentat grupa experiment iar lotul de 16
juc ă toare al CS Ş Roman a reprezentat grupa martor.
În cadrul primei etape – de cercetare preliminar ă
(1999) am folosit chestionarea ş i observa ţ ia pedagogic ă , care
ne-au permis s ă elabor ă m proiectul planului perioadei
preg ă titoare pentru stadiul de preg ă tire specializat ă ş i

metodica respectiv ă . S-au cercetat: planurile de antrenament
existente în ţ ar ă , atât în handbal, cât ş i din alte jocuri
sportive, sistemele de apreciere ale preg ă tirii specializate a
handbalistelor, ş i nu numai, precum ş i importan ţ a acordat ă
preg ă tirii specializate ş i necesitatea introducerii în planul de
antrenament a unor metode ş i mijloace de ac ţ ionare.

Analiza literaturii de specialitate în leg ă tur ă cu tema
tezei ne-a permis s ă stabilim ş i s ă argument ă m laturile de
baz ă ale con ţ inutului activit ăţ ii de preg ă tire specializat ă , s ă
stabilim necesitatea introducerii unui plan-model de
preg ă tire sportiv ă fundamentat pe mezociclul de tip bloc cu
efect tardiv asupra capacit ăţ ilor psihomotrice ş i tehnice ş i s ă

elabor ă m criteriile de apreciere ale ac ţ iunilor tehnico-tactice

- 74 -
din cadrul antrenamentului.
Au fost studiate dificult ăţ ile cu care se confrunt ă
antrenorii ş i sportivii în procesul instructiv ş i al aprecierii în
cadrul antrenamentelor, a fost analizat modul de
perfec ţ ionare a preg ă tirii sportive, au fost analizate ş i
generalizate datele ini ţ iale ale chestionarelor sociologice,
s-au stabilit parametrii de baz ă ş i criteriile de apreciere ale
acestei activit ăţ i. La finele etapei date au f ost elaborate:
– planul perioadei de preg ă tire sportiv ă fundamentat pe
preg ă tirea specializat ă a handbalistelor junioare I (Anexa 3);

– planurile individuale de preg ă tire pe posturi (Anexa 5).
– planificarea pregă tirii sportive axate pe preg ă tirea
specializat ă a handbalistelor junioare I (Anexa 7);
Etapa a doua – experimental-formativ ă (2000). În
scopul adopt ă rii procesului instructiv ş i de perfec ţ ionare a
sistemului de preg ă tire sportiv ă , au fost introduse: noul plan

pentru perioada de preg ă tire sportiv ă fundamentat pe
mezocicluri de tip bloc cu efect tardiv asupra capacit ăţ ii
psihomotrice şi tehnice a handbalistelor junioare I,
aprecierea parametrilor somato-motrici ş i a activit ăţ ilor
tehnico-tactice cu ajutorul testelor elaborate.
La aceast ă etap ă a fost stabilit, prin intermediul

parametrilor somato-motrici ş i a testelor de apreciere a
activit ăţ ilor tehnico-tactice elaborate de c ă tre noi, nivelul
preg ă tirii sportive a handbalistelor junioare I, în urma
utiliz ă rii planului perioadei de preg ă tire sportiv ă fundamentat
pe mezociclurile de tip bloc cu efect tardiv (Anexele 8, 9 ş i 10),
prin compara ţ ia datelor ob ţ inute de sportivele grupei de

experiment cu cele din grupa martor, care au folosit doar

- 75 -
planul de preg ă tire f ă r ă capitolul tehnico-tactic propus.
În cadrul etapei a treia – de finisare (2001-2002) au
fost sistematizate ş i prelucrate datele ob ţ inute în cadrul
experimentului pedagogic. Concret, a fost efectuat ă
aprecierea eficacit ăţ ii planului perioadei de preg ă tire sportiv ă
fundamentat pe mezociclul de tip bloc cu efect tardiv asupra
capacit ăţ ii psihomotrice ş i tehnice, cu ajutorul parametrilor
somato-motrici şi a testelor de apreciere a ac ţ iunilor
tehnico-tactice elaborate de c ă tre noi.
Rezultatele aprecierii au fost prelucrate prin metodele

matematico-statistice ş i interpretate prin compara ţ iile
analitice respective vizând nivelurile calitative ob ţ inute de
c ă tre sportivele junioare I din grupele experimentale ş i
martor.
Datorit ă rezultatelor bune ob ţ inute în urma acestei
cercet ă ri, a fost implementat în procesul instructiv al

Clubului Sportiv Ş colar din Bac ă u planul de preg ă tire
sportivă fundamentat pe mezociclul de tip bloc cu efect tardiv
asupra capacit ăţ ilor psihomotrice ş i tehnice, în perioada
preg ă titoare, stadiul de specializare.
2.3. Aprobarea ş i aplicarea materialelor cercet ă rii
Rezultatele par ţ iale ale cercet ă rii au fost comunicate în

cadrul Conferin ţ elor Ş tiin ţ ifice Interna ţ ionale (INEFS
Chi ş in ă u, Moldova, 2002; Universitatea din Bac ă u, România,
1998, 2001; Universitatea „Babe ş Bolyai”, 2002), na ţ ionale ş i
universitare, precum ş i în materiale ap ă rute în edituri de

prestigiu: „Handbal – de la ini ţ iere la marea performan ţă ” –

- 76 -
Bac ă u: Editura Media, 2000.
Materialele cercet ă rii au fost prezentate la Conferin ţ ele
ş tiin ţ ifico-metodice în cadrul Institutului Na ţ ional de
Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport din Chi ş in ă u în 2002, în cadrul
Facult ăţ ii de Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport din Universitatea
Bac ă u în 1998, 2001 ş i în cadrul Universit ăţ ii „Babe ş Bolyai”
din Cluj, Facultatea de Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport, 2002.
Unele articole publicate în literatura de specialitate
servesc drept material metodic în rândurile speciali ş tilor
domeniului nostru iar modelul fi ş elor individuale ş i planurile

individuale de preg ă tire servesc antrenorilor din domeniu
pentru a perfec ţ iona procesul de antrenament.

- 77 -
CAPITOLUL 3.
ELABORAREA PLANULUI DE ANTRENAMENT AL
PERIOADEI PREG Ă TITOARE LA HANDBALISTELE
JUNIOARE I
3.1. Tendin ţ e în elaborarea planului model de

antrenament al perioadei preg ă titoare din cadrul
Cluburilor Sportive Ş colare
În urma opiniilor expuse de c ă tre cei 224 de antrenori

din cadrul Cluburilor Sportive Ş colare, participan ţ i la
cercetarea de fa ţă , am ajuns la concluzia c ă preg ă tirea
specializat ă în cadrul programelor ş i planurilor existente a
cunoscut o abordare superficial ă , ca de altfel ş i în cadrul
curriculum-urilor anterioare ş i necesit ă o tratare în detaliu a
componentelor ei.
Datele centralizate precum ş i ponderea r ă spunsurilor o
prezent ă m în tabelul centralizator (tabelul 1), iar împ ă r ţ irea
procentual ă a variantelor de r ă spuns raportat ă la fiecare
întrebare va fi prezentat ă în figurile 7-17.
Tabelul 1.
Centralizator al variantelor de r ă spuns la e ş antionul
chestionat ş i valorile procentuale asociate
Variante de răspuns
Întrebarea 1 Da Nu Greu de răspuns - -
Procente 69,6% 19,6% 10,7% - -
Răspunsuri 156 44 24 - -

- 78 -
Variante de răspuns
Pregătire Pregătire Pregătire Pregătire
Întrebarea 2 -
teoretică tehnică tehnico-tactică fizică
Procente 16,1% 21,4% 42,9% 19,6% -
Răspunsuri 36 48 96 44 -
Întrebarea 3 [25%] [50%] [75%] [100%] -
Procente 16,1% 32,1% 37,5% 14,3% -
Răspunsuri 36 72 84 32 -
Procente 69,6% 7,1% 23,2% - -
Procente 73,2% 3,6% 23,2% - -
Procente 50,0% 37,5% 12,5% - -
Întrebarea 7 Da, 25% Da, 50% Da, 75% Da, 100% Nu
Procente 16,1% 14,3% 19,6% 23,2% 26,8%
Răspunsuri 36 32 44 52 60
Foarte mică În mare
Întrebarea 8 Deloc - -
măsură măsură
Procente 21,4% 32,1% 46,4% - -
Procente 75,0% 10,7% 14,3% - -

Întrebarea 10 Da, integral Da, parţial Nu - -
Procente 10,7% 21,4% 67,9% - -
Întrebarea 11 Da, integral Da, parţial Nu - -
Procente 75,0% 16,1% 8,9% - -

- 79 -
În sprijinul celor relatate anterior, vin r ă spunsurile
antrenorilor la întreb ă rile prezentate mai jos.
Întrebarea 1: Crede ţ i c ă este necesar ă o modelare a
planului perioadei de preg ă tire a handbalistelor junioare I ?
Un procent de 69,6% dintre antrenori consider ă c ă ar fi
bine ca s ă existe un model al planului perioadei preg ă titoare
(figura 7), fapt ce ne demonstreaz ă c ă totu ş i o parte dintre
antrenori nu respect ă cerin ţ ele moderne de organizare ş i
planificare a antrenamentului sportiv, mul ţ umindu-se
posibil cu rezultate slabe sau mediocre.
Intrebarea 1
80,0%
69,6%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0%
19,6%
20,0%
10,7%
10,0%
0,0%
Da Nu Greu de raspuns
Fig. 7. Dinamica procentual ă a r ă spunsurilor la întrebarea 1.
Întrebarea 2: Ţ inând cont de experien ţ a

dumneavoastr ă , ce form ă de preg ă tire considera ţ i c ă este
esen ţ ial ă în procesul de instruire sportiv ă al handbalistelor
junioare I ?

- 80 -
Intrebarea 2
50,0%
42,9%
40,0%
30,0%
21,4% 19,6%
20,0% 16,1%
10,0%
0,0%
Pregătire Pregătire Progătire Pregătire fizică
teoretică tehnică tehnico-tactică
Dup ă cum se observ ă (figura 8), opinia antrenorilor

chestiona ţ i a fost concretizat ă în favoarea preg ă tirii
specializate 42,9%, cei care au mizat pe preg ă tirea fizic ă
constituie 19,6%, ceea ce ne-a determinat s ă folosim în
cadrul experimentului atât teste de apreciere motric ă cât ş i
specific ă .
Întrebarea 3: Ce procentaj a ţ i acorda dumneavoastr ă
din totalul num ă rului de ore repartizat în planul de preg ă tire
din perioada preg ă titoare componentei specializate?
Majoritatea antrenorilor, adic ă 32,1% şi respectiv
37,5%, sunt de p ă rerea obiectiv ă alocând 50% ş i respectiv
75% volumului de timp componentei specifice, ceea ce
corespunde cu noile cercet ă ri din domeniul antrenamentului
sportiv (figura 9).

- 81 -
Intrebarea 3
40,0% 37,5%
32,1%
30,0%
20,0% 16,1%
14,3%
10,0%
0,0%
[25%] [50%] [75%] [100%]
Întrebarea 4: Dup ă opinia dumneavoastr ă este

necesar ă introducerea planului model de tip bloc bazat pe
preg ă tirea specializat ă ?
Intrebarea 4
80,0%
69,6%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0% 23,2%
20,0%
10,0% 7,1%
0,0%
Da Nu Greu de răspuns
Un procent de 69,6% dintre cadrele angajate în CS Ş

sunt de p ă rerea c ă ar fi necesar un plan model axat pe

- 82 -
preg ă tirea specializat ă care ar contribui la eliminarea
elementelor birocratice existente şi ar eficientiza
managementul timpului alocat preg ă tirii propriu-zise
(figura 10).
Întrebarea 5: Considera ţ i c ă preg ă tirea specializat ă
introdus ă în noul plan-model este mai eficient ă decât cea
existent ă ?
Intrebarea 5
80,0% 73,2%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0% 23,2%
20,0%
10,0% 3,6%
0,0%
Un procent de 73,2% dintre antrenori consider ă c ă

preg ă tirea specializat ă cuprins ă în cadrul noului plan model
bazat ă pe obiective este mai eficient ă ş i poate fi modernizat ă
sub form ă expres, în func ţ ie de lacunele existente ş i
dolean ţ ele fiec ă rui antrenor individual (figura 11).
Întrebarea 6: Crede ţ i c ă planul perioadei preg ă titoare
bazat ă pe mezociclu de tip bloc este dinamic ş i flexibil?

- 83 -
Intrebarea 6
60,0%
50,0%
50,0%
40,0% 37,5%
30,0%
20,0%
12,5%
10,0%
0,0%
Da Nu Greu de r spuns
ă
Un procent de 50% de antrenori exprim ă p ă rerea c ă

planul perioadei preg ă titoare propus este foarte dinamic ş i
flexibil, iar 37,5% sunt sceptici, dup ă p ă rerea noastr ă pe
motiv c ă nu ş tiu înc ă sau nu au posibilitatea de a utiliza
mijloacele informa ţ ionale, 12,5% din num ă rul total de
responden ţ i au avut dificult ăţ i s ă r ă spund ă deoarece nu au
avut posibilitatea s ă se familiarizeze cu noile tehnologii
(figura 12).
Întrebarea 7: Considera ţ i c ă fiecare profesor-antrenor
din Cluburile Sportive Ş colare ar fi ajutat de utilizarea unor
planuri-model de preg ă tire axat pe componenta de
specializare?
Un procent de doar 26,8% dintre cadrele de antrenori
au negat noul plan, majoritatea îns ă ş i-au exprimat opinia
pozitiv ă asupra faptului c ă utilizarea unor planuri model de
preg ă tire din perioada preg ă titoare ar contribui la
eficientizarea preg ă tirii în general (figura 13).

- 84 -
Intrebarea 7
30,0%
26,8%
23,2%
19,6%
20,0%
16,1%
14,3%
10,0%
0,0%
Da, 25% Da, 50% Da, 75% Da, 100% Nu
Întrebarea 8: În ce m ă sur ă crede ţ i c ă planul model

elaborat determin ă îmbun ă t ăţ irea capacit ăţ ii de performan ţă
la junioare I?
Intrebarea 8
50,0% 46,4%
40,0%
32,1%
30,0%
21,4%
20,0%
10,0%
0,0%
Foarte mică măsură În mare măsură Deloc
Valorile ob ţ inute (figura 14) ne confirm ă c ă o mare parte

- 85 -
dintre antrenori sunt dispu ş i s ă le valorifice noi valen ţ e ş i
capacit ăţ i în cadrul antrenamentului la junioare I, iar 46,4%
dup ă p ă rerea noastr ă constituie partea de antrenori care ş i-
au stabilit un jalon de preg ă tire ş i nu sunt dispu ş i s ă -l
modifice.
Întrebarea 9: Considera ţ i c ă pentru cre ş terea eficien ţ ei,
obiectivit ăţ ii ş i utilit ăţ ii aprecierii preg ă tirii specializate sunt
importante mijloacele informa ţ ionale moderne ?
Intrebarea 9
80,0% 75,0%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0%
20,0% 10,7% 14,3%

10,0%
0,0%
Un procent de 75,0% dintre antrenori sunt de p ă rerea

că pentru cre ş terea eficien ţ ei, obiectivit ăţ ii şi utilit ăţ ii
aprecierii preg ă tirii specializate sunt importante mijloacele
informa ţ ionale moderne (figura 15). Doar un mic procent
adic ă 10,7% au negat eficien ţ a ş i obiectivitatea, credem noi
c ă este din lipsa de cuno ş tin ţ e la acest capitol.
Întrebarea 10: Utiliza ţ i în procesul de preg ă tire planuri
sau sisteme elaborate pe baza model ă rii antrenamentului

- 86 -
sportiv?
La aceast ă întrebare (figura 16) au r ă spuns integral ş i
par ţ ial afirmativ doar antrenorii tineri ş i cei care au avut
ocazia s ă - ş i desf ăş oare activitatea peste hotare în echipe de
mare performan ţă adic ă respectiv 10,7% ş i 21,4%.
Intrebarea 10
80,0%
67,9%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0% 21,4%
20,0% 10,7%
10,0%
0,0%
Da, integral Da, parţial Nu
Întrebarea 11: Dac ă a ţ i avea posibilitatea utiliz ă rii

planului-model de preg ă tire specializat ă propus, acesta ar
contribui la optimizarea ş i eficientizarea procesului de
antrenament ?
Marea majoritate a responden ţ ilor (figura 17) sunt de
p ă rerea că dac ă ar avea posibilitatea utiliz ă rii
planurilor-model de tip bloc aceasta ar contribui la
optimizarea ş i eficientizarea preg ă tirii sportive la junioare I
ş i nu numai 75%. Doar 8,9% neag ă acest fapt nemotivat.

- 87 -
Intrebarea 11
80,0% 75,0%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0%
20,0% 16,1%
8,9%
10,0%
0,0%
Da, integral Da, parţial Nu
Ţ inând cont de repartizarea opiniilor în func ţ ie de

problematica prezentat ă , rezult ă o clar ă tendin ţă a
antrenorilor spre o abordare obiectivizat ă a planurilor de
preg ă tire. În rândurile antrenorilor chestiona ţ i, s-a observat
o preocupare destul de mare pentru preg ă tirea specific ă din
cadrul antrenamentului, acest lucru datorându-se ş i iner ţ iei
în elaborarea programelor respective, prin faptul c ă în
structura curriculum-ului contemporan apar orient ă ri
diferite raportate la comanda dat ă .
În func ţ ie de cele subliniate anterior, am ajuns la
concluzia că în concordan ţă cu opiniile antrenorilor
chestiona ţ i a fost determinat ă o clar ă orientare spre
dinamic ă ş i flexibilitate a planurilor de preg ă tire din cadrul
Cluburilor Sportive Ş colare.
Drept care în lucrarea de fa ţă ne-am propus s ă
elabor ă m un nou ş i modern plan de preg ă tire axat pe
preg ă tirea specializat ă şi un program de apreciere a

- 88 -
preg ă tirii specializate în concordan ţă cu particularit ăţ ile
planului elaborat.
În urma r ă spunsurilor ob ţ inute la nivelul antrenorilor
putem aprecia c ă :
1. Planul model de tip bloc permite înnoirea permanent ă
a informa ţ iei con ţ inute în concordan ţă cu noile orient ă ri,
evolu ţ ia continu ă a ş tiin ţ ei, dinamismul ş i flexibilitatea
descoperirilor specifice. Aceste caracteristici determin ă
structurarea modular ă pe fascicole, module cu aspecte de
preg ă tire sportiv ă fapt confirmat ş i de procentul ridicat al

op ţ iunilor favorabile ale antrenorilor pentru modificarea ş i
elaborarea planului model de preg ă tire ş i introducerea unui
compartiment specific tehnico-tactic.
2. Faptul c ă exist ă un permanent contact cu informa ţ ia
eficient ă , dinamic ă ş i flexibil ă determin ă antrenorii s ă
aprecieze obiectiv calitatea preg ă tirii specializate,

concretizat ă în particularit ăţ ile preg ă tirii proprii unui astfel
de plan model obiectivizat.
3. În consecin ţă , antrenorii pot aprecia mai obiectiv
raportul cantitate/calitate existent în cadrul planului model
elaborat, iar în cazul nostru existând o preferin ţă deosebit ă
pentru aspectele preg ă tirii specializate, care determin ă

eficien ţ a etapei preg ă titoare la junioare I.

- 89 -
3.2. Analiza poten ţ ialului motric ş i tehnico-tactic al
junioarelor I în raport cu cerin
ţ ele Federa ţ iei
Române de Handbal
În ţ ara noastr ă , nu exist ă o colaborare unitar ă între

Ministerul Educa ţ iei, Cercet ă rii ş i Tineretului, Federa ţ ia
Român ă de Handbal ş i Centrul de Cercet ă ri pentru Probleme
de sport, fapt concretizat în lipsa unor strategii care s ă
fundamenteze elaborarea planurilor de preg ă tire
corespunz ă toare macro-, mezo- ş i microciclurile.

Evaluarea procesului instructiv-educativ presupune
stabilirea clar ă a unor obiective, con ţ inuturi, mijloace ş i
metode care converg spre înalta performan ţă sau spre
rezultate deosebite, corespunz ă toare fiec ă rui nivel de
preg ă tire. Atât timp cât Cluburile Sportive Ş colare particip ă
în Campionatul Na ţ ional cu echipe de juniori III, II ş i I sunt

subordonate din punct de vedere mangerial ş i material
ministerului de resort, consider ă m că cerin ţ ele
performan ţ iale care apar ca o consecin ţă la cele men ţ ionate
mai sus trebuie s ă aib ă ş i un fundament metodologic clar ş i
accesibil atât pentru antrenori cât şi pentru sportivi.
Neexistând aceste conexiuni, activitatea sportiv ă de

performan ţă , rezultatele ob ţ inute ş i calitatea aspectului
competi ţ ional intern las ă de dorit f ă r ă a se ridica la cerin ţ ele
performan ţ ei interna ţ ionale.
Aceste lucruri trebuie subliniate deoarece rezultatele
ob ţ inute pe plan intern nu pot reprezenta decât slabe
motiva ţ ii pentru sportivi ş i antrenori, fiind bine ş tiut c ă orice

persoana sau organizaţ ie implicat ă activ în sportul de

- 90 -
performan ţă dore ş te mai mult decât o simpl ă medalie ş i
diplom ă .
Pentru a trece peste aceste neajunsuri, diferi ţ i speciali ş ti,
cadre universitare, persoane ş i organiza ţ ii implicate în sportul
de performan ţă au abordat acest gen de probleme pentru a
suplini lipsa unor planuri de preg ă tire specifice care ar trebui
s ă fie concepute ş i elaborate de forurile superioare de
specialitate. În compara ţ ie cu realitatea interna ţ ional ă , unde
foarte multe dintre manifestă rile cu caracter de specializare ş i
perfecţ ionare a antrenorilor, arbitrilor ş i handbali ş tilor se

desfăş oar ă sub directa coordonare a Federa ţ iei Europene de
Handbal ş i Federa ţ iei Interna ţ ionale de Handbal, manifest ă rile
de acest gen ce au loc pe plan intern, de ş i se desf ăş oar ă sub
sigla Federaţ iei Române de Handbal, nu au caracter unitar ş i
de cele mai multe ori nu se concretizeaz ă în programe,
structuri sau, pur ş i simplu, în materiale metodice orientative

pentru cei interesa ţ i.
Astfel, apar contradic ţ ii ş i polemici între cei implica ţ i în
handbalul de performan ţă la orice nivel în ceea ce prive ş te
num ă rul de ore de antrenament, structura testelor de
evaluare, e ş alon ă rile mijloacelor de preg ă tire, precum ş i în
leg ă tur ă cu structurarea planului opera ţ ional în raport cu

celelalte activit ăţ i în care sunt implica ţ i sportivii. De aici
rezultă ş i reticen ţ a anumitor speciali ş ti ai domeniului la
anumite ini ţ iative ale Federa ţ iei Române de Handbal
concretizate în dezorganizarea procesului de antrenament ca o
consecinţă fireasc ă a lipsei liniilor clare de preg ă tire ş i
organizare a procesului de performan ţă sportiv ă

handbalistic ă .

- 91 -
Pe lâng ă criteriile metodologice subliniate mai sus,
trebuie amintit c ă ş i probele de preg ă tire fizic ă specifică ş i
cele de evaluare a poten ţ ialului tehnic al sportivilor cunosc
neconcordan ţ e clare cu poten ţ ialul real al tinerilor handbali ş ti
ce sunt legitima ţ i în cadrul cluburilor sportive ş colare din ţ ara
noastr ă .
Toate acestea nu fac decât să contrarieze profesorii
antrenori de handbal atunci când iau cuno ş tin ţă de cerin ţ ele
federaţ iei de specialitate. Astfel, consider ă m necesar ca
înainte de a concepe bateriile de teste specifice evalu ă rii

potenţ ialului motric ş i tehnico-tactic al fiec ă rei grupe sportive
de performan ţă , s ă se efectueze o aprecierea obiectiv ă la nivel
na ţ ional a poten ţ ialului specific necesar îndeplinirii
obiectivelor handbalului de performan ţă pentru fiecare nivel
de preg ă tire.
De aici se desprinde concluzia c ă procentajele atribuite

componentelor ş i factorilor antrenamentului sportiv vor
cunoaş te schimb ă ri reale care s ă nu reprezinte deziderate ci
fundamente în procesul de elaborare a planurilor de
antrenament pe fiecare perioad ă de preg ă tire.
În raport cu cele prezentate mai sus, putem propune un
model al succesiunii obiectivelor de preg ă tire pentru realizarea

unei etapiz ă ri care s ă aib ă consecinţă integrarea optim ă a
handbalistelor junioare I în sistemul competi ţ ional
corespunză tor:
– realizarea indicilor calităţ ilor motrice în corela ţ ie
direct ă cu preg ă tirea fizic ă general ă ş i specific ă în sensul
evoluţ iei optime în cadrul competi ţ ional;

– fondul tehnic specific consolidat de la vârste mai mici ş i

- 92 -
corelat cu celelalte componente ale antrenamentului;
– tactica să fie diversificat ă ş i perfec ţ ionat ă numai pe
fondul structurilor de joc ş i într-o permanent ă leg ă tur ă cu
sistemele de ap ă rare.
La acest nivel se ş tie c ă fondul tehnico-tactic al
junioarelor I poate ş i trebuie s ă fie îmbun ă t ăţ it doar din
punct de vedere al stilului propriu, în acest moment,
speculându-se la maximum predispozi ţ iile inovative şi
creatoare ale handbalistelor, aspect ce le poate asigura
evolu ţ ia în urm ă toarea treapt ă de performan ţă .

Dac ă ţ inem cont de faptul c ă programarea competi ţ iilor
în raport cu perioadele de preg ă tire cunoa ş te o schimbare
permanent ă , atunci trebuie să nu ignor ă m adaptarea
continu ă a capacit ăţ ii de efort specifice la aceste noi
structuri ale planific ă rii anuale. În consecin ţă , poten ţ ialul
motric ş i tehnico-tactic trebuie cercetat ş i evaluat

permanent pentru a da posibilitatea model ă rii structurilor
folosite în cadrul procesului de antrenament ş i îndeplinirii
obiectivelor specifice fiec ă rei perioade de preg ă tire.
Astfel, tinerele handbaliste trebuie testate ş i evaluate
permanent pentru a avea posibilitatea corel ă rii cerin ţ elor
calendarului competi ţ ional cu adaptarea sistemelor de lucru

din cadrul antrenamentului, precum ş i cu reactualizarea
dup ă caz a standardelor cerute de forurile de specialitate.
Acest lucru este necesar deoarece se întâlnesc foarte
des cazuri în care, în urma test ă rilor efectuate în
concordan ţă cu cerin ţ ele federa ţ iei de specialitate, s-au
observat abateri mari de la valorile medii caracteristice

diferitelor niveluri de performan ţă . De aceea am considerat

- 93 -
c ă este necesar s ă efectu ă m m ă sur ă tori ş i evalu ă ri ale
poten ţ ialului motric ş i tehnico-tactic al junioarelor I pentru
a observa în ce m ă sur ă realitatea se suprapune cu cerin ţ ele
oficiale (Tabelul 2).
Tabelul 2.
Dinamica parametrilor motrici şi tehnico-tactici în urma
comparaţiei cu cerinţele Federaţiei Române de Handbal
Valori ob ţ inute
Proba Cerin ţ e FRH
(n = 32)
Dribling printre jaloane – 30 m 6,2’’ 6,46’’
Aruncarea mingii la distan ţă 42,4 m 32,39 m
Testul Cooper 2160 m 1991,88 m
Pentasalt 11,6 m 11,72 m
Triunghi deplasare 36’’ 41’’
Dribling jaloane
30 m (sec)
6,0
6,1
6,2
6,3
6,4
,1
Aruncarea mingii 4
9
,8
Proba
de handbal (m) 4
5 6,5 tehnică (sec)
,0
,4 9
2 3 ,6
4 5
3 ,2
2 3 2
3 6 3
8
2
4
0
4
4
4
8
61
81
61
91
31
2,
61
Legenda:
02
21
6,
61 1,
21 Cerinţe FRH
61
22
12
11 Valori obţinute
6,
61
32 11
1,
01
6,
Testul Pentasalt (m)

Cooper (m)
Fig. 18. Graficul parametrilor motrici ş i tehnico-tactici testaţ i, în

compara ţie cu cerin ţ ele Federaţ iei Române de Handbal

- 94 -
În aceast ă idee ne-am propus ca în lucrarea de fa ţă s ă
evalu ă m corect poten ţ ialul motric şi tehnico-tactic al
handbalistelor junioare I în compara ţ ie cu cerin ţ ele
Federa ţ iei Române de Handbal (FRH). Rezultatele ob ţ inute
sunt prezentate în tabelul 2, figura 18.
Rezultatele test ă rii ne indic ă faptul c ă handbalistele
evaluate corespund din anumite puncte de vedere cerin ţ elor
FRH dar la unii parametri motrici nu corespund nivelului de
performan ţă corespunz ă tor categoriei de vârst ă .
De asemenea, men ţ ion ă m c ă din punct de vedere

tehnico-tactic poten ţ ialul junioarelor I nu este evaluat în
totalitate ş i, în consecin ţă , consider ă m c ă evaluarea mai
detaliat ă a fondului specific tehnico-tactic poate veni în
sprijinul federa ţ iilor de specialitate. Acest lucru este necesar
deoarece solicit ă rile din timpul jocului dep ăş esc cu mult
fondul tehnic solicitat de testele elaborate.
3.3. Elaborarea proiectului analitic al planului de

antrenament pentru perioada preg ă titoare în vederea
utiliz ă rii mijloacelor adecvate procesului de
perfec ţ ionare a preg ă tirii specializate la
handbalistele junioare I
În acest context, modelul planului de antrenament cu

substructurile sale didactice informa ţ ionale (dirijare,
organizare, tehnic ă , tactic ă ), orientativ-rezultative
(cuno ş tin ţ e, priceperi, deprinderi), strategice (informa ţ ionale)
se încadreaz ă în complexul conceptului modern al procesului

instructiv-educativ ş i fi ş a de evaluare care se asigur ă atât

- 95 -
prin mijloacele instrumentale pedagogice ale sistemului
interior propriu, cât ş i a celui exterior existent.
Planul propus de noi are ca func ţ ie de baz ă formarea la
handbaliste junioare I a unei concep ţ ii generale despre jocul
de handbal ca mijloc de perfec ţ ionare ş i optimizare a
preg ă tirii sportive axate pe cea specific ă .
Volumul de mijloace prev ă zut în planul de antrenament
elaborat are caracter unitar dar nu este fix, l ă sând loc la
îmbun ă t ăţ iri permanente, planul-model având în acest fel un
caracter deschis, adaptabil, dinamic ş i flexibil.

Din punctul de vedere al prezentei cercet ă ri, selectarea
conceptelor diferen ţ iate pe posturi ale jocului de handbal de
performan ţă practicat în lec ţ ia de antrenament, asigur ă o
contribu ţ ie multilateral ă atât în realizarea obiectivelor
individuale la acest nivel (N.M. Ş erban, P. de Hillerin, 1984;
S. Mate, 2001), cât ş i sub aspectul instruirii handbalului de

performan ţă (J. Czerwinski, F. Taborski, 1997; F. Taborski,
2000; F. Taborski, W. Pollany, 2000; Ch. Katzamanidis, K.
Chatsikotoulas, A. Giannakos, 2000). Antrenorii iau
cuno ş tin ţă ş i aprofundeaz ă fenomenul de diferen ţ iere pe
posturi a jocului de handbal în cadrul procesului
instructiv-educativ, cât ş i din jocul de handbal practicat la

nivel de performan ţă , creându- ş i o imagine de ansamblu
asupra con ţ inutului teoretic ş i practic al handbalului juvenil
(R.E. Clanton, P.M. Dwight, 1997).
Antrenamentele diferen ţ iate axate pe preg ă tirea
specific ă stadiului de specializare au fost planificate în
func ţ ie de obiectivele microciclurilor de pe durata perioadei

preg ă titoare, pentru juc ă toarele avizate. Astfel s-a procedat

- 96 -
pe toat ă durata antrenamentelor din cadrul cantonamentului
perioadei preg ă titoare, punându-se accent pe preg ă tirea
fizic ă special ă ş i corec ţ ia ş i perfec ţ ionarea elementelor
specifice.
În unele cazuri, datorit ă intervalului de timp foarte
scurt existent între dou ă competi ţ ii importante, în cazul
periodiz ă rii duble sau multiple, macrociclurile pot reuni
într-o singur ă perioad ă fazele de ie ş ire ş i de intrare în forma
sportiv ă (N.V. Platonov, R. Mano cita ţ i de S. Mate în 2001).
Tabelul 3.
Planul anual schematic (S. Mate, 2001)
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Faza –1– –2– –3–
Menţinerea Ieşirea din
Descriere Intrare în forma sportivă
formei sportive forma sportivă
Perioada Pregătitoare Competiţională Tranziţie
Tabelul 4.
Structura planului actual de preg ă tire a juniorilor de
tip triciclu (S. Mate, 2001)
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Faza 1 2 3–1 2 3–1 2 3
Perioada I II III – I II III – I II III
Planul elaborat de noi (Anexele 8, 9 ş i 10) are func ţ ia de

a perfec ţ iona procesul instructiv-educativ al handbalistelor
junioare I din cadrul Cluburilor Sportive Ş colare, prin
modelarea con ţ inutului stadiului de specializare din cadrul

- 97 -
perioadei preg ă titoare. El este rezultatul model ă rii
con ţ inutului preg ă tirii sportive axat ă pe efectele cumulative
ale mezociclurilor de tip bloc cu influen ţă tardiv ă asupra
capacit ăţ ii de efort a handbalistelor junioare I.
Conform afirma ţ iilor lui T. Bompa (2002), planificarea
pe termen lung este o caracteristic ă şi o cerin ţă a
antrenamentului modern. Un program bine organizat de
preg ă tire pe termen lung m ă re ş te în mare m ă sur ă eficien ţ a
acesteia pentru competi ţ iile viitoare. În plus, este încurajat ă
utilizarea ra ţ ional ă a mijloacelor ş i metodelor de

antrenament ş i este facilitat ă evaluarea concret ă , specific ă a
progresului sportivilor. Planificarea trebuie s ă se bazeze pe
cuno ş tin ţ e ş tiin ţ ifice ş i practice.
Importan ţ a planului perioadei preg ă titoare propus de
noi const ă în aceea c ă este func ţ ional în structura actual ă
pentru toate Cluburile Sportive Ş colare, asigurând un nivel

ridicat al fondului psiho-motric specific junioarelor I
determinat de efectele tardive mezociclurilor de tip bloc
asupra stadiului de specializare.
Dac ă ţ inem cont de particularit ăţ ile planului elaborat
mai sus, raportat în mod direct la caracteristicile
juc ă toarelor junioare I, putem aprecia c ă elementele

constitutive ale profilului motric specific acestui nivel de
preg ă tire pot fi cuantificate, evaluate ş i algoritmizate în
func ţ ie de diferi ţ i factori, parametri şi variabile ale
antrenamentului sportiv.
Elementele constitutive, considerate ca fiind
caracteristice handbalistelor, raportate la fiecare post pot fi

educate ş i perfec ţ ionate în func ţ ie de perioade de preg ă tire ş i

- 98 -
de particularit ăţ ile individuale ale sportivelor. Mai mult
decât atât, aceste elemente pot fi e ş alonate folosind structuri
ş i substructuri care s ă permit ă abordarea procesului de
preg ă tire din mai multe puncte de vedere cum ar fi folosirea

mezociclurilor de tip bloc cu efecte tardive asupra
capacit ăţ ilor psihomotrice a handbalistelor junioare I.
Putem afirma c ă efectele tardive asupra capacit ăţ ilor
psihomotrice specifice acestui nivel de performan ţă prezint ă
fundamente ce ţ in cont de transferul deprinderilor şi
educarea capacit ăţ ilor psihofizice ş i motrice, ce constituie ş i

problema central ă tratat ă de teoria educa ţ iei fizice ş i
preg ă tirii sportive a c ă rei con ţ inut a fost studiat ş i de V.I.
Ilinici (1978). În opinia aceluia ş i autor, proiec ţ ia efectelor
priceperilor ş i deprinderilor motrice specifice în performan ţ a
sportiv ă este direct propor ţ ional ă cu fondul motric
caracteristic disponibil. Aceasta înseamn ă c ă orice

modificare ap ă rut ă în volumul ş i calitatea priceperilor ş i
deprinderilor motrice specifice nivelului de performan ţă
determin ă o modificare de aceea ş i intensitate în procesul de
însu ş ire a componentelor tehnico-tactice necesare cerin ţ elor
competi ţ ionale contemporane.
În consecin ţă , aceasta se asimileaz ă cu formarea unor

noi priceperi ş i deprinderi psihomotrice create în baza
fenomenului de transfer pozitiv care reprezint ă cheia
performan ţ ei sportive fundamentate metodologic.
În cazul nostru trebuie men ţ ionat c ă priceperile ş i
deprinderile motrice prezint ă trepte de perfec ţ ionare care în
opinia lui S.A. Kosilov (1965) pot duce la formarea

automatismelor mi ş c ă rilor analitice. De aici, rezult ă c ă

- 99 -
folosirea fenomenului de transfer în conceperea
mezociclurilor de tip bloc poate duce la automatizarea unor
procedee tehnice ca activitate motric ă integrativ ă a ş a cum
men ţ ioneaz ă S.V. Iananis (1976) ş i S.A. Kosilov (1965),
aceste fenomene fiind parte integrant ă a etapei de preg ă tire
sportiv ă specializat ă .
Putem concluziona în continuare c ă ac ţ iunile motrice
bazate pe mecanismul de influen ţă asupra fenomenului de
însu ş ire succesiv ă a structurilor tehnice specializate se
concretizeaz ă în fenomenul de transfer pozitiv în jocul de

handbal particularizat strict la elementele tehnice
fundamentale (figura 19). Extrapolând afirma ţ iile
precedente, ac ţ iunile ş i activit ăţ ile motrice cu structur ă
biomecanic ă similar ă pot fi influen ţ ate de anumite structuri
motrice specifice date (bazate, în cazul nostru, pe
coordonarea complex ă ) dup ă cum subliniaz ă ş i V.D.

Maznicenko (1976), S.A. Polievskii, I.D. Star ţ eva (1988).
De ş i, fenomenul de transfer se manifest ă în diferite
contexte (procesul de instruire, procesul activit ăţ ii
musculare) conform V.M. Za ţ iorski (1966, 1967), S.I.
Gheller ş tein (1970) ş i Iu.K. Demianenko (1982) aceast ă
asimilare de idei se poate suprapune cu transferul calit ăţ ilor

psihofizice ş i a celor psihomotrice pe fondul motric specific
oric ă rei activit ăţ i sportive.
Este foarte important să men ţ ion ă m că la baza
fenomenului de transfer al capacit ăţ ilor psihomotrice pot sta
aspectele comune ale elementelor fundamentale pentru
generalit ăţ ile motrice specifice mai multor discipline sportive

(V.M. Za ţ iorski, 1965).

- 100 -
)2
0
0
2
,
n
a
v
r
e
h
G
.
P
i
ş
il
a
n
a
D
.
N
.
S
ă
p
u
d
(
r
e
f
s
n
a
r
t
e
d
l
a
r
e
n
e
g
i
u
l
u
t
p
e
c
n
o
c
l
u
l
e
d
o
M
.
9
1
.
g
i
F

- 101 -
Componentele preg ă tirii fizice pot reprezenta elemente
ale fenomenului de transfer doar dac ă se realizeaz ă în
primele etape ale form ă rii deprinderilor motrice (K.
Demianenko, 1982), dar stabilitatea motric ă performan ţ ial-
sportiv ă este conferit ă doar prin interdependen ţ a
transferului fundamental al deprinderilor, pe fondul
capacit ăţ ilor psihomotrice specifice.
Efectul tardiv al mezociclurilor de tip bloc poate avea la
baza efectele cumulative, care au fost folosite de speciali ş tii
domeniului în trecut, ca „Transferul st ă rii de antrenament”

(N.V. Zimkin, 1970) deoarece mijloacele preg ă tirii fizice
specifice selec ţ ionate pentru perfec ţ ionarea fondului motric
al sportivilor pot fi folosite în etapa de in i ţ iere.
Dac ă transferul st ă rii de antrenament vizeaz ă doar
fondul motric specific, atunci fenomenul de transfer are arie
de aplicare limitat ă . Dar, dac ă acest fenomen se

concretizeaz ă în transfer al func ţ iilor psiho-fizice ş i psiho-
motrice cu proiec ţ ie în sfera senzorial ă , atunci se confirm ă
teoriile autorilor S.A. Kosilov (1965), A.M. Godik (1974,
1980), V.P. Filin (1974) ş i P. Ghervan (2002) care au
aplicabilitate pe întregul fond aptitudinal specific al
sportivilor, iar în cazul nostru cu aplicabilitate în stadiul de

specializare.
Pe parcursul acestui stadiu trebuie îndeplinite ş i atinse
toate obiectivele specifice microciclurilor, iar dac ă acest
lucru nu este posibil pe parcursul unui microciclu, atunci în
urm ă toarea perioad ă de preg ă tire trebuie să existe
preocuparea îndeplinirii obiectivului precedent în asociere

cu îndeplinirea obiectivului specific perioadei curente.

- 102 -
3.4. Modelarea etapei preg ă titoare constituit ă dintr-un
ansamblu de mezocicluri cu efect tardiv asupra
capacit ăţ ii de efort a sportivilor
Datele ob ţ inute în urma studierii materialelor de

specialitate reflect ă faptul c ă num ă rul de ore în medie pe an
este de 1200-1300 nu numai în handbal, dar ş i în alte
discipline sportive, chiar diferite de jocurile sportive. Unii
autori (V. Issurin, V. Shkljar, 2001) constat ă că în
majoritatea jocurilor sportive volumul mediu anual a sc ă zut

considerabil aflându-se între 800 ş i 900 de ore.
Practica antrenorilor de elit ă din occident ne-a
demonstrat c ă de obicei volumul mediu anual era exagerat,
iar controlul dinamicii acestuia era foarte dur având un
caracter de directiv ă . Se pare c ă în prezent nu se prev ă d
prea mari schimb ă ri în ceea ce prive ş te dinamica efortului în

cadrul lec ţ iilor de antrenament, deoarece se percepe o
tendin ţă nou ă de a adapta cerin ţ ele competi ţ iei la
complexitatea antrenamentului (J.V. Verchoschanskij,
1998). Înc ă din anii 1970-1980, unele orient ă ri ale teoriei
clasice de periodizare (L.P. Matveev, V.N. Platonov, 1979,
1980) au început s ă fie revizuite ş i adaptate.

Dezvoltarea sportului de mare performan ţă a determinat
apari ţ ia unor tendin ţ e contradictorii nesemnificative cum ar fi:
– num ă rul ş i nivelul competi ţ iilor;
– limitarea dezvoltă rii complexe a anumitor capacit ăţ i;
– neconcordanţ e între efectele antrenamentului;
– efectul antrenamentului asupra dezvolt

ă rii unor
capacit ăţ i psiho-motrice;

- 103 -
35
30
25
20
15
10
0
Rezistenta Forta Rezistenta Rezistenta Toleranta la
aeroba maximala anaeroba forta lactat
Zile
Fig. 20. Efecte tardive ale stimulilor de antrenament specifici

asupra capacit ăţ ilor motrice (dup ă V. Issurin, V. Shkljar,
2001)
Neconcordan ţ a între efectele antrenamentului în

dezvoltarea diferitelor calit ăţ i în vederea ob ţ inerii formei
sportive maxime este exemplificat ă astfel: în perioada
preg ă titoare trebuie s ă ne concentr ă m asupra dezvolt ă rii
capacit ăţ ii aerobe ş i for ţ ei, dar nivelul rezisten ţ ei aerobe ş i a
for ţ ei maximale vor sc ă dea în perioada competi ţ ional ă când
aceste calit ăţ i nu vor mai reprezenta o prioritate în

antrenament, ca o consecin ţă a scurt ă rii perioadelor de
preg ă tire specifice.
Din cele spuse mai sus reiese c ă direc ţ iile principale ale
concep ţ iei alternative de concepere a structurii
antrenamentului ne permit s ă dep ăş im sau s ă diminu ă m
contradic ţ iile dintre concep ţ iile tradi ţ ionale ş i cele novatoare

(V. N. Seleaunov 1998). Prezent ă m în figura 20 efectele

- 104 -
tardive ale stimulilor specifici de antrenament asupra unor
calit ăţ i psiho-motrice (V. Issurin, V. Shkljar, 2001).
Mezociclu de Mezociclu de Mezociclu de
acumulare transformare realizare Competiţie
Efecte tardive
Fig. 21. Model de structură a etapei preg ă titoare pe mezocicluri

de tip bloc bazate pe punctul de confluen ţă a diferitelor
volume de lucru cu efect tardiv asupra capacit ăţ ii de
efort a handbalistelor
Modelul nou propus de speciali ş ti, poate fi denumit

modelul de concepere pe blocuri de preg ă tire a întregului
proces de antrenament. Acest model netradi ţ ional este
în ţ eles ş i tratat diferit de literatura de specialitate, fiind
analizat insuficient.
Componenta esen ţ ial ă a concep ţ iei noi o reprezint ă
mezociclul tip bloc care este axat ă pe ac ţ iunea concentrat ă a
mijloacelor de antrenament, în care num ă rul de calit ăţ i
psiho-motrice esen ţ iale este limitat la minimum. În vederea
optimiz ă rii a antrenamentului se propun trei tipuri de
mezocicluri;
1. Mezociclul de acumulare – este destinat dezvoltă rii
capacit ăţ ilor de baz ă , rezisten ţ a aerob ă , for ţ a muscular ă
maximal ă ş i a elementelor tehnice de baz ă ;
2. Mezociclul de transformare – care este destinat
dezvolt ă rii componentelor specifice şi a poten ţ ialului

- 105 -
dobândit pentru preg ă tire probei sportive specifice,
obiectivul de baz ă este dezvoltarea rezisten ţ ei specifice
(aerob ă ş i anaerob ă ) ş i rezisten ţ a în regim de for ţă , precum
ş i preg ă tirea specializat ă ;
3. Mezociclul de realizare (punere în practic ă ) – este
destinat cu deosebire preg ă tirii competi ţ iilor urm ă toare,
obiectivul fiind efectuarea unui volum mare de exerci ţ ii de
vitez ă , în regim alactacid, vitez ă -for ţă ş i exerci ţ ii apropiate
de activitatea competi ţ ional ă .
Tabelul 5.
Diferen ţ ele conceptuale între preg ă tirea clasic ă -
tradi ţ ional ă ş i cea de tip bloc a sportivilor de
performan ţă (dup ă V. Issurin, V. Shkljar, 2001)
Componentele
structurale ale
Modelul tradiţional Modelul tip bloc
procesului de
pregătire
Completarea efortului Concentrarea efectului
Utilizarea complexă a
specific în funcţie de acţiunilor specializate
diferitelor tipuri de efort
dominanta disciplinei asupra unui număr
în funcţie de efectele lor
sportive minim de calităţi ţintă
Corelarea temporară a
Dezvoltarea în paralel a Dezvoltarea succesivă a
dezvoltării calităţilor
calităţilor necesare calităţilor necesare
ţintă
Planificarea în funcţie de
Planificarea perioada de pregătire Planificarea pregătirii în
componentei de bază (pregătitoare, funcţie de mezociclurile
a antrenamentului competiţională şi de tip bloc
tranziţie)
De regulă la sfârşitul
Participarea la De regulă în perioada
fiecărei etape de
competiţie competiţională
pregătire
Principiile elaborate mai sus au fost verificate la nivelul

sporturilor individuale, dar speciali ş tii (F.P. Suslov, V.P.

- 106 -
Filin 1998 cita ţ i de V. Issurin, V. Shkljar, 2001) afirm ă c ă
aceste structuri pot fi adaptate ş i la jocurile sportive în
condi ţ iile în care tendin ţ ele contemporane de structurare a
planurilor anuale de preg ă tire sunt îndreptate spre
reducerea num ă rului de ore de antrenament de la 1200-
1300 la 800-900 de ore, ceea ce reprezint ă varianta optim ă
de instruire a sportivilor de înalt ă performan ţă .
Tabelul 6.
Model de structura a mezociclului tip bloc
pentru perioada preg ă titoare
ă
t Calităţi motrice – Viteza
n
iţ Calităţi motrice – Rezistenţa
iţ
ă
Calităţi motrice – Forţă/detentă
t
il Calităţi motrice – Îndemânare
a
C Calităţi motrice – Mobilitate/Supleţe
Pase de pe loc şi din deplasare

Aruncări de pe posturi
Depăşiri
Marcaj – Demarcaj
Contraatac – Repliere
e
Faza a II-a – Repliere + Zonă temporară
c
if Atacul cu un pivot şi doi pivoţi
i
c Pase în pătrundere succesivă
e
p
is
ţ
Circulaţie de jucători
ă
t
Combinaţii între doi şi trei jucători
i
c Legarea fazelor de joc
a
p Apărare avansată agresivă
a
C
Apărarea în sistem 5:1
Apărarea în sistem 4:2
Tehnica apărătorului – Ieşire
Tehnica apărătorului – Alunecare şi dublare
Tehnica apărătorului – Închiderea culoarelor
Tehnica apărătorului – Schimbul de oameni

- 107 -
Pregătirea probelor de control
Aruncări de la 7 şi 9 metri
Antrenamentul portarilor
Mijloace complementare
Jocuri de verificare
Aceast ă abordare complex ă presupune atât adaptarea

mijloacelor de preg ă tire la obiectivele perioadei de preg ă tire,
cât ş i modificarea dinamic ă ş i flexibil ă a planului de
preg ă tire ş i în consecin ţă , modelarea acesteia în func ţ ie de
cerin ţ ele performan ţ ei moderne.

Ţ inând cont de cele precizate mai sus, elaborarea,
evaluarea şi monitorizarea mijloacelor cu dominant ă
specializat ă , permite conceperea unor programe de lucru
pentru gestiunea în timp real a informa ţ iilor, astfel încât
opera ţ iile executate în structura planului-model de preg ă tire
s ă poat ă fi adaptate permanent, obiectiv, accesibil ş i flexibil

la particularit ăţ ile grupului de sportivi studiat.

- 108 -
CAPITOLUL 4.
ARGUMENTAREA EXPERIMENTAL Ă A EFICACIT ĂŢ II
PLANULUI MODEL DE ANTRENAMENT AL PERIOADEI
PREG Ă TITOARE LA HANDBALISTELE JUNIOARE I
4.1. Argumentarea experimental ă a con ţ inutului motric

al planului de antrenament pentru perioada
preg ă titoare la handbalistele junioare I
Cele patru teste selec ţ ionate de noi pentru a evalua ş i

aprecia profilul al handbalistelor la acest nivel de
performan ţă au avut ca principal argument testarea
principalilor parametri determinan ţ i pentru profilul motric
specific acestei categorii.
Astfel, proba de 5x30 m reprezint ă principala prob ă ce
ne poate oferi date concrete despre capacitatea de efort

specific ă jocului de handbal, ş tiut fiind faptul c ă în acest joc
efortul este considerat a fi de tip mixt. Raportat la
predispozi ţ iile motrice ş i psiho-fiziologice ale handbalistelor
aceast ă prob ă ne ajut ă în selec ţ ionarea cu aten ţ ie a
viitoarelor performere ale domeniului.
Testul Cooper este acceptat în unanimitate ca fiind

principalul indicator al capacit ăţ ii aerobe ce caracterizeaz ă
juc ă torii de handbal. Din punct de vedere al caracteristicilor
efortului depus pe parcursul unui joc, al ă turi de celelalte
trei teste, testul Cooper contureaz ă foarte bine profilul
performan ţ ial precum ş i fundamentul motric specific.
Pentasaltul, reprezentând proba care testeaz ă în mod

special for ţ a exploziv ă la nivelul membrelor inferioare

- 109 -
reprezint ă principala modalitate de a evalua corect ş i
obiectiv adev ă ratele predispozi ţ ii ale juc ă toarelor de a
efectua efort specific în regimul cerut de circumstan ţ ele
jocului ş i antrenamentului.
Aruncarea mingii de handbal la distan ţă reprezint ă
principala modalitate de a testa atât fondul motric al
subiec ţ ilor, raportat la capacitatea de a coordona actele
motrice specifice, cât ş i for ţ a specific ă exploziv ă la nivelul
membrelor superioare.
În continuare vom prezenta evolu ţ ia valorilor testelor.

În tabele sunt reprezentate valorile medii ş i erorile standard
ale acestora.
Dup ă cum se observ ă în figura 22 ş i tabelul 7,
înregistr ă m varia ţ ii nesemnificative la nivelul grupei martor
(p > 0,05), fapt care ne confirm ă c ă mijloacele folosite nu au
determinat îmbun ă t ăţ iri la nivelul acestui test. De

asemenea, varia ţ iile nesemnificative înregistrate între
valorile ini ţ iale ale grupei martor ş i experiment (p > 0,05) ne
confirm ă faptul c ă fondul motric al celor dou ă grupe este
apropiat la nivelul acestui test aspect care ne indic ă ş i
confirm ă în acela ş i timp juste ţ ea aplic ă rii experimentului de
fa ţă . În aceast ă idee, men ţ ion ă m ş i varia ţ iile semnificative

(p < 0,001) înregistrate la nivelul grupei de experiment
precum ş i la nivelul valorilor finale ale grupei martor ş i
experiment.
Variaţ iile semnificative înregistrate confirm ă abordarea
specializat ă a preg ă tirii junioarelor I în aceast ă perioad ă de
instruire din cadrul antrenamentului sportiv.

- 110 -
Tabelul 7.
Dinamica valorilor înregistrate la aruncarea mingii
de handbal
Aruncarea mingii
de handbal (m) Iniţial Final Diferenţa T p (n=32)
Martor 31,91 ± 0,419 32,50 ± 0,435 0,594 0,983 p > 0,050
Experiment 32,88 ± 0,417 35,47 ± 0,407 2,590 4,451 p < 0,001
Diferenţa 0,97 2,97
T 1,639 4,982
p (n=32) p > 0,050 p < 0,001
38,00
36,00
34,00 Iniţial
32,00 Final
30,00
28,00
Martor Experiment
Fig. 22. Dinamica valorilor î nregistrate la aruncarea mingii de
handbal
La nivelul acestui test, la pentasalt (tabelul 8, figura 23)

întâlnim din nou varia ţ ii nesemnificative la nivelul grupei
martor (p > 0,05), precum ş i între valorile ini ţ iale ale grupei
martor ş i experiment, aspect care confirm ă afirma ţ iile de
mai sus.
Varia ţ iile semnificative (p < 0,05) se coreleaz ă în mod
direct cu valorile testului anterior care, de ş i, eviden ţ iaz ă
poten ţ ialul motric al membrelor superioare în rela ţ ie cu
bateria de teste aplicate contureaz ă fondul motric al

handbalistelor la acest nivel.

- 111 -
Tabelul 8.
Dinamica valorilor înregistrate la pentasalt la grupa
martor ş i grupa experiment
Pentasalt (m) Iniţial Final Diferenţa t p (n=32)
Martor 11,63 ± 0,010 11,71 ± 0,114 0,080 0,553 p > 0,050
Experiment 11,82 ± 0,091 12,08 ± 0,090 0,260 2,052 p < 0,050
t 1,357 2,544
p (n=32) p > 0,050 p < 0,050
12,40
12,20
12,00
11,80 Iniţial
11,60 Final
11,40
11,20
11,00
Martor Experiment
Fig. 23. Dinamica valorilor înregistrate la pentasalt
Dac ă la nivelul testelor anterioare am înregistrat varia ţ ii

nesemnificative la dou ă din cele patru variante de
compara ţ ie, la nivelul acestui testului Cooper înregistr ă m
varia ţ ii nesemnificative doar la nivelul grupei martor (figura
24, tabelul 9).
Trebuie subliniat faptul că între valorile ini ţ iale ale
grupei martor şi experiment se înregistreaz ă varia ţ ii
semnificative lucru care raportat la structura testului ne

- 112 -
demonstreaz ă faptul c ă disponibilit ăţ ile aerobe specifice
sunt mai dezvoltate la nivelul grupei de experiment.
Tabelul 9.
Dinamica valorilor înregistrate la testul Cooper la
grupa martor ş i grupa experiment
Testul
Cooper (m) Iniţial Final Diferenţa t p (n=32)
Martor 1969,38 ± 10,703 1991,88 ± 7,650 22,500 1,710 p > 0,050
Experiment 2014,38 ± 13,005 2101,25 ± 13,750 86,870 4,590 p < 0,001
T 2,672 6,951
p (n=32) p < 0,050 p < 0,001
2200
2150
2100
2050
Iniţial
2000
Final
1950
1900
1850
1800
Martor Experiment
Fig. 24. Dinamica valorilor înregistrate la Testul Cooper
Corelate cu valorile ini ţ iale ş i finale la nivelul acestei

grupe, ş i cu semnifica ţ ia valorilor (p < 0,001) putem afirma
c ă mijloacele tehnico-tactice folosite în cercetarea de fa ţă –
perioada preg ă titoare, confirm ă juste ţ ea utiliz ă rii lor.

- 113 -
Tabelul 10.
Dinamica valorilor înregistrate la 5x30 m la grupa
martor ş i grupa experiment
5x30 m
(s/5) Iniţial Final Diferenţa t p (n=32)
Martor 4,95 ± 0,018 4,93 ± 0,015 0,021 0,792 p > 0,050
Experiment 4,83 ± 0,021 4,54 ± 0,039 0,290 6,360 p < 0,001
T 4,443 9,333
p (n=32) P < 0,001 p < 0,001
5,20
5,00
4,80
4,60 Iniţial
4,40 Final
4,20
4,00
3,80
Martor Experiment
Fig. 25. Dinamica valorilor înregistrate la 5x30 m
La nivelul acestui test, testul 5x30 m (figura 25, tabelul

10) întâlnim varia ţ ii semnificative (p < 0,001) la trei din cele
patru variante de compara ţ ie. Trebuie subliniat faptul c ă se
men ţ in varia ţ iile nesemnificative la grupa martor, varia ţ ii
care corelate cu dinamica valorilor ini ţ iale ş i finale ale
grupei de experiment confirm ă odat ă în plus faptul c ă

alegerea mijloacelor tehnico-tactice de preg ă tire a

- 114 -
junioarelor I în perioada pregă titoare are un rol foarte
important.

specializat al planului de antrenament în perioada
preg ă titoare pentru handbalistele junioare I
Dup ă cum se ş tie, profilul tehnic al juc ă torului de

handbal este constituit dintr-o multitudine de detalii ce ţ in
atât de predispozi ţ iile individului de a- ş i însu ş i acte ş i

ac ţ iuni motrice specifice, precum ş i din abilitatea de a le
folosi în mod optim pe parcursul jocului în diferite
circumstan ţ e ivite pe parcursul fazelor specifice. Ţ inând cont
de aceste detalii, pentru determinarea profilului tehnic al
handbalistelor supuse cercet ă rii în aceast ă lucrare am
considerat ca fiind foarte sugestive urm ă toarele teste.

Testul de 30 m dribiling între jaloane reprezint ă cel mai
la îndemân ă dar ş i unul dintre cele mai complexe modalit ăţ i
de testare a capacit ăţ ii de punere în practic ă a elementelor
de tehnic ă ce solicit ă orientarea spa ţ io-temporal ă ,
schimbarea de direc ţ ie, conducerea ş i controlul mingii, toate
acestea în raport cu repere fixe reprezentate de jaloane.

Testul de pase în doi în alergare reprezint ă fundamentul
ş i liantul ce constituie elementul esen ţ ial al jocului de
handbal, în toate fazele de atac.
Capacitatea de a transmite mingea cât mai repede într-
un interval de timp ş i de spa ţ iu ne ofer ă date importante
asupra abilit ăţ ilor juc ă torilor de a se orienta în func ţ ie de

repere mobile ş i fixe în raport cu obiectivul principal,

- 115 -
respectiv înscrierea golului sau punerea în pozi ţ ie optim ă de
finalizare a coechiperilor.
Asocierea deplas ă rilor în triunghi cu dribilingul ş i
aruncarea, reprezint ă în opinia noastr ă cea mai clar ă
modalitate de a testa capacitatea juc ă toarelor de a îmbina
atât fazele de ap ă rare cu cele de atac cât ş i folosirea
fondului tehnic specific în diferite faze ale atacului.
În aceast ă idee am selec ţ ionat ş i urm ă toarea asociere de
elemente tehnice, respectiv dribiling, aruncare, repliere
pentru a testa ş i capacitatea subiec ţ ilor de a îmbina tehnica

specific ă fazelor de atac cu principala faz ă a ap ă r ă ri,
replierea.
În continuare vom prezenta evolu ţ ia valorilor testelor
specializate care servesc ca fundament în elaborarea
modelului de plan de antrenament al perioadei preg ă titoare.
Ţ inând cont de specificul testului de 30 m jaloane
varia ţ iile întâlnite atât la nivelul grupei martor cât ş i la
grupa experiment (tabelul 11, figura 26) ne demonstreaz ă c ă
elementele specializate testate nu pot reprezenta obiectiv un
reper în evaluarea handbalistelor la acest nivel.
Aceste afirma ţ ii sunt sprijinite de varia ţ iile
semnificative (p < 0,05) şi semnificative (p < 0,001)

înregistrate în toate cele patru variante de compara ţ ie. Pe de
alt ă parte putem aprecia c ă elementele tehnico-tactice
testate pot reprezenta un etalon în evaluarea juc ă toarelor de
handbal, dar numai în corela ţ ie cu alte teste specifice.

- 116 -
Tabelul 11.
Dinamica valorilor înregistrate la 30 m jaloane la
grupa martor ş i grupa experiment
30 m jaloane (s) Iniţial Final Diferenţa t P (n=32)
Martor 6,54 ± 0,050 6,41 ± 0,048 0,130 1,802 p < 0,050
Experiment 6,39 ± 0,047 5,90 ± 0,027 0,490 9,082 p < 0,001
T 2,098 9,245
p (n=32) p < 0,050 p < 0,001
6,80
6,60
6,40
6,20
6,00 Iniţial
5,80 Final
5,60
5,40
5,20
5,00
Martor Experiment
Fig. 26. Dinamica valorilor înregistrate la 30 m jaloane
La nivelul testului de pase în doi din deplasare (tabelul

12, figura 27) se înregistreaz ă varia ţ ii nesemnificative
(p > 0,05) la nivelul grupei martor aspect care corelat cu
celelalte trei variante de compara ţ ie ne demonstreaz ă faptul
c ă structurile tehnico-tactice folosite în aceast ă perioad ă de
preg ă tire determin ă îmbun ă t ăţ iri ale valorilor testelor
aplicate ş i, mai mult decât atât, se observ ă o îmbun ă t ăţ ire
global ă disponibilit ăţ ilor tehnico-tactice.

- 117 -
Tabelul 12.
Dinamica valorilor înregistrate la pase în doi din
deplasare la grupa martor ş i grupa experiment
Pase în doi
din deplasare (s) Iniţial Final Diferenţa t P (n=32)
Martor 5,32 ± 0,034 5,21 ± 0,035 0,110 2,158 p < 0,050
Experiment 5,26 ± 0,035 5,01 ± 0,024 0,250 5,713 p < 0,001
T 1,267 4,698
p (n=32) p > 0,050 p < 0,001
5,40
5,30
5,20
5,10
Iniţial
5,00
Final
4,90
4,80
4,70
4,60
Martor Experiment
Fig. 27. Dinamica valorilor înregistrate la pase în doi din

deplasare
De ş i, pasele în doi din deplasare, aparent nu con ţ in

componente tehnico-tactice foarte complexe trebuie s ă ţ inem
cont de faptul c ă acestea reprezint ă mijlocul esen ţ ial de
transmitere a mingii în absolut toate fazele de atac ş i în
toate ipostazele ivite între juc ă tori atunci când au de
rezolvat situa ţ ii inedite de joc. Astfel, contra atacul cu un
vârf sau dou ă vârfuri, cu intermediar, contraatacul sus ţ inut

precum ş i pasele ce preced fazele de finalizare presupun

- 118 -
control, detaliu tehnico-tactic, inova ţ ie, adaptarea execu ţ iei,
determinarea adversarului să gre ş easc ă precum şi
specularea gre ş elilor adversarului, toate acestea pe fondul
paselor în doi din deplasare în condi ţ ii variate.
Tabelul 13.
Dinamica valorilor înregistrate la triunghi / dribling
/ aruncare la grupa martor ş i grupa experiment
Triunghi /
dribling /
aruncare (s) Iniţial Final Diferenţa t P (n=32)
Martor 12,71 ± 0,126 12,61 ± 0,132 0,100 0,547 p > 0,050
Experiment 12,58 ± 0,111 12,08 ± 0,024 0,500 3,397 p < 0,001
T 0,816 3,290
p (n=32) p > 0,050 p < 0,001
5,40
5,30
5,20
5,10
Iniţial
5,00
4,90 Final
4,80
4,70
4,60
Martor Experiment
Fig. 28. Dinamica valorilor înregistrate la triunghi / dribling /

aruncare
Varia ţ iile întâlnite la testul triunghi / dribling /
aruncare (tabelul 13, figura 28), respectiv nesemnificative

(p > 0,05) la nivelul grupei martor ş i între valorile ini ţ iale ale

- 119 -
celor dou ă grupe ş i semnificative la grupa experiment ş i
între valorile finale ale celor dou ă grupe ne îndrept ăţ esc s ă
afirm ă m c ă necesitatea folosirii mijloacelor cu dominant ă
specializat ă la acest nivel de preg ă tire se impune ş i mai mult
decât atât includerea lor într-un planul model de preg ă tire
competi ţ ional ă axat pe preg ă tirea specializat ă prin
intermediul mijloacelor informa ţ ionale este mai mult decât
evident ă .
Aceste afirma ţ ii sunt confirmate de structura complex ă
a testului care îmbin ă în mod cât se poate de armonios

elementele tehnico-tactice ce caracterizeaz ă toate fazele de
atac.
Putem men ţ iona ş i faptul c ă în anumite faze de
contraatac driblingul nu este indicat, dar introducerea
driblingului într-un astfel de test nu face decât s ă complice
sarcina juc ă torilor de a rezolva o anumit ă situa ţ ie tactic ă

nespecific ă ce se poate ivi în orice moment al jocului.
Tabelul 14.
Dinamica valorilor înregistrate la dribling / aruncare
/ repliere la grupa martor ş i grupa experiment
dribling /
aruncare /
repliere (s) Iniţial Final Diferenţa t P (n=32)
Martor 12,92 ± 0,140 12,81 ± 0,140 0,110 0,536 p > 0,050
Experiment 12,68 ± 0,133 12,11 ± 0,024 0,570 3,384 p < 0,001
t 1,263 4,059
p (n=32) p > 0,050 p < 0,001

- 120 -
13,50
13,00
12,50
Iniţial
Final
12,00
11,50
11,00
Martor Experiment
Fig. 29. Dinamica valorilor înregistrate la dribling / aruncare /
repliere
Structura testului dribling / aruncare / repliere

confirm ă varia ţ iile ob ţ inute (tabelul 14, figura 29), respectiv
(p > 0,05) întâlnite la nivelul grupei martor, precum ş i la
nivelul varia ţ iilor valorilor ini ţ iale la cele dou ă grupe.
Trebuie să subliniem aceste aspecte deoarece acest test

con ţ ine ş i o component ă de ap ă rare, component ă care de
cele mai multe ori nu atrage aten ţ ia speciali ş tilor ş i,
implicit, nu este testat ă .
Dac ă ţ inem cont de faptul c ă elementul principal al
replierii este de natur ă motric ă , integrat ă în structura
testului, replierea reprezint ă unul dintre cele mai puternice

repere în procesul de evaluare al eficien ţ ei juc ă torilor atât la
acest nivel cât ş i la nivelele superioare de performan ţă ,

- 121 -
4.3. Argumentarea dinamicii valorilor înregistrate la
nivelul testelor motrice ş i specifice
Dac ă ţ inem cont de varia ţ iile înregistrate la nivelul celor

patru teste motrice (tabelul 15, figura 30), respectiv din cele
16 variante de compara ţ ie am ob ţ inut 6 varia ţ ii
nesemnificative (p > 0,05), 3 semnificative ş i 7 semnificative
(p < 0,001), putem afirma că mijloacele cu structur ă
specializat ă dominant ă folosite în perioada de preg ă tire
sportiv ă a junioarelor I determin ă o îmbun ă t ăţ ire

considerabil ă a valorilor principalilor parametri motrici ce
caracterizeaz ă fondul motric evolutiv pe parcursul activit ăţ ii
competi ţ ionale ale handbalistelor junioare I.
Ţ inând cont de cele expuse anterior, trebuie să
men ţ ion ă m c ă exist ă o corela ţ ie direct ă între testele ce
reliefeaz ă disponibilit ăţ ile aerobe şi anaerobe ale

juc ă toarelor testate, precum ş i între formele de manifestare
ale for ţ ei specifice jocului de handbal concretizate în
structura primelor dou ă teste.
Pornind de la aceast ă idee, varia ţ iile semnificative
(p < 0,001) înregistrate la primul test, ş i cele semnificative
(p < 0,05) înregistrate la cel de-al doilea test ne confirm ă

faptul c ă asupra grupei de experiment structurile cu
dominant ă specializat ă determin ă îmbun ă t ăţ iri
considerabile, aspect confirmat şi de varia ţ iile
nesemnificative (p > 0,05) înregistrate la grupa martor în
acelea ş i condi ţ ii experimentale.

- 122 -
Tabelul 15.
Centralizator al valorilor ob ţ inute la testele motrice
Aruncarea mingii Pentasalt Testul Cooper 5x30 m
Teste de handbal (m) (m) (m) (s/5)
motrice
Iniţial Final Iniţial Final Iniţial Final Iniţial Final
Martor 31,9±0,41 32,5±0,43 11,6±0,01 11,7±0,11 1969,3±10,70 1991,8±7,65 4,95±0,01 4,93±0,01
Exper. 32,8±0,41 35,4±0,40 11,8±0,09 12,0±0,09 2014,3±13,00 2101,2±13,75 4,83±0,02 4,54±0,03
9,00%
8,00% 7,30%
7,00% 6,39%
6,00%
5,00% 4,13% Martor
4,00% Experiment
3,00% 1,83% 2,15%
2,00% 1,13%
0,68% 0,43%
1,00%
0,00%
Aruncarea Pentasalt Testul 5x30 m
mingii de Cooper
handbal
Fig. 30. Dinamica cre ş terii procentuale înregistrate la nivelul

testelor motrice
Putem afirma c ă la nivelul testelor motrice: aruncarea

mingii de handbal, pentasalt, testul Cooper, 5x30 m se
observ ă o ameliorare semnificativ ă a indicilor ce
caracterizeaz ă disponibilit ăţ ile motrice ale handbalistelor la
acest nivel, aspecte ce urmeaz ă a fi corelate ş i comparate cu
valorile ob ţ inute la teste cu caracter specifici.
De asemenea, trebuie s ă remarc ă m c ă la nivelul grupei
de experiment înregistr ă m trei varia ţ ii semnificative
(p < 0,001) ş i una semnificativ ă (p < 0,05) în compara ţ ie cu
patru varia ţ ii nesemnificative înregistrate (p > 0,05) la

- 123 -
nivelul grupei martor. Acest aspect ne confirm ă pe de o
parte, c ă grupa de experiment este predispus ă la eforturi
caracterizate de complexitate crescut ă , iar pe de alt ă parte,
grupa martor de ş i corespunde ca omogenitate cu cea de
experiment, ne demonstreaz ă c ă disponibilit ăţ ile psiho-
motrice sunt în direct ă rela ţ ie cu mijloacele folosite.
Tabelul 16.
Centralizator al valorilor ob ţ inute la testele
specifice
Triunghi / Dribling /
Pase în doi din
Teste 30 m jaloane (s) Dribling / Aruncare /
deplasare (s)
specifice Aruncare (s) Repliere (s)
Ini ţ ial Final Ini ţ ial Final Ini ţ ial Final Ini ţ ial Final
Martor 6,54±0,05 6,41±0,04 5,32±0,03 5,21±0,03 12,71±0,12 12,61±0,13 12,92±0,14 12,81±0,14
Exper. 6,39±0,04 5,90±0,02 5,26±0,03 5,01±0,02 12,58±0,11 12,08±0,02 12,68±0,13 12,11±0,02
9,00% 8,31%
8,00%
7,00%
6,00% 4,99% 4,71%
5,00% 4,14% Martor
4,00% Experiment
3,00% 2,03% 2,11%
2,00%
0,79% 0,86%
1,00%
0,00%
30 m jaloane Pase în doi din triunghi / dribling dribling /
deplasare / aruncare aruncare /
repliere
Fig. 31. Dinamica cre ş terii procentuale înregistrate la nivelul

testelor specifice
Nu trebuie uitat faptul c ă în economia jocurilor din

- 124 -
cadrul ultimelor competi ţ ii interna ţ ionale, contraatacul
reprezint ă una dintre fazele ce determin ă evolu ţ ia scorului ş i
implicit a particip ă rii psiho-motrice, tehnic-motrice, ş i nu în
cele din urm ă , tehnico-tactice a echipelor pe întreaga durat ă
a competi ţ iei.
Cu atât mai mult varia ţ iile semnificative (p < 0,001)
întâlnite la nivelul grupei de experiment ne confirm ă faptul
c ă îmbun ă t ăţ irea metodicii de antrenare a juc ă toarelor
junioare I, prin introducerea mijloacelor tehnico-tactice în
procesul de instruire specific perioadei preg ă titoare (tabelul

16, figura 31), î ş i g ă se ş te juste ţ ea în aplicabilitatea planului
model de tip bloc axat pe aspectele specifice.
În compara ţ ie cu dinamica semnifica ţ ie valorilor
întâlnite la nivelul testelor motrice se observ ă o evolu ţ ie mai
bun ă la grupa martor în ceea ce prive ş te primele dou ă teste.
Aceast ă evolu ţ ie se concretizeaz ă în varia ţ ii semnificative

(p < 0,05) ş i semnificative (p < 0,001) la primele dou ă teste
atât la grupa martor cât ş i la cea experiment între valorile
ini ţ iale ş i finale. În rela ţ ie cu testele motrice se observ ă c ă
dominanta acestor prime dou ă teste, 30 m jaloane ş i pase în
doi din deplasare are caracter motric. La nivelul
urm ă toarelor dou ă teste care presupun no ţ iuni de tactic ă

individual ă ş i colectiv ă de joc se observ ă o diferen ţ iere clar ă
între grupa martor ş i grupa de experiment. Faptul c ă
varia ţ iile semnificative (p < 0,001) apar doar la nivelul
grupei de experiment ne conduc spre dou ă categorii de
aprecieri:
– structura mijloacelor folosite în pregă tirea grupei de

experiment contribuie la dezvoltarea indicilor ce

- 125 -
caracterizeaz ă disponibilit ăţ ile tehnico-tactice ale acestor
juc ă tori cu proiec ţ ie în activitatea competi ţ ional ă . Mai mult
decât atât înl ă n ţ uirea elementelor de tehnic ă cu elemente
decizionale tactice ne fac decât s ă apreciem faptul c ă
introducerea la acest nivel – junioare I – în aceast ă perioad ă
de preg ă tire – este necesar a fi introdus ă într-un plan model
de preg ă tire axat pe componente tehnico-tactice.
– la nivelul grupei martor variaţ iile nesemnificative
(p > 0,05) ne permit s ă apreciem c ă de ş i succesiunea
elementelor este cea fireasc ă din joc mijloacele folosite nu îi

ajut ă pe juc ă tori s ă ob ţ in ă rezultate valorice superioare,
aspect care nu permite obiectivizarea antrenamentelor
precum ş i monitorizarea evolu ţ iei fiec ă rei juc ă toare la acest
nivel.
De asemenea, trebuie să men ţ ion ă m că dinamica
varia ţ iilor întâlnite confirm ă motiva ţ ia introducerii în cadrul

modalit ăţ ilor de evaluare a elementelor ce ţ in de faza de
ap ă rare, lucru confirmat modific ă rile dinamice ş i flexibile la
grupa experiment comparate cu grupa martor raportate la
replierea introdus ă în succesiunea elementelor tehnico-
tactice testate.
Raportate la semnifica ţ ia datelor ob ţ inute, în urma

aplic ă rii testelor cu dominant ă specializat ă , putem aprecia
c ă indicii îmbun ă t ăţ i ţ i la nivelul testelor motrice, pot
constitui un reper în elaborarea structurilor şi
substructurilor constituente ale lec ţ iilor de antrenament
apar ţ inând perioadei preg ă titoare.
Din cele 16 variante comparative, la nivelul testelor

motrice am înregistrat ş apte varia ţ ii semnificative

- 126 -
(p < 0,001), trei varia ţ ii semnificative (p < 0,05) ş i ş ase
varia ţ ii nesemnificative (p > 0,05).
Dinamica valorilor ce au variat foarte semnificativ
caracterizeaz ă aruncarea mingii, testul Cooper ş i 5x30 m,
aceste men ţ iuni sunt necesare deoarece calit ăţ ile asupra
c ă rora se concentreaz ă cerin ţ ele testelor men ţ ionate sunt
unele dintre cele care caracterizeaz ă profilul motric al
handbalistelor la acest nivel.
Dac ă la nivelul primului test (aruncarea mingii de
handbal) înregistr ă m progrese semnificative la nivelul grupei

de experiment, precum ş i între valorile finale ale celor dou ă
grupe, aceast ă dinamic ă mai este întâlnit ă doar la nivelul
testului al doilea (pentasaltul). Aceste aspecte trebuie
subliniate deoarece dinamica semnifica ţ iei varia ţ iei valorilor
la testele trei (testul Cooper) ş i patru (5x30 m) este
asem ă n ă toare. Astfel, la aceste dou ă teste înregistr ă m

varia ţ ii nesemnificative doar la grupa martor, celelalte
variante comparative înregistrând varia ţ ii semnificative. De
aici, rezult ă c ă exist ă o corela ţ ie direct ă între testele care
subliniaz ă disponibilit ăţ ile ce ţ in de capacitatea aerob ă ş i
anaerob ă a handbalistelor la acest nivel, precum ş i între
disponibilit ăţ ile cu caracter motric specific acestor sportive,

respectiv aruncarea mingii ş i pentasalt.
Valorile ob ţ inute la aceste dou ă teste ne arat ă c ă
profilul motric al handbalistelor la acest nivel necesit ă o
abordare diferen ţ iat ă – raportat ă la nivelul mijloacelor
folosite – deoarece la nivelul grupei martor, varia ţ iile
ob ţ inute ne demonstreaz ă c ă ameliorarea valorilor ob ţ inute

se raporteaz ă direct la structura ş i complexitatea exerci ţ iilor

- 127 -
folosite. De aici, rezult ă că structurile tehnico-tactice
folosite în aceast ă perioad ă au o influen ţă major ă asupra
evolu ţ iei indicilor ce caracterizeaz ă handbalistele la acest
nivel.
În concordan ţă cu cele men ţ ionate anterior, putem
afirma c ă mijloacele de preg ă tire axate pe elemente tehnico-
tactice pot reprezenta un reper în activitatea de concepere a
structurilor menite s ă îmbun ă t ăţ easc ă evolu ţ ia juc ă toarelor
la acest nivel, dar numai corelate cu valori sau indici ce
caracterizeaz ă activitatea acestor sportive ş i din punct de

vedere tehnico-tactic. Astfel, în urma cercet ă rii desf ăş urate
s-au ob ţ inut valori ce confirm ă afirma ţ iile anterioare.
La nivelul grupei de experiment înregistr ă m opt varia ţ ii
semnificative din cele 16 variante de compara ţ ii. În aceast ă
idee, trebuie s ă subliniem faptul c ă din cele opt variante
comparative observ ă m doar cinci varia ţ ii nesemnificative ş i

trei semnificative, lucru care ne demonstreaz ă clar c ă lipsa
mijloacelor caracterizate de elemente tehnico-tactice, folosite
în aceast ă perioad ă de preg ă tire nu poate determina
îmbun ă t ăţ irea indicilor ce caracterizeaz ă evolu ţ ia
specializat ă a junioarelor I.
Particularizat subliniem faptul c ă la primul test (30 m

jaloane) înregistr ă m varia ţ ii semnificative în toate cele patru
variante comparative, iar singurul test la nivelul c ă ruia se
mai înregistreaz ă trei varia ţ ii semnificative este pase în doi
din deplasare.
Aceste aspecte ne demonstreaz ă c ă nuan ţ ele tehnico-
tactice ale mijloacelor folosite, pot influen ţ a atât

caracteristicile motrice cât ş i pe cele specifice, caracteristici

- 128 -
ce definesc profilul juc ă toarelor la acest nivel. Dac ă facem o
compara ţ ie între primele dou ă teste (30 m jaloane – pase în
doi din deplasare) ş i ultimele dou ă (triunghi / dribling /
aruncare – dribling / aruncare / repliere) ajungem la
concluzia în ceea ce prive ş te evaluarea strict ă a poten ţ ialului
tehnico-tactic al juc ă toarelor de handbal, folosirea
mijloacelor cu dominant ă specializat ă este foarte indicat ă . În
sprijinul acestor afirma ţ ii vin varia ţ iile semnificative
ob ţ inute la nivelul grupei de experiment şi varia ţ iile
nesemnificative la nivelul grupei martor.

În concluzie, se observ ă o varia ţ ie semnificativ ă la
nivelul grupei experiment atât în ceea prive ş te evaluarea
motric ă cât ş i cea specializat ă la nivelul subiec ţ ilor testa ţ i.
Cele 23 de varia ţ ii semnificative înregistrate atât la
nivelul testelor motrice cât ş i la nivelul testelor specifice din
32 expuse în lucrarea de fa ţă ne demonstreaz ă clar

necesitate ş i utilitatea mijloacelor de preg ă tire a junioarelor
I în aceast ă faz ă de instruire. Dac ă ţ inem cont de perioada
de preg ă tire în care au fost aplicate aceste mijloace putem
avansa ideea ca mijloacele cu dominant ă specializat ă ar
putea face parte şi din structura altor verigi ale
antrenamentului sportiv din handbal (preg ă tirea

organismului pentru efort), precum ş i din structura
planurilor specifice celorlalte perioade de preg ă tire.

- 129 -
CONCLUZII
1. Rezultatele studierii teoriei antrenamentului sportiv, a

compartimentelor referitoare la programare, planificare şi
modelare, precum şi a planurilor existente din cadrul Cluburilor
Sportive Ş colare ne demonstreaz ă că eficientizarea şi
obiectivizarea procesului instructiv-educativ poate fi efectuată
prin aplicarea modelării perioadei preg ătitoare – stadiul de
specializare utilizând structuri metodice şi metodologice de
programare bazate pe mezociclurile de tip bloc cu efect tardiv

asupra capacităţ ii de efort a handbalistelor junioare I.
2. Caracteristicile psihomotrice şi psihofizice ale
handbalistelor junioare I sunt perfecţ ionate şi orientate spre
ob ţinerea performanţelor ridicate, dar trebuie lua ţi în
considera ţie şi factorii importanţi ce determină structura
antrenamentului în sensul canaliz ării lor spre preg ătirea strictă

specializat ă în relaţie directă cu metodologia de realizare a
sarcinilor psihomotrice ce determin ă efecte asociate şi
cumulative asupra fondului motric şi tehnic specific.
3. Mijloacele şi metodologia adecvate folosite în procesul de
antrenament în stadiul de specializare al perioadei preg ătitoare,
reprezint ă esenţa conţinutului programei de modelare a planului

de antrenament bazat pe mezociclurile de tip bloc asigurând
efectele tardive şi cumulative asupra capacităţ ii de efort specifice
handbalistelor junioare I.
4. În activitatea de elaborare a planurilor de antrenament
specifice perioadei pregătitoare – etapa de specializare şi
conceperea metodologiilor de aplicare în practic ă, trebuie să se

ţin ă cont de efectele cumulative şi asociate pe care le au

- 130 -
mijloacele folosite în realizarea obiectivelor mezociclurilor de tip
bloc, în directă corelaţie cu cerinţele performanţei contemporane.
5. Rezultatele studierii structurii şi conţinutului planului
actual din cadrul Cluburilor Sportive Şcolare ne demonstrează
nivelul suficient al poten ţialului de pregătire al handbalistelor
dar, în acela şi timp, neeficient fiindcă nu posedă conceptele
managerial-educaţionale privind utilizarea model ării orientate
spre intensificarea şi modelarea procesului instructiv-educativ,
ceea ce se confirmă nu numai prin datele bibliografice, dar şi
prin cele ce rezult ă din sondajul sociologic.

6. Rezultatele analizei con ţinutului şi structurii planului
model de preg ătire, ne permit să eviden ţiem nivelul înalt de
flexibilitate şi adaptabilitate al complexului de mijloace
algoritmizate care vizează o atitudine complexă de asigurare a
procesului instructiv-educativ de antrenament la toate etapele de
antrenament sportiv.
7. Dac ă ţinem cont de valorile înregistrate la testul triunghi
/ dribling / aruncare, respectiv 12,08’ ± 0,024’, valoarea final ă a
grupei de experiment, ceea ce reprezintă o sc ădere semnificativă
fa ţă de valoarea finală, 12,61’ ± 0,132’ a grupei martor şi fa ţă de
valoarea 12,58 ± 0,111’’ înregistrat ă ini ţial la grupa experiment
putem aprecia c ă variaţiile semnificative (p < 0,001) întâlnite la

5x30 m (4,54 ± 0,039’’ faţă 4,83 ± 0,021’’ – dinamică înregistrat ă
la grupa experiment şi 4,54 ± 0,039’’ faţă de 4,93 ± 0,015’’ –
valori finale la cele dou ă grupe), reprezintă o evoluţie firească
determinat ă de folosirea mijloacelor cu dominantă specializată.
8. Folosirea mijloacelor specifice îndeplinirii obiectivelor
perioadei pregătitoare – stadiul de specializare, folosind
principiile mezociclului de tip bloc cu efect tardiv asupra

- 131 -
capacităţ ilor psihomotrice şi tehnice ale handbaliştilor juniori I a
determinat îmbunătăţ irea indicilor testaţi la acest nivel de
performanţă la echipele CSŞ Bac ău iar la echipele CS Ş Piatra-
Neamţ şi CS Ş Suceava s-au concretizat în cre şterea eficienţei
jucătorilor în fazele de apărare şi în fazele de atac.

- 132 -
RECOMANDĂ RI PRACTICO-METODICE
Analiza rezultatelor în cadrul cercetării şi a experimentului

pedagogic ne demonstrează că problema modelării pregătirii
precompetiţionale a handbalistelor junioare I în cadrul Cluburilor
Sportive Şcolare poate fi rezolvată eficient numai prin respectarea
următoarelor indicaţii practico-metodice:
1. Studierea literaturii de specialitate, concretizată în cărţi şi
reviste de actualitate şi, mai ales, a materialelor ce concluzioneaz ă
conţinutul manifestărilor ştiinţifice practico-metodice organizate pe

plan internaţional. Recomandăm ca specialiştii domeniului să intre
în contact direct cu informaţile accesibile prin Internet.
2. În scopul programării optime a structurilor şi mijloacelor
necesare îndeplinirii obiectivelor şi sarcinilor specifice perioadelor
de pregătire în vederea proiecţiei performanţei sportive în contextul
competiţional naţional, recomandăm folosirea mezociclurilor de tip

bloc.
3. În vederea realizării optime a obiectivelor specifice perioadei
pregătitoare – stadiul de specializare, recomandăm utilizarea
mijloacelor de tip cumulativ, bazate pe efectele tardive ale
structurilor folosite în cadru mezociclurilor de tip bloc pentru a
valorifica la maximum potenţialul psihofizic, psihomotric şi tehnico-

tactic al jucătoarelor junioare I.
4. Dozarea efortului şi structurilor metodice selecţionate în
vederea îndeplinirii obiectivelor perioadelor de pregătire,
componente ale macrociclului, astfel încât coeficienţii caracteristici
factorilor de antrenament să asigure efectele cumulative şi
interdependente ale capacităţilor psihofizice şi psihomotrice

specifice handbalistelor junioare I.

- 133 -
BIBLIOGRAFIE
Bibliografie în limba român ă
1. Alexandru E., Mengoni A. Noi perspective în

handbal. // Revista „Studii şi Cercet ă ri Ş tiin ţ ifice în
Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport”, nr.1. – Bac ă u, 1997. – P. 67-72.
2. Alexandru E., Mengoni A. Preg ă tirea teoretic ă a
juc ă torilor de handbal. // Revista „Studii ş i Cercet ă ri
Ş tiin ţ ifice în Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport”, nr.1. – Bac ă u, 1997. –
P. 77-82.
3. Alexandru E. Eviden ţ a ş i aprecierea activit ăţ ii
competi ţ ionale în handbalul contemporan. // Sesiune
interna ţ ional ă de comunic ă ri, Rev. Gymnasium, nr. 3. –
Bac ă u, 2001. – P. 42-45.
4. Alexandru E., Budevici A. Preg ă tirea sportiv ă

centralizat ă a handbalistelor. // Congresul interna ţ ional de
somatoterapie, Revista Gymnasium, nr.3.– Bac ă u, 2001.–
P.67-71.
5. Alexandru E., Acsinte A. Handbal – de la iniţ iere la
marea performan ţă . – Bac ă u: Media, 2000. –176 p.
6. Alexandru E., Acsinte A. Handbal – caiet de lucr ă ri

practice. // Curs handbal ID. – Bac ă u: Biblioteca CID, 2000.
– 31p.
7. Alexandru E., Acsinte A. Handbal III. // Curs
handbal ID. – Bac ă u: Biblioteca CID, 2000. –20 p.
8. Alexandru E., Acsinte A. Preg ă tire specializat ă
într-o ramur ă sportiv ă – Handbal. // Curs handbal ID. –

Bac ă u: Biblioteca CID, 2000. – 42 p.

- 134 -
9. Alexandru E., Budevici A. Preg ă tirea sportiv ă
centralizat ă axat ă pe dezvoltarea capacit ăţ ilor de for ţă -vitez ă
a handbalistelor de 13 – 17 ani. // Materialele conferin ţ ei
ş tiin ţ ifice ale doctoranzilor. – Chi ş in ă u, 2002. – P.47-50.

10. Alexandru E., Acsinte A. Preg ă tirea fizic ă specific ă
jocului de handbal, particularizată la nivelul membrelor
inferioare în rela ţ ie cu principalele procedee tehnice care
compun jocul de handbal. // Sesiunea internaţ ional ă de
comunic ă ri ş tiin ţ ifice – Perspective ale educa ţ iei fizice ş i
sportului la început de mileniu. – Cluj-Napoca, 2002. – P.

143-148.
11. Alexandru E., Acsinte A., Budevici A. Modelarea
etapei preg ă titoare constituit ă dintr-un ansamblu de
mezocicluri cu efect tardiv asupra sportivilor. // Materialele
conferin ţ ei ş tiin ţ ifice interna ţ ionale „Probleme actuale
privind perfec ţ ionarea sistemului de înv ăţ ă mânt în domeniul

culturii fizice”, ed.VI, vol.II, Chiş in ă u, 2003. – P. 55-59.
12. Alexe N. Ra ţ ionalizarea antrenamentului sportiv,
Bucure ş ti: CCPS, 1992. – P.15-23.
13. Alexe N. Antrenamentul sportiv modern. –
Bucure ş ti: Editis, 1993. – 531 p.
14. Andrei P. Sociologie general ă . – Ia ş i: Polirom, 1997.

- 383 p.
15. Ar ă d ă voaicei, Gh., Popescu, Ş t. Autocunoaş terea
personalit ăţ ii. – Bucure ş ti: Antet, 1995. - 167 p.
16. Ardeleanu T. Dinamica preg ă tirii fizice a copiilor.
// E.F.S. nr. 7 .– Bucure ş ti, 1981.
17. Ardeleanu T. Particularit ăţ ile dezvolt ă rii calit ăţ ilor

motrice. // E.F.S. nr.8. – Bucure ş ti, 1982.

- 135 -
18. Babanskii I.K. Optimizarea procesului de
înv ăţă mânt. – Bucure ş ti: Didactic ă ş i Pedagogic ă ., 1979. -
P.9-269.
19. Bompa T.O. Periodizarea: Teoria ş i metodologia
antrenamentului. – Bucure ş ti: Ex Ponto, 2002. – 444 p.
20. Bota I. Handbal – Modele de joc ş i preg ă tire. –
Bucure ş ti: Sport – Turism, 1984. – 202 p.
21. Bota I., Bota M. Handbal. – Bucure ş ti: Sport –
Turism, 1987. – 165 p.
22. Bota I., Macovei B. Handbal – antrenamentul

portarului. –Bucure ş ti :Sport – Turism, 1983. – 128 p.
23. Bota M., Bota I. Handbal – 500 de exerci ţ ii pentru
înv ăţ area jocului. – Bucureş ti: Sport – Turism, 1990. – 114 p.
24. Budevici A. Individualizarea mijloacelor de
preg ă tire în handbal // Perfec ţ ionarea sistemului de
educa ţ ie fizic ă a copiilor de vârst ă ş colar ă : materialele

Conferin ţ ei republicane (în lb. rus ă ), Chi ş in ă u, 1991, 62 p.
25. Budevici A. Preg ă tirea tehnico-tactic ă a
handbali ş tilor în ap ă rare // Probleme actuale privind
perfec ţ ionarea sistemului de înv ăţă mânt în domeniul culturii
fizice: materialele Conferin ţ ei ş tiin ţ ifice interna ţ ionale
Chi ş in ă u, 1997, p. 166.

26. Buruc M. Teoria ş i metodica educa ţ iei fizice ş i
sportului. – Arad: Servo-Sat, 2000. – 193 p.
27. Cârstea Gh. Educaţia fizică – fundamente teoretice şi
metodice. – Bucureşti: Casa de editură Petru Maior, 1999. – 194p.
28. Cârstea Gh. Educa ţ ia fizic ă – teoria ş i bazele
metodicii. – Bucure ş ti: ANEFS, 1997. – 180 p.

29. Cârstea Gh. Programarea ş i planificare în educa ţ ia

- 136 -
fizică ş i sportiv ă ş colară . – Bucure şti: Universul, 1993. – 184 p.
30. Cârstea Gh. Teoria ş i metodica educa ţ iei fizice ş i
sportului – pentru examenele de definitivat ş i gradul didactic
II. – Bucure ş ti: AN-DA, 2000. – 198 p.
31. Cârstea Gh. Teoria ş i metodica educa ţ iei fizice ş i
sportului. - Bucure ş ti: Universul, 1993. – 144 p.
32. Cercel P. Antrenamentul echipelor masculine –
Bucure ş ti: Sport – Turism, 1983. – 150 p.
33. Cercel P. Calit ăţ ile motrice în handbal– Bucure ş ti:
Sport – Turism, 1975. – 136 p.

34. Cercel P. Exerci ţ ii pentru fazele de joc – Bucure ş ti:
Sport – Turism, 1980. – 154 p.
35. Cerghit I. Metode de înv ăţă mânt. – Bucure ş ti:
Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1997. - P.36–43.
36. Cerghit I. Mijloace de înv ăţă mânt şi strategii
didactice. Curs de pedagogie. – Bucure ş ti: Universitatea

Bucure ş ti, 1988. – 189 p.
37. Chelcea S. Chestionar de investiga ţ ie sociologic ă . -
Bucure ş ti: Ş tiin ţ ific ă ş i Enciclopedic ă , 1975. - 227 p.
38. Chiri ţă G. Educa ţ ie prin jocuri de mi ş care. -
Bucure ş ti: Sport-Turism, 1983. – P. 27-32.
39. Chiri ţă G. Pedagogie. - Bucure ş ti: Sport-Turism,

1976. – P.185-217.
40. Ciorb ă C. Con ţ inutul înv ăţă mântului superior de
cultur ă fizic ă . – Chi ş in ă u: Garuda Art, 2001. – 190 p.
41. Cojocaru M. Forma sportiv ă în jocurile sportive,
Bucure ş ti: MTS, 1992. – P. 67-70.
42. Colibaba-Evuleţ D., Bota I. Contribu ţ ii la

restructurarea conceptului de preg ă tire fizic ă în jocurile

- 137 -
sportive //Conferin ţ a ş tiin ţ ific ă Interna ţ ional ă , 17-20
septembrie, - Bucure ş ti, 1997. –P.50.
43. Colibaba-Evuleţ D., Bota I. Jocuri sportive. –
Bucure ş ti: Aldin, 1998. – 327 p.
44. Cosmovici A. Metode pentru cunoa ş terea
personalit ăţ ii. – Bucure ş ti: Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1972. –
P. 12-41.
45. Cosmovici A. Psihologie general ă . – Ia ş i: Polirom,
1996. - 253 p.
46. Cristea S. Pedagogie general ă . Managementul

educa ţ iei. – Bucure ş ti: Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1996. –
P.132–136.
47. Cuco ş C. (Coordonator). Psihopedagogie, pentru
examenele de definitivare ş i grade didactice. – Ia ş i: Polirom,
1998. - P.173–180.
48. Cuco ş C. Pedagogie. – Ia ş i: Polirom–Colec ţ ia

Ş tiin ţ ele educa ţ iei, 1996. - P.99-115.
49. Cuco ş C. Ra ţ ionalitatea activit ăţ ii instructiv-
educative ş i proiectarea pedagogic ă . Psihopedagogia. – Ia ş i:
Spiru Haret, 1994. - P.195-204.
50. Danail S.N. Obiectul – Cultur ă fizic ă – în sistemul
de înv ăţă mânt privind elabor ă ri contemporane ale teoriei:

Sesiunea Jubiliar ă de comun. ş tiin ţ . – Ia ş i: Univ. Al. I. Cuza,
1995. - P.186-188.
51. Danail S.N. Optimizarea sistemului lec ţ ionar de
studii în cadrul disciplinei universitare, Educa ţ ie Fizic ă :
Sinteze ale lucr. Prezent. la Ses. anual ă a Catedrei de Ed.
Fiz. – Ia ş i: Univ. Tehnic ă Gh. Asachi, 1996. - P.116-119.

52. Danail S.N. Probleme actuale privind înv ăţă mântul

- 138 -
universitar de cultur ă fizic ă în contextul elabor ă rilor
teoretice fundamentale: Sinteze ale lucr. Prezent. la Ses.
anual ă a Catedrei de Ed. Fiz. – Ia ş i: Univ. Tehnic ă Gh.
Asachi, 1996. - P.13-18.
53. Danail S.N., Ghervan P. Bazele teoretico-metodice
ale preg ă tirii sportive la etapa ini ţ ial ă a handbali ş tilor //
Cultura fizic ă : probleme ş tiin ţ ifice în domeniul înv ăţă rii ş i
sportului, mater. conf. ş tiin ţ . ale doctoranzilor, ed. III. –
Chi ş in ă u: INEFS, 2002. – P.231-236.
54. Debesse M. Etapele educa ţ iei. – Bucure ş ti:

Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1981. – 168 p.
55. Demeter A. Bazele fiziologice ş i biochimice ale
calit ăţ ilor motrice, Bucure ş ti: Sport –Turism, 1981. – 168 p.
56. Demeter A. Bazele fiziologice ş i biochimice ale
form ă rii deprinderilor motrice, Bucure ş ti: Sport – Turism,
1982. – P.87-98.
57. Demeter A. Fiziologia şi biochimia dezvolt ă rii
calităţ ilor motrice. – Bucureş ti: Sport-Turism, 1983. – P.28-42.
58. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. – Bucure ş ti:
Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1996. - 192 p.
59. Dragnea A. M ă surarea ş i evaluarea în educa ţ ie
fizic ă ş i sport. – Bucure ş ti: Sport – Turism, 1994. – 189 p.

60. Dragnea A. ş i colaboratorii. Teoria educa ţ iei fizice
ş i sportului. – Bucure ş ti: Cartea Ş colii, 2000. – 198 p.
61. Dragnea A., Bota A. Teoria activit ăţ ilor motrice. –
Bucure ş ti: Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1999. - 179 p.
62. Dr ă gan I. Selec ţ ia medico-biologic ă în sport. –
Bucure ş ti: Sport-Turism, 1979. – 175 p.

63. Dr ă gan I. Selec ţ ia ş i orientarea medico-sportiv ă . –

- 139 -
64. Dumitriu Gh., Dumitriu C- ţ a. Psihologia procesului
de înv ăţă mânt. – Bucure ş ti: Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1979. -
P. 123-170.
65. Epuran M. Metodologia cercet ă rii activit ăţ ilor
corporale. Vol. I – II. – Bucure ş ti: ANEFS, 1992. – 317 p.
66. Epuran M. Modelarea conduitei sportive. –
67. Epuran M. Modelarea conduitei sportive. –

68. Epuran M. Psihologia Sportului de Performan ţă . –
Bucure ş ti: Evrika, 1996. – 134 p.
69. Epuran M. Psihologia Sportului de Performan ţă .
Teorie ş i Practic ă . – Bucure ş ti: Fest, 2001. – 472 p.
70. Epuran M., Horghidan V. Psihologia educa ţ iei
fizice. –Bucure ş ti: ANEFS, 1994. – P.33-42.

71. Ghenadi V., Grap ă F., Mârza D. Model ş i modelare
în voleiul de performan ţă . – Bac ă u, 1994. – 220 p.
72. Gherm ă nescu I. K. Teoria ş i metodica handbalului.
– Bucureş ti: Didactic ă ş i Pedagogic ă ,1983. – 230 p.
73. Ghervan P. Preg ă tirea sportiv ă a handbali ş tilor în
baza unei programe cu con ţ inut adaptat pentru etapa de

ini ţ iere 9 - 12 ani: Dis. doct. ş t. ped. – Chi ş in ă u, 2002. –
190 p.
74. Grap ă F. Modelarea jocului de volei prin
obiectivizarea preg ă tirii specializate. // Rezumatul tezei de
doctorat. - Bucure ş ti, 2001. – 44 p.
75. Gugiman A. Proiectarea cercet ă rii pedagogice //

Revista Înv ăţă mântului. – Bucure ş ti, 1991. – Nr. 2, 3. –105

- 140 -
p.
76. Harre D. Teoria antrenamentului (traducere),
Bucure ş ti: Stadion, 1973. – P.24-35.
77. H ă ulic ă I. Fiziologie Uman ă , edi ţ ia a II-a. –
Bucure ş ti: Medical ă , 1997. – P. 72-84.
78. H ă ulic ă I. Sistemul nervos vegetativ. – Bucure ş ti:
Medical ă , 1975. - P. 46-62.
79. H ă ulic ă I. Stresul între s ă n ă tate şi boal ă . –
Bucure ş ti: Muncitorul Sanitar, 1986. – P.24-36.
80. Ionescu M., Radu I. Didactica modern ă . – Cluj-

Napoca: Dacia, 1995. – 183 p.
81. Issurin V.B., Kaverin V.F. Planificarea ş i alc ă tuirea
ciclului anual al preg ă tirii canotorilor // Bazele ş tiin ţ ifice
ale antrenamentului, Vol.12. – Bucure ş ti: CCEFS, 1986.
P.39-44.
82. Lisievici P. Calitatea înv ăţă mântului. Cadru

conceptual, evaluare ş i dezvoltare. – Bucure ş ti: Didactic ă ş i
Pedagogic ă ,1997. - P.76-82.
83. Manno R. Bazele antrenamentului sportiv,
Bucure ş ti: CCPS, 1994. – P. 65-68.
84. Marolicaru M. Tratarea diferen ţ iat ă în educa ţ ia
fizic ă . – Bucure ş ti: Sport – Turism, 1986. – P.15 – 70.

85. Mate S. Programare - planificare în antrenamentul
sportiv. – Bucure ş ti: Semne, 2001. – P.179.
86. Mitra G., Mogo ş A., Metodica educa ţ iei fizice
ş colare, Bucure ş ti: Sport-Turism, 1980. – P. 124-127; 225-
234; 312-321; 367-380; 445-457.
87. Mitra G., Mogo ş A., Metodica pred ă rii educa ţ ie i

fizice, Bucure ş ti: Sport-Turism, 1982. – 289 p.

- 141 -
88. Morarenco L., Prapor ş cic A. Handbalul 7:7. –
Chi ş in ă u: Cartea Moldoveneasc ă , 1986. – 100 p.
89. Mosser, C. Metode de anchet ă . – Bucure ş ti:
Ş tiin ţ ific ă , 1967. - P. 165-167.
90. Muster, D. Metodologia cercet ă rii în educa ţ ie ş i
înv ăţă mânt. - Bucure ş ti, 1985. - P. 28-42.
91. Naum H. Handbal de la A la Z. – Bucure ş ti: Sport-
Turism, 1986. – 206 p.
92. Necula A. 29 teste pentru a te cunoa ş te. – Ia ş i:
Polirom, 1999. - 166 p.

93. Negulescu I. Contribu ţ ii la ameliorarea selec ţ iei
ini ţ iale ş i a metodologiei de preg ă tire a copiilor ş i juniorilor
în cadrul sistemului piramidal de organizare a handbalului.
// Tez ă de doct. în ped. - ANEFS, Bucure ş ti, 1997. – P.23-
46; 78-83; 112-119.
94. Nicola I., Farca ş , V. Teoria educa ţ iei ş i no ţ iuni de

cercetare pedagogic ă . - Bucure ş ti: Didactic ă ş i Pedagogic ă ,
1993. – P. 58-86.
95. P ă curaru A. Programarea con ţ inutului antrena-
mentului sportiv în preg ă tirea voleibali ş tilor de 15 – 16 ani
în cadrul Cluburilor Sportive Ş colare (România): Dis. doct.
ş t. ped. – Chi ş in ă u, 1999. – 148 p.
96. P ă curaru A. Programarea selec ţ iei ş i programarea
preg ă tirii juc ă torilor de volei (copii ş i juniori). // caiet
documentar – Institutul Român de cercet ă ri al Academiei
Americano-Române, Sec ţ ia Olimpism ş i Ş tiin ţ a sportului. –
Mannheim, 1997. – P. 26-30.
97. P ă curaru A., Balai ş F. Structura, formarea ş i

adoptarea unei programe unice pentru selec ţ ia ş i preg ă tirea

- 142 -
juc ă torului de volei // Simpozionul Ş tiin ţ ific „Sport –
Perspective 2000”. – Bucure ş ti, 7-8 nov. 1996. P. 31-40.
98. Popa G. Metodologia cercet ă rii ş tiin ţ ifice în
domeniul educa ţ iei fizice ş i sportului. – Timi ş oara:
Orizonturi universitare, 1999. – 281 p.
99. Ra ţă G., Ra ţă B. Aptitudinile motrice de baz ă . –
Bac ă u: Plumb, 1999. – 213 p.
100. Rî ş neac B. Importan ţ a dezvolt ă rii capacit ăţ ilor
motrice în procesul antrenamentului ş i competi ţ iei sportive. –
Bucure ş ti: Materialele Simpozionului Interna ţ ional „Sportul

Universitar”, 1995. – P.101-105.
101. Rî ş neac B., P ă curaru A. Vârsta de 15-16 ani, etap ă
important ă în preg ă tirea voleibali ş tilor din cluburile sportive
ş colare. – Mannheim: Revista Educa ţ ie Fizic ă , 1998, nr.17. –
P.14-21.
102. Sotiriu R. Handbal. Teorie, antrenament, metodic ă .

- Bucure ş ti: Gorald, 1998. – P.76-85.
103. Stanciu S. Cercetarea pedagogic ă . – Bucure ş ti:
Politic ă , 1969. - P. 125-129.
104. Stoica M. Pedagogie ş colar ă . – Craiova: Gheorghe
Alexandru, 1995. - 158 p.
105. Stoica M. Pedagogie ş colar ă . Pentru cadrele

didactice înscrise la definitivat , gradul al II-lea, gradul I ş i la
perfec ţ ionare. – Craiova: Gheorghe Câr ţ u-Alexandru, 1995. –
P. 102–125.
106. Stoica M. Pedagogie şi psihologie. – Craiova:
Gheorghe Alexandru, 2001. - 201 p.
107. Ş erban N.M., Pierre de Hillerin. Volei. Strategie ş i

tactic ă . – Bucure ş ti: Sport –Turism, 1984. – P. 24 - 41.

- 143 -
108. Ş iclovan I. Periodizarea ş i con ţ inutul preg ă tirii
pentru atingerea formei sportive maxime. – Bucure ş ti
1978//Buletinul Centrului de cercet ă ri, nr.229.
109. Ş iclovan I. Teoria antrenamentului sportiv. –
Bucure ş ti: Sport – Turism, 1977. – p. 29 – 34.
110. Ş iclovan I. Teoria educa ţ iei fizice ş i sportului. –
Bucure ş ti: Sport – Turism, 1979. – P. 52 –61.
111. Teodorescu L. Contribu
ţ ii la îmbun ă t ăţ irea
conceptului de educa ţ ie fizic ă ş colar ă di n ţ ara
noastr ă .//Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport.nr.8, 1968.

112. Teodorescu L. Sportul – integrator al educaţ iei
fizice în cadrul ş tiin ţ ei sportului. // Educa ţ ie Fizic ă ş i
Sport.nr.5, 1989.
113. Thompson J. Introducere în teoria
antrenamentului. – Bucure ş ti: C.C.P.S., 1993. – 210 p.
114. Tudor V. Evaluarea în educaţ ia fizic ă ş colar ă . –

Bucure ş ti: Printech, 2001. – P.23-48.
115. V ă ideanu G. Educa ţ ia la frontiera dintre milenii. –
Bucure ş ti: Politic ă , 1988. – 226 p.
116. Vin ţ anu N. Educa ţ ia adul ţ ilor. – Bucure ş ti:
Didactic ă ş i Pedagogic ă , 1998. - P.37–41.
117. Vin ţ anu N. Prelegeri despre educa ţ ia sportiv ă . –

Bucure ş ti: ProTransilvania, 1998. - P.76–84.
118. Weinek J. Biologia sportului (traducere). –
Bucure ş ti: CCPS, 1992. – 136 p.
119. Zbârciog V., Budevici A., Levodeanski I. Pedagogia
aplicativ ă în domeniul educa ţ iei fizice. – Chi ş in ă u: USM,
1999. - 160 p.

- 144 -
Bibliografie în limba rus ă
1. Агреби Б. Оптимизация процесса подготовки
гандболистов высокой квалификации путем варьирования

соотношения скоростно - силовых средств воздействия
// Автореф . дис . … канд . пед . наук . – Киев , 1983. – 23 с .
2. Амалин М . Е ., Шилов О.С. Методика оценки
соревновательной деятельности в спортивных играх /
Теория и практика физ . Культуры – 1980. – № 9. – стр . 19-
22.
3. Арестов Ю . М ., Годик М.А. Подготовка
футболистов высших разрядов // Учеб . пособие для
слушателей Вышей школы тренеров / Гос . Цент . Ордена
Ленина ин - т физ . культуры . – М ., 1981. – 127 с .
4. Бабанский Ю . К . Оптимизация педагогического
процесса ( В вопросах и ответах ). – Киев , 1982. - С .21-22.

5. Бабанский Ю.К. Оптимизация учебно -
воспитательного процесса . – М .: Просвещение , 1982. – 380
с.
6. Барышев Г.И. Подготовка гандболистов в
предсоревновательном этапе с учетом данных текущего
контроля // Автореф . дис . ... канд . пед . наук . – Л ., 1980. –

20 с .
7. Братковский В . К ., Волошин А . В ., Колумбет А . Н .
Биомеханические аспекты управления спортивной
тренировкой // Теория и практика физической культуры .
- 1990. - N o 4. - C.29–32.
Бриль 8. М . С . Исследование индивидуальных
особенностей детей с целью отбора в спортивные детско -

- 145 -
юношеские школы : На примере баскетбола
// Автореф . дис . … канд . пе д . наук . – М ., 1968. – 23 с .
9. Бриль М . С . Отбор ь спорт играх . – М .: Физкьтура
и сиорт , 1980. – 65 с .
10. Бутенко Б . И . Новое в понимании двигательного
навыка // Теория и практика физ . культуры . – 1971. - № 2.
– с . 57-59.
11. Бутенко Б.И. Управление спортивной
тренировкой спортсменов высших разрядов // Теория и
практика физ . культуры . – 1972. - № 8. - с .66-67.

12. Верхошанский Ю. В. Исследование
закономерностей процесса становления спортивного
мастерства в связи с проблемой оптимального управления
многолетней тренировкой: Дис . … док . пед . наук . – М .,
1972. – 386 с .
13. Верхошанский Ю. В. Исследование

закономерностей процесса становления спортивного
мастерства в связи с проблемой оптимального управления
многолетней тренировкой: Дис . … док . пед . наук . – М .,
1972. – 386 с .
14. Волков А . Н . Физические способности детей и
подростков . – Киев : Здоровье , 1981. – 254 с .
15. Волков В . М . Возраст и становление спортивного
мастерства . – Смоленск , 1974. – 192 с .
16. Гарбаляускас В . Целенаправленная спортивная
подготовка юных гандболистов 9 – 11 лет с целью отбора
их для занятий в ДЮСШ // Дисс . … канд . пе д . наук . – Киев ,
1983. – 177 с .
17. Гарбаляускас В . Целенаправленная спортивная

- 146 -
подготовка юных гандболистов 9-11 лет с целью отбора их
для занятий в ДШП // Дис . … канд . пед . наук . – Киев , 1983.
– 177 с .
18. Геллерштейн С.И. Смирнов К . М .,
Физиологические основы спортивной тренировки ,- М .:
Физкультура и спорт , 1970. – 232 с .
19. Годик А . М ., Янанис С . В . Методы воспитания
двигательных качеств // Теория и методика физического
воспитания , / Под ред . Т . Д . Харабуга . – М .: Физкультура и
спорт , 1974. – С . 103-107.

20. Годик М.А. Контроль тренировочных и
соревновательных нагрузок . – М .: Физкультура и спорт ,
1980. – 131 с .
21. Горкин М . Я . Вопросы физиологии юношеского
спорта в сфере учения И . П . Павлова // Теория и практика
физкультуры . – 1951. - № 8. – С .5-8.

22. Гужаловский А . А ., система отбора юных
спортсменов . – Минск , 1975. – 48 с .
23. Данилина Л . Н . Возрастная и педагогическая
психология // Психология : Учебник для ин - тов физ . культ .
/ Под ред . В . М . Мельникова . – М .: Физкультура и спорт ,
1987. – С . 132-165.
24. Данилина Л. Н. Психология физического
воспитания // Психология : Учебник для ин - тов физ .
культ . / Под ред . В . М . Мельникова . – М .: Физкультура и
спорт , 1987. – С . 167-194.
25. Данилов А. А. Двигательные способности к
естественному метанию как основа эффективности

обучения броскам мяча юных гандболистов // Теория и

- 147 -
практика физкультуры . – 1982. - № 4, С . 32-34.
26. Данилов А . А . Исследование развития структуры
бросковых движений у школьников 9.16 лет юных и
гандболистов // Афтореф . дис . … канд . пед . наук . – М .,
1974. –20 с .
27. Демьяненко Ю.К. Теоретическое обоснование
профессионально – прикладной физической подготовки
// Проблемы теории и практики профессионально –
прикладной физической подготовки учащихся
профтехучилищ / Под ред . В . Г . Каневец . – Л ., 1982. – С .22-

35.
28. Дзагания Д . Г . Взгляды на структуру ( этапы )
многолетней тренировки // Сб . научн . тр .( проблемы
спортивной тренировки ) / Груз . гос . ин - т физ . культуры . –
Тбилиси , 1984. С . – 81-84.
29. Дзагания Д.Г. О сроках спортивной

специализации // Сб . научн . тр .( проблемы спортивной
тренировки) / Груз . го с . ин - т физ . культуры . – Тбилиси ,
1984. С . – 85-90.
30. Дзагания Д . Г . Об эффективности выполнения
бросков мяча по воротам команд высокой квалификации
в гандболе // Сб . научн . тр ., Т .10 / Груз . гос . ин - т

физ . культуры . – Тбилиси , 1975. С . – 167-168.
31. Дзагания Д . Г . Ручной мяч . Учебник для студентов
ин - тов физ . культуры . – Тбилиси : Ганатлеба , 1974. – 120 с .
( на груз . языке ).
32. Дзагания Д.Г. Тактическая подготовка
гандболистов ( в нападении ) // Сб . научн . тр . / проблемы

спортивной тренировки / / Груз . гос . ин - т физ . культуры . –

- 148 -
Тбилиси , 1984. С . – 91-99.
33. Жбанков О.В. Методология формирования
информационного пространства процесса физического
воспитания // Теория и практика физической культуры . -

1999. - N o 6. - C.39–40.
34. Запорожанова Л.П. Педагогические аспекты
отбора и прогнозирования результатов в спорте по
показателю латентного периода двигательной реакции ( на
примере гандбола ); // Автореф . дис . … докт . биол . наук . –
Краснодар , 1980. 21- с .

35. Зациорский В.М. Вопросы переноса
тренировочнности в двигательных действиях
// Координация двигательных функции и вегетативных
функции при мышечной деятельности человека . – М .- Л .,
1965 – С . 117 – 138.
36. Зациорский В.М. Воспитание физических

( двигательных) качеств // Теория и методика физического
воспитания / Под ред . Л . П . Матвеева и А . Д . Новикова . – М .:
Физкультура и спорт , 1967. – С . 160 –199.
37. Зациорский В.М. Основы спортивной
метрологии . – М .: Физкультура и спорт , 1979. – 152 с .
38. Зациорский В.М. Физические качества

спортсмена – М .: Физкультура и спорт , 1966. – 91 с .
39. Зимкин Н. В. Физиологические аспекты
определения специальной тренированности спортсменов
// Теория и практика физ . культуры . – 1971. - № 9. – С .24-
26.
40. Зимкин Н . В . Физиологические характеристики

силы , быстроты , выносливости . – М .: Физкультура и спорт ,

- 149 -
1956. – С .-206.
41. Зимкин Н.В. Физиология человека . – М .:
Физкультура и спорт , 1970. – 342 с .
42. Ивахин Е . И . Ручной мяч 7 : 7. – M.: Физкультура

и спорт , 1962. – 136 с .
43. Ивахин Е . И ., Хомутов Л . Н ., Латышкевич Л . А .
Гандбол : Сб . науч . тр ./ Киевский гос . ин - т . физ . культуры . –
Киев , 1971. – 93 с .
44. Иващенко В.П. Совершенствование технико -
тактической подготовки юных гондболистов 14.15 лет ( на

примере бросков мяча в ворота ): Дис . … канд . пед . наук . –
Л ., 1982. – 166 с .
45. Иващенко В.П. Совершенствование технико -
тактической подготовки юных гондболистов 14-15 лет ( на
примере бросков мяча в ворота ): Дис . … канд . пед . наук . –
Л ., 1982. – 166 с .
46. Игнатьева В . Я . Гандбол . – M.: Физкультура и
спорт , 1983. – 200 с .
47. Игнатьева В . Я . Исследование соревновательных
нагрузок гандболистов высших разрядов // Теория и
практика физ . культуры . – 1980. - № 8. – С . 15-17.
48. Игнатьева В . Я . Обучение приемам техники

гандбола // Методические разработки для ин - тов
физ . культуры / Гос . цент . ордена Ленина ин - т
физ . культуры , 1982. – 33 с .
49. Игнатьева В.Я. Оценка соревновательной и
тренировочной двигательной деятельности гандболистов
высших разрядов // Автореф . … канд . пед . наук . . М ., 1982.

– 23 с .

- 150 -
50. Игнатьева В.Я. Скоростно - силовая
подготовленность юных гандболистов // Теория и
практика физ . культуры . – 1985, № 8. – С . 24-26.
51. Изаак В.И. Экспериментальное обоснование

методики физической и технической подготовки
гандболистов старших разрядов // Автореф . дис . … канд .
пед . наук . – Л ., 1974.- 24 с .
52. Ильинич В . И . Профессионально – прикладная
физическая подготовка студентов вузов : Научно –
методические организационные основы . – М .: Высш .
школа , 1978. – С . 49 – 61.
53. Кеберлинский К . П . Пространственная точностъ и
время реакции пр и бросках мяча по воротам гандболистов
в различных ситуациях // Автореф . дис . … канд . пед . наук .
– Л .: 1971. – 24 с .
54. Клусов Н . П . Гандбол . – М .: Физкулътура и спорт ,

1982. – 224 с .
55. Клусов Н . П . Мини - гандбол . – М .: Физкулътура и
спорт , 1979. –144 с .
56. Клусов Н. П. Моделъ гандболиста -80
// Спортивные игры . – М ., 1978. - № 5. – С .18-19.
57. Клусов Н . П . Ручной мяч в школе . – M.:

Просвещение , 1986. – 128 c.
58. Клусов Н. П. Тренир o ка гандболиста . – M.:
Физкультура и спорт , 1975. – 208 c.
59. Клусов Н . П ., Цуркан А . А . Школа стремиелъного
мяча . – М .: « Молодая гвардия », 1983. – 127 с .
60. Козлова К . Ф . Исследование тактических действий

гандболистов в нападении и пути повышения их

- 151 -
эффективности // Автореф . дис . .., канд . лед . наук . – Л .:
1973. – 19 с .
61. Комаров Л . Гандбол .- М .: Физкулътура и спорт ,
1979. – 4-8 с .
62. Коробков А.В. Исследование взаимосвязи
развития физических качеств и обучение технике видов
легкой атлетики // Автореф . Дис . … канд . пед . наук . – М .,
1964. – 29 с .
63. Косилов С . А . Очерки физиологии труда . – М .:
Медицина , 1965. -379 с .
64. Косинцев В . С . Эксперименталъно - педагогическое
исследование и пути его совершенствования в гандболе
// Автореф . дис . … канд . пе д . наук . – М .: 1969-22 с .
65. Крайг Г . Психология развития . – СПб .: Питер ,
2000. – С . 15-20, 60-101, 457-547.
66. Крестовников
Н. А. Очерки по физиологии
физических упражнений. – М .: Физкультура и спорт , 1951.
– 532 с .
67. Кряж В.Н. Исследование динамики переноса
тренированности в процессе тренировки // Автореф . Дис .
… канд . пед . наук . – М ., 1969. – 17 с .
68. Кубеев
А . В ., Баталов А.Г. Тренеру о
микрокомпьютере МК -85 // Теория и практика
физической культуры . - 1995. - N o 5. - C.32-33.
69. Кузнецов В . В . Система подготовки спортсменов
высших разрядов // Легкая атлетика . – 1970. – МО . – С .14-
16.
70. Кузьмина
Н.В. Методы исследования
педагогической деятельности . - Л ., 1970. – 168 с .

- 152 -
71. Кузьмина Н.В. Методы системного
педагогического исследования . - Л ., 1980. – 170 с .
72. Латышкевич Л . А ., Маневич Л . Р . Техническая и
тактическая подготовка гандболистов . – Киев : Здоровъя ,

1981. – 176 с .
73. Латышкевич Л . А ., Маневич Л . Р . Гандбол . – Киев :
Радянска школа , 1978. – 78 с .
74. Латышкевич Л . А ., Хомутов Н. И. Основы
прогнозирования спортивных достижении в гандболе :
сб . научн . тр ./ Киевский гос . ин - т физ . кулътуры . –

Киев ,1978. – С .3-4.
75. Латышкевич Л . А ., Хомутов Н . И ., Маневич Л . Р .
Некоторые концепции метода моделирования в
спортивных играх : сб . научн . тр ./ Киевский гос . ин - т
физ . кулътуры . – Лиев ,1978. – с .5-17.
76. Латышкевич ЛА . Исследование путей повышения

эффективности подготовки вратаря в игре гандбол
// Автореф . дис …. канд . пе д . наук . – Киев , 1975. – 28 с .
77. Мазниченко В.Д. О стадиах формирования
навыка в процессе обучения двигательным. – Теория и
практика физической культуры , 1964. - № 11. – С . 64-66.
78. Мазниченко В.Д. Обучение двигательным

деиствиям // Теория и методика физического воспитания
/ Под ред . Л . П . Матвеева и Н . Д . Новикова . – М .:
Физкультура и спорт , 1976. – С . 141-168.
79. Маркосян А . А . Основы морфологии и физиологии
организма детей и подростков . – М .: Медицина , 1969. –
365 с .
80. Матвеев Л. П. Общая теория спорта . – М .:

- 153 -
Воениздат , 1997. - 305 с .
81. Моторин В.М. О качестве подготовки
специалистов физической культуры ( по материалам
американской печати ) // Современные проблемы

совершенствования системы физкультурного образования :
Матер . межд . науч . конф . - Кишинёв , 1993. - С .88-89.
82. Набатникова М. Я. O сновы управления
подготовкой юных спортсменов .- M.: Физкультура и спорт ,
1982. – 280 с .
83. Набатникова М.Я. методологические аспекты

совершенствования системы управления подготовкой
юных спортсменов // совершенствование управления
системой подготовки квалифицированных спортсменов . –
м .: 1980.- с .131-139.
84. Петунин О . В . Теоретические основы подготовки
студентов в профессиональной деятельности учителя
физической культуры . - СПб .: СПбГАФК , 1997. – C.10-34.
85. Петунин О . В . Формирование профессионального
мастерства учителя физкультуры : Учеб . пособие для пед .
ин - тов . – М ., 1980. – 112 с .
86. Платонов В . Н . Теория и методика спортивной
тренировки. – Киев ; Высшая школа , 1984.-350 с .

87. Платонов В . Н . Адаптация в спорте . – Киев :
Здоровье , 1998. - 216 с .
88. Платонов В.Н. Современная спортивная
тренировка. – Киев : Здоровъя , 1980.-336 с .
89. Платонов К.К. Пустовой А. П. Теоретические
основы отбора средств физического воспитания для

професионально – прикладной физической подготовки //

- 154 -
Проблемы теории и практики профессионально –
прикладной физической подготовки учащихся
профтехучилищ / Под ред . В . Г . Каневец . – Л ., 1982. – С .36-
49.
90. Полиевский С.А. Исследование влияния
различной физической подготовки на функциональное
состояние организма подростков в сязи с освоением
профессии // Автореф . дисс . … канд . пе д . наук . – М ., 1969.
– 24 с .
91. Полиевский С . А . Старцева И . Д . Физкультура и

профессия . – М .: Физкультура и спорт , 1988. – 160 с .
92. Портных Ю . И . C портивны e игры и методика
преподавания . – M.: Физкультура и спорт , 1986. - 320 с .
93. Портных Ю.М. Спортивные игры . – М .:
Физкулътура и спорт , 1975.-410 с .
94. Ривкин А . А . Средства и методы педагогического

контроля в системе управления подготовкой гандболисто
// Автореф . дис . … канд . лед . наук . – М ., 1981.-24 с .
95. Родионов А . В ., Перепелов А.Н. Динамика
психомоторных качеств у игроков в ручной мячу / Теория
и практика физ . кулътуры . – 1974.- № 10. С .9-12.
96. Розин
Е.Ю. Компьютерная реализация
педагогической диагностики и контроля за физичиским
состоянием и специальной подготовленностью
спортсменов // Теория и практика физической культуры .
- 1995. - N o 3. - C.19-22.
97. Соловьев А. В. Информационные технологии
обучения в профессиональной подготовке // Высшее

образование в России . - 1995. - N o 2. - C.31–36.

- 155 -
98. Стасилявичус Г.И. Изменение показателей
эффективности игровой деятелъности в зависимости от
исполъзования различных программ тренировочных
воздействий // Автореф . дис . … канд . пед . наук . – Киев ,

1983.-23 с .
99. Степанов В . Н ., Скоморохов Е .В. Методика
автоматизированного управления подготовкой футболистов
// Теория и практика физической культуры. - 1990. - N o 12.
- 53 с .
100. Трегуб В . Г . Оптималъные режимы чередования

игровой деятелъности с отдыхом у гандболистов высокой
квалификации // Автореф . дис . … канд . пед . наук . – Киев ,
1983.-24 с .
101. Турчин М.Е. Оптимизация тренировочного
процесса гандболисток высокой квалификации на
заключителъном этапе подготовки к основным

соревнования // Автореф . дис . … канд . пед . наук . – Киев ,
1984.-24.
102. Тхорев В . И . Пути повышения эффективности
индивидуалъных тактических действий гандболистов в
нападении // Автореф . дис . … канд . пед . наук . – Л ., 1982.-
22 с .
103. Фарфель В . С . Управление движениями в спорте .
М .: Физкультура и спорт , 1975. – С .14-67.
104. Филин B. П ., Н . А . Фомин. Oc новы юнош ec кого
спорт a.- M.: Физкультура и спорт , 1980. – 252 с .
105. Филин В . П . Воспитание физических качеств у
юных спортсменов . – М .: Физкулътура и спорт , 1974.-230
с.

- 156 -
106. Филин В . П . Скоростно - силовая подготовка юных
спортсменов . – М .: Физкулътура и спорт , 1968.-196 с .
107. Фоменко В.Д. Моделирование спортивной
деятелъности пр и управлении подготовкой гандболистов

// Теория и практика физ . кулътуры . - 1976.- № 12.- С .13-15.
108. Хамуда Фран . Исследование путей развития
специалъной работоспособности гандболистов // Автореф .
дис . … канд . пед . наук . – Киев , 1980.-24 с .
109. Шустин Б . Н . Моделъ игры команды гандболисток
// Спорт за рубеж – 1977.- № 6. - С .4-7.

110. Янанис С . В . Средства физического воспитания
// Теория и методика физического воспитания / Под ред .
Л . П . Матвеева и А . Д . Новикова . – М .: Физкультура и спорт ,
1976. – С . 64.

- 157 -
Bibliografie în limba englez ă
1. Apitzsch E. Psychodynamic Theory of Personality

and Sport Performance. – Illinois, USA: Biddle SJH.
European Perspectives on exercice and sport Psychology,
Human Kinetics, 1995. – P. 118 - 128.
2. Beech H. R. A behavioral approach to the
management of stres – a practical guide to techniques. -
London: J. Wiley and Sons, 1989. – P. 56 – 72.
3. Bolles R.C. Reinforcement, expectancy and learning

// Psychol Rev. – USA, 1972. Nr.79 – P. 81-88.
4. Bon M. Measurement of the cyclic movements of
the handball players during the game by computer vision
system (SAGIT). // EHF Periodicals. – Vienna, 2000. Nr.
1/2000. – P. 35-40.
5. Brenner S.O., Bartel R. J. (1983) – Occupational

Behavior // Psychol Rev. – USA, 1983. Nr.5 – P. 183-195.
6. Chirtel S.J. Net O2, CO2, lactate, and acid
exchange by muscle during progressive working
contranctions // J.of Appl. Physiol. – USA, 1984. Nr. 56. – P.
161-165.
7. Clanton R.E., Mary P.D. Team Handball, Steps to

success. – Illinois: Human Kinetics Champaign, 1997. – 152 p.
8. Czerwinski J., Taborsky F. Basic. Handball,
Methods / Tactics / Techniques. – Viena: Gutheil-Schoder-
Gasse, 1997. – 84 p.
9. EHF Methodic Commission – Basic Handball,
Practical Exercices. – Viena: Gutheil-Schoder-Gasse, 1997. –

173 p.

- 158 -
10. Issurin V., Shkljar V. Priorites determination in the
development and promotion of different Olympic sports //
Acta Academiae Olimpiquae Estonae, 2001. Vol.9-42. Tartu.
11. Katzamanidis, Ch., Chatsikotoulas, K., Giannakos,
A. Optimisation of the training plan of the handball game. //
EHF Periodicals. – Vienna, 2000. Nr. 2/2000. – P. 49-55.
12. Kobasa S. C. Stressfull life events, personality and
health: An inquiry into hardiness // J. Per Soc Psychol. –
USA, 1979. Nr. 37. P. 1-11.
13. Landy F. The psychology of work behavior (3rd.ed).

– Homewood: The Dorsey Press, 1984. – P. 103-123.
14. McGrath J. E. Social and psychological factors in
stress. - New York: Holt, Rinehart and Winston, 1980. – 174 p.
15. Richter E.A., Kienes, B., Saltin, B., Savard, G.
Skeletal muscle glucose uptake during dynamic exercise in
humans: role of muscle mass. // J. Physiol. – Amsterdam,

1988. Nr. 254. - P. 25-33.
16. Roth D.A. The sarcolemmal lactate transporter:
transmembrane determinants of lactate flux. // Med. Sci.
Sports Exercise – USA, 1991. Nr. 320. – P. 925-934.
17. Rowell L.B. Is peak quadriceps blood flow in
humans even higher during exercise with hypoxemia? // J.

Physiol. – Amsterdam, 1986. Nr. 251. - P. 102-133.
18. Taborski F. Methodical aspects of handball trening.
// EHF Periodicals. – Vienna, 2000. Nr. 1/2000. – P. 56-58.
19. Taborski, F., Pollany, W. 15th Women” s World
Championship in Italy // EHF Periodicals. – Vienna, 2000.
Nr. 1/2000. – P. 18-24.

- 159 -
Bibliografie în limba francez ă
1. Ahmaidi S., Hardy J.M, Varray A., Collomp K.,

Mercier J., Préfaut C. Relation entre le seuil d’accumulation
du lactate et le seuil de l’inadaption ventilatoire a la
production de CO 2 au cours d’une epreuve d’exercice
musculaire chez le sportif. // Science & Sports. – Paris,
1992. Nr. 7. – P. 157-162.
2. Constantini D. Antrenament. Approches du
handbal. - Paris, 1994. – P.34-39; 71-77.

3. Fréminet A. Transfer des equivalents reduits dans
la cellule, l’exces de lactate. // Poumon et Coeur. – Paris,
1975. Nr. 31. – P. 179-182
4. Fréminet A., Megas P. Le methabolisme du lactat:
données elementaires et variations sur le theme. // Science
& Sports. – Paris, 1993. Nr. 8. – P. 137-162.

5. Malchair A. Environement social et disordres
psychosomatiques. – Bruxelles: Esentialia UCB, 1988. – P. 1-
10.
6. Trudeau F., Milot M., Paré M, Plorude K. Responses
plasmatiques et ajustement de l’intensite d’exercice par la
frequence cardiaque ou la carge de travail. // Science &

Sports. – Paris, 1997. Nr. 12. – P. 123-128.

- 160 -
Bibliografie în limba german ă
1. Bastian H., Kreher Kl. Vergleich

leistungbestimmender Mercmale im Angeriffsspiel des
Hallenhandballe am Beispiel zweier Mannschaften aus der
Regionalligen “Sud-Weste”, - Leistungssport, 1978, № 2, S
114-123.
2. Pollany W. Wurfanalise im Hallenhandball.
Leistungssport, 1978, № 2, S. 106-112.
3. Stein H. Federhoff E. Handball. Berlin.

Sportverlag, 1975, S. 225.
4. Trosse H.D. Handball. Training, Technik, Taktik.
Berlin, 1977, S.205.

- 161 -
ANEXE
ANEXE

- 162 -
ANEXA 1
ANCHETĂ
Răspunsurile la întrebările anchetei vor fi folosite numai în scop ştiinţific.

Stimate coleg !
În scopul perfecţionării sistemului de pregătire sportivă, din cadrul procesului
de antrenament, vă propunem să răspundeţi la întrebările următoare bifând cu
„x” varianta de răspuns pentru care optaţi.
1. Credeţi că este necesară o modelare a planului perioadei de preg ătire a
handbalistelor junioare I?
 Da
 Nu
 Greu de răspuns
2. Ţinând cont de experienţa dumneavoastră, ce formă de pregătire consideraţi

că este esenţială în procesul de instruire sportivă al handbalistelor junioare
I?
 Pregătirea teoretică
 Pregătirea tehnică
 Pregătirea specializată
 Pregătirea fizică
3. Ce procentaj aţi acorda dumneavoastră din totalul numărului de ore
repartizat în planul de pregătire din perioada pregătitoare componentei
specializate?
 25%
 50%
 75%
 100%
4. După opinia dumneavoastră este necesară introducerea planului model
propus bazat pe pregătirea specializată?
 Da
 Nu
5. Consideraţi că pregătirea specializată introdusă în noul plan-model este mai
eficientă decât cea existentă?
 Da
 Nu

- 163 -
6. Credeţi că planul perioadei pregătitoare propus este dinamic şi flexibil?
 Da
 Nu
7. Consideraţi că fiecare profesor-antrenor din Cluburile Sportive Şcolare ar fi
ajutat de utilizarea unor planuri-model de pregătire axat pe componenta de
specializare?
 Da, în procent de 25%
 Nu
8. În ce măsură credeţi că planul model elaborat determină îmbunătăţirea
capacităţii de performanţă la junioare I?
 În foarte mică măsură
 În mare măsură
 Deloc
9. Consideraţi că pentru creşterea eficienţei, obiectivităţii şi utilităţii aprecierii
pregătirii specializate sunt importante mijloacele informaţionale moderne?
 Da
 Nu
10. Utilizaţi în procesul de pregătire planuri sau sisteme elaborate pe baza
modelării antrenamentului sportiv?
 Da, integral
 Da, parţial
 Nu
Dacă aăţi propus,

11.specializat avea posibilitatea utilizării la planului-model
acesta ar contribui optimizarea şi de pregătire
eficientizarea
procesului de antrenament?
 Da, integral
 Da, parţial
 Nu
Vă mulţumim pentru ajutorul acordat!
Data ........................ Semnătura ...............................

Periodizarea ş i etapizarea preg ă tirii echipei de handbal junioare I – Clubul
Anul 1999
Luna VII VIII IX X XI XII I I
Săptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Macrocicluri I
Perioada de pregătire Pregătitoare I Competiţională I Pregătitoare II
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
re
e
c
fa
e
R
e
p l
ă l
ă
a a l
ă l
ă l
ă a l
ă
t n a a a n a
E io io
re l
ă
re ă n n n re ă n
ti ti
ic ti io io io ti
ic ti io
ţ ţ
a
ă r ă if e ti
ţ
ti
ţ
ti
ţ
ă if e ti
ţ
Tip g e g c p e e e g c p e
e n e e e e
r e r p m p p p r p m p
P g P s o m m m P s o m
c o o o c o
e
r C C C e
r C
P P
Data
15.07 16.08 06.09 20.09 04.10 01.11 06.12 13.12 03.01 17.01
15.08 05.09 19.09 03.10 31.10 05.12 11.12 02.01 16.01 06.02
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
i
r
u 7 8 8 8 9 9 9 9 0 0 0 0 1 1 1 2 2 2 1 1 1 1 2 2
l .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .0 .0 .0 .0 .0 .0
ic
c 5
2 1
0 5
1 6
2 5
0 9
1 9
1 6
2 3
0 3
1 4
2 1
3 0
1 8
1 5
2 5
0 9
1 9
2 9
0 6
1 3
2 0
3 6
0 3
1
o
r Data – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
c
i 7 7 8 8 8 9 9 9 9 0 0 0 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 2
M .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .1 .0 .0 .0 .0 .0 .0
5 6 2 6 7 6 3 0 7 4 4 5 1 1 9 6 3 0 3 0 7 4 1 7
1 2 0 1 2 0 1 2 2 0 1 2 0 1 1 2 1 2 0 1 1 2 3 0

Periodizarea ş i etapizarea preg ă tirii echipei de handbal junioare I – Clubul
Anul 2000 20
Luna VII VIII IX X XI XII I II
Săptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Macrocicluri I II
A B
II B II
II
l
ă
e l
ă
a r a
Perioada de n a n
Pregătitoare I Competiţională I Pregătitoare II A io to io Pregătitoare
ti
ţ it ti
ţ
pregătire e ă e
p g p
m e
r m
o P o
C C
re
e
Nr. 1 2 3 4 5 c 6 7 8 9 re 10 11 12 13 14
fa e
e c
R fa
e
l
ă l
ă R l
ă
a a a
n n n
l
ă ă o
iţ l
ă ă o
iţ ă o
iţ l
ă ă
c
i it c
i it c
i it c
i
ra if e
l
ă l
ă
ra if e
l
ă
if e
l
ă
ra if
e c a a e c a c a e c
n e p n n n e p n e p n n e
e p m io io e p m io p m io e p
e g s o ti
ţ
ti
ţ g s o ti
ţ s o ti
ţ g s
p Tip e e c e e e e c e e c e e e
ta
ri
t
ri
t re p p ri
t
ri
t re p ri
t re p ri
t
ri
t
E ă ă p m m ă ă p m ă p m ă ă
g g e o o g g e o g e o g g
e e ri C C e e ri C e ri C e e
r r t r r t r t r r
P P ă P P ă P ă P P
g g g
re re re
P P P
Data 15.07 16.08 06.09 15.09 30.09 04.11 11.11 02.12 16.12 02.01 17.01 31.01 03.02 17.02
15.08 05.09 14.09 29.09 27.10 10.11 01.12 15.12 22.12 16.01 30.01 02.02 16.02 02.03
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
i
r 7 8 8 8 9 9 9 9 0 0 0 0 1 1 2 2 2 2 1 1 1 2 2 3
u
l 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ic 5 1 5 6 5 4 2 9 6 3 0 7 0 1 1 8 5 2 1 6 0 2 6 2
c 2 0 1 2 0 1 2 2 0 1 2 2 1 2 0 0 1 2 0 1 3 0 1 0
o – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
r Data
ic 7 7 8 8 8 9 9 9 9 0 0 0 1 1 1 2 2 2 2 1 1 1 2 2
M
0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 1
. 1
. 1
. 1
. 1
. 1
. 1
. 1
. 1
. 1
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
.
5 6 2 6 7 6 5 3 0 7 4 1 4 1 2 2 9 6 3 2 7 1 3 7
1 2 0 1 2 0 1 2 3 0 1 2 0 1 2 0 0 1 2 0 1 3 0 1

Structura planului de an
Tipul etapei Pregătire generală
Microciclu 1
I I I I I I I I I I I I I
V V V V V V V V V V V V V
Data 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7
1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2
C
N
Antrenamente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
F
Caracterul F F F F F F F F F F F F F F
F F F F TA F F F TH
antrenamentului TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH
Componente TC
Individuală în atac 
în
F.I - Contraatac
ă
v
ti
c
a
F.II - Contraatac susţinut
c t
e a
ă l F.III - Organizarea atacului
c
i o
iz
f
C
e
F.IV - Atac în sistem
ri
t
ă A portarului 
g
re Individuală în apărare
P
.
A
iir n
î
F.I - Replierea
it e
ă
v r
ra F.II - Apărare temporară
ă
g ti
re c ă
p le p
o a F.III - Organizarea apărării
le C
1 e
t
n F.IV - Apărare în sistem
e
n               
o Prindere + Pasare
p
m ă
c        
o i Aruncare la poart ă
C n
h c
e
t ta Pt. Extremă 
e a
ri
t În Pt. Pivot 
ă
g
re Pt. Inter 
P
.
B Pt. Centru 
A portarului
iz
F Generală                    
P
.
C Specifică                   
D. Pregătire individualizată
Oficial
2 Calendar sportiv
Amical
3 Probe de control PC
4 Control medical
5 Volum de pregătire 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90'
 Tematică principală
 Teme complementare

Tipul etapei Pregătire generală

Microciclu 3
II II II II II II II II I
V
I
V
I
V
I I
V
I
V
I I
V
I
V
Data V V V V V V V V V V
2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1 1 1 1 1 1 1 1
C
N
Antrenamente 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
F F F F F F TH
Caracterul F F F F F F F F F F F F F F F F F F F TC TH TC
TH TH TC TH TH TH F
antrenamentului TC TH TA TC TH TH TH TC TH TH TC TH TH TH TC TH TH TC TH F F TH
Componente TC TC TH TC TC TC TC
Individuală în atac      
F.I - Contraatac     
în
ă
v c F.II - Contraatac susţinut     
ti a
t
c a
e
l 
ă
c
i o F.III - Organizarea atacului
iz
f
C
F.IV - Atac în sistem 
e
ri
t
ă A portarului    
g
re Individuală în apărare
P     
.
A  
iir n
î
F.I - Replierea
it e
ă
v r  
ra F.II - Ap ărare temporară
ă
g ti
re c ă
p le p 
o a F.III - Organizarea ap ărării
le C
1 e
t 
n F.IV - Apărare în sistem
e
n          
o Prindere + Pasare
p
m ă
c          
o i Aruncare la poart ă
C n
h c
e
t ta Pt. Extremă          
e a
ri
t În Pt. Pivot          
ă
g
re Pt. Inter          
P
.
B Pt. Centru          
A portarului     
iz
F Generală                
P
.
C Specifică                
Oficial
2 Calendar sportiv
Amical
3 Probe de control
4 Control medical
5 Volum de pregătire 120' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90'

Tipul etapei Pregătire specifică Pregătir

Microciclu 5
I I I I I X X X X X X X X
Data V V V V V I I I I I I I I
7 8 9 0 1 1 2 3 4 5 6 7 8
2 2 2 3 3
C
N
Antrenamente 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96
F
Caracterul TC F TC TC F TC TC TC TC TC TC F TH TC TC TC TC TC F TH
TH
antrenamentului TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH TH TC TH TH TH TH TH TH TC
Componente TC
Individual ă în atac       
F.I - Contraatac     
în
ă
v c F.II - Contraatac susţinut     
ti a
t
c a
e
l     
ă
c
i o F.III - Organizarea atacului
iz
f
C
F.IV - Atac în sistem     
e
ri
t
ă A portarului      
g n
re Individual ă în apărare
P   a
m   
. o v
A R i o
iir n F.I - Replierea  ş ş
it î S Ia ra
e
r S B
ă
v  S
ra F.II - Apărare temporară
ă
C
g ti S S
re c ă u
c C S
p le p    -  
o a F.III - Organizarea apărării c C
-
le C o
J re
1 e
t    a e
r  
n F.IV - Apărare în sistem - ic
fi a
e u c
n ă r fii 
o Prindere + Pasare     c e
v r   
p a e
B e v
m ă
   
o c
i Aruncare la poart ă S
d e    
C n S c d
h c o c
e Pt. Extremă   C J   
t ta a
o
J
e a p
ri
t În Pt. Pivot   u   
ă C
g
re Pt. Inter     
P
.
B Pt. Centru     
A portarului      
iz
F Generală  
P
.
C Specifică   
Oficial
2 Calendar sportiv
Amical
3 Probe de control   
4 Control medical
5 Volum de pregătire 120' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90' 120' 90' 90' 90' 90'

- 169 -
ANEXA 5
PLANURILE INDIVIDUALE DE PREG Ă TIRE (PE POSTURI)

ă
- perioada preg titoare – stadiul de specializare -
PORTAR
Obiective:
– Perfec ţ ionarea motricit ăţ ii specifice ş i a preg ă tirii
acrobatice necesare postului;
– Perfec ţ ionarea procedeelor tehnice cu mingea,
respingerea cu o mân ă ş i cu dou ă mâini la col ţ ul de sus, cu
bra ţ ul ş i piciorul la col ţ ul de jos;
– Participarea activ
ă în momentul declan şă rii
contraatacului;
– Educarea încrederii în posibilit ăţ ile proprii.
Program:
Preg ă tirea organismului pentru efort:
– alergare uş oar ă în jurul terenului 3’; alergare înainte,
înapoi, lateral 1 m; exerci ţ ii de gimnastic ă 4’; pase în doi de
la distan ţă de 2-3 m;
– deplasare în triunghi în cadrul porţ ii 5x20”, pauz ă
4x20”.
Circuit de preg ă tire fizic ă ş i tehnic ă :
1. Pase la perete de la distan ţă de 3 m;
2. Start din pozi ţ ia ghemuit pe distan ţ a de 6 m;
3. Din stând, trecere în ghemuit, revenire în stand 15”;
4. S ă rituri în echer cu picioarele dep ă rtate 10x12”;
5 . Ap ă rarea a 12 arunc ă ri de la 6 m transmise de

- 170 -
partener sau antrenor: 4 la col ţ ul de sus – ap ă rate cu o
mâna (stânga, dreapta), 4 la col ţ ul de sus – ap ă rate cu dou ă
mâini (stânga, dreapta), 4 la col ţ ul de jos – ap ă rate cu bra ţ ul
ş i piciorul;
6. S ă rituri peste un obstacol cu în ă l ţ ime crescând ă
pân ă la 1 m – 10x;
7. Lansarea contraatacului cu pas ă direct ă – 10x;
8. Ap ă rarea mingiilor aruncate din unghiurile laterale
7-7, durata circuitului 10-12’, pauz ă între repet ă ri 30-40’’.
În cadrul antrenamentului colectiv:

– sarcini permanente pentru plasament, momentul
lans ă rii contraatacului, oprirea contraatacului, dezvoltare
fizic ă general ă dup ă antrenament.
INTER STÂNGA
Obiective:
– Dezvoltarea rezist en ţ ei în regim de vitez ă ;
– Îmbun ă t ăţ irea indicilor de dezvoltare fizic ă general ă ;
– Perfec ţ ionare arunc ă rilor la poart ă în condi ţ ii izolate
ş i cu ap ă r ă tori activi;
– Perfec ţ ionare unor combina ţ ii de 2-3 juc ă tori.
Program:
1. 5x30m, contra cronometru cu parcurgerea distan ţ elor,
interval 30”, pauz ă 2-3’’; 5x5 lungimi de teren cu pase în doi
din deplasare ş i aruncare la poart ă de la 9 m ; antrenorul
repune în joc alt ă minge dup ă aruncare, interval 30”;
La fiecare antrenament se cupleaz ă dou ă din cele trei
exerci ţ ii prezentate.

- 171 -
2. Exerci ţ ii de gimnastic ă şi cu gantere pentru
dezvoltarea fizic ă general ă , flot ă ri cu sprijin pe degete – pân ă
la refuz, abdomen, picioare-cap – pân ă la refuz
3. Pase ş i prinderi din mi ş care pe pozi ţ ia interului stâng
ş i drept, cu arunc ă ri din s ă ritur ă peste o ş tachet ă plasat ă în
spa ţ iul dintre liniile de 6 ş i 9 m. Aruncarea se face dup ă un
num ă r de 4-6 pase cu extrema din partea sa sau cu centrul.
– serii de 6 arunc ă ri: interval – durata execu ţ iei celuilalt
coechipier;
– idem având în faţă unul/doi ap ă r ă tori cu utilizarea

arunc ă rii prin evitare.
4. Prinderea mingii din lateral (stânga, dreapta) din
mi ş care ş i aruncare la poart ă în condi ţ iile în care un
ap ă r ă tor îi jeneaz ă evident; 4-5 serii x 8 arunc ă ri.
– variantă cu participarea unui pivot ş i angajarea lui în
caz c ă r ă mâne liber.

5. Prinderea mingii din mi ş care în caz c ă cei doi
ap ă r ă tori sunt dep ăş i ţ i: primul la 9 m (static) al doilea la 7
m (foarte agresiv), 4 serii x 6 arunc ă ri.
6. Exerci ţ ii pentru perfec ţ ionare combina ţ iilor specifice
atacului.
INTER DREAPTA
Obiective:
– Îmbun ă t ăţ irea indicilor de dezvoltare fizic ă general ă
mai ales în ceea ce prive ş te centura scapulo - humeral ă ,
spatele ş i bra ţ ele;

– Dezvoltarea detentei picioarelor pentru aruncarea de

- 172 -
la în ă l ţ ime mai mare;
– Îmbun ă t ăţ irea tehnicii de execu ţ ie în arunc ă rile de
deasupra um ă rului şi a for ţ ei de aruncare din toate
procedeele;
– Perfec ţ ionare combina ţ iilor de colaborare cu
partenerii, blocaje, paravane;
– Înt ă rirea motiva ţ iei c ă poate deveni un juc ă tor foarte
bun cu condi ţ ia de a se preg ă ti.
Program:
Preg ătirea organismului pentru efort: individuală 12 m;
– Pas cu antrenorul sau cu interul dreapta; demarcaj în
adâncime ş i în afar ă ş i invers, fente de amenin ţ are a por ţ ii,
fent ă de dep ăş ire, fent ă de pas ă – 5x2 m;
– Idem – folosind alternativ mingea medicinală şi
mingea de handbal obi ş nuit ă ;

– S ă ritur ă cu elan la panoul de baschet ş i atingerea
panoului cu palma;
– S ă rituri pe piciorul drept pe distant ă de 20 m – cât
mai pu ţ ini pa ş i;
– Arunc ă ri la poart ă de pe inter dreapta – serii de 10-14
arunc ă ri, pauz ă 30”;

– Partenerul care pasează urmeaz ă mingea ş i încearc ă
s ă -l împiedice s ă arunce la poart ă ;
– Parcurgerea semicercului de la 9 m cu primirea mingii
ş i aruncare la poart ă ;
Dup ă antrenamentul colectiv exerci ţ ii de gimnastic ă
folosind gantera de 200-300 g.

- 173 -
CENTRU
Obiective:
– Perfec ţ ionarea tehnicii pe post, sporirea eficacit ăţ ii la

finalizare;
– Perfec ţ ionare tehnicii ap ă r ă torului, combativitate,
agresivitate;
– Dezvoltarea vitezei de deplasare ş i execu ţ ie;
– Varietate în procedeele de finalizare;
– Corectarea arunc ă rii la poart ă ;

– Lucru în sala de forţ ă pentru dezvoltarea for ţ ei
(detenta);
– Mai mult ă personalitate în joc.
Program:
– Exerci ţ ii pentru dezvoltarea vitezei utilizate de sportiv
in condi ţ ii de adversitate;
– Exerci ţ ii pentru perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă –
va lucra împreun ă eu interul sau cu pivotul;
– Aruncare la poartă eu adversar activ utilizând mai
multe procedee de aruncare la poart ă ;
– Deplasare de la o extrem ă la alta pe semicercul de 6 m
ş i întâmpinarea atacantului la semicercul de 9 m.
EXTREM Ă DREAPTA
Obiective:
– Perfec ţ ionarea demarcajului cu primirea mingii
transmis ă puternic;

- 174 -
– Perfec ţ ionare arunc ă rilor la poart ă precedate de fent ă
de dep ăş ire ş i fent ă de pasare;
– Perfec ţ ionare arunc ă rilor cu bolt ă peste portar;
– Educarea curajului ş i personalit ăţ ii în joc.
Program:
– Demarcaj sub form ă de triunghi între linia de 6 ş i 9 m
cu primirea mingii ş i executarea arunc ă rilor la poart ă : din
plonjon s ă rit 10 execu ţ ii, din plonjon 10 execu ţ ii, din
s ă ritur ă 10 execu ţ ii, de deasupra semicercului 10 execu ţ ii,

cu ap ă r ă tor în fa ţă arunc ă ri la poart ă precedate de fente de
pasare ş i aruncare;
– Prinderea mingiilor transmise puternic de c tre
ă
coechipieri – câte doi fa ţă în fa ţă distanta de 5-7 m;
– Aruncare de pe postul de extrem ă cu adversar pasiv ş i
activ;
– Prinderea mingii venit
ă din urm ă în cadrul
contraatacului.
PIVOT
Obiective:
– Perfec ţ ionare demarcajului la semicerc în condi ţ ii de
lupt ă corporal ă ş i utilizarea pa ş ilor pivotului;
– Perfec ţ ionare prinderii mingii in condi ţ ii de lupt ă cu
adversarii;
– Perfec ţ ionare combina ţ iilor cu coechipierii, paravan,
blocaj, plecare din blocaj;
– Perfec ţ ionare arunc ă rilor la poart ă de pe semicerc.

- 175 -
Program:
– Exerci ţ ii pentru perfec ţ ionare pa ş ilor pivotului în
condi ţ ii de adversitate: 10 arunc ă ri pe pasul 1, 10 arunc ă ri
pe pasul 2, 10 arunc ă ri pe pasul 3, 10 arunc ă ri pe pasul 4;
– Aruncarea la poartă cu primirea mingii de la cei doi
interi sau de la interi improviza ţ i, care vor transmite mingea
în diferite p ă r ţ i ş i cu diferite intensit ăţ i;
EXTREM Ă STÂNGA
Obiective:
– Perfec ţ ionarea demarcajului cu primirea mingii
transmis ă puternic;
– Perfec ţ ionare arunc ă rilor la poart ă precedate de fent ă
de dep ăş ire ş i fent ă de pasare;
– Perfec ţ ionare arunc ă rilor cu bolt ă peste portar;
– Educarea curajului ş i personalit ăţ i în joc.
Program:
– Demarcaj sub formă de triunghi între linia de 6 şi 9 m cu
primirea mingii şi executarea aruncărilor la poartă: din plonjon
sărit 10 execuţii, din plonjon 10 execuţii, din săritură 10 execuţii,
de deasupra semicercului 10 execuţii;
– Cu apărător în faţă aruncări la poartă precedate de fente de
pasare şi aruncare;
– Prinderea mingiilor transmise puternic de către coechipieri –
câte doi faţă în faţă distanta de 5-7 m;
– Aruncare de pe postul de extremă cu adversar pasiv şi activ;
– Prinderea mingii venită din urmă în cadrul contraatacului.

- 176 -
Anexa 6
OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREG Ă TIRE – FI Ş A I
Analizând performan ţ ele individuale ale juc ă toarelor

prin prisma celor trei profiluri prezentate anterior, putem
trage concluzia ca principalele mijloace de preg ă tire
individual ă sunt urm ă toarele:
– 30 m plat cu start din picioare;
– 5x30 m – media;
– Deplasare în triunghi;
– Plasamentul în poart ă ;
– Respingerea mingiilor cu o mân ă la col ţ ul de sus;
– Respingerea mingiilor cu dou ă mâini sus;
– Respingerea mingiilor cu bra ţul şi piciorul la colţul de jos;
– Respingerea mingiilor aruncate de la semicerc;
– Lansarea contraatacului cu pas ă direct ă ;
– Oprirea contraatacului;
– Însu ş irea unor cuno ştin ţ e necesare juc ă torului de câmp.
S-a alc ă tuit aceasta fi şă în cele mai mici detalii, tocmai
pentru a în ţ elege maniera în care s-a procedat în analiza
fiec ă rui juc ă tor în parte.
OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREG Ă TIRE – FI Ş A 2

– 5x30m – media;
– 30 m dribling printre jaloane;
– Angajarea jucă torului infiltrat la semicerc;
– Paravanul;

- 177 -
– Aruncarea la poartă – din s ă ritur ă , din plonjon, din
plonjon s ă rit.
OBIECTIVELE PROCESULUI DE PREGATIRE – FI Ş A 3

– 30 m dribling printre jaloane;
– Demarcaj lateral;
– Pasa lung ă de contraatac;
– Angajarea jucă torului infiltrat la semicerc;

– Demarcaj direct ş i indirect;
– Încruciş are;
– Paravanul;
– Angajare la semicerc;
– Aruncarea la poartă cu evitare.

– Pa ş ii pivotului;
– Încruciş area;
– Blocaj ş i plecare din blocaj;
– Aruncarea la poartă din s ă ritur ă , din dreptul ş oldului.

– Aruncarea la poartă cu bolt ă peste portar;
– Pasarea mingii c ă tre juc ă torii din linia a II-a;


- 178 -
– Angajarea pivotului la semicerc;
– Blocaj exterior ş i plecare din blocaj.

– Startul rapid ş i alergarea de vitez ă ;
– Infiltrarea la semicerc;
– Paravanul;
– Blocajul;
– Plecarea din blocaj;
– Ie ş irea la minge, pasarea ş i reluarea locului;
– Paravanul;
– Blocaj – plecare din blocaj.

– 5x30m – media;
– Aruncarea la poartă cu bolt ă peste portar;
– Pasarea mingii c ă tre juc ă torii din linia a II-a;

– Angajarea pivotului la semicerc;
– Blocaj exterior ş i plecare din blocaj.




- 182 -
Anexa 8
PROTOCOL DE MIJLOACE DE AC Ţ IONARE
A. PREG Ă TIREA TACTIC Ă

Preg ă tirea tactic ă individual ă în atac
A.1. Joc ş coal ă 3x3 la o poart ă , la semnal, mingea se
paseaz ă la portar iar ap ă r ă torii se demarc ă unul
r ă mânând s ă prind ă mingea. Atacan ţ ii devin ap ă r ă tor
semiactivi ş i încearc ă s ă opreasc ă contraatacul.
A.2. Juc ă torii (2 sau 3) se deplaseaz ă în pozi ţ ia
fundamental ă pe semicerc; la semnal se demarc ă spre
marginile terenului ş i vor primi mingea de la portar
(sau antrenor) dup ă care vor pleca pe contraatac
încercând s ă treac ă de ap ă r ă torii activi de la centrul
terenului.
A.3. Joc „Cine ţ ine mingea mai mult” cu accent pe
schimb ă ri de direc ţ ie. Ca variant ă se poate stabili cu
tem ă a jocului „pasa se execut ă numai cu dep ăş ire”.
A.4. Doi atacan ţ i (interi) ş i un ap ă r ă tor; interul stâng
paseaz ă interului drept care se afl ă în p ă trundere spre
poart ă , efectueaz ă dep ăş irea ap ă r ă torului ie ş it (prin
stânga sau prin dreapta acestuia) ş i finalizeaz ă .
A.5. Cu doi atacan ţ i (centru ş i inter) ş i doi ap ă r ă tori,
juc ă torii din atac dup ă câteva pase, amenin ţă poarta,
ap ă r ă torul iese, iar atacantul printr-o schimbare de
direc ţ ie dep ăş e ş te ap ă r ă torul ş i arunc ă la poart ă .
A.6. Cu doi atacan ţ i (centru-inter, inter-inter sau inter-
extrem ă ) ş i un ap ă r ă tor care st ă avansat la 8-9 m.

- 183 -
Unul din atacan ţ i p ă trunde spre ap ă r ă tor, îl dep ăş e ş te
printr-o schimbare de direc ţ ie, prime ş te minge de la
cel ă lalt atacant ş i arunc ă la poart ă .
A.7. 1x1, atacant-ap ă r ă tor. Încerc ă ri repetate de dep ăş ire
cu schimb ă ri de direc ţ ie, utilizând ş i driblingul,
ap ă r ă torul este activ. Dac ă dep ăş irea reu ş e ş te, se
arunc ă la poart ă .
A.8. Cu doi atacan ţ i (centru-inter, inter-inter sau inter-
extrem ă ) ş i doi ap ă r ă tori. Atacan ţ ii paseaz ă între ei în
tempo lent, ap ă r ă torii ies la juc ă torul cu mingea, la un

moment dat unul dintre atacan ţ i face o fent ă de
pasare, dep ăş e ş te ap ă r ă torul direct şi arunc ă la
poart ă . Ap ă r ă torii sunt la început semiactiv iar apoi
activi.
A.9. Cu doi atacan ţ i (centru-inter sau inter-inter) ş i doi
ap ă r ă tori. Atacan ţ ii fac încruci ş are, fent ă de aruncare

la poart ă , dep ăş irea ap ă r ă torului care iese, dribling ş i
aruncare la poart ă .
A.10. Cu doi atacan ţ i (inter-extrem ă ) ş i doi ap ă r ă tori. Joc
ş coal ă la o poart ă pe jum ă tate de semicerc. În atac se
utilizeaz ă dep ăş iri prin piruet ă .
A.11. Cu doi juc ă tori în atac (inter-pivot sau centru-pivot) ş i

un ap ă r ă tor semiactiv. Juc ă torul de la 9 m paseaz ă la
pivot, reprime ş te mingea din p ă trundere ş i arunc ă la
poart ă din s ă ritur ă . Pivotul, dup ă ce a pasat mingea
face paravan.
A.12. Cu doi juc ă tori în atac (inter-extrem ă ) ş i un ap ă r ă tor
semiactiv care marcheaz ă interul. Extrema dup ă ce

paseaz ă la inter, p ă trunde în înv ă luire interioar ă ş i în

- 184 -
dreptul ap ă r ă torului se opre ş te în paravan. Interul
prinde mingea în p ă trundere ş i arunc ă la poart ă din
s ă ritur ă peste paravan ş i ap ă r ă tor.
A.13. Cu trei juc ă tori în atac (inter-extrem ă -pivot). Extrem ă
paseaz ă la inter, p ă trunde în interior pân ă la pivot ş i
împreun ă fac un paravan de doi. Interul prime ş te
mingea în p ă trundere ş i arunc ă la poart ă din s ă ritur ă .
Treptat se introduc 1-2 apă r ă tori semi activ ş i apoi
activi.
A.14. Cu doi atacan ţ i (inter-centru) ş i un ap ă r ă tor care

marcheaz ă om-la-om interul. Interul paseaz ă la centru
ş i face blocaj la ap ă r ă torul care îl marcheaz ă . Centru
face o fent ă de pornire opus ă blocajului ş i pleac ă în
partea în care s-a f ă cut blocajul cu aruncare la poart ă .
Ap ă r ă torul este semiactiv ş i apoi activ.
A.15. Cu trei atacan ţ i (inter-centru-pivot) ş i un ap ă r ă tor

care marcheaz ă om-la-om interul. Interul paseaz ă la
centru, în acest timp pivotul vine ş i face blocaj pentru
inter iar acesta dup ă o fent ă de pornire spre exterior
pleac ă spre interior, reprime ş te mingea de la centru ş i
arunc ă la poart ă .
A.16. Cu trei atacan ţ i (extrem ă -inter-centru) ş i un ap ă r ă tor

care marcheaz ă om-la-om interul. Mingea se afl ă la
centru, extrema simuleaz ă un blocaj exterior pentru
inter dup ă care face blocaj interior. Interul face o fent ă
de pornire spre exterior, pleac ă spre interior, prime ş te
mingea de la centru ş i arunc ă la poart ă .
A.17. Centru în dribling face blocaj cu mingea în mân ă

pentru inter, care dup ă o fent ă în exterior pleac ă în

- 185 -
interior, prime ş te mingea de la centru ş i arunc ă la
poart ă sau angajeaz ă pivotul.
Preg ă tire colectiv ă în atac

A.18. Contraatac cu un vârf.
A.19. Contraatac cu un vârf ş i un ap ă r ă tor la centru.
A.20. Contraatac cu un vârf ş i intermediar.
A.21. Contraatac cu dou ă vârfuri ş i încruci ş are.
A.22. Contraatac cu dou ă vârfuri ş i intermediar.
A.23. Contraatac cu dou ă vârfuri ş i doi ap ă r ă tori (semiactivi
apo activi) la centru.
A.24. Juc ă torii sunt plasa ţ i pe cele ş ase posturi ş i execut ă
pase din doi în doi. Mingea va trece pe la to ţ i juc ă torii.
Nu se execut ă pase în adâncime.
A.25. Juc ă torii sunt plasa ţ i pe posturi. Se efectueaz ă
sistemul de pasare dup ă cum urmeaz ă C – IS – ES – C
– ID – ES – C – P; se folosesc pase azvârlite de
deasupra um ă rului în ritmul dorit cât ş i pentru
a ş ezarea juc ă torilor pe posturi. În timpul paselor
juc ă torii nu execut ă p ă trunderi spre poart ă , nici nu se
va abuza de angaj ă ri ale pivo ţ ilor.
A.26. Pase în p ă trundere succesiv ă . Când mingea ajunge la o
extrem ă aceasta o va transmite peste semicerc apoi
exerci ţ iul se va relua. Dup ă trei-patru ture, exerci ţ iul
se reia în sens invers.
A.27. Juc ă torii dispu ş i în atac cu doi pivo ţ i. Se vor executa
pasele dup ă cum urmeaz ă ES – IS – ID – PD – ED – ID
– IS – PS ş i în sens invers. Se insist ă asupra paselor
directe f ă r ă bolt ă . Dac ă pivo ţ ii nu sunt demarca ţ i

- 186 -
mingea se transmite la extrem ă , de unde se va relua
faza. Se pot introduce ap ă r ă tori semiactivi apoi activi.
A.28. Juc ă torii sunt dispu ş i pe posturi dup ă cum urmeaz ă
ES ş i ED, IS ş i ID, iar mingea circul ă în felul urm ă tor
E – I – E. Se vor folosi pase azvârlite lateral pe lâng ă
um ă r, perfec ţ ionându-se pasele lungi, iar interii pot
apela ş i la pase speciale.
A. 29. Juc ă torii sunt dispu ş i pe patru ş iruri la nivelul
extremelor. Pase lungi ş i scurte în p ă trundere dup ă
care fiecare juc ă tor se deplaseaz ă la care a pasat. Se

dezvolt ă precizia paselor lungi, formându-se
deprinderea de a p ă trunde dup ă pas ă .
A.30. Juc ă torii sunt plasa ţ i pe semicerc ş i la linia de 9 m.
pas ă în p ă trundere cu angajarea pivotului dup ă
primirea mingii de la extrem ă sau cel ă lalt inter.
Juc ă torii de la 9 m folosesc pentru angajarea pivo ţ ilor

în pase speciale.
A.31. Joc cu efectiv redus: 3x3, 4x4 cu tem ă finalizarea
numai de pe postul de inter.
A.32. Angajarea extremei pe blocajul pivotului de pe aceea ş i
parte. Atacându-se cu un pivot, acesta va fi plasat pe
culoarul doi, în apropierea ap ă r ă torului central. Pasele

succesive încep de pe partea opus ă ş i în momentul
când mingea ajunge la interul corespunz ă tor
culoarului, acesta va ataca spre culoarul trei, mai
mult în direc ţ ia ap ă r ă torului central, în apropierea
c ă ruia se afl ă pivotul, simulându-se angajarea
acestuia. Pivotul las ă ca ap ă r ă torul central s ă fac ă

schimbul de oameni ş i trece spre ap ă r ă torul

- 187 -
intermediar blocându-l; extrema stâng ă sesizând
ie ş irea ap ă r ă torului central şi blocarea celui
intermediar, ţ â ş ne ş te pe culoarul doi fiind angajat de
inter, pentru a arunca la poart ă .
A.33. Blocaj f ă cut de centru pentru inter care prime ş te
mingea de la extrem ă ş i arunc ă la poart ă .
A.34. Extrema aflat ă în p ă trundere angajeaz ă surprinz ă tor
pivotul care arunc ă la poart ă .
A.35. Interul sau pivotul angajeaz ă extrema care finalizeaz ă .
A.36. Ac ţ iunea centrului pentru finalizare. Ap ă rarea aplic ă

sistemul 5+1,
atacându-se cu un pivot plasat pe culoarul doi.
Combinaţ ia va fi ini ţ iat ă de pe centru care constat ă c ă
ap ă r ă torul lateral se deplaseaz ă pentru anihilarea
extremei ş i dup ă ce paseaz ă unui inter se demarc ă pe
partea extremei. Interul sesizând c ă zona de ap ă rare

este mult deplasat ă spre o parte, printr-o pas ă dat ă pe
deasupra semicercului angajeaz ă centrul ajungând în
postur ă de extrem ă , pentru a finaliza combina ţ ia.
A.37. Angajarea pivotului pentru finalizare din pase
succesive în cadrul atacului supranumeric (atacul cu
doi pivo ţ i).

A.38. Angajarea pivotului din blocaj-plecare în cadrul
atacului supranumeric. Angajarea pivotului se face de
c ă tre inter care atac ă pe culoarul central.
Preg ă tirea tactic ă a portarului

A.40. Stând în pozi ţ ie fundamental ă la una din barele
laterale ale por ţ ii antrenorul love ş te cu mingea pra ş tie

- 188 -
bra ţ ele, trunchiul, membrele inferioare ale portarului
din ce în ce mai puternic.
A.41. Respingeri, prinderi ş i degaj ă ri cu caracter tactic.
A.42. Degaj ă ri alternativ ă a unui num ă r de 8-10 mingi la un
punctul X. Se urm ă re ş te precizia în lansarea
contraatacului.
Preg ă tirea tactic ă individual ă în ap ă rare

A.43. Joc cu efectiv redus 2x2, 3x3, 4x4 cu ie ş irea la omul
cu mingea, scoaterea mingii din dribling, intercep ţ ie,
blocarea mingilor aruncate la poart ă , marcajul om-la-
om ş i marcajul la intercep ţ ie.
A.44. Contraatac cu dou ă vârfuri ş i replierea lor în ap ă rare.
A.45. 3x3 la un semicerc. La semnal ap ă r ă torii pleac ă pe
contraatac iar atacan ţ ii devin ap ă r ă tori ş i încearc ă s ă
opreasc ă contraatacul.
A.46. Dup ă declan ş area contraatacului, vârful de repliere se
va deplasa ş i va efectua marcaj asupra vârfului de
contraatac. Pentru acesta, cuplul de juc ă tori poate
pleca de pe aceea ş i parte sau fiecare de pe o parte a
terenului.
A.47 Ap ă rarea temporar ă . Un ap ă r ă tor contra doi atacan ţ i;
ap ă r ă torul se deplaseaz ă spre posesorul mingii care
efectueaz ă driblingul.
A.48. Doi ap ă r ă tori contra trei atacan ţ i; atacan ţ ii se
deplaseaz ă pe planuri diferite şi îşi dau pase
neordonate, iar ap ă r ă torii se deplaseaz ă grupat spre
adversarul cu mingea.
A.49. Trei ap ă r ă tori care se ap ă r ă grupat împotriva a patru

- 189 -
atacan ţ i. Joc la dou ă por ţ i. Echipa cu mingea va
dezvolta un atac rapid iar echipa din ap ă rare caut ă s ă
rezolve una sau mai mute teme ca:
– repliere pe drumul cel mai scurt;

– repliere grupat ă ;
– repliere ş i zona temporar ă la 9-10 m de poart ă ;
– repliere ş i ap ă rarea temporar ă om-la-om;
– repliere ş i aglomerare în fa ţ a por ţ ii;
– repliere la semicerc ş i ie ş ire pân ă la 10-12 m.
A.50. Joc la dou ă por ţ i în care unda din echipe are
ur m ă toarele sarcini:
– atacul în circula ţ ie;
– replierea tuturor juc ă torilor c ă tre antrenorul aflat la
linia de 7 m;
– reorganizarea ap ă r ă rii, prin anticiparea momentului
ş i efectuarea oportun ă a transla ţ iilor de juc ă tori
spre posturile din sistem.
Cealalt ă echip ă va efectua atacuri. Dup ă un num ă r de
repet ă ri sau dup ă un timp marcat rolurile se schimb ă .
A.51. Perfec ţ ionarea organiz ă rii ap ă r ă rii în timpul jocurilor
de preg ă tire ş i verificare prin interven ţ ia direct ă ş i
operativ ă a antrenorului.
A.52. Joc cu tem ă la o poart ă 4x3 cu finalizare pe inter.
A.53. Joc cu tem ă la o poart ă 5x4 în care se urm ă re ş te
perfec ţ ionarea ap ă r ă rii pe semicerc.
A.54. Joc ş coal ă 7x7 în care o echip ă se ap ă r ă în sistem 6-0
iar cealalt ă echipă în sistem 3-2-1. Dup ă un timp
marcat sarcinile se schimb ă .

A.55. Perfec ţ ionarea ap ă r ă rii organizate în sistem 6-0 sau 3-

- 190 -
2-1 în cadrul jocurilor de preg ă tire sau a jocurilor de
verificare.
B. PREG Ă TIREA TEHNIC Ă

Preg ă tirea tehnic ă
B.1. Pase în doi de pe loc din:
– joc de glezne;
– pozi ţ ia pe genunchi;
– ghemuit;
– fandat lateral.
B.2. La distan ţă de 2-3 m un juc ă tor cu spatele, unul cu
fa ţ a care ţ ine mingea. La semnal juc ă torul cu spatele
se întoarce ş i prinde mingea pasat ă de cel ă lalt juc ă tor.
Mingea este aruncat ă în pozi ţ ii care să solicite
juc ă torul care o prinde.
B.3. Pase în doi din alergare, pe toat ă lungimea terenului.

Se urm ă re ş te perfec ţ ionarea prinderii ş i pas ă rii în
condi ţ ii de vitez ă sporit ă .
B.4. Pase în trei din alergare pe toat ă lungimea terenului.
Se urm ă re ş te perfec ţ ionarea prinderii ş i pas ă rii în
condi ţ ii de vitez ă sporit ă .
B.5. Idem B.4 cu încruci ş area juc ă torilor.

B.6. Suveic ă simpl ă pentru perfec ţ ionarea prinderii şi
pas ă rii.
B.7. Juc ă torii a ş eza ţ i pe posturi la un semicerc. Se execut ă
circula ţ ia în opt. Se urm ă re ş te perfec ţ ionarea prinderii
ş i pas ă rii în condi ţ ii apropiate de joc.
B.8. Juc ă torii a ş eza ţ i la semicerc pe posturi. Se execut ă

pase succesive de la o extrem ă la alta cu amenin ţ area

- 191 -
por ţ ii. Se urm ă re ş te perfec ţ ionarea prinderii ş i pas ă rii
în condi ţ ii apropiate de joc.
B.9. Jocuri 2x2, 3x3, 4x4, 5x5, 6x6 la un semicerc, fă r ă
dribling. Se urm ă re ş te perfec ţ ionarea prinderii şi
pas ă rii în condi ţ ii de joc.
B.10. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă din alergare pe
contraatac.
B.11. Perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă din sprijin pe sol
precedat ă de pa ş i ad ă uga ţ i, încruci ş a ţ i sau s ă lta ţ i.
B.12. Perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă din s ă ritur ă , cu

elan de 1, 2, 3 pa ş i sau b ă taie simultan ă precedat ă de
încruci ş are ş i paravan.
B.13. Jocuri 2x2, 3x3, 4x4, 5x5, 6x6 f ă r ă dribling la un
semicerc în care se perfec ţ ioneaz ă aruncarea la poart ă
prin diferite procedee.
Perfec ţ ionarea procedeelor tehnice specifice postului de

extrem ă
B.14. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă de pe extrem ă cu
b ă taie pe piciorul de pe partea bra ţ ului de aruncare.
B.15. Idem B.14 cu b ă taie pe piciorul opus bra ţ ului de
aruncare.
B.16. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă cu plonjon: pe
partea bra ţ ului de aruncare, pe partea opus ă bra ţ ului
de aruncare sau pe piept.
B.17. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă dup ă înv ă luire, cu
pas ă primit ă de la inter sau centru.
B.18. Perfec ţ ionarea aruncarea arunc ă rilor la poart ă
precedate de: fente, dep ăş iri, p ă trunderi.

- 192 -
B.19. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă precedat ă de
combina ţ ii de doi, trei ş i patru juc ă tori.

pivot
B.20. Perfec ţ ionarea blocajului ş i plec ă rii din blocaj pe
culoarul unu sau doi. Dup ă efectuarea blocajului-
plecare pivotul prime ş te pasul de la inter ş i finalizeaz ă
cu aruncare la poart ă din plonjon.
B.21. Perfec ţ ionarea prinderii mingii de c ă tre pivot dup ă
angajarea venit ă de la extrem ă , centru sau inter.
Pivotul finalizeaz ă cu aruncare la poart ă din plonjon.
B.22. Perfec ţ ionarea prinderii-pas ă rii mingii ş i finaliz ă rii de
c ă tre pivot în condi ţ ii cât mai dificile.
B.23. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă din plonjon
precedat ă de piruet ă .
Perfec ţ ionarea procedeelor specifice postului de inter

B.24. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă de pe postul de
inter, cu încruci ş are simpl ă sau dubl ă .
B.25. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă din s ă ritur ă peste
paravan precedat ă cu elan de 1, 2 sau 3 pa ş i sau
b ă taie simultan ă .
B.26. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă din sprijin pe sol
precedat ă de pa ş i ad ă uga ţ i, încruci ş a ţ i sau s ă lta ţ i.
B.27. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă din alergare.
B.28. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă prin evitarea sau pe
lâng ă ş old.
B.29. Perfec ţ ionarea angaj ă rii pivotului sau extremei prin
pase speciale precedat ă de p ă trunderi, fente, dep ăş iri

- 193 -
ş i amenin ţ area por ţ ii.
B.30. Perfec ţ ionarea arunc ă rii la poart ă , precedat ă de fente,
p ă trunderi sau dep ăş iri.
B.31. Perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă dup ă combina ţ ii.

centru
B.32. Perfec ţ ionarea pas ă rii mingii cu vitez ă sporit ă prin
surprindere specific ă angaj ă rilor pivotului şi
extremelor.
B.33. Perfec ţ ionarea paselor pentru angajare precedat ă de
fente, p ă trunderi, dep ăş iri sau amenin ţ area por ţ ii. Se
urm ă re ş te perfec ţ ionarea angaj ă rilor prin pase
speciale.
B.34. Perfec ţ ionarea angaj ă rii interului precedat ă de
executarea de blocaje, paravane ş i încruci şă ri.
B.35. Perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă precedate de
ac ţ iuni surprinz ă toare ca fente de pasare sau
angajare, dep ăş iri sau p ă trunderi.
B.36. Perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă din s ă ritur ă cu
b ă taie simultan ă , cu elan scurt de 1-2 pa ş i, din sprijin
pe sol sau din alergare.
B.37. Perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă din plonjon de pe
pozi ţ ii de extrem ă sau pivot, precedate de dep ăş iri ş i
p ă trunderi.
Not ă : la toate exerci ţ iile de perfec ţ ionare a procedeelor
tehnice se folosesc ap ă r ă tori semiactivi ş i activ.

- 194 -
Perfec ţ ionarea tehnicii în jocul de ap ă rare şi a
elementelor tehnice din con ţ inutul jocului portarului
B.38. Perfec ţ ionarea mi ş c ă rii în teren în pozi ţ ie
fundamental ă de ap ă rare pe semicerc.
B.39. Perfec ţ ionarea atac ă rii decisive a adversarului cu
mingea.
B.40. Perfec ţ ionarea scoaterii mingii de la adversar.
B.41. Perfec ţ ionarea bloc ă rii mingii aruncate la poart ă .
Not ă : la fiecare exerci ţ iu perfec ţ ionarea elementelor de
ap ă rare se execut ă în cadrul jocurilor 2x2, 3x3 sau

4x4, la un semicerc sau pe tot terenul.
B.42. perfec ţ ionarea pozi ţ iei fundamentale ş i a deplas ă rii în
poart ă a portarului:
a. ş ezând dep ă rtat sau culcat, ridicare în stând ş i
reluarea pozi ţ iei fundamentale;
b. deplas ă ri lente între cele dou ă bare ale por ţ ii în

func ţ ie de pasele executate de juc ă torii afla ţ i la 9 m;
c. deplas ă ri laterale cu pa ş i ad ă uga ţ i cu spatele spre
teren, întoarcere de 180 de grade ş i luarea pozi ţ iei
fundamentale la diferite semnale;
d. stând ghemuit cu palmele pe ş olduri, întinderea
unui picior ş i a unui bra ţ în lateral ş i revenire;

e. pozi ţ ie fundamental ă în centrul por ţ ii, pas lateral ş i
s ă ritur ă spre col ţ ul de sus al por ţ ii, aterizare ş i
revenire în pozi ţ ia fundamental ă în centrul por ţ ii;
f. pozi ţ ie fundamental ă în centru por ţ ii, fandare spre
stânga, revenire, pas lateral dreapta ş i s ă ritur ă spre
col ţ ul de sus dreapta, aterizare ş i revenire;

- 195 -
g. idem exerci ţ iul precedent, dar fandarea va fi
executat ă spre dreapta ş i s ă riturile spre stânga.
B.43. Stând în pozi ţ ie fundamental ă în centrul por ţ ii,
prinderea mingii aruncate de antrenor sau de un
juc ă tor, pe mijlocul por ţ ii, stânga-dreapta, în col ţ urile
de sus ale por ţ ii.
B.44. Respingerea mingilor cu piciorul, cu mâna, cu ambele
mâini, cu trunchiul din arunc ă ri la poart ă executate
de juc ă tori.
B.45. Idem B.44 din mingi aruncate din unghiurile laterale.

B.46. Recuperarea mingilor aruncate de antrenor în diferite
locuri ş i degaj ă ri la punct fix.
C. PREG Ă TIREA FIZIC Ă

Preg ă tirea fizic ă general ă ş i multilateral ă
C.1. Exerci ţ ii pentru dezvoltarea vitezei

a. s ă rituri din pozi ţ ii diferite de lansare pe 10-20 m:
− din pozi ţ ia fundamental ă ;
− din pozi ţ ia stând;
− din pozi ţ ia culcat cu capul sau cu picioarele pe
direc ţ ia de alergare;
− din pozi ţ ia pe genunchi sau ghemuit cu sprijin pe

bra ţ e.
b. alerg ă ri accelerate cu start din pozi ţ ie înalt ă pe
distan ţ a de 20-30 m.
c. exerci ţ ii speciale de alergare efectuate cu vitez ă
ridicat ă
− alergare cu joc de glezn ă în tempo rapid;

− alergare cu genunchii sus;

- 196 -
− alergare cu pendularea gambei înapoi;
− pa ş i s ă ri ţ i;
− pa ş i s ă lta ţ i;
− alergare cu pa ş i s ă lta ţ i.
Exerci ţ iile se execut ă pe distan ţă de 20 – 30 m.
d. alergare în pant ă , mai ales la vale (pant ă cu înclina ţ ie
mic ă ).
e. deplas ă ri în oglind ă pe perechi.
f. ş tafete simple cu alergare de vitez ă .
C.2. Exerci ţ ii pentru dezvoltarea for ţ ei
a. genuflexiuni cu haltera pe umeri;
b. fand ă ri cu haltera pe umeri;
c. smuls la piept;
d. smuls deasupra capului cu u ş oar ă desprindere;
e. împins de la piept ş i de la ceaf ă ;
f. împingeri de la piept foarte rapide cu u ş oar ă
desprindere;
g. culcat pe spate, picioarele sau bra ţ ele sprijinite;
ridicarea picioarelor spre cap, sau a trunchiului spre
picioare;
h. culcat pe spate; ridicarea rapid ă a mâinilor şi
picioarelor, în a ş a fel încât acestea se vor întâlni pe

vertical ă ;
i. aplecarea trunchiului pe vertical ă , cu o bar ă de 15-20
kg în mâini ş i revenire;
j. r ă sucirea trunchiului cu o bar ă de haltere pe umeri
(20 kg);
k. înclin ă ri laterale cu haltera pe umeri;

- 197 -
l. cu o halter ă de 500 g în mâini: rot ă ri de bra ţ e,
aduc ţ ii, abduc ţ ii, extensii etc.
m. flot ă ri cu sprijin pe ambele palme, cu b ă taie din
palme, cu sprijin pe o palm ă ;
n. trac ţ iuni în bra ţ e la bara fix ă ;
o. arunc ă ri la distan ţă cu mingea medicinal ă de 2-3 kg
cu o mân ă sau ambele mâini din diferite pozi ţ ii.
C.3. Exerci ţ ii pentru dezvoltarea rezisten ţ ei generale
a. alergare de durat ă în tempo uniform. Se începe cu 9
min/km ş i se ajunge la 5-6 min/km. Se va alerga

între 9 ş i 30 minute.
b. alerg ă ri repetate parcurse cu viteze medii:
− 5x200 m cu pauz ă activ ă de 3 minute;
− 4x400 m cu pauz ă activ ă de 3 minute şi
gimnastic ă ;
2x800 m cu pauz ă activ ă de 3 minute;
−
c. antrenament cu intervale, cu eforturi de înalt ă
solicitare, cu pauze de odihn ă (10-15 secunde –
solicitare maxim ă ; 30 secunde – pauz ă ; 30-40
secunde – solicitare maxim ă ; 90 secunde pauz ă ):
− 6x30 m sprint pe pant ă înclinat ă cu pauz ă 30’’;
− 4x20 m sprint pe sc ă ri cu pauz ă 30’’;
− 4x30 m sprint pe nisip cu pauz ă 30’’;
− 3x200 m sprint cu pauz ă 30-40’’;
− 4x150 m sprint cu pauz ă 30-40’’;
− 8x20 s ă rituri peste o banc ă cu pauz ă activă 30-60’’;
C.4. Exerci ţ ii pentru dezvoltarea îndemân ă rii generale
a. jocuri complementare: fotbal, baschet, volei;

- 198 -
b. jocuri de miş care nespecifice;
c. exerciţ ii de gimnastic ă : rostogoliri, rul ă ri, s ă rituri peste
aparate, combina ţ ii de elemente de gimnastic ă etc.
Preg ă tire fizic ă specific ă

Exerci ţ ii pentru dezvoltarea vitezei specifice
C.5. Vitez ă de deplasare
a. alergare de vitez ă cu schimb ă ri de direc ţ ie în locuri
marcate (ex. intersec ţ ia liniilor terenului de volei);
b. acela ş i exerci ţ iu cu dribling – 6-10x cu pauz ă 2’;
c. dribling printre jaloane 30 m – 10x cu pauz ă 2’;
d. deplasare în pozi ţ ia fundamental ă în ap ă rare urmat ă
de plec ă ri pe contraatac, prinderea mingii şi
finalizare – 10x, pauz ă 2’;
e. pase în 2 ş i 3 juc ă tori în vitez ă , pe toat ă lungimea
terenului cu finalizare – 10x, pauz ă 1-2’;
f. aruncare la poart ă pe posturi ş i repliere în vitez ă în
ap ă rare – 8-10 arunc ă ri+replieri, cu pauz ă ;
g. contraatac direct, contraatac intermediar şi cu
intermediar realizat cu vitez ă maxim ă ş i urmat de
finalizare – 8-10x, pauz ă 2’;
C.6. Vitez ă de reac ţ ie
a. arunc ă ri repetate în panoul de reflexe ş i prinderea
mingii care rico ş eaz ă în mod neprev ă zut;
b. deplas ă ri în oglind ă , pe perechi;
c. s ă rituri din diferite pozi ţ ii, alergare 10-15 m,
culegerea unei mingi ş i continuarea cu dribling pân ă
la un punct fix;

- 199 -
d. se stabilesc 3-4 semnale pentru 3-4 procedee tehnice,
care se execut ă la stimul (vizuali ş i auditivi) ai
antrenorului.
C.7. Vitez ă de execu ţ ie
a. executarea cu mare vitez ă a paselor între diferite
perechi de juc ă tori (E-I, I-I, C-I, I-P, C-P) – 4x20 pase,
pauz ă 1’;
b. executarea cu mare vitez ă a procedeelor de aruncare
la poart ă (ex. Cine execut ă mai repede ş i marcheaz ă
mai multe goluri la 9 m sau din arunc ă ri de la 7 m) –

3-4 serii a câte 10 arunc ă ri;
c. executarea în mare vitez ă a procedeelor de ap ă rare,
corelate cu viteza de deplasare (plecare pe
contraatac).
d. 5-6 ie ş iri rapide de la 6 m în afara spa ţ iului de 9 m,
tragere rapid ă de la 6 m urmate de sprint pe 10 m –

6x, pauz ă 2’ ;
e. arunc ă ri de pe posturi de ap ă r ă tor activ, în urma
unor ac ţ iuni de dep ăş ire în cea mai mare vitez ă –
minim 15 goluri;
C.8. Exerci ţ ii pentru îndemânarea specific ă
a. arunc ă ri, prinderi, driblinguri cu mingea din diferite

pozi ţ ii cu o mân ă ş i cu cealalt ă ;
b. jonglerii cu mingea;
c. pase executate din diferite pozi ţ ii, cu vitez ă diferit ă ;
d. voleibalarea mingii din s ă ritur ă pe ambele picioare pe
perechi – 3x20, pauz ă 1’;
e. pase în doi cu dou ă mingi, de pe loc – 4x30 pase,

pauz ă 3’;

- 200 -
f. pe lungimea terenului, individual sau în doi,
prinderea mingii, fente de pasare, schimbare de
direc ţ ie, driblinguri, pase speciale – 15-20x, pauz ă
30-60’’;
C.9. Exerci ţ ii pentru dezvoltarea for ţ ei specifice
a. pase ş i arunc ă ri cu mingi umplute, mingi medicinale
sau cu greutate mare – 4x15 execu ţ ii, pauz ă 2’;
b. exerci ţ ii cu utilizarea benzilor elastice, halterelor mici
etc. Se execut ă serii de 15 simul ă ri de pasare sau
aruncare, pauz ă 60-90’’;

c. aruncări repetate din s ăritură – 4-5 serii a 15 arunc ări;
d. culcat dorsal., aruncarea unei mingi medicinale de 5 kg
la perete pe o distan ţă de 2-3 m precedat ă de ridicarea
trunchiului la orizontală – 4x15 arunc ă ri, pauz ă 2’;
e. aruncarea la distan ţă maxim ă a mingii medicinale de
1 kg pe perechi, dou ă mingi cu un bra ţ apoi cu

cel ă lalt, cu pas ad ă ugat sau încruci ş at – 6x10
arunc ă ri, pauz ă 90’’;
f. aruncarea la distan ţă a mingii de handbal pe perechi,
cu dou ă mingi – 4x15 arunc ă ri, pauz ă 90’’;
g. deplas ă ri în pozi ţ ie fundamental ă – 4x90’’ pân ă la
4x12’’, pauz ă 90’’;

C.10. Exerci ţ ii pentru dezvoltarea detentei
a. s ă rituri în nisip, ca mingea sau cu genunchii la piept
– 4-6 serii a 20 s ă rituri, pauz ă 90’’;
b. s ă rituri de pe o lad ă pe sol ş i apoi pe o alt ă lad ă – 4-6
serii a 20 s ă rituri, pauz ă 90’’;
c. s ă rituri în în ă l ţ ime, lungime, triplu salt, pentasalt ş i

decasalt – 3-5 serii a 10 s ă rituri, pauz ă 1-2’;

- 201 -
d. arunc ă ri la poart ă din s ă ritur ă peste un obstacol – 2
arunc ă ri;
e. jocuri de baschet ş i volei;
f. serii de arunc ă ri la poart ă din s ă ritur ă peste
ap ă r ă torii care blocheaz ă – 5-7 serii a 10-15 arunc ă ri,
pauz ă 90-120’’;
C.11.Exerci ţ ii pentru dezvoltarea rezisten ţ ei specifice
a. deplasare în pozi ţ ie fundamental ă : ie ş iri, retrageri,
deplas ă ri laterale, s ă rituri pentru blocare, imitarea
bloc ă rii mingilor joase – 6x30-40’’, pauz ă 1’;

b. ie ş iri ş i retrageri rapide între 6-9 m urmate de sprint
pe 15-20m – 8 execu ţ ii, pauz ă 30-40’’;
c. deplasare combinat ă (înainte-înapoi) la semnal sonor
dat de antrenor – 6 execu ţ ii a 30-40’’, pauz ă 90’’;
d. contraatac direct ş i repliere indiferent de rezultatul
arunc ă rii – 8-10 execu ţ ii, pauz ă 30-40’’;

e. suveic ă simpl ă pe diagonala terenului, f ă r ă dribling –
2x8x40m, pauz ă 90’’ la serie;
f. suveic ă dubl ă pe lungimea terenului cu schimb de
locuri – 3x8x30 m, pauz ă 120’’ la serie;
g. joc „Cine ţ ine mingea mai mult” cu dribling, om-la-om
pe tot terenul – 4 serii a 60’’, pauz ă 30-40’’ pe

repetare ş i 90’’ pe serie;
h. jocuri 3x3, 4x4, 5x5 pe tot terenul la ambele porţ i
f ă r ă repunerea mingii de la centru dup ă gol, echip ă
din ap ă rare pornind pe contraatac ş i pe baza a doua
imediat dup ă ce intr ă în posesia mingii.
i. joc de handbal cu reprize mai lungi decât cele normale.

- 202 -
Anexa 9.a
SUCCESIUNEA OBIECTIVELOR DE INSTRUIRE

DIN ETAPA NR.1 – 15-25.07.2000
OBIECTIVE GENERALE
1. Readaptarea ş i angrenarea organismului la efort sus ţ inut
ş i cre ş terea capacit ăţ ii de efort.
2. Dezvoltarea calit ăţ ilor motrice de baz ă .
3. Sus ţ inerea probelor de control (15.07.2000)
OBIECTIVE DE INSTRUIRE
PE COMPONENTELE ANTRENAMENTULUI
A. Preg ă tire fizic ă general ă ş i specific ă

1. Readaptarea organismului la efort sus ţ inut.
2. Educarea vitezei sub toate formele de manifestare.
3. Dezvoltarea for ţ ei generale ş i specifice cu accent pe
detent ă .
4. Dezvoltarea rezisten ţ ei generale ş i specifice.
5. Educarea îndemân ă rii generale.
6. Îmbun ă t ăţ irea indicilor de mobilitate ş i suple ţ e.
B. Preg ă tire tehnico-tactic ă

1. Perfec ţ ionarea procedeelor tehnice de baz ă : prindere ş i
pasare, aruncare la poart ă , mi ş care în teren.
2. Perfec ţ ionarea ac ţ iunilor tehnico-tactice individuale.
3. Perfec ţ ionarea ac ţ iunilor tehnico-tactice pe posturi.
4. Perfec ţ ionarea ac ţ iunilor tactice de baz ă între doi-trei
juc ă tori.

- 203 -
C. Preg ă tire psihologic ă – permanent
1. Organizarea colectivului şi înt ă rirea spiritului de
echip ă .
2. Educarea voin ţ ei, puterii de munc ă ş i puterii de trecere
peste momentele critice din cadrul antrenamentelor.
D. Preg ă tire teoretic ă – permanent

1. Prezentarea calendarului competi ţ ional, a etapelor ş i
formelor de preg ă tire, a concep ţ iei de joc ş i de preg ă tire
a echipei, precum ş i ultimele nout ăţ i pe linie de

arbitraj.

- 204 -
Anexa 9.b

DIN ETAPA NR.2 – 16.08-26.08.2000
OBIECTIVE GENERALE
1. Dezvoltarea rezisten ţ ei specifice de antrenament.
2. Dezvoltarea calit ăţ ilor motrice de baz ă ş i specifice cu
accent pe for ţă -vitez ă .
3. Perfec ţ ionarea principalelor procedee tehnice cu accent pe
cele specifice posturilor.

1. Continuarea cre ş terii capacit ăţ ii de efort.
2. Dezvoltarea ş i educarea progresiv ă a calit ăţ ilor psiho-
motrice cu accent pe cele specifice:
a. îmbun ă t ăţ irea vitezei de reac ţ ie, deplasare şi
execu ţ ie;
b. dezvoltarea for ţ ei de aruncare la poart ă ;
c. dezvoltarea rezisten ţ ei în regim de vitez ă ;
d. îmbun ă t ăţ irea calit ăţ ilor specifice solicitate de
post.
B. Preg ă tire tehnic ă

1. Perfec ţ ionarea principalelor procedee tehnice de atac:
prinderea ş i pasarea mingii, aruncarea la poart ă di n
s ă ritur ă ş i sprijinit pe sol, dribling etc.

- 205 -
2. Perfec ţ ionarea principalelor procedee tehnice de
ap ă rare: atacarea corect ă a adversarului aflat în posesia
mingii, blocarea mingilor aruncate la poart ă , scoaterea
mingilor de la adversar.
3. Perfec ţ ionarea procedeelor tehnice specifice posturilor.
4. Perfec ţ ionarea tehnici portarului.
C. Preg ă tire tactic ă

1. Îmbun ă t ăţ irea tacticii individuale pe fiecare post în atac
ş i în ap ă rare.
2. perfec ţ ionarea ac ţ iunilor tactice specifice echipei ş i
punerea în valoare a celor mai buni juc ă tori.
3. Antrenarea fazelor jocului în atac ş i în ap ă rare.
D. Preg ă tire psihologic ă – permanent

1. Educarea aten ţ iei ş i puterii de concentrare.
2. Dezvoltarea personalit ăţ ii juc ă torilor în antrenamente ş i
jocuri.
3. Întremarea unui climat s ă n ă tos, de munc ă , disciplin ă ş i
ordine.
4. Îmbun ă t ăţ irea capacit ăţ ii de concurs ş i a spiritului de
echip ă .
E. Preg ă tire teoretic ă

1. Ridicarea nivelului preg ă tirii teoretice a juc ă torilor.
2. Discutarea planurilor de preg ă tire.
3. Aprofundarea regulamentului de joc.

- 206 -
Anexa 9.c

DIN ETAPA NR.3 – 06.09-14.09.2000
OBIECTIVE GENERALE
1. Ob ţ inerea nivelului optim al preg ă tirii fizice generale ş i
specifice pentru joc.
2. Modelarea preg ă tirii tehnico-tactice la cerin ţ ele
particip ă rii în competi ţ ie.
3. Ob ţ inerea formei sportive necesare particip ă rii în
competi ţ iile oficiale.

1. Men ţ inerea unor indici ridica ţ i ai parametrilor
capacit ăţ ii de efort.
2. Îmbun ă t ăţ irea preg ă tirii fizice specifice, cu accent pe
rezisten ţ a în regim de vitez ă ş i for ţă de aruncare la
poart ă .
B. Preg ă tire tehnic ă

1. Perfec ţ ionarea tehnicii ş i cre ş terea eficien ţ ei fazelor
atacului prin adaptarea paselor la situa ţ ia tactic ă
concret ă .
2. Perfec ţ ionarea arunc ă rilor la poart ă în lupta cu
adversar activ ş i m ă rirea eficacit ăţ ii acestora.
3. Individualizarea tehnic ă pe posturi.

- 207 -
C. Preg ă tire tactic ă
1. Perfec ţ ionarea aplic ă rii tacticii de joc a echipei în atac
ş i în ap ă rare (atacul în sistem cu unu ş i doi pivo ţ i ş i
ap ă rarea în sistem 6:0, 5+1, 3-2-1).

2. Subordonarea preg ă tirii tactice individuale ş i preg ă tirea
tactic ă colectiv ă .
3. Perfec ţ ionarea fazelor atacului ş i a trecerii rapide din
ap ă rare în atac.
4. Perfec ţ ionarea fazelor ap ă r ă rii ş i trecerea rapid ă din
atac în ap ă rare.
5. Perfec ţ ionarea combina ţ iilor specifice în atac, adaptate
particularit ăţ ilor echipei.
6. Verificarea poten ţ ialului de joc în meciurile de
verificare.
D. Preg ă tire psihologic ă – permanent

1. Educarea calit ăţ ilor de voin ţă , aten ţ ie, gândire practic ă
în condi ţ ii de oboseal ă ş i emo ţ ie.
2. Educarea spiritului de echip ă , a disciplinei de joc,
subordonarea intereselor individuale celor colective.
E. Preg ă tire teoretic ă

1. No ţ iuni teoretice privind concep ţ ia de joc, tactica
colectiv ă ş i individual ă în atac ş i ap ă rare a propriei
echipe.
2. Cuno ş tin ţ e teoretice privind importan ţ a refacerii dup ă
efort, odihna activ ă , alimenta ţ ia, via ţ a sportiv ă .

- 208 -
Anexa 10
Dinamica elementelor componente ale antrenamentelor

în perioada pregătitoare şi competiţională I
Macrociclu I
Perioade Pregătitoare I Competiţională I
C
N Etape 1 PG 2 PS 3 PPC 4C 5C
15.07 16.08 06.09 15.09 30.09 28.10
Data
15.08 05.09 14.09 29.09 27.10 03.11
Componente Microcicluri 1-3 4-5 6 7-8 9 - 12

2 Jocuri 4 Jocuri
Oficial
Calendar
sportiv 10 jocuri 1 joc CN Tur
1 joc CN Tur
1 joc
1 Amical verificare verificare săptăm săptăm
sistem de atac
Concepţia Organizarea echipei în atac 1 şi 2 pivoţi
de joc sistem de apărare
2 Organizarea echipei în apărare 6:0, 4+2, 3-2-1
Individuală în atac
e % % % % %
irt ăIndividuală în apărare 0 0 5 5 5 e
ii ă
c
it 2 4 4 5 4 r
ri A g c Colectivă în atac e
t e a c
ă r t Colectivă în apărare % % % % % a
f
g P 5 5 0 0 0 e
e
r A portarului 4 6 7 8 7 R
p
e re În atac
ti
ă
l i c
% % % % %
e
t g n
ă
5 5 5 5 5
3 n
e B re te
P
h
În apărare
A portarului 2 2 2 2 2
n
o
p C i Generală
. z % 30%
5
% 15%
5
% 10%
0
% 5%
0
% 10%
0
P F
m
o
Specifică 5 25% 3 20% 3 20% 2 15% 3 20%
C D Pregătirea individualizată
E Pregătirea psihologică P P P P P
F Pregătirea teoretică P P P P P
100%
90%
80%
4 Forma sportivă 70%
60%
50%
Volum de Număr de antrenamente 55 36 14
5
pregătire Durat ă totală
La club 86,5 57,0 20,0
Forme de
6 Cantonament
pregătire
La lot
7 Probe de control 15.07 09.09
8 Control medical 09-10.07

- 209 -
REZUMAT
În cadrul prezentei cercetări a fost abordată problema perfecţionării

pregătirii sportive a handbalistelor junioare I (16-18 ani) în baza optimizării
prin modelarea planificării procesului instructiv de antrenament în cadrul
perioadei pregătitoare, stadiul de specializare.
Rezultatele abordării teoretice a problemei, analizei şi generalizării, a
experienţei înaintate, a chestionarului sociologic, testărilor, proiectărilor şi
modelării cu caracter pedagogic, au determinat structura şi conţinutul optim al
planului de antrenament al handbalistelor, în sistemul procesului de
antrenament al mezociclurilor de tip bloc, elaborate în baza metodicii acţiunilor
asociate şi tardive ale sarcinilor motrice, determinate de efectele transferului
instructiv şi funcţional al calităţilor care vizează intensificarea procesului de
specializare, prin respectarea strictă a principiilor metodice fundamentale:
sistemic, ciclic şi al continuităţii, orientate spre efectele cumulative, consecinţă
a dinamicii efortului pe parcursul antrenamentului.
Aplicarea metodicii elaborate, de realizare consecventă a conţinutului
planului de antrenament în sistemul structurilor micro- şi mezociclurilor din
cadrul perioadelor pregătitoare, a permis sporirea nivelului pregătirii tehnico-
tactice a handbalistelor, care se deosebeşte calitativ de cel tradiţional.
Rezultatele desfăşurării experimentului pedagogic ne permit să
subliniem eficacitatea modelării planului de antrenament, a sistemului de
sarcini instructive de antrenament şi a metodicii de evaluare pedagogică
generală şi individuală ca o consecinţă a celor 153 de lecţii de antrenament de
pe parcursul celor trei mezocicluri din perioada pregătitoare.
Materialele cercetării date pot fi aplicate în procesul instructiv-educativ
de antrenament din cadrul cluburilor sportive specializate de handbal precum
şi la facultăţile de educaţie fizică şi sport şi la cursurile de reciclare ale
antrenorilor.
Cuvinte cheie: modelare-planificare, proces instructiv-educativ de
antrenament sportiv, mezociclu de tip bloc, efecte tardive, perioad ă
pregătitoare, stadiul de specializare, transferul efectelor de antrenament.

- 210 -
SUMMARY
In the present research we have approached the sport training

improvement of the youth handball players I, females (aged 16-18) in the basis
of perfecting it by modeling the instructive process of coaching planning during
the training period, the specialization stage.
The result of the theoretical approach of the issue, advanced experience,
sociologic questionnaire, test, pedagogical designing and modeling have
ascertain the best structure and contents regarding the handball players
training, in the coaching system of the block type mezocycles which have been
worked out on the basis of associated and belated metrical tasks methodology,
established by the effects of the instructive and functional transfer of the
qualities aiming at intensifying the process of specializations, by strictly
obeying the fundamental methodological principles: the systemic cyclical and
continuity principles dissected towards the cumulative results as a
consequence of the efforts dynamics during the training process.
The application of the elaborated methodology which focuses on
consistently achieving the contents of the coaching planning in both micro-
and mezocycles during the training stages has allowed the increase of the
players technico-tactic training level, which proved to be qualitatively different
from the traditional one.
The results of developing this pedagogical experiment allow us to
emphasize of the instructive training tasks system as well as of the general and
individual pedagogical evaluation methodology as consequence of 153 training
lessons within the three mezocycles of the coaching stage.
All the materials of the present research will be applied in the instructive-
educational coaching process as part of the sport clubs which are specialized
in handball and of the physical education and sport faculties as well as part of
the recycling courses for handball coacher.
Keywords: modeling-planing, training instructive-educative process,
block type mezocycle, tardive effects, training period, specialisation stage,
functional transfer of the qualities.

- 211 -
РЕЗЮМЕ
В рамках настоящего исследования была осуществлена попытка

разработки проблемы совершенствования спортивной подготовки
гандболисток юниорок (16-18 лет) на основе оптимизации моделирования

планирования учебно–тренировочного процесса в рамках
подготовительного периода этапа углубленной специализации .
В результате теоретического изучения проблемы , анализа и
обобщения передового опыта, социального опроса, тестирования,
педагогического проектирования и моделирования были определены
оптимальная структура и содержание программы спортивной подготовки
гандболисток в системе тренировочного процесса мезоциклов, построенных
на основе методики сопряжённого воздействия двигательных задач
запаздывающего (после следового) и эффектов учебного и
функционального переноса качеств, предусматривающих
интенсификацию процесса специализации при строгом соблюдении
главных методических принципов тренировки – системности, цикличности
и непрерывности ориентированных на комулятивные эффекты
нормализованных фаз тренировочных нагрузок.
Использование разработанной методики последовательной
реализации содержание аналитической программы в системе микро - и
мезоциклических структур спортивной тренировки учебно–
воспитательного процесса подготовительного периода позволило повысить
уровень технико – тактической подготовки гандболисток который
качественно отличается от традиционного.
Результаты проведенного педагогического эксперимента позволяют
судить об эффективности программы моделирования системы учебно -
тренировочных занятий и методики общего и индивидуального
педагогического контроля реализованных в объеме 153 уроков в рамках
трёх мезоциклов подготовительного периода.
Материалы настоящего исследования могут быть использованы в
учебно – тренировочном процессе специализированных спортивных школ и
клубов гандбола а также на факультете физического воспитания и спорта,
курсах повышения квалификации тренеров.
Ключевые слова: формирование – планирование , инструктивно-
воспитательный процесс спортивной тренировки, мезоцикл типа «блок»,
запоздалые следствия, подготовительный период, стадия специализации ,
передача следствий тренировки.

Dokumen - Tips Antrenament Handbal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Antrenament Handbal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/8/2018 a ntre na me nt ha ndba l - slide pdf.

Institutul Na ţ ional de Educa ţ ie Fizic ă ş i Sport

Modelarea con ţ inutului antrenamentului sportiv

Specialitatea 13.00.04 - Teoria şi metodica educaţ iei fizice,

Tez ă de doctor în ş tiin ţ e pedagogice

Conduc ă tor ş tiin ţ ific:

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 1/211

CAPITOLUL 1. Probleme teoretico – metodice privind

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 2/211

2.1.3. Sondaj sociologic .......................................... 66

2.3. Aprobarea şi aplicarea materialelor cercet ă rii .......... 75

CAPITOLUL 3. Elaborarea planului de antrenament al

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 3/211

junioare I............................................................. 114

RECOMAND ĂRI PRACTICO-METODICE .......................... 132

BIBLIOGRAFIE ............................................................. 133

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 4/211

Actualitatea temei. Cr e ş terea intens ă a performan ţ elor

de preg ă tire a bazei de mas ă sportive, care asigur ă

Se cerceteaz ă eficien ţ a mijloacelor metodelor noi, folosite în

nivelul juniorilor. De asemenea, se eviden ţ iaz ă cele mai

Aten ţ ia se concentreaz ă asupra modific ă rii ponderii

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 5/211

sportului de performan ţă unde condi ţ ia principal ă pentru

cu mobilitatea ş i ac ţ ionarea eficient ă pe alte dou ă trei

cercet ă rile întreprinse în ultimii ani, au dus la îmbog ăţ irea

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 6/211

efectuate de c ă tre speciali ş tii din diferite ţă ri în direc ţ ia

pe pozi ţ iile centrale prezente, este calificat ă ca fiind de

Suedia, Norvegia, Rusia, Germania, etc., rezultatele

Matveev, 1997; T.O. Bompa, 2002), ne permit s ă caracteriz ă m

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 7/211

Modelarea preg ă tirii specializate reprezint ă o problem ă

specializat ă , sau mai bine zis perfec ţ ionarea ei în handbalul

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 8/211

con ţ inutului planului de antrenament pentru perioada

1. Studierea teoriei ş i practicii planific ă rii-model ă rii

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 9/211

tardive ale transferului orientat ă spre aspectul preg ă tirii

aspectul preg ă tirii specializate.

Sportive Ş colare din Bac ă u ş i Roman.

– etapa a II-a – experimental-formativă (2000-2001)

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 10/211

Colibaba-Evule ţ , I. Bota, A.N. Crestovnikov, V.S. Farfeli,

Matveev, 1997; V.N. Platonov, 1998; T.O. Bompa, 2002),

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 11/211

procesului instructiv-educativ al antrenamentului sportiv (G.

întreprins ă încercarea pentru argumentarea problemei legate

ale transferului instructiv, func ţ ional ş i al celui neadecvat al

preg ă tirii psihomotrice ş i func ţ ionale în baza aplic ă rii

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 12/211

Importan ţ a teoretic ă a lucr ă rii const ă în elaborarea ş i

efectele tardive asupra capacit ăţ ii de efort şi

– De la iniţ iere la marea performan ţă ” – 2000, „No ţ iuni

Însemn ă tatea practic ă a cercet ă rii const ă în

de antrenament cu predominant ă orientativ ă a aspectului

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 13/211

Rezultatele cercet ă rii au fost aprobate şi

Sport a Universit ăţ ii „ Ş tefan cel Mare” – Suceava, Catedra de

perioada preg ă titoare la handbaliste junioare I din cadrul

transfer al efectelor asociate ş i tardive, asigurând prin

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a ntre na me nt-ha ndba l 14/211

direct ă cu metodologia de realizare a sarcinilor psihomotrice