ffi#o*"**"

RAtr}U TUT}CRAb{

mffiilre pilffiruffi[ffi $ru

 -EJ uI ueruoioq unoJl aJlul nu Bs .Iaqc -auad puerrdp3 'Ips "rolriouledurrs ele
elsad ale.ro(u8uJ pppd BJuruB rroollu 'qnp ap rBIr{3 ole erJ .olaqrol nc p.rn1g8a1
tet cruonnJ eA es r eJ ealrud BI as=npurp o IrIu BOAB-u lntaqullz IrFO gralr$ toq
-up ']e.rr$ ?ulc ul pulr ulp cndolaua4 -TJJIZ rm auJ pulJ ul puJJ rrrp BJnJaJls 3s
puerrdpc eoqtu;z Baoru op oteod 'sol 'Iatlc atsad ap Bpuurol BI .perldpc rilepac
-RrIr nps p{edlqca pulr purr.rd q .laJop nr Brnlar{3ueq FJIJ IS vzv.q, er4Bz arBJ
.ruaurru
Fosernu€q nu Rs r$ ginle aJBJ '1uel rH Inl re Fincrul 11rlro ul er aC
FS : srurqc IUBI rpl Inl BUIE] ag Fs mlnd 'p*apu;E nu f,rrcrral allo
g JE EtsB urBJ 'lFJ olsace ed ..ro1 BIEas puncse orBJ 6auret ap IoJrlB rS rugs ppqg
-ruo8e EprJlEd BI nralrurn r3g rJo atlnru GLuuJnonq ou $ uappr nes 6.ro1 eurcr.rd rnp
3p BIrErg BI ap nBS pElB{) EI op llrorc ure8ugld .urglsrnu; au 6ulua;ns r$ .rou nr
6JnE op olncs BAOJ urprrnd el oul€t ruole rBC[ 'lorrrp]
; iard ep eraennr8 F ]u;a
Ea ul ]sog g ut "'iInI EnBocsoq ul lnsBu un ep tEIJns FIpFdFd pgnd E3 .tol rp
eEpq €alnd r3g auro clnzgtt g re-l FrBp IS p.rord as uoetle Jol BeJarnd wp alred
i prmre^ Bleurc esnzel II gmds ps Fod o prerd r35 arnpzr-
er purqroa rdarp e-I gr"eunznq uI ellu -zap es pulc
-$tu rtc osrual nu 'V c rodeuS osruol aJBJ IJBIII rBrU eurBl
nc 'gr1e1eee ug rms 'rieleg el IOrp ad esp 'IcFrr ruru ourel
-oqoJ oJ€3 nc €nBa33oq uI BurBt 1so3 g pt 'Iou m uprrnd
learnd es nu IeJrle .euret o e.nsgd ladot al r$ eurc] ruol

IIOT TI]ENIVT GY II}TE}T'VO

 6

bind Ei sd se apuce de scotocit.

Ce om nu are taina, sau tainele lui ?
De pildd, de ce Ismail, bucdtarul, se
amdra cind auzea vorbindu-se de Stam-
bul ?... O tain5, bineingeles !
De ce Gherasim, grec de lingd Pireu,
precum il gtiau to!i, vorbea atit de lim-
:: '* pede graiul romdnesc, iar cind il iscodeai,
iEi l5sa capul in jos, cogeamite om, sfios
a=
i*
E€
-,
i e 't''
ca un copil ? Oare n-avea Ei el taina lui ?
tr?,
:: Pind Ei Ieremia... Anton Lupan nu b5-
gase de seam5, dar cind povestea despre
*, nunta de la sacagiu, avea in glas un gust
amdrui, ca de simbure de mdr strivit
:1-.:
!
intre din1i...
Taine peste tot ! De ce ne-ar mira ci
qi Anton Lupan iEi avea taina lui ?

Se l5sase noaptea de mult, noapte

neagrd, de martie, qi adormise totul
in jur.
Anton Lupan qedea pe chei, cu Pele-
rina aruncatd pe umeri, cu picioarele
atirnate deasupra apei, aplecat inainte,
cu coatele rezemate pe genunchi, 9i-n
vreme ce unda curgea domol la vale,
gindurile lui urcau trudnic pe firul flu-
viului, in sus.
Aceastd apa, care strdbdtea oraqe 9i
g5ri, ii era cunoscutd de mult, de Eapte-
sprezece ani implinigi, Ei ii legdnase ati-
tea visuri, incit i se pdrea cd au amindoi
acelagi inceput. ii amintea drumul la
Giurgiu, in anul '65, cind lumea i se
deschisese in fa15 indrept5linduJ sd-gi
spund cd abia de atunci incepuse viala
lui. La ceea ce fusese inainte se gindea
mai pulin.
in toate timpurile au fost Pe lume
oameni mai buni, md blinzi, mai inge-
lepfl, mai cinstili decit alfli, qi de buni
seami tat5l lui Anton Lupan era unul
dintre ei.
Anton Lupan qi-l amintea din zhncind
 plecase la drum, impreund cu tatdl sdu, su colegul mai virstnic, putin adus .le
inghesuiqi amindoi pe leaginul de lemn al umeri, ca oamenii osteni! sau impc'i a-
trdsurii de poEti, cireia i se spunea, dupd ra!i, cu obrajii supgi gi de timpuriu cutalr.
cdldtorii strdini, diligenti sau omnibus. cu pdrul blond, de gal, cu ochii alba:tri
isi amintea tirgul murdar, de pe malul atit de nepotrivili cu scepticismul li cu
Dundrii, unde ajunseserd pe innoptat, posomoreala lui. De ce ii cdutase atit de
apoi un han, Hotello dei Vapori, linut stdruitor prietenia, prea limpede nu -rti?
de un italian zimbitor Ei vorbdrel, care-i nici el.
gdzduise intr-o c[mdru,td neaerisit5, de $i astf'el, la sfirEitul anului de ;coali.
linga grajduri. Avea hotelierul gi odii tinirul rom6n neputind si se intoarcd in
mai frumoase) cu balcoane de lemn dea- lar5 pentru doui luni de vacan15, drumul
supra ulilei, dar erau pentru cdl5tori fiind greu Ei lung, plecase cu Pierre Varl-
mzu bogagi. R[mdseserd doud zile acolo, lant la Saint-Malo, pe coasta de nord a
bitind ulilele Ei malul Dundrii in a;tep- Franlei, ordqel vestit prin marinarii, pes-
tarea vaporului austriac. A treia d in carii Ei constructorii lui de nave. Aflat
zori, Anton Lupan se imbarcase pe Arhi' pe o insuld, la vlrsarea micului flur-iu
duceie Albrecht, poate cel mai vechi vapor Rance in mare, in locul unde Canalul
al Companiei dunlrene, $i se despdrgise Minecii ste fa15 in fap cu Atlanticul.
de tatil sdu, fbrd sd Etie cd n-avea s5-l mai Saint-Malo mai era vestit Ei pentru cor-
'u'add nicicind. sarii carer de citeva sute de ani, pind mai
De atunci, strdbdtuse numeroase !5ri, deunizi, diduserd multi bdtaie de cap
cutreierase Mediterana in lung Ei-n lat, Angliei.
cuno$tea Marea Roqie, Golful Persic gi Acolo lc-rcuia f'amilia prietenului. ma-
Oceanul Indian, in lume se schimbaserl D3: un frate, o sor5, bunicul ;i muite
cite nu-!i pot intra in gind, dar Dun5rea rubedenii, rlspindite prin tot orasul.
continua si curgi Ei aa pe aceeagi fiindci era o familie veche, ale cdrei spile
veche matcd a ei. impinzeau o bun5 parte din coasta de
Aproape zece ani zdbovise Anton nord a Franlei. Numai tatdl lui Pierre
Lupan la Paris, unde, dupd ce-qi sfirEise \raillant lipsea, fusese marinar, c3 tcrli
ultimele clase de liceu qi Politehnica, do- birbalii, gi pierise intr-o cdlStorie pe
bindise o diplomd de inginer Di un prieten g5rmuri indepdrtate.
bun, pe Pierre Vaillant. Mai virstnic Bunicul lui Pierre \raillant, pere Leon.
cu vreo Dapte ani, acesta iEi pirisise stu- adicl m0$ Ldon, cum ii ziceau to1i, un
diile ingineriei in 1865, tocmai cind tin5- b5trin nespus de vinjos Ei de harruc
rul nostru sosea la Paris, Ei se dusese dupi pentm cei qaptezeci Ei doi de ani cili avea.
infldcdratul Lesseps la tdierea canalului se ardta ca fire tdcut qi tare ciudat in ta-
de Suez. cerile lui. De buni seam5, nepotulr poso-
Dupd trei ani, Pierre \raillant se in- morit Ei neincrezitor, curn il ;tia Anton
torsese la vechea indeletnicire, ca sd se Lupary moEtenise o parte din aceste
facd inginer, constructor de vapoare, trisdturi.
dupi dorinla bunicului care il crescuse in faga casei, aflatd, deasupra plajei,
gi il trimisese sd invele carte inaltl la bitrinul trlsese pe nisip un sloop vechi,
Paris. de vreo opt tone, cu care fusese la pescuit
Anton Lupan se imprietenise repede in ultimii ani, ii ddduse jos catargul, il
RADU TI.TDORAN

proptise cu pari de jur-imprejur, gi acum

locuia in el, ceea ce nu era de mirare
pentru un vechi marinar, cu atit mai mult
cu cit Ei alfli la Saint-Malo iEi transfor-
mau in locuingS vasele din tinerefe.
Nimeni din ai s5i nu era primit cu
prietenie pe vas.
Numai un om ii era mai aproape, adicd
pe acela il poftea in cabinl sau il lua la
circiumi uneori gi il cinsrea cu un pdhd-
rel de absint, schimbind arar cite un
q,tvint cu el, intruna la fel de posomorit.
Acest om, moq Gir curn i se zicea, desi
nu era chiar atit de b5trir5 fiindci abi a
implinise cincizeci de ani, fusese ,!i el
marinar.

If
I
5
intr-o zi, cind bunicul se dusese la
circiumd su acel ciudat moq Gir, Pierre
si Anton Lupan se apropiard de vechiul
sloop, cu chila ingropard in nisip, qi ince-
purd sd-i dea tircoale, cercetindu-l cu
luare-aminte, ca doi cunoscStori ce ince-
peau a fi.
Cei doi prieteni cercerard astfel forma
vasului, de la prova pind la pupa, admi-
rindu-i liniile robuste, apoi, dorind sd
vadd felul consrrucgiei pe dinduntru, pu-
serd piciorul pe scara rezerrrat5 intr-un
bord, pSqird pe punte, Di, coborind trep-
tele sub tambuchi, ajunserd in cabina
bdtrinului, unde pinS acum nu mai
lt
II
II
:t
It
II'A
Iti
lil
TOATE PA'ZELE SL'S
fuseserl decit o dati sau de doul orio qi
niciodatd de capul lor.
?-
Inciperea semdna cu orice cabinl de
corabie, decit cd in mijloc avea o sobl de
tuci, cu burlanul scos prin punte.
In clipa aceea, nici unul din ei nu
bdnuia cA mica incdpere ascundea o
taind, care avea s5-i tulbure adinc qi sE
le indrepte viala pe alt drum decit cel
pldnuit.
Anton Lupan tocmai pusese piciorul
pe scar5, s5 urce sus, cind, intorcind
capul, vdzu cd prietenul sdu, impins de
o curiozitate care nu mai avea nici o
legiturd cu construc{ia vasului, cotro-
1
\t
1.
\1
\
bdise in sertarul mesei ;i acum era aple- nddejde? SA fi pierit intr-adevdr in acele
cat asupra unei hirtii. linuturi pustii? Oare, face si te increzi
Haide, Pierre, si nu vini bltrinul in spusele unui singur om, mai cu seamd
-
qi s[ ne glseascd aici ! cd acel Gerard are mintea destul de tul-
Stai pu!in!... Doamne, dar ce-o fi burati, dupd cite mi lagi sd inleleg? Ce-ar
-
asta ? ! Ia vino sd vezi ! O scrisoare de la fi si mai ndddjduim un timp? Un r-echi
Charles Darwin ! corsar ca dumneata nu trebuie si-si
Cei doi prieteni, atraEi de inginerie, se piardl speranla, atita timp cit pe apd
interesau mai pugin de Etiinlele naturii, mai pluteqte o scindurd din vasui lui I
dar numele lui Darwin nu-i putea l5sa Agtept sd-mi trimiti gtiri qi te imbrd-
neplsitori, mai cu seam[ cind il vedeau gi,;ez, ca pe un frate, scumpul mzu corsar
pus in josul unei scrisori adresate unui neimblinzit' .HARLE' D.ARE*.\-,
bitrin marinar, necunoscut de nimeni,
care triia aproape s[lbatic, intr-un mic Sub semndturd se vedea data si locul
ordEel de pescari, pe o coast5 a Frangei. de unde venea scrisoarea : u Londra, 5
Cici, intr-adevdr, scrisoarea era adre- septembrie 1859r.
sat5 lui moq Ldon qi glSsuia astfel, in De unde il cunoagte moQ Leon pe
-
englezeEte, limbd pe care Pierre Vaillant Darwin? intrebd Anton Lupan, dupd
o deprinsese in cei trei ani cit lucrase la ce prietenul siu, nespus de uimit, ii
canalul de Suez: tdlmici cuprinsul ciudatei scrisori.
,,Bdtrinul meu eorsar, mi bucur cd Nu ptiu! Nu l-am auzit niciodati
-
triieqti qi eqti tot voinic, cum te-am vorbind despre el.
cunoscut. Sint trei ani de cind nu ti-am Dar Arnold. din scrisoare. nu era
mai scris, mai exact de la 8 decembrie tatll tdu?-
1856, cdci am notat[ in agendd data ace- Ba da ! rispunse Pierre Vaillant,
-
lei scrisori, dar in aceEti ani am uitat gi sub stdpinirea unei tulburdri pe care
de miner nu numai de prietenii vechi Ei ,;i-o ascundea, prin firea lui atit de ase-
buni ca dumneata. Am primit deundzi mdnltoare cu a bitrinulur.
ultima dumitale scrisoare qi if rispund Mi-ai spus ci a pierit intr-un nau-
-
in grabd, ca sI-f cer iertare cd am tdcut fragiu, continud prietenul sdu.
atita timp. Dar arn lucrat in aceqti ani -- Da, a plbcat intr-o clldtorie) peste
la desSvirqirea unei cdrgi, pe care in sfir- Atlantic, cind eu aveam unsprezece ani,
ait o vdd azi apirutd ;i !i-o trimit, ca era in 1853, qi nu s-a mai intors.
unuia ce te-ai aflat ling5 mine Ei in gin- -- Dar unde gi cum a pient? Nu s-a
durile mele pe vremea cind meditam la aflat?
ea. Ea cuprinde teoria mea despre ori- -- Pier mulgi marinari; oamenii la
ginea speciilor Ei 1i-o diruiesc nu ca s-o noi sint obiqnuigi ca unii sd nu se mai
citeqti la anii dumitale, bdtrinule cirmaci, intoarc5, qi dacd nu se intorc, ce rost
ci ca s5-fl aminteqti de mine Ei sd mI aperi, are s5 Etii mai mult ?
mlcar cu gindul, cind ceilalfl corsari, -- Poate cd totuEi. .. Dupi cLun r-Id,
corsarii Etiinlei, se vor ndpusti asupra Darwin il sfdtuie9te pe mo,: Leon si mai
mea. n5d5jduiascS.
Aqadar, in legiturd cu fiul dumitale, Pierre cl5tind din cap:
bravul Arnold, crea cd e pierdutd orice Nu. Scrisoarea e de acun noud ani:
-
 i.. =-::
-.-+-- -ir., r'^i r a l
i-*1. -r
j-i,.' 3, i
-ei-, \e3= .=.
il-''1,
1 :, o

a#.us cr-lrta-: t-'.' '^tt

*"'
- :-l

': jI
':,:,::,'.-".

' !i'j+---!:
'J.

:,- 't :Y*

'
"'!"

;!:!:1'rii :r
il
f
unde $i crun s-a intimplat naufragiul ? zdn in fugd qi recunosclr scrisul greoi al
Nu s-au fbcut cercetlri? bitrinului, deprins mai mult cu cirma
Ba da ! L-au cercetat la Tribunalul cordbiilor decit cu condeiul. Sub caiet
-
Maritim, dar n-au putut afla nimic de la se aflau alte scrisori. toate de la acelasi
+-
el. A fost repatriat, acurn zece sau unspre- expeditor. Intr-una, din 1852, Danvin
zece ani' de un vapor englezesc, care l-a spunea:
gisit undeva, prin strimtoarea lui Magel- <<Bdtrinule cirmaci, am gisit ! Am gisit
lan, rdticind, pe jumdtate innebunit. Mai paslrea rari pe care o caut de atita timp !

tirziu gi-a venit in fire, dar trecuseri prea E un tinSr cdpitan de vas, care vine de la
mulli ani gi nimeni nu se mai gindea s5-l Bostor5 sSlaqul unor lupi de mare la fel
descoasd despre naufragiul lui, fiindci se de bravi ca bravii vogtri corsari. Nu-i
intimplaser5 multe alte naufragii intre bogat, dar are o corabie qi cinci sute de
timp. dolari, qi e gata s5 plece incotro il trimit.
In timp ce vorbea, Pierre riscolea ser- Pentru rest, oi mai pune eu, din pulinul
tarul mesei scolind deasupra intreg cu- pe care il am, m-or mai ajuta prietenii
prinsul lui, de parcd uitaserd c5 bdtrinul, mei poate universitatea din Oxford
-
care nu ingdduia nimdnui sI intre aici, ne va da citeva sute de lire, dupd cum
se putea intoarce oricind. Ochii i se 1nr s-a figiduit Ei sper sd fie de ajuns.
-
oprirl o clipd pe cartea lui Darwin: Imi pare rdu cd noi doi, bdtrinii, nu vom
, DesPre originea speciilor pe calea selec- putea pleca, dar in locul meu voi trimite
triei naturaie,>, arnintitd in scrisoare. Du- pe un strdlucit elev al meu, care cred ci
pd semne, moq Leon se oprise asupra ei, Qi-a insu.git toatd qtiinla Ei inflScdrarea
si interesul bitrinului marinar pentru o mea Ei care, in plus, are doudzect qi cinci
carte de qtiinql ar fi mirat pe oricine, nu de ani mai pufin decit mine. Sint bucuros
doar pe Darwin. Dar interesul acelui s5-l primesc in locul ciumitale pe Arnold,
marinar se dovedea mult mai mare pen- deqi nu-l cunosc, incredinlat fiind cd iti
tru o altd carte, ale cdrei pagini erau im- seamlnd in toate privinfele Ei md pot
pinzite de insemndri. Pierre se uitd pe bizui pe el la fel ca pe dumneata. Trimi-
copertd gi citi : <Charles Darwin cd.ld- te*i la Londra numaidecit, Ei dacd odat5
-
toria unui naturalist in jurul lumii>>. cu el imi mai poli trimite incd doi mari-
O cunoqti ? il intrebS pe priete- nari, la fel de bravi, sau mdcar unul, vasul
nul- sdu. nostru va avea intreg echipajul cu care
Nu. Oare crun de n-am auzit de sd poatS pleca.,r
ea?- In clipa cind Pierre Vaillant sfirqea
Citeau amindoi cu inflScdrare orice de citit aeeastS scrisoare, afard se auziri
cdry de cil5torie le cideau in miini. glasul bunicului Ei mormlielile lui mos
Nu-i apdrutd de prea mult timp ! Gir.
-
observd Pierre. $i pessmne circulS mai -- Ce f-acem? Dopti Anton Lupan,
mult intre specialiEti. In orice caz, o iau speriat.
cu mine. Cred cd moE L6on n-o s5-i Hai sI ne ascundem in hambar !

simtd lipsa prea curind.

-
Altceva niei n-ar fi fost de fbcut,
Sub c54i era un portret al lui Darwin fiindcd afard scara se qi auzea sci4iind
ctr iscdlitura lui, apoi un caiet gros cu sub paEii ursuzului mo$ Leon.
scoargele roase de timp. Nepotul il frun- Zilele urmitoare nu se mai duseri
 I
BaJaqrerJ 16 posee.rrg eerpd as 16 nea8alai
-ul Eauoruese ap rrrno pdnp 'Folgurrn 11ue
ug aseldulpul as er e8ealaiug gs na.rE ana
ol nu Iroup pp rolor 6ul,t..req saIrBr{D
nr Inl eiuapuodseroc ap uogT $our FI
ap.rpuuasur pu58a1 'req '{edlgra ruruad
r* sel rutuod sorp{aurrrd f,ol un-JtuI
' eorepa* rEunlord asrund pur $-nu f,oU
:\. zlld puurldpc aoareoap 'asrntdeJur es
I:'$ nu orer 'eo{ ep erej u; gigpodxa ralsaee
e.rdnse snld uI eJrJruuFI o IrIu n€oonpe nu
'erlEuy ug gugd 'aiue.redg (crgree4
loung 1nde3
el od cuerpul lnueaco ulrd
6oJgoturuls uIJd rerJotFlPf, B
Ftert{ouru}
BoJarJf,sap'a.reo]gur.rn olrJnpulJ S.reigo
lnurr.rd rS uroJlsou aJtul FtJeeJ o €rJJS
-ep mlnu;rlpq pleu.rnf 'a]redap IBW
( "'BAeJrle gdncoard
I pf, Bruees ]Ep rrre-rru rsnlol tatpadoo
-sep olor op lrurnilnur aueoJ ee.rpd uoq
-oU Furuoq 'snde a.rds olrrnlnuri pupet
1. -.ree 'Ic.rpq rrt o-]nf,FJ.ne aJeJ ed 'e1rz ap
nazpnop op aIrolPIFr o gdnp 6serr e1 sr6]u5
iJ1
6r.reur.leur oroze.rdsFd nc puna.rdulg
#ne-s
ri
'ueqog Furuop puerrdpc fzprsv
'rinea.rt IIUB ple pncg; errolglpr p1 eulpd
ul 'nps rnlnsel elotunu Fdnp calSoag
]Bzoloq e-l ,{oU zllg, lnuetrdpc aJEJ
ad pleueo ur 'ruprpldes ror] op Frof,uu el
tupls r* eog ep urej ul Fcul urFIlB oN
V€gI eqr.rde 9I,)
I rode oseruJn eJ ]o]
n;lued aJEotrJnurFI nee.red es { aJEJ
'uo?T 6our !n[ rap rurEed JOun e.rdnse
rqosoopul p.rr.rdo os ruelalrd lop Ie3
'a1?oag
ad rceuup BSasnJ (rn1
,a
-= er.rorFIRJ uI uL!\JBCI
-: ad esriosul II uo?T 6our .pleropul o I3Irr
.,..i
.. eadpcug IBtu nu urmv 'JeurJeru Inlnulr]
-Fq lntarc3 ulp pulc cul/l|req rnl BalrEf,
pulo '$erugq.ragul reru oJ ul er u.rp rS
iesau nJ purtro Jol Erupo u; FJaseruEJ
n 6rou aFTqFJOJ a.rturrd ,uupi ed p1u
FJEIqun IBru nu €.1e1 ur rJEJSad no rcru
s-]s STSZriIrI g.t J. tt
care il
stdpinise atita vreme pe bitrinul in .ochii prietenului sdu.
cirmaci. <,Simt un fel de ghimpe in In clipa aceea, u$a se didu in laturi
inim5, zicea eL, cind mi gindesc cd am qi moq L6on se ivi in prag cu ochii la
fbcut gapte mii de mile pini aici, iar vechiul siu jurnal.
pind in Anglia vom mai face incd treizeci Deci voi mi l-a!r luat ! Ce-ati cdurar
de mii, si n-am avut rdganl, sd striba- in -cabina mea ?
tem cele doud sute) pe care nu le-a strd- MoE Gir era in spatele s5u si cldtina do-
bdtut nici un om pind azi.,> Rindurile jenitor din cap.
acestea infdfEau cheia intregului fapt. Pierre Vaillant, in loc s5-gi piardl cum-
-- Parcd gi pe mine md riciie ceva pe pdtul, il privi in fagd qi vorbi lirustit. dar
suflet ! zise, cu ciud5, Anton Lupan. cu o mare hotdrire in linigtea sa:
Prietenul sdu, mai refinut, stltea cu * O si ne ducem noi acolo !
fruntea incruntat5, aplecat asupra pagi, Unde?
nei de jurnal. -Drept rdspuns, nepotul ardtd cu capul
.- Da ! murmurd el. inrr-o impreju- spre blestematul jurnal.
rare ca asta, un 0m intreg nu se poate Bitrinul nu inlelese numaidecit. tiind
resemna. prea infuriat. Apoi se uiti la jumal. se
-- Dovadi cd nici m0. L6on nu s-a uit5 la nepot, $i singele ii veru in cbraz.
resemnat. MIi, bdiete ! izbucni mo=q Leon"
Era limpede cd ani de zile bdtrinul -
lSsindu-se pe un scaun gi uitindu-se na
pdstrase leg5tura cu Darwin, gata sd nepot cu ochii inl5crimafi. N-o sd nnar ai
plece iar, numai cd atunci cind prilejul liniqte toat5 viala ! Locurile de-accic, nu
se ivise, cu mare intirziere, rru se mai ingdduie pe nimeni, altfel le-ar fi cerce-
simlise in stare s5 ducd un asemenea tat cineva pind, azi.
drum pind la cap. in schimb, il trimisese Aga se ndscu in mintea lui Anton n-u-
pe fiul lui, ar5tind cit de legat se simlea pan gi Pierre Vaillant gi li se inrs..Jacrnd
incd de acel plan. in suflet doringa de a porni la druin. spre
Din nefericire, noua expedilie naufra- locurile acelea necunoscute de sennenil
giase, pierise fiul, pierise echipajul, in lor.
afard de un om de la care nu puteai afla CAci nu era ugor de infipturt pla-
nimic, ;i linutul r5mdsese la fel de necu- nul lor !
noscut. A.a treceau anii, cu invdldtura :1 su
Dupi o sdpt5min5, cei doi tineri incd pregdtirea migdloasd a exped:der. ,j.e"si
mai frunzireau cartea lui Darwin qi jur- nu era vorba de o pregdtire mareriald- ci
nalul lui moq L6on, citind cine qtie a cita de aceea care privea mintea li sutlerul.
oard cite un pasaj, qi revenind mereu la poate mai greu de infdptuit. O luni,.
rindurile care priveau locul necercetat. var.' se duceau la practici, pe san-lerele
Asupra lor se aqezase o ingindurare ciu- de la Toulon, unde se consrLlau '*-B-
dat5, Ei n-o mai puteau alunga. poare de fier Ei mari nave de rizL,c,;.
-_ Pierre ! zise Anton Lupan, intr-o spre a inlocui bricurile, con-ete.te s: t-re-
zi. Mi trezesc uneori noaptea $i pe urmd gatele de lemn care aveau sd purrezeasq6.
nu mai pot adormi. M5 tot frdmint gi Apoi luna cealaltd o petreceau na Szu.nr-
md tot intreb. . . Malo, printre pescari Ei nai'igzrc,n: ple-
Aici tinirul ticu. uitindu-se stdruitor cind cu ei in larg qi fdcind fd,ra c,-,i.eala
 PSBorJas enuouoJa BruTJd psuBg el ermd
-ep B ep erienrls q FrnJ prBrrBqep puls 16
'luepuerrroJ op pugsdeq re urp esosJots
II rF^epe-rrul er€r ed lntun op asad al
.ueuueru
Fs gtgl ep BrJrueJn e.rrkJpu;
nr grmgtr r$r'pqulurg BI Fuld errolplpc
ep Flurprdps Fnop oler uJ .$ecrequlg rpd
-seord lroup lop IOO f luepueruor pEug ad
suuatddn eJ p ne .r.reEesed BJ
'rellg
preer€qrul es nu gsul .FqurBrS e1 ee6
-Jaru aJBJ ;odezr purfid ad prec.reqrul as
epun 6erps.reyg ards p.rrurod BJBes ri .ue1d
tsaJe pcsea3nsur I$-Fs sBeJ un ep t1nru
TBIII INqEJ} I-NU TUBIITBA OJJEId
TNT
ireTJ op rrnrurup IS
a

r.rnpod rumrtsuor gs O irlurp I-nN

iesel op uaurEur uraluls rou J€CI -
-
eErrf Jc uralnd tp rJo ruled ep ,r.'rtifi
TTJJnJ ieJJerd 6eleatocos rnJFJ rrrv
-
'reg ep Inlnur
-nJp ericrulsuoc rulued rreur8ur FtnBJ
BrrJnJ Fc 6pgcpqarllod euuod e1 Gereul
Sge tm osesnd es .ep3 uudnl uotuV
gercrna aJBJ i rog ep e.rej nc
B-op oJB-eJ iBrJJnJ uI
ierrrnJ -
ug ruoE.reru xrunle FuId I (bdSqca
nrluad l$ p 6sBA rutuad ruop nu sunfe
ep BaAB ruol 16 rre un nc lerunu 6ue
un nJ rutsou pueld- urpuJurv '.ro6n raur
stuserznluo es eJB3 IeJ pulg 1e .ea.re(BJm
-sop $-npu;ppdel .uedn1 uotuV lurnq
-zr irmFJ ep tue^B-ec nps tor.rar4
a

-
'rotsn8eu reipnul ulind ruru IOr nc ?p11d
ap 'pldulpul os nu oJ €eeJ 6ro1 rr8und ps
-ur.rdnc lr$e.r8 FJesBInclBJ crolalur.ret€ru
raiuatsrze.r BorBInrlBJ ug plea$arE o IrIu
GulaurEur f tnzpa
FJBJ Fs erol nB nu aJBJ
-a.rd lnlnlerre]€ru 1ntsoc auedap ad p5u
r.radoce neelnd nu oJJercI op r$u;rls IIuEq
6epoc6
Ia Bururrel puIJ lnue uI rBC
'Ie ap rBoP
tnrsounc pueld ruluad IOJts€ as-nptrnp8
-erd 'rol ale puntu alardse urp eJsJuo
s.1s :r-I:tzsld gLvor 9I
 costul c5l5toriei cr.r clasa intii, pl5- fi putut sd se avinte in marele qi ciudatul
tit de Imperiul Otoman peste cele orsfr inainte de a da o raiti pe cheiul
-
\rreo doud mii de franci agonisigi din leafa Galatei ?
lui de Pierre Vaillant. in acea duminicd de la incepuru-l lui
Socotelile din Franga nu sint bune in martie, plimbindu-se prin port vdzuri
Turcia, gi cei doi ingineri se dovedird o goeletd olandezd, Martq pe care capi-
iardgi nepricepufi cind era vorba de bani. tanul bolnav, descurajat qi pdrdsit de
Dupd un an, cu toatS economia lor, con- echipaj, o vindea cu o mie de lire, adici
statari ci nu aveau incd de ajuns pentru mult mai pulin decit prelul unei cara-
ceea ce pl5nuiau. Rdmaserd deci El al vane de mdgari.
doilea ?rr: lucrind amindoi pe aceleagi Pierre Vaillant ,;i chiar Anton Lupan
santiere, la calea feratd Adrianopole- s-ar fi putut socoti acurn cunoscdtori
Stambul, fdrd s5 se despartd de cdrlile destul de incercafi, nu fiindcd erau rngl-
stiintifice, de jurnalul bbtrinului cor- neri cu diplomd, ci fiindcd veri in -sir
sar ,gi de harta Jdrii de Foc, cu pata albS iqi flcuseri la Saint-Malo o ucerucie
care ii fascina. $i in tot acest timp, se mai preqioasd decit orice patalama ar fi
gindeau cu st5ruinl5, cu ardoare, la vi- avut in buzunar. Iar o mie de lire era
itoarea cdlStorie, continuind sd viseze tocmai suma agonisitS de ei, de cind
li sd fiacS planuri, infierbintali. tot adunau.
Dormeau vara in corturi, iarna in bor- Cei doi prieteni se privir5, fira s5-si
deie sau prin case gdrineqti, fdrd, si se spunb un cuvint, , i, intr-o clipa. tot
ducd la oraq, ca sd nu risipeasc5 nici un planul li se schimbi in cap; de ce sI
ban. Erau printre ei ingineri francezi, construiascl un vas nou, care le-ar ti
englezi, belgieni, care veniserd atra;i cerut cu lucrul lui incd un an. pe linga
de decorul exotic, de taina seraiurilor ,gi cI i-ar fi costat de cinci ori mar rnu.lt ?
de ochii cadinelor, ascunqi sub iasmac. E drept cd Anton Lupan, atit ce injl6-
Nlddjduind sd poatd ridica iaqmacurile cdrat totdeauna, se sperie pulin: i:r re-
sub care ochii codaqi reprezentau fasci- veni abia dupd ce se vdzu, impreuna cu
nalia Orientului, tinerii ingineri din Apus prietenul sdu, proprietar de r-as. fi:ndc6
bdteau infumuraf uligele din Galata gi tirgul se f5cuse la iufeali, cit sa su.r'tl u-n
din vechiul Stambul. Apoi, dezamlgiqi filigean de cafea.
de pudoarea cadinelor gi inspdimintali in seara aceleiaqi zile, sub nun:eie el
de biciul eunucilor care le insogeau, se nou, L'Espera,nce) Ei sub par-r-i - n l-:an -
duceau in Pera, cartierul european, unde ce4 avea cinci oameni echipai. l,a ;:-irar
se imbdtau qi se consolau cu grecoaice, Ei un cipitan, care s-ar fi pu:.: ii' fl e
cLr armence, nesupuse rigorilor nici unui clpitan adevdrat, deqi n-o pui3.. ; -'--e*Xi
Coran. cu acte, ci numai cu martcr: Eil.icr,:,si
Abia in primdvara celui de al doilea din port, gata si jure pe Bi'nir; s,e; pe
an, cind drumul de fier ajungea pe malul Coran.
Cornului de Aur, cu ape de smarald, iEi Care dintre noi se imbar;f" :j ;:J.re
ingdduiri prima cdlcare a acestui aspru r5mine- pe uscat? intrebl Piere \-':i;ant.
program: inchiriarl o barc5 gi se duserd Desigur cI te imbarci tu E ': mal
-
la Stambul, cu gindul cd, o duminicd vechi marinar decit mine. rasr';:sc -\n-
intreagd, s5-Ei facd de cap. Dar oare ar ton Lupan.
 '
,.-','l'"',-:':+""tr1':i
:a' ,.",.:: . ;l.f
...m
i3 - ,.te,l::r ,i .1,

i4
".,,a*._
:;f #
,.
"
."

t ..r*l.t,,li1-

'=*
&e
"4r =: ia€

_*
S=' ,={io

tt
.:'t-*
 I !;

Bine ! Atunci iF incredinfez sar- Lupan.

-
cina sd mE reprezingi pe lingi sultan. Acesta se uitd speriat la omul cu mus-
La c5derea nopfii, Anton Lupan lua t51i mari. Abia acurn descoperise cd a\-ea
Cornul de Aur, in lung, cu barca, sI se o cicatrice, urma unei tdieturi adinci
intoarcd la drumul lui de fier, de care nu pe obraz.
putea sd nege c5 se simlea legat. ParcS nu l-am vdzut rindul trecur.
-
Fusese de ajuns 0 singurS zi, ca in Nu 1i-e teamd de el ?
soarta tror sd se schimbe atitea ! Aveau
o corabie, adicd mijlocul principal ca dupS plecarea ta. E un om al dracuh-u,
sd plece spre locurile la care visaserd dar altminteri un cirmaci fbrd pereche,
atilia ani. Se mai despS4ise pi alteori de dupd cite am aflat de la cdpitani.
Pierre Vaillant, de la inceputul priete- -- $i c5pitanul tdu ?
niei lor, dar abia acum, rdmas singur, iqi Doarme in cabind,la pupa. N-ar-ea
-
dddea seama cite il legau de acest om mi- grij5. DupS doul drumuri mi descoto-
nunat" Sub scepricismul si reginerea lui rosesc de el. Nu-mi trebuie mai mult
se ascundeau o inimd caldi $i-un entu- ca sd fiu eu cdpitan.
ziasm neegaiat decit de indirjirea cu -- Dar v5d cd ai inclrcat marfb I Ai
care iqi ducea orice hotSrire pini la cap. ficut socotelile, ne imbogblim sau rnai
Atunci cind pSrea mai neincrezdtor, va?
atunci se lupta cu piedicile mai dirz, Pierre pirea stinjenit.
atunci ii era sufletul mai inaripat. -- Da, am luat $apte vagoane de colo-
Duminica urm5toare, cind reveni in niale. Tocmai semnarn actele cu krr
port, pe cheiui Galatei, Anron Lupan fiminadis. . . Ar fi trebuit sd te VCStCSC.
ficu ochii mari : L'Esptirance se afl,a la poaie vroiai sd te duci tu.
iocul ei, dar n-o mai recunostea, pirea -- De ce? se miri Anton Lupan.
mai mic5, adinciti in ap5, de ai fi zis cI -- Fiindcl e pentru un port valah. Ger -
se scufundS, dac5 oamenii nu s-ar f i la1i. Poate ai fi vrut s5-fl vezi tara. Lip-
miqcat pe punte, netulburali. Echipajul seqti de atitia ani !
tocmai inchidea gura magazie| acope- E adevdrat, dar dac5 vrei sd plecdm
-
rind-o cu tenda. Cdpetenia lor pdrea s5 mai curind peste Atlantic, sd nu fim
ile un om vinjos, mai degrab5 indesat sentimentali ! Du-te, e$d mai priceput
decit inalt, cu pieptul ca o platosd qi cu decit mine, numai ai grrjd,, aduni cit
ni;te mustdli negre, lungi Ei fepoase, mai multi bani !
de te inspiimintau. $i tu la fel ! Nu-fl fle mil5, jupu-
-
Pierre \raillant se afla la prova) in ieEte-l pe sultan !
f unei mdsule puse lingS cararg Ei
aqa L'Esperance ridicS ancora in aceeaqi zi,
stdtea de vorbi cu un strdin, imbrdcat inainte de amiazd, fiindcd bltea vintul
in giubea de bogStag. Acesta era kir dinspre Marmara, iar curentul ducea
fiminadis, cel mai mare negustor de spre Marea Neagr6, ceea ce se intimpld
coloniale din Bosfor, Marmara ,gi arhi- numai in zece-cincisprezece zile din
pelag. [-.'Esperance tocmai incdrcase mir- cele trei sute saizeci si cinci ale unui an,
inr"ile iui. Anton Lupan o inscili de departe, rner -
"*- tjum merge slujba la sultan? strigi gind de-a lungul cheiului, pind unde
Fii:rrc., venind in intimpinarea lui Anton acesta se sfirEea, sub cazdrmtle de arti-
lerie de la Top-Hane. Acolo rimase Anton Lupan nddijduia ci intre ump
nemiqcat, un ceas, dou5, trei, cu ochii Pierre \raillant adunase gi el ce\-a_. si
dupi I-'Esperance" Pavilionul ei trico- astfel puteau porni at L'Esperance pesre
1or, fluturat de vint, se pierdu in ne- ocean.
gurile alblstrii de pe Bosfor ,;i pinzele Dar corabia nu se intorsese in Bosfor,
albe se topirS, una cite una, pieri ,gi ul- nimeni nu 0 vdzuse, nu se mai stia
rimul catarg. nimic despre ea. Domnul fiminadis era
Aga se despdrlira qi de atunci nimeni pe jumdtate ruinat; in timpul rdzboiului
nu-i mai aduse vreo veste despre Pierre grecii nu fuseserd crulafi, qi iEi smulgea
Vaillant p5rul din cap: pierduse mai mult, nu
Trei zile mai tirziu se stirni fierbere numai cele $apte vagoane de mirfuri
la Stannbul: incepuse rdzboiul in Bal- imbarcate pe L'Esperance.
cani, turcii alergau pe strdzi speriali, S-a inecat, nu ingelegi dumneata ?
-
grecii pi bulgarii se ascundeau, sultanul Am scrisoare de la kir Iacomachi, de ia
era la aman. Galali.
Anton Lupan a$teptd nelinistit sd -- De unde ;tie domnul Iacomach i
se intoarcd L'Esperence, pi cind trecu cd s-a inecat?
o lun5, fdrd sd se audl nimic despre ea, Pdi dacd n-a sosit, ce sI fie altcer-a ?
se gindi cd,rdzboiul il silise pe Pierre Vail- - cd s-a urcat in rai?
Crezi
lant sd se refugieze cu corabia pe vreun Anton Lupan nu putea sX cread5, nu
bral al Dundrii, ori pe vreun canal. $tia ingelegea.
cd o sd se descurce, il stia istel si brav. Scrise la Saint-Malo. Ii r5spunse fra-
Dar, iatd cd nu trecur5 zece zile din tele mai mic al lui Pierre, mo,? L6on era
mai, cind se rdspindi vestea cd Jirile bolnav, nu mai ieqea din cabina lui qi
RomdneEti se declaraser5 neatirnate Ei a,;tepta si i se intoarcd nepotul hoinar.
porniserd cu rdzboi asupra hainului De un an Ei ceva, nimeni nu mai primise
Imperiu Otciman stiri la Pierre Vaillant.
Acum pentru un valah em primejdios ' ii de
scrise domnului Iacomachi, la Ga-
sd rimind o zi mai mult pe pimint tur- lagi. Negustorul rdspunse cd nu primise
cesc, cdci turcii p5reau infuriafi. Anton nici o marfd. Restul nu-l privea.
Lupan lSsd baltd drumul de fier qi se Scrise cipitanilor de port de la Bur-
imbarci in pripl pe primul vapor care gas, \rarna, Constanla, Sulina, Odesa.
pleca spre Marmara. intrebind dacd nu qtiau ceva despre g;re -
Cu acest vas blestemat, sub comanda leta L'Espdrance. Unii nu-i rdspunscr5.
unui cipitan care nu-l crula, cutreieri alfli nu auziserd niciodati de vasul e5-uiat .
'Urmarb
Nlediterana, Marea Rosie ;i GolfuJ Per- anii negri din viata lui Aniln
sic, iar peste un an, cind se fdcu liniqte Lupan: pierdut fdrd urmi prietenul
in Balcani, se intoarse la Stambul cu care dacd ar fi fost fratele lui adevSrat nu
brevet de ofi1er al doilea, cu 0 aspri i-ar fi fost mai drag pierdutd L'Esroe -
ucenicie de navigator Ei cu o sutd de lire -,
rance, ca un simbol al tuturor speranlelor
sterline in buzunar, ceea ce era o suml ce se pierdeau, pierdut planul c6l[tcriei
mSrisoarS, lira englezeascd intrecind-o lor peste ocean !
de zece ori pe cea bitutd la Stambul In I 881, cind reveni in fulediterani
de sultan. avea agonisite cinci sute de lire srt:riinc.
iar in urrna unui examen dat la .Ivlarsilia
i se recuno$tea titlul de c5pitan de cursl
lungi, cel mai inalt brevet in ierarhia
rnarinarilor, care-1 indreptdgea sd co-
mande vase de orice tonaj, in orice mare
a lumii. Pe lingd vechea lui meserie, in-
su$iti cu rivnd in ani de studiu indelun-
gati, fdcuse, aproape fttd, sd vrea, o in-
a.
treagd carieri de marinar.
De la Marsilia plec5 la Bucuregti,
folosind drumul de fier, cu o satisfaclie
copildreascS, fiindcd lucrase destule dru-
muri de fier in viala sa. Se socotea dator
sd facd acest drum, s5-Ei revadd !ara:
acum cind se pregdtea s5 lipseascd iarigi
mult timp. Dar, mai cu seamd, voia sI

::
-:.. :l =i

=.:r
:'.*:-

#
ffi ;@* t.
9e.**.
--'{-
e *&.5L
* ..-
%E iG F,"-
&" -"'
._-
**i
g
*
*.:
g6

ffi*r
w'*
.i:

S+

s.
di-!
'""''"-€e.,,
i . *ej

;'i*q
2l TOATE PN\i7FT F sUS

caute, o ultimd oar5, urmele lui Pierre peste L'Espdrance. Epava, intilnitl cind
Vaillant. nu se mai aqtepta, i se plrea un mesai
DupS ce vindu casa pdrinteascd, giu- de la Pierre Vaillant. Avea s-o scoat5 din
vaerurile qi alte citeva mici bunuri lI- nisip, s-o intregeascd, s5-i redea viaga
sate de bltrin, porni car destui bani qi, insolit de umbra prietenului dispirut,
asupra lui, ca si colinde porturile in sd se avinte cu ea peste ocean ca sd aiungl
cdutarea unei corSbii qi tocmai aici, la in lara depdrtat5 la care ei doi visaserl
gura Dundrii, intimplarea ficu sd dea ani indelungali.

{ff
ixrimprAnr LA srinSITUL
LUI MARTIE

nton Lupar5 ur- Marta. S-a intimplat cu ea o poveste

mat de Ghera- pe care am si fl-o spun odati. Acum hai
sim, o luase de-a sd vedem ce se poate face ca sd-i schim-
lungul canalului, bdm soarta. Ar fi fost pdcat sd putre-
in jos, pe drumul zeasd aici, pe malul mdrii.
strdbdtut in ajun, Ochii lui Gherasim sclipir5.
gi se afundase in stuflriq; Ei dupi citeva Da, domnule, e o corabie fdrd pe-
sute de pa$i ajunserd la epava pe care reche - ! Am infruntat cu ea valurile Bis-
Anton Lupan o descoperise cu o searl caiei qi niciodatd nu mi-a b5tut inima ci
inainte. Gherasim ii dddu ocol, cu un ar putea sd ne facd vreo rugine. E drept
inceput de mirare, pin5 ce deodatd r5- cd joacd pe valuri ca o bdtrind beat5,
mase leapdn cu mina la gur5. in schimb, nu ia un strop de apd pe punte.
Pdi asta-i Marta, domnule ! AE Poli sd pui rufe la uscat, cind alte cordbii
- si jur, fiindcl aln navigat cu ea sau vapoare se udd pind in virful catar-
putea
vreo cinci ani, intre Marea Minecii t i gelor.,. Dar cum o sI facem, a cui e
MediteranS. acuma ?
Nu te-nqeli, rdspunse Anton Lu- -- A fost a mea qi-a unui prieten care
- in sufletul cdruia tulburarea de ieri bdnuiesc cd a pierit aici, impreuni cu
p?f,,
seard se ridica iar5gi. Numai cd in clipa tot echipajul. Acum sb ne apucdm de
cind a naufragiat, nu se mai numea treab5, s5 cercetdm corabia in amdnun-
 -Btla BI ap 'etelepul od rerqe.roc FloJJeJ
'giu_nd olosraleJl qns ad as-npulcalde
(uedn1 uoluV \my pdrsru aJunre
Fs ecnde as turserer{C r: durn uJ
E.rgs nc eqe-e.rt
esnrpJ rSJ pruyr a1rz ep 5uV .dISF op ater
-eaodurl .Ielqgroc elrrnrlunpul FpB^ os RS
espl lrnpulrs m Frnpulrs Flrlnrunf 6ea]
-und 'dlqc r$e1ace ul €rurn p lode ,eled
-ol asurtul $ unseror{1; .sns Fuld g8un{e
FS Fprul arBJaJBo nc pnqzl .orlsedoJ ep
apurlru nJ es-npuJcnde .I3 rles un nJRI
uednl uoluV (drsru ug predo.rEw cupe
uI 6rrurc e(ap tuls Fr puypup
'(edrqca
rS qul€lereH Inl Eurru pug8ug.lrs .uad
-n-J uotuv esundsp.r ieulq otJeog --
'tnJeJ op oJB nu
nJ)nl oJeur '.rertuei e1 ,efe 6.ro1n{e ap
16 Fc
Fulril o BOp eu FS crou nJ ner I-FS ]lpuF
urB-W 'rurseroqg F uednl uoluV eldal
-*e r-epun lnJol EI e.resun(e puIJ .elur
-erol osz ielnuwop .qurEIerBH e IE
-
'FruJn ul IBur BAaJ eeuri os oJBf, 6]ncsou
-nJOu un 16 [nJB]FJnq IIErrrsJ (erure.ral
nerg 'o.reurds e1 Fadol no 6r.rn$upJnls wp
pursor ruorueo raJ] RJrAr es mlnreg prda.lp
ur purr 'lndrsru ernpp8ul ol ]Jl l[]B 6p.rnp
-u;f,s m FJnpuros ezrede BJaseloc.rar durn
aJBJ ug .grpul 1nIBUr ed nege as pulc ap
rJns€oJ Fnop ooJA rBurnu FJOSnJOJJ
ie.rrnt8el FnV iFIBOloros Frear
t= Iur-FS elourc FUIA ps
sgur.ro-d .aleolcrd
l*
ed o-aund 6y 'rueruru ed Bqarlul *e-u
(Bour eaued qp
'nE iFunq o-ri-e11 -.
'InFrers eorruldpls ur
gdnq 'a.rrsprpd
af,aJ] enede oorJo 'orllo.lzr o
ur serugJ E FuBp ,Borrl B o reru nN _-

# 4r.radurne 0-s 6urJ BI

ac iolBurunp B I-nN iFrIpB run3 _.
'a.re.rpdurnc
op olotf,B leqrul gs Inlnrtod erugr1dp3
BI 3np Fur FS 0 EruJn ad ,eronou o eJe3
ep FInlBrJOlBru BIBOloJos tueoeJ es (arrrri
\-e pind la etambou, amintindu-Ei cu chiar mai mult. Sint atitea de fEcut.
ernotie de ziua cind L'Espdrance era an- Vestea aceasta il fdcu pe bucdtar sI
coratd la cheiul Galatei Ei o cercetase tresard Ei sd se bucure czl un copil. Dar,
1a fel, intr-o zi de martie, insolit de in chip ciudat, de unde in prima clipi
Pierre \raillant. ii riserS amindoi ochii, o clipi mai tirziu
Anton Lupan scoase din buzunar un rdmase vesel numai unul, iar altul se
metru, un carnet, un creion Ei incepu sI amdri. .. Asta ce taind mai putea fi ?
facd diferite mlsurdtori, insemnindu-le
pe o schild alcdtuitd pe loc. Apoi cobori Ieremia sosi pe la prinz, cu un barcaz
pe nisip, iEi alese un loc addpostit de vint, incdrcat pin5 sus. Dupd ce il rugi pe cd-
dupd o duni ndpdditb de pir, qi, in vre- pitan sd aqtepte la chei, porni pe malul
me ce oamenii iEi continuau treaba, se canalului in jos, s5-i caute pe ai sdi.
apuci de fdcut socoteli. Ajungind la far, Ieremia rlmase nedu-
Cdtre ora prinzului, partea corlbiei merit, cu ochii mari pe !drm, spre sud.
dinspre mare era dezgropatd pind la Corabia era acolo unde o ldsase, numai
child, ldsind s5 se vadd intreg bordajul, cd la inceput n-o recunoscn. Cit lipsise
nevdtlmat gi fdrd, urml de putrezeald. €1, citeva zile, ceilalf nu stdtuserd cu
Anton Lupan .se apropie, il cerceti miinile in sin: o despresuraseri cu totul
cu toatd luarea-aminte Ei nu-qi aszunse din nisip Ei-o ridicaserd in picioare, prop-
multumirea. tind-o cu stilpi. Aldturi se ivise o baracd
Ei, Ismaile, acum putem l5sa lu- de scinduri, iar in spatele ei un Dopron,
crul gi sd mergem la mas5. Ne meri- de sub care ie;ea fum.
t[m cu rolii plaihia. Dupi prinz puneli - Ei, Ieremie, ce-ai fdcut? il intim-
mina pe lopeqi sd-i dali ajutor lui Ghera- pini Anton Lupan.
sim, cd induntru mai e incd mult nisip. Am adus tot ce mi-ai poruncit,
-
Eu intre timp am sd stau de vorbd cu pini la ultimul cui. Numai lemn de pin
cSpitanul portului, dacd s-o fi intors de pentru catarge n-am gdsit, dar am dat
1a ra1ele lui. acolo peste un plutag, om de isprav5, il
Domnule, zise Ieremia, in timp cunosc de mult, Ei fdri sd mai cer voia
ce-se indreptau spre port, poate vrei si dumitale, i-am zis si coboare pe Bistrila
vea cum te-am gdzduit. Dumneata o sd doi pini inal;i. Cind o fi cu ei la Galali,
mii in odaia lui v5ru Haralamb, cd el o sI ne dea de veste prin vreun cdpitan
qi-aga innopteazd mu mult prin vecini. de vas.
Eu cu Gherasim gi cu lsmail ne-am gdsit Foarte bine ai fbcut ! Catargele au
odaie al5turi, la un pescar. sd-ne trebuiascd abia la sfirgit.
Bine, Ieremie. O sd fie numai pen- .- Dar, vdru Haralamb pe unde o fi?
tru- inceput. Mai tirziu, weau sd ne fa- intreb5 Ieremia, uitindu-se in jur.
cem o baracd pe malul mdrii, sd nu mai S-a dus la $antier, sd faci rost de o
-
pierdem vremea cu dusul gi intorsul din forjd Ei de citeva glleg cu cdrbuni. $tiam
tirg. cd azi-miine trebuie sd pici, Ei aveam ne-
Adicd dumneata cam cit socoteqti voie de lucrurile astea, € si ne apucdm
ci -o sd-ntirziem pe-aici ? intrebi Ghera- de treabS numaidecit. Noi, dupd cum
sim. vezi, am fdcut cite ceva cit ai lipsit.
Vreo trei-patru luni, sau poate intre timp se apropiaserd ,;i ceilalli
-
 doi, Gherasim gi Ismail, tocmai in clipa
cind sus, ling5 far, Haralamb iegea din
stuf, ducind in spinare un sac greu,
innegrit. Alli doi oameni veneau dupl
el, cu o forjd, iar un al treilea impingea
o roab5, a cdrei roatd se auzea scirtiind
pind aici.
Dar asta-i
fierdrie in lege ! se mi-
-
nund Ieremia, pufin mai tirziu, privind
forja, sacul cu cdrbuni qi roaba in care
se vedea o nicoval5 cit toate zilele gi co-
geamite baros ruginit.
Mai intii, hai sd prinzim la iu{eal5,
-
hot5ri Anton Lupan. N-are rost sd ne
amindm masa, fiindcd bareazul n-o sd-l
putem descirca s$o, cit ai bate din palme.
Iar b5ietanului tdu, i-om duce acolo ceva
de-ale gurfr, dacd s-o invoi Ismail.
Sub Eopronul bucdtiriei, fusese in-
jghebati o masd din scinduri de brad, pe
pari bdtuli in nisip. De o parte Ei de alta
a ei se intindeau doud binci cu picioarele
tot agit, infipte in nisip. Ismail a$teprd
s5-i vadd pe rofi aqezati, zimbi multu-
mit, iqi umfl5 pieptul Ei se apropie cu
castronul plin, aburind. cuviinl5 pentru osteneala ta.
Odatd prinzul sfirsit, nu spuserd decit
in fug5: <Mulqumim, Ismaile !r Ei por- cum ar fr vrut sd arate cd nu flne la nici
nird ca nebunii spre port... nn fel de r5splilgi. \Tdzindu-l aqa Ei gin-
In port, la pupa vasului de pasageri
austriac, care tocmai venise din sus) se
legat la chei un barcaz micu!, in*
".edea
cdrcat din greu. Cam in partea lui din
mijloc, pe o stivd de scinduri, qedea, cu
picioarele atirnate in jos, un bdielandru
de vreo Eaisprezece ani, cu mintean
negru pe umeri, cu o cdciul5 de oaie
datd pe ceaf5, gi cinta incetiqor, ca, pen-
tru el, dintr-un fluier ciobinesc.
Cintd foame ! spuse leremia.
- Mihule,de
Hai, lasd cavalul, cd fl-am adus
si mdninci !
La acesre vorbe, bdiatul ridici ochii
spre chei, qi chipul oacheg, bltut de
vint, i lumind.
se
El e bdietanul de care ti-arn vorbit
-
deundzi, domnule ! il l5muri Ieremia pe
Anton Lupan.
Acesta sdri pe punrea barcazului gi se
apropie de b5iat, cu mina intinsd, prie-
tenos. Atunci vdzu cd la picioarele lui
stdtea cuminte, cu botul pe labe, dar cu
ochii vii iscodind in jur, un ciine ciobd-
nesc, cu p5rul negru, plin de praf gi in-
cilcit, carn slab gi ndpidit de ciulini, cu
coada jumulitd in chip greu de inleles,
care ins5, in toati inflgigarea lui, poare
pufin carn jalnici acum, amintea de un
nu prea indep5rtat strdmoq lup.
Anton Lupan iEi dddu seann cd, dacd
bdiatul plecase cu un barcazr la chemarea
primului venit, era semn cd nu lisase in
urmd vreun trai bun. Ridicd mina $i-i
mingiie obrazul, ginga; , cd de fati, cu
cu care-Ei mingiie pirintele copi-
-duioqia
lul obidit.
SA nu-!r parl rdu cd ai venit pini
aici, ii vorbi blind. O sd capegi cele de
Biiatul flcu o miscare cu mina, ca si
dindu-se la virsta lui crudd, Anton Lu-
pan se simgi intristat
Ciinele-i al ? il intreb5.
- E de la srin5,tdurEspunse
- dupi mine Ei n-a vrur bdiatul.
luat
S-a
sI se duci
inapoi, chiar dacd l-am izgonit. A$a cI
umblim amindoi, eu qi Negrili.
Ar fi vrur s5-l inrrebe mdi multe, dar
socoti cI bdiatului* ca $i ciinelui, trebuie
sd le fie foame, deci ldsd vorbele pentru
mai tirziu.
C5dea amurgul cind se apropiau de
baraca lor. Anron Lupan meigea in
frunte, fluierind ca un om pe tephn
mulpmit. Mihu venea dup5 el, fdri si
vade unde pune pasul, ctr gura c5scat5, pentru stdpin5-su.
cu ochii zgrigi la marea vinegie in lumina Dar, de chemat cum o sd se cheme
-
amurgului de dupd echinocEiu. Negril5 se corabia noastr5, domnule? intrebd Ie-
zbenguia pe !5rm, aruncindu-se in api remia.
gi tivdlindu-se pe nisip, umplind malul Anton Lupan tdcea, cu gindul dus in
mlrii de lStrdturi vesele, ca Ei cind ar fi deplrtare; mai vorbise odatd de numele
simlit ci incepe altd via$ gi pentru el ,gi acesta cu Pierre Vaillant, la cheiul Gala-

s
;f.:,
$

,o!
'(
.&, ,:::_' '

*J'h
rl"'
pf, -e"@e a, ;j
dsffi "*#d
 EF

t
rst
ry .f-.s
ti

cd", .,

.. i. .r.|

': #
*

& .::

S ':.

elEod ]pap cpcspu-rnFou alarunu JIurF 'rgcaa alarunu IJFrrrlFl rrre-r FJBCI 'Boaoe
ounds nu urnJ Fdnp .cFu1u Eaunds al nu BeruoJA BI OSDSOJ el eJBs ad OqJoA rseal
'la m neapurrdap es nu Fuld .1odu-19 -oJB nJ adeo.rde asundsuJ 6mpfedlr{Ja
"llrn plu csorunlJ
IJIU BerFd es I nu alaiurnzpu bprn.rop Io q epurrdnc FS
aIJLIInN 'Llatun urp FrBJIplr llueul€o ernqaD rrqFJOs Iaun ala[unu p perS
aulq r8ru Ier -'euz
Lr i" Fc )selocas
cniuondg aunds ujE-I 16 ep IUB ru]Bd IJunlE op EJesn3oJI 'lo j
RTDU TTDORA}I 28

pflrinEilor care l-au ales gi s-au gindit la lipsea un om, pe Mihu nu te puteai bizui,
el de cine gtie cit timp. Dupd cum, era numai ucenic, iar ca sdl induplece
anrnci cind i-am intilnit prima oari cineva pe Haralamb sd se imbarce nu
pe cei ce alcituiau echipajul Sperangei, fusese cHp, degi peste citerra slptimini
nu ne spuneau nimic numele lui Anton o va face. Aqa aiunserd marinari Cristea
Lupan, lui Ieremia, Gherasim, Mihu, Busuioc, pluta,s de pe valea Bistrigei, qi
Cristea Busuioc sau Ismail. Dar intr-o Ieremia, {5ran din sus de Buziu, aqa
zi, numele cordbiei avea sd fie pentru ei ajunse mus $r Mihu, cioban de pe la
cuprinzltor Ei viu, ca numele copilului Cimpulung.
c:lre a crescut. Dacd nu Ei-ar fi cunoscut oamenii,
Aga se alcdtui echipajul Sperangei la in seara aceea Anton Lupan ar fi fost
sfirgitul acelei luni de primdvar5; mai ingrijorat gi nemullumit.
 PAZNICUL FARULUI

n zilele urmd- la $antier, desdvirgeau inlSuntrurile co-

toare, lucrul c5- rlbiei.
pdt5 o insuflegire Pe mdsuri ce chipul lui MihuE cdpdta
care te mira; oa- mai multS senindtate, fruntea lui Anton
menii munceau Lupan se incrunta. Repantsa gi inzestra-
de la ivirea zo- rea cordbiei il costase de trei ori mai
rilor pin5 dupd apus, iar in tot acest mult decit pl5tiseri pe ea, acum cinci ani.
timp ldrmul rdsuna de strigite gi chiui- Afar5 de banii datorali oamenilor, pc
turi, deqi, dacd te-ai fi apropiat qi te-ai care ii flnea pu$i deoparte, abia dacd mai
fi uitat in ochii fieciruia, pe rind, ai fi avea atit ca sd poatd duce treaba pin5 la
vdzut inc5, la unii mai limpede, la algii sfirgit, sI nu rimind pe mal, incurcat.
mai ferit, acelaqi senrn de neliniqte qi Dacd nu gdsea numaidecit marfE cu
nedumerire zbdtindu-li-se in priviri. care sd poatd pleca, il pindea primeidia
Dar, venise luna iunie, ziua era mare, de a rimine fbrd echipaj, cici doar nu le
timpul pdrea cd se statornicise blajin, gi putea cere oamenilor sd lincezeasci in
ei, minali de indemnuri ascunse, mun- poft, nemincati: Pe buni dreptate se
ceau de dimineap pini seara, cu sirg. ardtase Ismail atit de ingriiorat siptdmi-
in timp ce o parte din echipaj 'oopsJ" nile trecute, cind venise vorba de bani-
bordajul, mlnuind pensulele gr5bili, cei- Afar5, \ icneala topoarelor, in hirqiitul
lalf, impreuni ctr cei doi marangozi de ferdstriului gi-n bocdnelile de ciocan, se
 auzea glasul lui mo$ Ifrim, paznicul
farului, imbiindu-l pe cirmaci:
Ia, mdi cregtine, de colea ,;i trage-i
-
un git, c5-i rachiu bun, hai !
Jos, Haralamb se opintea in
pana
cirmei, iar pe punte Gherasim trdgea de
timon5, incercind trogele, sd vazd dacd
nu-s largi.
Du-te, mogule, ci te bate baba cu
-
donila-n cap !

F.
[*
F=
 ri:ir
,*

""{

.,"4a. -. , . *'
$
w*.*1dt**ts'*

;t
,::,.,,
:llrt
",' :,i
 Paznicul farului mai trase un git de NegrilS incepu sd latre cu furie, invir-
rachiu, apoi se uiti la Gherasim, cli- tindu-se in jurul cordbiei, sd fi zis c5-i
oind qi deodatS rEmase geapdn, cu turbat. Anton Lupan ieEise in uEa ba-
miinile incleEtate pe clonciir, cu ochii r5cii, cu carnetul de socoteli in miini,
irrspdimintagi. chemat de o nelini,gte ciudat5, Ei se uita
Lasi pistoiu jcs! r5cni, m5gindu*se la mo,; Ifrim, nedumerit.
-
inapoi, pe bocaport, cu o miryeare de Mdi, b6ieli ! strigl Gherasim, aple-
-.- rnzA
:- LlaZ4,. -
cindu-se peste parapet. Veniqi careva qi

#'*+-'

.t'.'

€u+.
' {,:1
,1!

*l
5l
':ta
 .t:-

e+
r'5 !rl,,*,
@

_:
'..:-rt
-:jje
....

,...]'. i:.:1*+'3

;.:'::
_i, :
a
i
s'
=:

--: _.
':"
. 'at:

: -e-
.,.-:i' a ,+
=:-:.
i.e':.::
j=
:'r=
= -_1
E-l
:
F
'- !

.;:.
.1,',"$€

';: *# t- i
:' ]*:
',t&:
i:r
$ ;:.
 Da sd ttii ci tu semeni cu celSlalt ! fuIo, Ifrim iqi recdpdtase glasul flecar
- Care celdlalt? qi tirdg6nat de ia inceput, inecat in ra-
- Ei. care !,.. Cirrnaciul ! chiu.
-

u''-,t
.:;

,s

t'

*{%
;r5:'-.lgf
 -- Cirmaciul ! eontinuX, tndgindu-se ca tine, numai e5 mi s-a pdrut nrai se un;.
inapoi ia loeul veehi gi pregStindu-se sS Da, mai scund, hot5rit" $i-avea o tdierurd
sugd din clondir. Era tot aga de vinios ici" in sbraz.

*l
-!a

,
\

,i
'a

i;.. l
q, i, 'T-
k
'i 1
w
,"*
't:'

I
*rl 't'

- '-/ ,. lj"f" ,
r
?..4

t t'--.,.
: {"*
.**-..3* _*-_.
 Anton Lupan scdpd carnetul din miini. toalele, cu puqtile, nu vedeau pe nimeni,
O tiieturd in obraz? biigui Ghera- ehci piralii se tirau pe brinci, pe lingi
-
sim. Nu-l chema Sotir? parapet, p€ dup[ catarge, Etiau dinainte
Ba da ! A$a l-a strigat franquzul. ce aveau de fflcut.
Era - un fuanguz inalt, bdlai... Restul, Anton Lupan gi-l amintea din
Anton Lupan se ndpusti inainte, rds- ceea ce bdtrinul ii povestise mai demult.
colind nisipul ud, se ag515 de scar5, gi Totdeauna se intimpla la fel, cind pi-
din dou5 sdrituri fu sus. in clipa aceea, ralii pridau o corabie aruncatd pe gdrm:
Gherasim se prdvdlea peste bdtrin, cu nimeni nu le venea in ajutor nefericililor,
mina in beregata lui, rdcnind: lumea din tirg stetea ascunsS, su fri-
Dar tu de unde Etii ? ca-n sin.
-Iatd adevdrata intrebare, care se ardta -- Pe franluzul de care spuneai, cine
limpede, in sfirqit: l-a ucis? intreb5, gituit, Anton Lupan.
De unde stii tu, ciine bitrin ?. . . Paznicul farului iEi dddu ochii peste
-Aga se dezv5lui taina lui moE Ifrim, pe cap qi horcii, din adinc.
care nimeni n-ar fi putut-o bdnui. Vorbegte, ucigaEule, cd nu te las
E uqor de inleles ce tulburare stirni in- viu- ! url5 Gherasim.
timplarea aceasta in sufletul lui Anton Nu Etiu... Cind a cdntt cirmaciul...
Lupan. Dar nici Gherasim nu era tulbu- Povestea cu vorbe pe care abia le
rat mai pufin. Sotir, cirmaciul de pe puteai desluEi. Cind cdzuse Sotir, bdtri-
L'Esperance, despre a cirui intilnire cu nul auzise un glas venit parcd de sus,
piralii afla abia acum, ii fusese prieten strigindu-l pe cirmaci qi spunindu-i ceva,
bun. in grai necunoscut. <.Pe catarg, dupi
intr-un sfirEit, paznicul farului, vizind franguz!,> rdcnea Spinu" El ii infelegea
ci nu mai avea putinl5 de sclpare, mlrtu- vorbele, cunoqtea orice grai strdin. Atunci
risi tot. Tilhdrise cu ai lui Spinu zece ani venise alt fulger Di, intorcind capul, moq
impliniqi, dar cicd fusese numai gazdalor, Ifrim il vdzuse pe acel fuan1uz c515rat
ii pitea cu unele prilejuri, alteori le ducea la jumltatea catargului era numai in
mincare, prin stufdrig, gi cdra din lucru- cdmaE5, bilai, inalt Ei-sldbu!, dar nd-
rile prddate, la Galali, unde le vindea prasnic de invrdibit, trdgind la nimereald
negustorilor, prin tirg. cu pistolul Ei cdgdrindu-se mereu, tot
Mdrturisi cd pe cirmaci il injunghiase mai sus si nu se lase invins.
€1, cu mina lui, virindu-i iataganul in - Lupan nu iqi mai simgea pum-
Anton
piept, in vreme ce Spinu il incollea pe nii, atit ii flnea de strins) cu unghiile in-
la spate, apucindu-l de miini. La lumina fipte in carne, adinc.
fulgerului il vdzuse pe bietul Sotir, cu Spune mai departe ! scriEni.
chipul acela brdzdat de o tdieturl in Paznicul farului se uitd la el cu un ochi
obrazul sting, chip care gi-acum il mai inro,;it, icni de citeva ori, pe urmd des-
chinuia in vis, il vdzuse pribuqindu-se chise gura plind de bale singerii.
ling cirm5, incercind si ia pistolul de Atunci...
ios qi sd mai tragd o dat5, inainte de a se
-Dar alt cuvint nu mai putu rosti, in-
da ripus. A.a pieriserd to!i, luali fdrd' chise ochii, sughigd adinc, picioarele i se
veste, loviqi pe intuneric, fdrd sd Etie de chircir5 qi rdmase leapin pe nisip, parcd
unde qi cum. Zadarcric trlgeau cu pis- neinsufletit.
37 C{TE PI\ZELE SL S

Spune mai departe ! quier6 Anton

- aplecindu-se
Lupan, asupra lui, in prada /'
/={
unui zbucium pe care nu EiJ putea st5-
pini. + {
Mai era de rostit un cuvint, ca intu- .-=

nericul in care se pierduse Pierre Vail- F

lant sd se limpezeasci in sfir9it, dupd
ati{ia ani, sd se dezv5luie pe deplin
taina dispariliei lui.
Zadarruc ins5. Bitrinul rdmase inle-
penit qi mut, cu gura strimbd, l5sind si
se prelingi bale singerii.
Se fdcu ins5 a,;a fel, ci sfirEitul nu mai
putu fi aflat din gura lui.
Mihule ! porunci Anton LuPan.
-
Du-te qi cautl-i pe cdpitanul portului
qi pe polipi: sd vind aici, numaidecit !
Bdiatul plecd fugu, urmat de Negrild,
iar oamenii se aEezard posomorili pe
nisip. Nu-i mai ardea nimdnui sd se
intoarcd la lucrul pdrdsit.
Citeva clipe mai tirziu, bltrinul ucigag
deschise ochii, ferit, i.li trase ugor, pe
nesimlite, lurloaiele sub trup Ei cu
'aceeaqi zvicniturb de l5cust5 sdri in
picioare ca s-o zbugheasci Ei sd se piardl
in stuf. Fusese atit de nea$teptatd aceastl
.
s[ritur5, dupd ce pind atunci zdcuse !ea-
pdn, parcd sfirEit, incit rdmaserS cu tolii
nluci, privind neputincioEi in urma lui.
Cind se dezmeticiri ;i se ndpustird in
stufEriq, bdtrinul nu mai era de gdsit.
I1 cdutard cit linu acea zi, rdscoliri
pfldurea de stuf, se impotmolird in
smircuri, strdbdturd incilcita urzeald de
girle gi canaluri, intrind in apa putre-
atd, pind la briu, pin5 la git. Ziua in'
treagd rlsunard in pdpuriE lStrdturile
ciinelui Ei strigdtele, injurdturile oame-
nilor care nu voiau si se dea bdtuf dar
pin5 seara nu gdsird nimic. Nimeni, -
niciodat5, n-avea sd mai gtie de soarta
bltrinului ucigaq.
Citeva zile mai tirziu, timp scurs sub
apesarea acestei intimpldri, care n-avea Da, a$a e regula.Cind 0 corabie
sd se uite curind, Speranpa se legdna pe -
sau un vapor intrd in apele unei fdri
valuri, la citeva sute de paqi de g5rm. Un strdine, pe lingi pavilionul ei de la pupa,
remorcher, cu al cdrui cdpitan Anton trebuie sd pund la prova pavilionul $rii
Lupan se inlelesese in ajun, venise in aceleia.
zori zilei Fi, intinzind pind la mal un Curind, gura Bosforului se vdzu lim-
cablu lung, o trdsese u$or cu sania ei pe pede, liniEtitd, tainici qi neaqteptar de
nisip, ducind-o in larg, la adinc. albastr5. Un ceas mai tirziu, Speranpa
Bdiegi, zise Anton Lupan, de acum se afla intre coasta Europei Qi-a Asiei,
-
inainte incepem via15 de marinari. N-o continuindu-Ei Eovditoare drumul, € gi
sd fie nimeni zbirul celuilalt, dar se cind n-ar fi gtiut pe care s5-l aleag5.
cuvine si ascultagi fdri cirtire poruncile Dupd ciliva kilometri, in fagd, ascunsi
ce vi se dau. Gherasime, tu, ca prim in umbrd, se ivi o micd radd pe malul
cirmaci, vei fi ajutorul mzu Ei Eeful echi- cdreia se ridicau, in amfiteatru, sume-
pajului. Numeqte oamenii de vardie denie de case, unele mici, ca niqte
pentru noaptea asta. La ora opt incepe chiogcuri, altele cit nigte palate, cu tur-
primul cart. Vezi, nu uita sd pui feli- nuri ,gi terase, toate vopsite in culori
narul pe catarg. Culcagi-vd devreme, vesele.
fiindci afi muncit cu tolii din rdsputeri Casele coborau de pe coline pind la
azi. Miine, dacd avem vint potrivit, Bosfor, gata sd-pi inece temeliile in unda
iegim sd facem o incercare in larg... lui.
Speranpa luase drumul spre Bosfbr Din loc in loc, se vedea cite un debar-
cdrind cheresteal l5rmul se indlla din cader de lemn, vopsit in alb, in faga c5-
mare) schimbindu-pi culoarea de la o ruia, barcagii arnduli, imbrdcagi cu c5-
clipd la alta, cind cenuqie, cind vinit5, m5gi subgiri de voal, iqi asteptau mug-
cind rogcat5, pind ce copacii inqiratr pe teriii, cam rari la ora aceasta dinaintea
creastd se ardtari limpede, aruncindu-gi prinzului, cind or5gelul dormea, toropit.
umbrele verzi peste argila qi piatra sp5- Nu prea era lume nici pe cheiul ingust,
late de ape. nici pe terasele cafenelelor, aqezate la
Anton Lupan cobori in cabind ;i se marginea apei. Ici-colo cite un grup de
intoarse cu un steag ro$u, impodobit cu turcoaice, su galvari qi fala ascunsi sub
semiluna alb5. iaqmacuri, se uitau nepisdtoare la copiii
Asta-i de la Plevna, domnule? in- care se jucau alSturi, moleEili. Haralamb
- Ieremia, fdcind ochii mari.
trebd se zgiia la ele, inciudat cI nu le putea
Fiindu-i teamd sd nu se trezeascd in vedea la chip.
el porni n rdzboinice, cdpitanul se grdbi
si-l liniqteascd: Dupd o A de odihn5, in port, Spr-
Nu, e un steag paEnic. Nu te-apuca ran{a ridicd ancora la patru dinspre ziud,,
-
s5-l gdure;ti cu flinta. inaintea risiritului. Cind ieEi din golf
Apoi se intoarse spre cel mai tindr ,gi iEi relud drumul prin strimtoare, in
membru din echipaj: faga Terapiei, apa incepu sd freamite,
Mihule, ia sd te vdd, cit de repede ca un piriu de munte, gonind vijelios
-
il legi in virful catargului ? spre Stambul.
Steagul turcesc ? se miri bdiatul. Mega reiuma ! spuse Gherasim, de
- -
la cirm5. AFU si tot mergi ! de disprel:
Ce-nseamnd mega reiuma? in- .- N-avem nimic; pleca! de-aici, pus-
- Mihu.
trebd lamalelor !
Curentul mare. Aici apa Mdrii Apoi le imp5ry cu ddrnicie un gir de
-
Negre gone$te spre Marmara, iar ceva cumplite injurdturi, in toate limbile ori-
mai incolo, in larg, sau pe lingd malul entului, ,gi ca urmare mullimea se inde-
celdlalt, Marmara gonegte qi ea, inapoi, pXrt5, miriind.
si ia locul Spteia. Cum vorbeau ei astfel, din mullimea
Bosforul se ingusta, treptat, pini ce, care forfotea pe chei se desprinse un
intre un fdrm ;i altul, rdmaserd rnai pufin strlir5 un om ca la vreo patruzeci de ani,
de o mie de pa$i. Prin acest loc, unde se cu obrazul mdsliniu, cu fes roqu, Ealvari
r.'edea castelul Ghiuzeldje-Hisar, ridicat verzi qi giubea prdzulie, impodobitl cu
de Baiazid-Fulgerul, trecuse Darius cu inflorituri de argint, insd roasS de timp.
armata s&r porniti impotriva scigilor, Acest necunoscut, dupd chip armean)
acrun aproape doud mii patru sute de care privise intimplarea de adineaurea,
ani. Pe aici trecuserd perEii, romanii, pirea c5-i pdstreazd lui Negrild un res-
turcii, cind intr-o parte cind in alta, aici pect deosebit, de aceea, cu toate cd avea
fusese locul de intrepdtrundere al con- dorinla s5 ajungi pe puntea Speranyei,
tinentelor. Europa iqi cdutase drumuri nu indrdznt sd treacd schela, ci incepu sd
spre rlsdrit, Asia spre apus, intr-un facd semne de chemare ,!i temenele,
freamdt nestlvilit, a;a curn astdzi, dupl flnindu-se la cigiva pa$i de marginea
doud milenii Ei jumdtate, cind urmele cheiului.
podului de aici, ridicat de Mandrocles, Ce-i, efendi? intrebd cipitanul mi-
nu mai existau, Marea Neagrd qi Mar- -
rat, folosind atit cit nu uitase, limba fo-
maraua cdutau, in acelaqi freamdt, sd-qi lositS Ei de sultan.
ia locul una alteia. Dupd ce mai fdcu incd o temenea,
Sperantra iEi urm5 drumul, pe malul strdinui rdspunse cu glasul dulceag:
drept, ;i ajunse la cheiul Galatei, dupd Vreau si vorbesc cu efendi c5-
-
ce trecu prin fatp unui qir nesfirgit de pitan.
vapoare, barcazuri, caice Ei cordbii. Eu sint: poftim pe bord.
Cu toate cd nu era nici ora qapte di- - FIm, da... V5 rog ins5, legagi cii-
-
mineala, pe cheiul Galatei forfotea o nele, c5-l vdd cam supdrat !
neastimpdratd mulflme de oameni, im- N-avea nici o grij5. Daci eEti om
-
bulzindu-se, imbrincindu-se, vorbind bun, scapi teafhr ! rlspunse Gherasim,
tofl deodatd, strigind, injurind chemin- in locul lui Anton Lupan.
du-se unii pe allii in aproape toate lim- in sfirgit, armeanul negricios pdgi pe
bile pdmintului, turce$te, grece9te, fran- punte, aruncind priviri speriate cdtre
luzegte, italieneqte, englezegte, romdneg- Negrild, care-si reluase locul pe boca-
te, ca intr-un nou Turn Babel. port, gata sd-qi arate collii curn s-o simli
Este marf5 pentru Stambul ? strigl nevoia.
-
o gloati de asemenea derbedei, ndpustin- Eu sint Agop, Agop din Bazar,
-
du-se sd sard pe punt ea Speranpei inainte dac-ai auzit, incepu vizitatorul, apropi-
de a se pune schela. indu-se de cdpitan q; o temenea la fie-
Gherasim ii intimpind cu un rinfet care pas.
RADU TI.'DORAN 40

N-am aszit. Dar ia spune, ce ne- meanului trecu un zimbet in care se

- te aduce la noi?
voie vddea mulpmirea. Dar Agop din Baz.ar
N-ai auzit? AgoP. Am avut Prdvd- iqi alungl repede zimbetul qi incepu sd se
lie-in Bazar, covoare qi giuvaeruri, dar vdiclreasc5, fringindu-,si miinile :
acum, de cind a fost rizboiul, offi sc5- Cincisprezece icosari? De unde
pdtat. Ah, efendi, sint om sirac ! -
sI iau atitia bani, palicarule ? Hai, fii
-
$i ce vrei dumneata de la mine ? om de omenie qi ai miH de un biet ne-
- noi nu sintem bogali.
Nici gustor scipltat.
Armeanul fdcu incd o temenea. Gherasim stltu o clipd in cumPind.
Am venit sd intreb, fiindcd am Se gindea ci poate intrecuse mdsura
- unde mergeli, n-aF vrea sd md luali qi-avea sd-qi alunge mugteriul, care, ori-
aflat
$i pe mine pind la Pireu? Vreau sd incerc cum, nu era de lepldat. Vdzindu-l aEa'
ceva negustorie la Atena, poate oi avea armeanul crezu cA il supirase qi se repezi,
noroc mai mult, cd aici nu mai e de trai gifiind:
pentru un biet armean. Cincisprezece ai spus ? Cincispre-
-
$i cit vrei sd pldteqti dacd te lulm zece if dau, c'a$a sint eu, asta m-a dus
-
cu noi ? interveni cirmaciul. de rip5, filotimia. Cind aiungem la
Pentru mine gi pentru bagai? Pireu igi mai dau ,si-un qal de caEmir per-
- Da. Numai sd nu vii Pe urmi cu sarb s5-l ai amintire de la Agop din
tot- bazarul, cd stricim socoteala. Baz,ar.
Nu, frumosule palicar ! Un cufir, Bine, jupine, d5 arvuna qi ne-am
-
un- balot, vreo trei saci... Ei, cit sd pld- impdcat !

tesc? Cit vrei dumneata? Cind plecdm? intrebi armeanul,

Cirmaciul se scirpind in cap: -
incercind zadarnic sd-Ei ascundi nerib-
Pei sd ne dai trei sute de drahme; darea.
- sp r ezece i cosari.
cinci Dacd avem timp potrivit, Plecdm
-
Anton Lupan ridicd ochii mirat. Pre- la noapte sau miine in zori, rdspunse de
gul i se pirea nebunesc. Cu banii Sgtia data asta Anton Lupan. Aqa ci dumneata,
putea sd triiasgd timp de o lund un vizir efendi Agop, deseari sI fii aici cu tot
din cei mari. In schimb, pe chipul ar- calabalicul pe care il ai.
ards nior m FJruJod ri 'nerdar6e I-aJBJ
'lps F el osreotul os uednl uoluV cerupl
-IdF3 nc $ pur3rgs .nrzrp ruru BAaC
'ef,reJ ruled r$ a.reodel Bnop 6ouol
ep olns lerl ap JIJq rm .r.lnzeJreq erdei
oeJA Geurerl Brurt1n uI crunrp ed FJesrJ
-eld 'ariu8rleu op mreduroJ ap 'Folurrrre
ap 'FrolsnEou ep aleldol3e pUIIJ 'ln1nq
-rrluts e8urre gs Brasrnqan orp q61
'Fcr€qop pulo edrlc
ur lnruurr€ru ]ot ocBJ runf, 'lnlp e1 pqd
rpduc un BI ap .olnprerd rolese^ elolqel
rtrc uednT uotuv 6trod ep eierzr ug esr$
-nsul o-16 arec od piurnu$rqo o-rrulq
'sserEergnuu 'lnsBJo eJereJl
puJA€ oleluuJnf eeece Baruerl ed .rpulipur
eiurn$ e.rds calnprerd elasel nerJJsur
es IoIV 'ere6ge alelsq ed erSn os nu FuId
auedap IBur eeJaJl nu .;eurluur eJrJo
'uelrdpc eorJo 6esepuqoc ol eJEc ad
$
ellrnuod eleot ulrd nBJe elq€] Beueruesv
'gur3eerls Forru o erdnsuop pu;,ru r$ rdlps
rop ed psnd 6uure1 ep alqer Ieun prda.rp
ul esunfu puelldpc 'r3ud earilc pulrpC
'etezt^ ete8 BI el ps erecald
BI w 6mp(udlqre olu r$ rnlnsul olane
(a8e1
Fdnp erugtldgC q osnp as r$
6ese1
Fs
'?aiuo'tads ednd e1
craqc ad amunu €AellJ
arder3e Fs rruarueo FsFI r35 rgruJ IBur ;BCI
a

erqeroc Inrgr e $ Irpur olle od recald -nc Fs ru.rod ued

'alerg 5nun E nes 'epn.r pun u 'ngs p ual -n-I uoluv 6dec
-elrd Inun euuos op IoJlsB oUB gs uernd uI FII€oN m 13
telpul u1p Bauol aJBJ 6.reuueur ul.1 IFS IB lrnerq8 rur
'rSRtsE rlrep e.rtpugdsg.r pudnd Fur -ed rac ep luruJ

((."'IIhIV]TIVA IITNNWO(I
'lrlrlg wnucD
orasJ avindu-l, cum spuneam, pe Ne- ifos un om imbricat in giubea bogatS,
grild in cap. cusute cu aur Ei bdtutd cu pietre scumpe,
Echipajul Speranpei id fdcu anevoie pesemne un negustor de vazd, cdci mul-
ioc prin imbulzeala mullimii $i, dupd limea ii deschidea calea, fdrd, cirtire, tr5-
citeva sute de paEi, cirmi la dreapta, pe gindu-se umil5 in l5turi. Anton Lupan
o stradd bolovdnoasd, care urca dealul nu apucd sd-i vadd fala, ci numai ceafa
pieptig, cu trepte din loc in loc, ceea ce negricioasd qi giubeaua strilucitoare.
dovedea dintr-o dati cd nu putea ti lTi1s, domnule, cd nu mi s-a p5-
stribdtut5 nici de cdrule, nici de trisuri. -
rut ! E armeanul nostru, vdzuEi ? spuse
in schimb, o urcau trudnic hamalii in- Ieremia.
cdrcagi cu poveri. Anton Lupan ridicl din umeri, deqi
purtarea armeanului ar fi trebuit s5-l
OraE vechi ! spuse Anton Lupan, mire. Dar, la urnn urmei, pe el nu-l
-
pe care nu-l mai mira ceea ce vedea privea starea unui negustor, de vreme
in jur. Orag bStrin de doud mii cinci sute ce-Ei pldtea cdl5toria cinstit. Firegte,
de ani ! Gherasim ar fi judecat altfel, Ei vai de
$i cer dacS-i bdtrin, nu se poate pielea bietului Agop dacd ar fi apdrut in
- ori mdcar curdp?
innoi, port cu caftanul aurit !
: Ba, s-ar putea, dar vea tu, aici Ei
oamenii sint la fel de bdtrini. Era curind dupd ptinz. Inaintea mesei
Haralamb ridici din umeri, nemulgu- Anton Lupan intrase la un armurier,
mit de tot ceea ce vedea, dar mai cu cump5rase patru revolvere qi trei puqti
seamd de afurisitul iaqmac. Holland-paradox, o armd renumit5,
Peste vreo doul ceasuri oamenii noq- uEoar5 fagd de calibrul ei, cu doud !evi,
tri trecuserd Cornul de Aur, pe unul una pentru glon1, alta pentm alice, pu-
din cele Sase poduri de vase, cutreieraserd tind deci fi folositd in imprejurlri feluri-
strdzile, vdzuserl moscheile, cisternele te. Prinzise, impreund cu ceilalli, intr-o
subterane, ca ni,;te hrube uriaEe, flcute locandi din Galata gi, dupd ce iqi trimi-
pe vremuri in vederea asediilor -- qi se sese oamenii in port, ctr armele Ei cu
aflau la intrarea Bazarului cel mare, nu pachetele de cartuqe, urcase dealul Ei
dupi vreo cumpdrdtur5, ci numai sgo, intrase in holul noului hotel Pera-Palace
ca sd caqte gura. sI frunzlreascd ziarele striine, fiindci
Deodat5, Ieremia, care cerceta curios de citeva luni nu mai qtia nimic din cele
mulflmea imbulzitl in fagd, il trase pe ce se intimplau in lume.
Anton Lupan de minecl Ei exclami cu Tocmai cind intra pe u$5, un negru
mirare: pitic, cu un turban mai mare decit tot
Domnule, ista nu-i armeanul de trupul lui, cobora de la etaj un geaman-
-
azi-dimineale ? tan cu burduf, desigur al unui cil5tor
Care armean, Ieremie? care pSrdsea hotelul. Anton Lupan privi
- Al de s-a milogit s5-l ludm cu noi geamantanul, ros de timp, impestrilat
pe-corabie. de etichete, in parte Eterse sau cdzute,
Unde-l vezi? semnele hotelurilor pe unde trecuse pose-
- Uite repede, ci tocmai dd sd intre ! sorul lui.
-Pe poarta Bazarului iqi fbcea loc cu Anton Lupan privi geamantanul, in
treacdt, ,?i i se pdnr cunoscut. Dupd ce
ficu un pas, intoarse capul qi il privi din
nou. Negrul pitic il lSsase in faga uqii,
aqteptind sd coboare posesorul lui. Da,
intilnise undeva un geamantan asemin5-
tor, il ;tia bine, il avea in ochi Ei se silea
si-gi aducd aminte unde-l vdzuse Ei-n H ?
!

imprejurlri.
F

ce :

<,Incep sI arn ndluciri !u iEi zise din

nou, gindindu-se la cele intimplate
peste zi.
Apoi se asezd intr-un fotoliu din pai
de orez, indulcit cu perne de puf, ceru
o cafea Ei incepu sd frunzdreascl ziarele,
l5sind in plata Domnului qi geamantanul,
Ei celelalte ginduri. Peste citeva clipe, o
umbrd i se agezi pe chip, gi, fdrd sd vrea,
strinse tulburat ziaruL in miini. O scurtd +=, _

l, I 1: -=-

a-

A,:a
-E't..
telegraml de la Londra vestea ci Charles
Darr.vin era bolnav, cu puline speranle
de a se mai insdndtoqi.
Numele acestui om de qtiinlS rimi-
nea legat de planul lui, incd mai agtepta
un sprijin de la el, nu se gindea sd plece
la drum inainte de a-l vedea qi a-i cere
iardqi sfatul, de rindul acesta prin viu
grai, nu pe calea scrisorilor, neindestu-
ldtoare cind ai nevoie nu doar de indru-
mdri, ci mai cu seamd de o incurajare,
care sd capete sensul unei invcstiri. R5-
mas singur, Anton Lupan simgea nevoia
sd aibi asupra sa umbra proteguitoare
a marelui cercetdtor, care sd inlocuiascd
mdcar in spirit lipsa lui Pierre Vaillant.
$i iatd c5, pierdut fiindu-i prietenul,
era acrun primejdie s5-l piardd ,!i pe
adevdratul insufletitor al acestei cili-
torii.
Anton Lupan ldsd ziarul din miini Ei
cd,ztt pe ginduri, sub o perdea cenu;ie
tesuti de mihniri Ei indoieli. O clipi
fluturd Ei descuraiarea asupra lui apoi
Si-o scuturd.
- apucindu-l pe portar de reverul hainei.
Deodat5, cipitanul Speranpei auzi un
glas spunind mieros, glasul tuturor por-
brincind lumea, ca ieEit din minqi, stri-
gind:
Pierre !... Pierre !... Pierre !...
-Oamenii il priveau mirali, dar nimeni
nu se dddea la o parte din drum. Cind
ieqi pe u$d, se pomeni intr-o mulgime de
trecdtori care impestrilau strada in sus
Ei in jos. Se uitd intr-o parte, apoi in alta,
didu sd facd un pas la deal, se rdzgindi,
o lud fuga la vale, pind la primul coll,
cercetd strada care se deschidea in dreap-
ta, plind de ciini, dar fdre nici un om
Ei, dindu-,si seama cd zadarnic ar mai fi
-
clutat aici, se intoarse la hotel, gifiind.
Cine era domnul care a plecat
-
acum? il intrebd pe portar, gata s5-1 ia
de git.
Acesta il privi mirat, apoi rdspunse
nepdsdtor:
Domnul Pierre Vaillant !
-Lui Anton Lupan ii veni singele in
obtaz.
EEti sigur, Pierre Vaillant ai spus ?
- intinzindu-se peste contoar
strigd, Ei
LiniEtili-v4 domnule, cI speriali
-
lumea !

tarilor de hotel: intr-adevdr, oamenii din hol incepeau

si se stringd in jur, nedumerili, intrebin-
Bon voyage, monsieur Vaillant !
-Fdrd indoiali c5, o clip5, mintea obo-
du-se unii pe allii ce s-a intimplat.
Anton Lupan iEi lu5 capul in miini.
sit[ incercase sd se odihneascd, fdrd voia
lui, l5sindu-l in acea toropeal5 nici rea, Spune-mi, te rog, continu[, de
-
data asta cu glasul linigtit, il cunogti de
nici pl5cut5, care ifl umple creierul de
mult pe domnul Vaillant?
furnicdturi. Anton Lupan iEi scuturi ca-
pul, buirnac. Visase qi cineva pronunlase De cind s-a deschis hotelul, adicd
de-vreo trei ani, vine regulat la noi.
in vis numele cunoscut? In clipa urm5-
toare, sdri in picioare, aproape innebunit. Eqti sigur cd nu te ingeli asupra
-
numelui?
Geamantanul ! Acum iEi amintea: era al
lui Pierre ! Da, se invechise, dar il recu-
Portarul zimbi, sigur de el, Ei deschise
noEtea, nu-gi, dddea seama cum, poateregistrul de pasageri.
prin acel amdnunt pe care il inregistreazd Iat5, domnule, datele din paEaport,
numai ochiul -
cdci, dupd cum qtili prea bine, polilia ne
qi nu !i-l transmite nici-
-
odati, congtient. obligd sd verificdm cu grij5 actele str5i-
Anton Lupan se repezi spre uE5, im- nilor. Vedeti qi dumneavoastrd: Pierre
\taillant, inginer, supus francez, n[scut Anton Lupan se scul5 inaintea zorilor-
la Saint-Malo, 8 august 1842... il lisi pe Agop din Bazar dormind dea-
Anton Lupan rdsufld adinc. Acum nu supra bocaportului, pe Cristea Busuioc
mai putea fi nici o indoial5. Pierre trdia... de vardie gi pe NegrilI miriind, cu ochii
Dar ce taind ascundea cu el? $i, mai ales, la strdin. in gara de la Caic-hane ii gisi
culn il putea regdsi ? pe Haralamb mo!6ind intr-un col1, pe
Nu ,gtii unde a plecat?... Sd nu gi per0n.
se-parX ciudat ci te intreb atitea, dar Nu*i nevoie s[ stai aici tot timpul.
mi-e prieten bun ,;i de ani de zile il intre trenuri, du-te Ei mai plimb5-te prin
credeam pierdut. ora$, dar ai grii6 sd-!r iei postul in pri-
Nu qtiu, rlspunse portarul. mire la timp.
- Nu qtii cum i-am putea da de urmd ? Pierre Vaillant nu se ivise nicdieri.
Nu- are prieteni, cunoscufi, nu-1i amin- Pe la ora qapte, cind soarele apucase
testi de cineva care venea s5-l vadd aici ? sd se ridice bine pe cer) Anton Lupan
Portarul cldtind din cap: era inapoi, in port. Il mai trimise incd o
Nu, domnule. Cred cI l-am vdztrt dat5 pe Gherasim sI vadd dacd nu pleca
-
totdeauna singur Ei nu-mi amintesc sd-l vreun vapor, iar pe Mihu Di pe Cristea
fi cdutat cineva. Busuioc ii indemnd sd se ducd prin oras)
Anton Lupan mullumi, se indepdrti cu rindul, ca sd nu stea amindoi de po-
ciliva paqi Ei se aEezd, intr-un fotoliu. Mai mand la bord.
intii trebuia sd se liniEteascd Ei sI cugete in acest timp, cdpitanul SPeranPei
nepripit. De weme ce Pierre trdia, in- trecuse Cornul de Aur Ei se indrepta spre
tr-un fel sau altul avea s5-i gdseascl urma. Ministerul de Lucrdri Publice. Acolo
Trebuia sd-qi facd un plan. se afla Ei Direclia drumurilor de fier
Deocamdatd nu mai putea fi vorba sd otomane, unde aclun ciliva ani era cu-
plece azi. Cobori in port, s5-Ei vesteascd noscut. Spera sd afle ceva despre Pierre
oamenii. Probabil ci venise Ei Agop din Vaillant. Dar lucrul nu merse uQor' cu
Bazar, cu care avea sd fie mai greu, dat toate qrnoqtin{ele sale asupra limbii pi
fiind cd acesta se grdbea. chiar a obiceiurilor turceqti.
Bdieli, li se adresd Anton Lupan, Anton Lupan se intoarse in Port
-
infrigurat, cred c5 n-o sd mai plecdm aproape de prinz, spumegind de furie,
noaptea asta. AEteptagi-l pe armean $i, $i cu trei lire aruncate in vint. La Direc-
dacS nu-i convine si-,;i amine plecarea, fla drumului de fier, dupd ce trecuse din
spunegi-i cd peste o ord md intorc $i-i birou in birou, lSsind cuvenitul bacgis,
dau banii inapoi. aflase, in sfirEit, cd Pierre Vaillant nu
Ba nu-i dnm nimic! rdspunse Ghe- lucra nicdieri.
-
rasim, ursuz. Sd a$tepte; corabia nu-i Totugi o sd se intoarc5
< si atunci o
vapor, sd plece dupd ceas. -
s5-1 gdsescD, iEi zicea, in timp ce se in-
Pind seara, Anton Lupan cutreierd drepta ndduEit spre port.
strdzile din Pera, intrd prin cafenele, Se gindea sd plece la Pireu cu trans-
prin holurile hotelurilor, se uitd dupl tre- portul de cherestea, apoi sd revind aici
cdtori, sperind cd Ei intimplarea i-ar gi sd aqtepte un timp, fdcind pind una
putea fi de folos, deEi se bizuia mai mult alta mici curse in Arhipeleag, dupd cum
pe oamenii sdi, puEi sd pdzeascd girile. s-ar fi ivit prilejul Ei marfa, ceea ce, la
R {I--I!-' TL DORiN d6

drept vorbind, nici mdcar nu schimba dtgtt, ,si mdrile libere il a$teptau.
planul lui. Tot socotise sd rdmini in Sufla o brizl slab5, dinspre uscat,
Mediterana pinl in primdvara viitoare, dar sus, la creast5, dincolo de Ieni
ca s5 adune banii trebuitori marei cdld- Mahalle, se vedeau copacii despletin-
torii. Noroc cd nu-l zorea nimeni la du-qi ramurile, iar in larg, cit se zdrea
*€
$
*

*
::!::-
;.

un colt din Marrnara, valurile se zbu- jumdtate de ord ridicim ancora !

ciumau, ridicind berbeci albi, ceea ce Agop din Bazar r5sufl5 ugurat.
dovedea cd vintul nu era chiar atit de $i cu Ismail ee facem, domnule,
firav. n-a- venit? intrebd Gherasim, uitindu-se
Pregitili-vd de plecare ! Peste o pe mal.
-

+1
tj:'
rra,

&
w
trq
K'# t
!

''.+
' '' -. -.", "' t=j+
r..::i,4,.. .e. .. -
 Dacd nu vine, plec[m fdrd el. I-am toarse cu fala spre rdslrit gi se inchin5-
- cd la prinz sd fie aici.
spps -- $i de la noi ce vrei ? il intrebi An-
Inaintea plecirii, Anton Lupan ficu ton Lupan, privindu-l stiruitor.
un ultim drum in ora.;, urcd strizile cu Ochii, glasul, ceva din infdliqarea c6-
trepte ale Galatei Ei se duse la Pera- lug5rului ii aminteau nu Etiu ce. Poate il
Palace. mai intilnise vreodat5, prin alte locuri,
Iati aici citeva rinduri pentru dom- ci partea asta a lumii era plini de cdlu-
-
nul Pierre Vaillant, ii spuse portarului. giri de la Muntele Athos.
Dacd se intoarce, anunt5-l cd in doui s5p- Pei uite, taic5, ce-a$ vrea... Am
-
tdmini sper sd fiu Ei eu inapoi. S5 md auzit ci plecagi la Pireu.
aqtepte sau mdcar s5-mi lase adresa unde Da, n-ai auzit rdu.
il pot ciuta. - $i te-a$ ruga sd iei un cdlugir
-
Cind ajunse in port, vdnt de deParte sdrman cu dumneata, cd numai pentru
cd, pe chei, in capul schelei, se ivise un numele lui Christos trudesc.
cilug5r bdrbos, q.r cominacul plin de C-,e facem, Gherasime, cd ne mai
-
giuri Ei albit de praf, intr-o sutand mds- veni un pasager ? intrebd Anton Lupan,
linie, strinsS pe mijloc cu o bucatd de incurcat.
curea. La git avea un Eirag de mdtdnii Cirmaciul se scdrpinl in cap.
slricdcioase, de lemn slinos, iar in spi- S5-1 ludm, domnule. N-om pigubi
nare ducea o ddsagd grea. -
cine ptie ce.
Domnul cu voi !... Cine-i cdPita- Mulfumesc, taicd, Dumnezeu sI
- -
nul ? intrebd noul venit, ficind semnul te rdspldteascd de-o mie de ori ! zise c5-
crucii cu un gest caln stingaci. lugdrul, gi rdsufl5 uEurat.
Eu. Ia spune' ce vint te Poartd Atunci, moqule, hotdri Anton Lu-
prin- lumea asta de picdtoEi c6, duPd ponr - caut5-li un culcuq pe undeva, cd
port, aE zice cd vii de la Muntele Athos ? nu mai avem timp de taifas. Hai, b5iefl,
-- Chiar o$Br fiul meu' rdspunse c5- ridicagi ancora !
lugdrul, in vreme ce pdEea pe punte Ei iEi Lanlul greu incepu sd scriEneascd,
ldsa ddsaga ios. Sint de la mindstirea Speranpa iqi afundd prova, parimele des-
sfintului Mina, dar umblu prin lume de prinse de pe binte cdzurd fbcind sd ples-
mai bine de un &or sd string bani, ci cdie apa, focul Ei trinca liEnird pe strai,
ne-a ars biserica qi nu mai avem unde Ei cheiul Galatei incepu si alunece uqor
aduce har tatilui nostru ceresc. inapoi, cu mulgimea de gur5-casci in-
Zicind acestea, omul in sutani se in- Eirati la mal.
 uN cArucAn cruDAT

peranla lSsase de arhipelag. Era un vint tare, insl statcr-

curind in stinga nic, gi marea, deEi brdzdatd de berbeci
insula Tenedos albi, dupd doud ore de drum se arita
qi naviga pe o neputincioasd in fala Speranpei, care o
mare rdscolitS, amenin{a cu bompresul, ori de cite ori
crr vela mare in- iEi trimitea pe sub chila ei valuri mai
ff-un borci, cu cea mici in bordul celSlalt, mari.
impinsd din pupa de un vint puternic, LrnefaSlm linea cirma. Pe vint din
/-t I

care de la ieqirea din Dardanele continua PUPa: acesta nu era lucrul cel mai u$or,
si sufle neschimbat dinspre nord-est.
Dacd acul barometrului n-ar fi rdmas
de atitea zile in acelaqi loc, echipajul ar
fi coborit vela mare qi ar fi mers numai
cu cea micd $i cu trinca, de teama unei
apropiate furtuni. Dar, se vede, cdpitanul
Speranpei avea mai mare incredere in
acest instrument ciudat, decit in pre-
vestirile pescdrugilor, care fugeau spe-
riafr din larg, indreptindu-se spre Tene-
dos sau spre alte insule apropiate din
cdci valurile care se nipusteau din urmd,
cu toatd neputinta lor, din vreme in
vreme dbdeau asalturi incercind s5 scca-
td corabia din drum, c€t s-o puni de-a
latul qi apoi s-0 scarmene.
Oamenii se intinseseri sub catargul din
prova qi dormeau, sau priveau cerul, pe
tlcute, c5 nu se mai aurzea nici o vorb5.
Mihu rdmase o vreme nemiEcat, cu ochii
pe marea pustie, muncit de acelaqi gind
care-l urm5rea de azi-dirninea!5 qi nu
.i._,:,9r.
s
- :-; r:
'::1

stia dacd se cuvine s5-l spun5, de vreme Contele de Monte-Cristo !

ce nu se bizuia pe ceva temeinic, ci - in tomdnepte ? se mird cdpitanul.
poate doar pe o inchipuire. Dar nici si -intr-adevdr, in prima clip5 i se pdru
stea iocului n-avea liniEte, e gi cind sim- ciudat ci un cilugdr de la Muntele Athos
Iea cd in preajgtS-i se petrec nu Etiu ce cutreierase Jara RomAneascd, de vre-
fapte ciudate. Intoarse de citeva ori ca- me ce ii cunoEtea limba qi pusese mina
pul, uitindu-se pe puntea unde nu mi;ca pe o carte tipdritd acolo.
nirneni, apoi o pornire steruitoare il ficu P5i, dacd-i 8f?, hai sd stim de
sd se ridice, s5 se apropie de spirai qi -
vorbd cu el. Se cheami c5-i unul care
sd-si arunce ochii in cabin5. Cdluglrul ne cunoa$te !ara.
stdtea in fala patului, pe dbsag5, cu cartea Nu ! se impotrivi Mihu cu spaimd.
in min6. Dar de data asta, lui Mihu i se -
inseamni sd-i spui cd i-am aflat taina,
pdru ci nu-;i qine ochii in pagini, ci pin- qi la noapte...
degte u$3, dincolo de care, in bucdtlrie, Ce-o si fie la noapte ?
Ismail iqi vedea de treabd,, zdngdnind cra- - M-am gindit cd la noapte, cind m-oi
tiiele. Il priv{ asa o vreme pind ce cilug5- - la cuicare, o si se uite urit la mine,
duce
rul, prinzind de veste, iqi ridicd ochii qi n-o s5-mi vind la indemin5, cd doarS
spre el gi-l fulgerd cu privirea. dorm cu el in cabin5.
Musul o lud la fuga trecu pe lingl Bine, Mihule, s[l lSsim in plata
-
Agop, care pdzea bocaportul, Ei nu se Domnului. Miine dimineagd sosim la
opri decit la cirmd. Skyros Ei ne descotorosim de dinsul.
Ce-i, Mihule? il intrebi cdpitanul. Trecind pe ling spirai, musul iqi
- Voiam s5-fl spun ceva) domnule. aruncd ochii in cabinS, dintr-un indemn
Mie - cdlugirul 5sta... Aici Mihu se opri, cu care nu putea sd lupte nici acum, dupi
temindu-se sd nu facd o prostie. ce, vorbind cu Anton Lupan, se mai li-
Ce-i cu tine, bdiete? Ce F s-a niEtise. Cdlugdrul nu mai era acolo
-
intimplat, cd parcd nu-F di pace dia- unde-l lSsase, pe desaga ld, cu cartea in
volul ? mind, ceea ce il fbcu sd stea locului, ca si
Sd vezi, domnule... se uite mai bine; in lumina slabi care
-Biiatul govSi iarbqi o clip5, apoi gopti mai pdtrundea in cabin5, vdzu sutana
repede, cu rdsuflarea la gurd: aplecatd peste patul lui Ieremia; in
Cdlugdrul nu citeqte c54i sfinte ! clipa urmdtoare, cdluglrul se intoarse
-Anton Lupan incepu sd ridS: Ei Mihu o lu[ la fug5.
Ce vorbeEti ? ! $i asta te-a fbcut -- Nene Ieremia, ai ceva mai de pre!
- pierui firea ? Eu am vlzut cdlugiri jos in cabinS?
sd-!r
care jucau cd4i, la circium6, ba mai gi Nu, m[i bdiete. Afard de puqci nu
-
ingelau pe deasupra... Dar de unde ,gtii mai arn decit o ciud5lenie, un animal
nl ce anume citeEte? fScut din ipsos, nelSmurit ca inf5liqare,
Am vdnx cartea, azi-dimineagd, pe care l-am cigtigat in bilciul Galagiu-
-
sub pernS; cind m-a simlit, s-a supdrat lui. Dar ce-!i veni sd intrebi asemenea
9i mi-a smucit-o din mind. vorbS ?
Ei, cI s-a supdrat, sd nu te mire. A$u, mi s-a pdrut c5-g umblS sub
-
Sigur c5 nu-i place s5-l ,!tim cu ochii pern5. -
in cdrgi lumeqti. $i ce carte era aia ? Cine s5-mi umble?
-
 El, cilugdrul. iaEmac, gata sd se descopere qi s5-st
- Ia re uii-al dracului!... I)ar fugi fluture in fap lui genele grele.
- mdi Mihule,
C-aici, ci n-are ce sd-mi - Bun5-seara, cirmaciule ! Domnul
fure ! cu tine ! zise cdlugdrul in turceEte, oprin-
De, gtiu eu? Atunci ce cduta acolo? du-se al5turi.
- Naiba sI Etie ! Da lasd, dac5-i aEa, Tot vorbind, cdlugirul se foia in ju-
- sd se dea ei jos de pe vas, fbrl s5-i rul busolei, uitindu-se cind la felinar,
n-o
umblu in desag5. cind la cadran, care iuca uEOr in jurul
Cind sd coboare in cabind, Mihu didu liniei de credinf5. In sfirqit, dupd un timp
mas in nas cu c5lugdrul, care tocmai urca se ridicd Ei inchise uqiga.
scirile, qi se trase repede in lSturi, l5sin- $i zi, maEina asta ili aratd drumul !

iu-l sd treacd, bucuros cd putea si se Eu- credeam ci mergegi numai dupi

urce in pat fbrl sdJ mai simtS al5turi, soare, ori dupd stele. .. Dar ca s5-1i arate
urmirindu-l cu privirea. drumul, ffid cu seamd noaptea, inseamnd
Odatd ajuns pe punte, cdlug5rul iEi cd aici e min5 dumnezeiascl !
j.nrinse mddularele, flcindu-le sd tros- Ismail pufni pe nas, incepind s5-;i
neasc{ dupd ce st5tuse inlepenit toatd piardi rdbdarea.
ziu&: apoi iqi roti ochii asupra mdrii. Mina lui Alah! adlugd cdlug5rul
-
Negril5 se ridicd de lingS bocaport Ei repede, ca s5-l imbuneze.
xncepu sa mlrlle.
'vAA
Are magnet. Nu mi mai bate la
Se lSsase noaptea, fdrd stele, cu un cer cap- ! izbucni cirmaciul, scos din fire.
ca smoala, care parcl te apdsa in cregtet. Apoi iEi viri speriat ochii in busoli.
Farul de pe insula Lemnos se pierduse Uite ce faci ! MI fi de vorb5, gi eu
in urm5. Numai spre apus se mai zdrea gre-gesc - drumul !
o pilpiire ruginie, ultimele ingindri ale Intr-adevdr, cit stdtuse de vorb5, ca-
arepusculului. dranul se rotise cu vreo dou5 carturi spre
Cilugdrul stdtu ce stdtu asa, rotindu-gi nord. Ismail invirti timona, pind ce re-
privirea in intuneric, apoi se indreptd gdsi vechiul drum. Noroc cd Gherasim
spre pupa, ferindu-se pe lingd parapet dormea mai incolo, sub arborele mic,
de teama lui Negrild. altminteri i-ar fi tras o s5puneali ca la
Cine-i acolo ? strigd Agop speriat, baia de aburi.
-
de deasupra bocaportului. Haide, pleacd ! se rdsti la ciluglr.
-
Eu, fiule, Domnul qI tine ! ris- Vrei sd fac vreun bocluc ?
-
punse monahul plin de smerenie. Cdlugirul se pierdu in intuneric, spre
Armeanul.oftd -si se intinse la loc, si prova.
doarmd. Vela mic5, legatd in tribord, incePu
La cirmd, Ismail mot[ia, cu nasul in si fluture, parcd smintitS, smucind ghi-
busolS. Cadranul se leg5na ugor in lu- ul. Gherasim se trezi, se freci la ochi,
mina firavd a felinarului, care ardea ferit, buimac, apoi strigd la cirm5:
in cutie. Sub luciul capacului de sticl5, Mdi, Ismaile, ce faci acolo? Vezi
-
romburile negre, asculite la virt care cd ai luat-o razna!
infftiqau carturile, luau forme ciudate. Buchtarul i-si viri mai tare ochii in
Lui Ismail i se pireau cind niEte fesuri, busolS.
cind niqte capete de cadine, can ochii sub .- Ba mergem bine, bre ! rispunse,
trecind iardgi la graiul ghiaurilor. Nimic ! Numai cer
Ei ap5.
Atunci ce dracu, s-a schimbat vintu - Ce-o fi cu farul, se mird cirmaciul,
- -
313, dintr-o dat5? zise Gherasim) apro- cd trebuia s5-l vedem de peste un ceas ? I

piindu-se de cirmd. Or fi suflat dracii in el ! rlspunse

-
Privi Ei el busola ;i se incredinlS cI Ieremia.
mergeau bine. Mfi, Ieremie ! se auz:- glasul lui
-
.Speranpa isi urma drumul, cuminte qi Gherasim, dupi altd vreme, acum ne-
nesliutoare, fdrd s5 se mire cd, valurile lini;tit de-a binelea. Ia f-X-te-ncoa $i-l
nu mai veneftu din pupa, ci dinapoia tra- scoalS pe cdpitan !
r-ersului, lovindu-se in bordaj, ca,gi cum In clipa aceea) Mihu tiEni pe gura
ar fi vrut sd sar5 pe punte ;i s[-i impdrt5- tambuchiului, impiedicindu-se in iata-
seascd o tain5. gano strlbitu puntea ca minat de draci,
Pe Mihu il cuprinse teama, o teamd cobori scdrile in cabina de la pupa, im-
ne limpede, fiindcl nu-qi didea seama pinse upa, fdrd, sd ciocdne, cum era inv5-
ce anume L! stirneste. Cobori din pat, lat Ei nu se opri decit la patul lui Anton
fdrd zgomot, se imbricd pe dibuite, apoi Lupan. -
ie-sr pe u$5, desculg, in virful picioarelor. Domnule, domnule, scoal6.
Vizu cerul, cu stelele palide, legdnin- - Ce-i, Mihule ? intrebd cdpitanul,
-
du-se eleasupra tambuchiului. Afard era deschizind ochii qi privindu-l buinnac.
aceeasi linigte care il fdcea sd-Ei si,mti Musul gifiia, ardtind cu mina afar6:
batdile inimii. Ar fi vrut sI audi un glas, Cilugdrul...
serrn cd omul de veghe Ei cirmaciul - Hai, mdi biiete, liniEteEte-te, gi
trdiau -
dar nu se avzeau decit valurile spune ce s-a intimplat ?
-
s: cite un scripete scirqiind, alene. CSlugirul e... e domnul Pierre
-
lvlusul puse piciorul pe scar5, incet, Vaillant !
cu fereald, ,;i urci doud trepte, trigind
cu urechea. DeodatS se opri, gata sd *
scape un striglt de spaimS. Cdlugirul **
sedea pe marginea tambuchiului, cu
gitui intins, s# vad6 peste parapet, de Dacd vdzu ci Mihu intirzie jos Ei nici
bund seamd cercetind zarea. Vintul ii Anton Lupan nu vine, Gherasim strigi
tlutura barba incilcit5, ca lina oilor iarna. iarS,gi spre prova:
Pulpana sutanei ii atirna pe scar5, de-ai MIi, Ieremie, rt-auzi, f5-te-ncoa
fi zis cd o flne ceva leapin5. Pe punte s5-1- che*i pe cdpitan !
se auze4 indbu,git, miriitul ciinelui. Ieremia str5bdtu puntea, cobori sc5-
Deasupra, stelele incepeau si se $tear- rile Ei ciocdni in uEd. Inluntru auzi glasul
95, gi cerul albea, senrlt cI zorile erau lui Mihu) care se dezvinovSlea:
aproape. C5lugSrul fdcu o miqcare, i. i Nu-s nSluciri ! tratd pa,gaportul :
trase sutana, ,gi Mihu r5mase cu ochii l-am - gdsit in sac !
holbali: pe scard atirna, grea si incovo- Pe prima pagind a pagaportului scria
iat5, teaca unui iatagan, limpede: Pierre \raillant, Ei toate cele-
Ieremie ! se auA deodatd glasul lui lalte date se potriveau, dar induntrul
-
Gherasim, de tra cirm5. Tu nu vezi copertei, in stinga, fusese lipitd foto-
nimic ? grafia altcuiva, a unui om necunoscut,
-€
i.j

. '.::.::
,,:,'j
: :::

,g
::tr:i , | :

'.' l.:

..=:j.,::: *=:r,f! -':'=r;

. i: . .-.a'
: i. ,: . :.:-i..i
'..'
.,..-:.=r,
1.'','':'. ...'t
de r-reo patruzeci de ani, cufap prelmgS,
osoasi, cu nasul vulturesc, crJ sprince-
nele grele, umbrind ochii care parcS erau
r-ii gi te strdpungeau. Anton Lupan simli
privirea lor rdscolindu-i fiinfa, Ei-n clipa
aceea) fulgerdtor, recunoscu ochii pe
care-i simlise asupra sa, pe cheiul Ga-
latei, din spatele lui Agop, cind acesta
pleca; era in ei aceeaqi privire pe care
mai tirziu o vdzuse aprinzindu-se tre-
cdtor in ochii bitrinului vinzltor de
rlrftrn din Bazar.
Mihu intreb5, aproape speriat: ,
Domnule, ce s-a intimplat? Dom-
- Pierre Vaillant vd e prieten sau
nul
dugman ?
Anton Lupan l5s[ paqaportul sE cadd
pe masd.
Omul acesta nu e Pierre Vaillant,
ci -ucigagul lui ! rdspunse, trdgind un ser-
tar qi punind mina pe revolver. Unde
l-ai l5sat?
Pe punte, la prova. Eu am b[nuit
de-ieri dimineafd cd la mijloc nu-i lucru
curat, dar cind am gdsit paqaportul, am
crezut...
Mihu tdcu. in dimineata asta faptele
fi avut
se petrecuserd prea repede ca sd
timp sd se mai gindeascd la ceva; ar fi
uebuit sd se intrebe de ce omul acesta
imbrdcase haind de cdlugir, dacd era
Pierre \/aillant. Voia sd glumeascS, sau
urmdrea un plan?
Mihule, du-te in cabin5, la prova,
-
si scoali oamenii ! porunci Anton Lupan,
blgind revolverul in buzunar. Dar stre-
coard-te incet, fbrd sI bati la ochi, a$a ca
si cind nu s-ar fi intimplat nimic.
Ieremia stdtea in ugd gi se uita la ei
nducit, de parcl l-ar fi pSlit ceva in cap.
Ce-i, Ieremie ? il intrebS cdpita-
-
nul, intorcind, in sfirgit, ochii spre el. in fagd, € pe un scut.
Domnule, nu qtiu ce-o fi, cd s-a
-
- ora patru, qi insula Skyros nu se scriqni printre din1i.
fEcut
vede neam.
Cum, dar farul ?
- Nu s-a zdrit nici un far, toatd
-
noaptea.
-_ Bine, orn vedea ce-i cu asta mai pe
urm5. Acum avem de fdcut altceva. Cilu-
gdrul e tot pe punte?
Da, nu-D ce naiba face acolo, ci pe
la -trei a ieEit din cabind Ei std ca o mo-
miie, la prova.
Bine ! SI te fli pe lingd mine, dar
-
pune mina pe o saul5 mai groscioar5, ca
sd ai cu ce-l lega.
Ieremia iqi duse mina la gur5.
Adicd sd fie adevdrat c5... ?
- Da; nu-i cdlugdr, ci pirat. E un
- care trebuie sd piard in Etreang
ucigas, !
Cdlugirul stdtea in acelaEi loc pe mar-
ginea tambuchiului, cu ochii spre ori-
zon , ca Ei cind ar fi rlmas de veghe in
locul lui Ieremia.
Anton Lupan se opri la ciliva paqi in
spatele lui qi spuse, cu glasul calm, in
timp ce scotea revolverul din buzunar :
-- Bund-dimineala, Pierre \/aillant !
La auzul acestor cuvinte, c5lugdrul
sdri ca ars, se rlsuci ;i duse mina la
iatagan.
Mihu, care urcase scdrile tambuchiului
gifiind, se opri o clipi privindu-l cu un
ochi ciudat, apoi se nlpusti asupra lui,
ii bdgd mina in barbi Ei, inainte ca el si
se poad feri, i-o smulse, ldsindu-l cu
obrazul gol.
Spinu ! strigd Gherasim, scdpind
-
cirma din miini.
Agop din Bazar scoase un geamdt
slap gi se prdbuEi pe bocaport, leEinat.
In clipa aceea) cn o miEcare neaqtep-
tati, piratul il inEfici pe Mihu in brale
gi se trase cu el ling6 parapet, ginindu-l
Dacd tragi, il omori intii pe el !
I
 Anton Lupan rdmase descumpdnit.
Fe gura tambuckriuiui se ivir6 Hara-
ramb, apoi Cristea Busuioc, fiecare eu
;ite o pu;c6 in miini.
-- Lbsaf armele jcs ;i treceli rori la
lupa ! porunci Spinu. DacS nu vd su-
puneli, ii arunc peste bord!
Toate se petreeur5 in mai pulin tirnp
:*eit ar fi f,ost nevoie ca s5 le pofi judeca.
Camenjl se priveau incremenitl, nein-
--',egind ce s-a intimplat. Dar iatd cI
:;cdat5 0 umbr6 neagrS tiqni de dupd

re
+*;' --.'.

€
tambuchi, zburl, prin aer ,;i se opri in Nu sintem pe drum! S-a intSm-
spinarea piratului. -
plat ceva cu busola ! strigi c[pitanul,
._ Negril5 ! strigi Mihu, zb5tindu-se dindu-pi deodatS searna c5, CacI ar fi
sd scape din strinsoarea bralelor. Nu te mers intr-adevdr spre sud-vest, soarele
l5sa, Negril5, nu-l sl5bi, asa ! trebuia sd r6sar5 in sttnga, can'l la patru
Spinu se prdbuqi pe punter horcdind, carturi inapoia traversului.
se rdsuci de citeva ori, incercind sd des- -- Uite de unde-a pornit buclucul !
clegteze colgii, care-l sugnrmau, apoi rd- strigd ,gi Gherasim uimit.
mase pe o parte, incovrigat, bigiind din Cercetind busola, gSsise dupd felinar
picioare, ca un om care-Ei dd duhul. o daltd de cdldfituit. indatd ce o trase
NegrilS stitea deasupra piratului, fio* afatd,, cadranul se rdsuci cuminte doud
ros) ca o fiari veniti din pfduri, cu ocliii carturi spre sud.
roqii, suflind aprig pe niri ,gi miriind Cred cd nu mai e nevoie si ne
-
infundat. Amintirea str5mc;ului lup se intrebim cine a pus-o aici ! vorbi cdpi-
trezise insp5imintitoare in singele lui. tanul. Tu ce zici' Gherasime ?
M.ihu se ridicd de jos, tremurind. Aga e. Acum bdnuiesc Ei cind s-a
'- Hai, Negril5, ci l-ai rdpus ! -
intimplat: ast5-noapte, pe la unsprezece,
Piratul nu mai mj ica, numai cite un in cartul lui Ismail. Me miram eu, cum
spasm flcea s{-i tresard genunchii, dar s6 se schimbe vintul, e$o, din senin !
Negrild nu-gi d.esclesta coilii llin grurna* lnseamn5 cd vroia si ne scoati din drum
lui. si ne abati inspre vreo insuld pustie,
^nIeremia se apropie, cu sfoara in rniini. Eiunde-l a$teapt5 oamenii lui. Ar fi bine
Ia, mii biiete, domole;te-ll du- s-o lu[m repede spre miazdzt.
-
ldul, cd il dd gata! Nu ! se impotrivi cdpitanul, cu un
-
Spinu deschise ochii privi in iur, zimbet crud. Acum, dac-am intrat in
qi
rdtdcit; singeie ii curgea Eiroaie pe obraz. hor5, sd jucdm pind la sfirs-it !
Clpitanul cobori in cabin5, aduse o -- Ce ai de gind, dornnule ?
faq5, tincturd de iod gi-l pansd pe pirat" S5 mergem inainte Ei s5-i infrun-
-
Dupd aceear Ieremia il tiri pe punte, ca t5m. sintem $apte oameni, ca s5 nu-l
pe un sac, $i-l legi fedeleE la piciorul mai punern la socoteald pe Agop...
arborelui mic. Tocmai atunci omul de veghe, Iere-
AEa, fr5qie, acu stai cuminte aici mia, se intoarse spre Anton Lupan gi-l
gi -agteapt5-lr iudecata ! vesti:
Indreptindu-se spre cirm5, Anton Lu- Mi se pare ci se vede plmint !

pan il vdztr pe Agop leqinat. -Drept in virful bompresului se ivise

- Aveli grijS cineva qi de armean !
Luafl o gdleatd cu ape...
De jur-imprejur, rnarea era pustie,
nu se vedea nici un semn care sd arate
apropierea p5mintului. Numai spre sud,
fumul unui vapor innegrea greoi orizon-
o pat5 cenuEie, pe care valurile incercau
s-o dea la fund. Mihu se cdgdrl in virful
catargului, iEi puse rnina streaEini la ochi,
$i, dupl ce-qi afinti privirea, in zare)
strig5:
E o insul5, domnule !

tul. - Ia uitd-te in stinga eio nu vezi ni-

in clipa aceea, soarele risdrea din -
mic?
valuri, in pupa Speranpei. Ba, parcd s-ar zdr" nigte munfi.
-
57 TOATE PD{ZELE SLS

Trebuie sd fie munrele Kokhila, Spinu il fulgerd cu privirea gi scriqni

-
de pe Skyros, gi dac5-i o$8, ceea ce se din din1i.
vede in fa$ nu poate fi decit insula Domnule, s5ri bucitarul, l6sam
Skantsura. -
f5ceam Ismail vorbeam !

La auzul acestor nume, piratul incepu .- Nu te osteni degeaba, Ismaile. O

s5 se zbard in fringhii. sd ne descurcdm noi qi flrd ajutorul lui !
DA locul ebine urmd ales ! Anton Bdieli, venili incoa s5 vedem ce-i de
-
Lupano apropiindu-se de el. O insulS ficut !...
pustie., pierdutd din drumul vapoare- Insula pira$lor cre,?tea din valuri qi
lor... AscultS, tilharule, acum, fiindc5 parc6 tainele ei pilpiiau deasupra, in
tot nu mai' potl face nimic, mai bine boarea pe care o ridica la orizont soarele
spune ciqi oameni ai aici ? apropiat de zenit.
ADi.{ANA

kantsura este o senure de nedumerire, dovadd ci nu

micd insul5 de- totul se petrecea dupd agteptdrile lor.
luroasS, lungd de Erau incdllaf cu cizme, peste care atir-
vreo $apte kilo- nau caftane lungi, iar in cap aveau, unii
metri, latd de turbane, alfli legdturi prizulii. A$a cum
vreo doi, pier- se vedeau, i-ai fi luat drept niqte oameni
dutd intre Skyros Ei Sarakino, in arhipe- paEnici qi cinstili. Dupd ce stdturd un
lagul Sporadelor de nord. La apus mai timp la sfat, uitindu-se la corabia care
sint alte citeva insulige, fErI nume, atit plutea in larg, traseri din tufiguri o barc6
de neinsemnate, incit unele hlrg nici nu 1ung5, o impinserd pe nisip $i, citeva
le amintesc. minute mai tirziu, doub perechi de visle
Speranpa ajunse in fa6a acestei insule incepurd si selipeascd ritmic in soarele
pustii, in dimineafa de ?3 iulie, pe la ora aburit.
unsprezece, cdci vintul sl5bise Ei ultima Barca ajunse la vreo sutd de pa,si qi i;i
parte a drumului o fdcuse domol, spre incetinise mersul, parcd govdind. Pe
necazul lui Ismail; agteptind sd se lupte puntea Speranpei se vedeau numai doi
ctr piragii, bucdtarul iqi juca mereu pec- oameni, ling6 parapet, qi alli doi care-gi
torylii gi bicepgii. ficeau de lucru pe bord, in chipul cel
Indat5, din tufiqurile de pe tdrm se mai pagnic ,si mai neqtiutor; incolo nu
ivird ciflva inqi. Anton Lupar5 care-i miqca nimic.
urmirea crr ocheanul, vdat ci-qi fdceau Se vede cd nu-i asta, zise omul de la
-
cirma bdrcii, indoit. $i qrm naiba, cd du-l cu teaca de lemn.
doar ne-a trimis semn !? in citeva minute, cei patru tilhari erau
Altul rinji, ardtindu-gi dinlii qtirbi: legagi fedeleq. Gherasim il lega pe al
Da ce, dacd nu-i asta, stricd s-o cincilea, apoi ii ingrdmddi pe toli lingd
-
cotrobdim pulin ? hambar Ei ii mai lega o dat5, intre ei,
Cind barca ajunse la vreo doudzeci de fdcindu-i balot.
pa$i, omul de la cirmi strigd: $i cum, domnule, arn terminat ?
Noroc, cdpitane ! Ce vint vd poartd -
zise dupd aceea, uitindu-se cu mirare
-
pe-aici? in jur.
Vint prost ! rdspunse Anton Lupan. Intr-adev5r, toat5 treaba nu durase
Mi- se pare cd ne-arn rltdcit. decit o jumitate de ceas ,si decursese in
Oamenii din barci se privird inrre ei, atita linigte, incit nici nu-gi venea sd crezi
cu inleles, gi traserd lingd bord. Cu tolii cd asta fusese o intilnire cu nigte pirag.
nu erau decit cinci. Agteaptd, Gherasime, ci n-arn ter-
igi fdcurl un semn gi se aruncard toqi -
minat ! rdspunse cdpitanul, uitindu-se cu
deodatd peste parapet; numai c5, inainte ocheanul spre 15rm.
de a-Ei trage iataganele din reci, cinci In desigurile de pe mal parcd se vedea
levi de pugcd se indreptard asupra lor, migcindu-se un turban.
din cinci locuri, pe care nici nu le-ai fi Ia hai sd luim barca pi si facem o
bdnuit. Negrild se smucea in mina lui -
vizitd acasd la dumnealor. Poate cd si-au
Mihu, clSnqdnind din col$, dornic sd se uitat ceva bagaj. Da pini una alta, scoa-
repeadi in ei. te$-l pe Spinu la lumin5, cd s-o fi ind-
Piragii rdmaserd impietrigi, cu chi- buqit.
puri hide, pe care spaima le slufea mai Oamenii l5sard pugtile jos, il traseri
mult, cu nasuri pdroase, guri gilbejite pe Agop de pe bocaport qi incepurd sd
sau qtirbe, cu ochi spanchii. Nici unul desfacd tenda.
nu avu vreme sd facd o miscare, cdci Mult necaz ne-a adus armeanul
levile pugtilor inaintau ameninfdtoare -
Ssta ! zise Gherasim, scuipind cu ndduf.
spre ei, gata s5 verse foc gi plumb. Cred cd ar fi timpul sd couobiiesc pulin
Care miqcd s-a curdlat ! rdcni Ghe- prin boclucurile lui.
-
rasim. Agop fdcu ochii mari, ttezit din leqin:
Anton Lupan se apropie de cel care Nu am nimic, de ce sd cotrobiiegti ?
-
se uita crucig, pesemne cdpetenia lor, Ei, Sint un negustor scdpdtat.
dintr-o migcare, ii smulse cureaua de la Haralamb qi Cristea Busuioc puserd
briu. Iataganul qi doud cutite arcuite, in piciorul peste marginea hambarului, de
teci de lemn, cd,zufr pe punte, bocdnind. unde, opintindu-se din greu, il aruncard
Dupd ce togi piragii furd dezarmagi, cI- pe Spinu afard,, c€l pe un sac. Pirarul
pitanul se intoarse spre ultimul din ei. cdzu grimadd peste ai s5i.
Acum pune mina pe sfoara asta Dupd strigdtele de uimire care izbuc-
-
gi leagd-i, cil sd nu ne mai ostenim noi ! nird, incepurl blesteme Ei injurituri.
Piratul ii aruncd o privire furioasd din Piralii spumegau Ei se smuceau in frin-
ochii crucisi. ghii, incercind sd loveascd furiogi, clr
Haide ! il indemnd cirmaciul Spr- picioarele, cu genunchii, ql umerii in
- luind un cutit de jos si imboldin- cdpetenia lor, care se uita la ei wdjma-
ranpei,
 :.l l-jl ai

I :':t-:.; :.'i:,,i, t r

l:

_{;'l"r
a
F
iltrF,i_-

ry
.:€
€'.
:€
g

'

.- - ltl

ra,!i|::;

.1 . .

''
'
:i

',,::|f
.. :;:.,..
..
 Ll
ffi

&
i'*;:,,,.,
,:1t,*lo
:
',,,li
r
*'a
;'.tr:,

ij'.;.ii
,, : a,*,i
:F-l

i:it!-'
t:t:
':il'

...t i

'ar'.::.
i-,
i.;r -

::i:,:::i:;:n,.
si noi a$teptdm pe g5rmuri pusrii fhri cu miinile infipte in Qold:
nici o stire, q.r teama ci in orice z.t ne De ce nenoroceam, bre ?
poate dibui vreun vapor de rlzboi, sd -
Agop tdcu milc pi se ascunse dupi
ne pund in streang. Itt dd mina sd ne laqi bocaport, cu capul la pdmint, fiindc5 ve-
aici o luni, iar tu sd bei cafea Ei sI tragi derea piragilor, chiar Ei aEa, legagi si ne-
ciubuc la Pera-Palace ! A, nu, cdpitane, putincioqi cum erau, ii dddea fiori.
alta ne-a fost vorba la inceput ! Soarele mergea spre zenit, din ce in
Ajungind aici, piratul se inroarse spre ce mai arzdtor, Di pe punte incepea sd fie
Anton Lupan: zdduf. Odatd cu apropierea amiezii, vin-
Domnule,
-Spinu il fulger5vreau sd spun tot ! tul sl5bise gi nu mai avea putere sI poarte
din ochi Ei dddu si se cu el umezeala rlcoroasd din larg.
smuceascd spre el, dar fringhiile il fbcurd Echipajul cobori in barca piraqilor,
sd icneascd, neputincios. impreund cu Negril5, Ei se indreptd spre
Crezi ci dac-ai sd p5lSvrdgegti ai sI !drm. Dupd ce privi o vreme in urma
-
scapi de streang? il intrebi cu dispreg, lor, Ismail se duse in bucdtirie, lud un
scuipindu-l iariEi in obraz. linguroi mare de fier care atirna cit un
Piratui se zvircoli cu o furie care-l ciocan, $i-l infipse fudut la briu, apoi
frcea fioros, oricit era el de firav. se asezd turceqte lingd parapet, cu pugca
Deocamdatd si ne spui cili oameni pe genunchi.
-
mai aveli pe useat? Dacd unul migcam, dam cu asta la
Trei, dar unul e neputincios, nu €p- ! zise de la bun inceput, aritind spre
stiu - din ce i s-a tras, din vreo spaimd, linguroi.
ori o fi pedeapsd de la Dumnezeu, cd l-a Dupd aceea iEi aprinse luleaua qi rI-
lovit boala copiilor Ei cind e sI puni mase de pazd,, aruncind din cind in cind
mina pe cufit ori pe iatagan il apuc5 bi- cite o privire plind de ifos la piralii care
tiiala gi cade la plmint. toropeau in fringhii.
Unde iqtia trei acum?
- UnuI esint In acest timp, barca se apropia de mal,
colea, de pazd, pe mal, iar fdrd nici un ocol; cind ajunse la vreo sur5
- doi pe malul celdlalt...
ceilallj de paEi, in tufiEurile de pe mal se vizu
Incolo nu mai e nici unul? Bagi miqcindu-se ceva, un om cu turban iEi
-
de seamd, dacd mingi, mai poF p5tl qi ardt5 o clipi capul, privind cu nedu-
altele inainte de a ajunge la streang. merire la cei ce se apropiau, apoi,
Nu mint, domnule, o si vedeli. dupd ce se dezmetici, o rupse la fugi la
-Anton Lupan se intoarse brusc spre ai deal, adus de umeri, cdutind sd se piardl
sii: printre copacii pitici.
Cine
-Oameniirdmine de pazA aici?
se carn codeau, clci fiecare
Ieremia duse pu$€ la ochi.
Nu trage ! il opri Anton Lupan.
-
ar fi vrut si pund piciorul pe uscat, sd N-o sd ne fie prea greu sd punem mina
rdscoleascd sllaqul piragilor. pe el, cd de pe insula asta n-are unde fugi.
Eu stam ! r5spunse dupl oarecare O cdrare bltdtoritd de mult ardta sin-
-
timp Ismail, cdscind. gurul loc pe unde piratul puruse sd fugl
Nul l5safl pe el, nu md nenorgcigi ! fdrd sd cadi in brinci.
-
incepu sd se vdicireascl Agop. Domnule, zise Ieremia, privind
Bucdtarul se indreptd spre el, intiritat, -
cu bdnuiali in jur, poare ar fi mai bine
si ne rSspindim, s5 nu mergem toEi Sint tare speriali, zise Anton
b'rriue . -
Lupan, daci iEi inchipuie cd pot si fugi
-." N*avea grij5, rdspunse Anton tIrS pic de vint !
Lupan. Iarba e in folosul nostru, nu al Piratul de pe mal se opintea sI dea
1or. DacI ar fi vreunul ascuns pe undeva, la apd o barc5 trasl pe nisip, dar nu era
i-am vedea urmele numaidecit, cd doar treabd pentru un singur om. Dacd v[zu
sint oameni, nu pdsdri, sd vind pe sus. c5 n-are destule puteri, se uiti in iur,
DupX vreo opt sute de pagi de urcug rdtbcit, dddu si intre in mare, privi inapoi
ajunser5 la creasri pi se oprird uimili. la str5inii care incepuserd s5 coboare po-
l'larea era jos, la picioarele lor, fiindc5 virnigul cu puqtile in miini apoi, dupl
-
un golf adinc intra in inima uscatului, o clip5 de gindire, o rupse la fugi pe
sugrumind insula la mijloc, s5 zici cI o !5rm.
furtuni mai puternic5 ar fi purur s*o .- Care v5 luali la intrecere cu el ?
rupi in doui buc51i. Vintul adormise pe intrebS cdpitanul Sperangei.
deplin gi apa golfului, amorgird, sclipea C-e sd ne mai ostenim de pomand ?
-
argintie in soare, orbindu-te, ca un uriag rdspunse Ieremia, ducind puEca la ocir.i.
cazan cu sticl5 pusd la topit. Aproape de Arn sd*i ;uier pe la ureche s5 srea, dacd
;i
mal se zdrea o corabie cu doud catarge, nu s-o opri s5-mi ziceqi curn veqi pofti !
picotind la ancorS, gata sd se topeascd Vezi numai sE nu-l rdpui !
gi ea in pasta sticloasd a golfului. - I.Tici o grijfl, domnule,
Gherasim igi duse mina streasini la uitat - sd fn pupca in rniini ! doar n-arn
ochi. Zicind acestea, Ieremia echi pi trase,
Dornnule ! strigi deodatd, sub std* filri zdbavil; ecoul SmpuEc5ti:rii se ris-
-
pinirea unei mari tulburdri. Domnule, pindi ca o plescEiturd pe apa stieloasi a
dar asta este... golfului, fbcind s5 se ridice in aer un stol
Anton Lupan l5sd ocheanul in ios. de pescdruEi argintii, care toropeau pe
Ai dreptate ! zise, fHri sI pard sur- nisip"
-
prins. Este chiar Penelopa, dar pe mine Fugarul se prdbugi Ei rdmase nemiscat,
unul nu m5 mird s-o gisim aici. cu fa;a la pdmint.
Ce fdcusi, m5i lerernie? zise doje-
* -
nitor Haralamb. ful.i-e cd l-ai atins la mir.
** Pui prinsoare cd nu ?. . . I-am zis
- dupd curn vea s-a supus. Acum
sd stea, ,;i
Fugarul se ducea de-a berbeleacul pe am sd-i trirnit vorb5 sd vind inapoi.
povirniE. Turbanul ii slrise din cap, li- O nouS impuqcdturS tulburi linistea
sind sE i se vadd leasra ras5, care sclipea insulei pustii. Jeasta lucioasd a piratului
in soare ca un dovleac turcesc, desprins se acoperi de nisip.
din vrej. Cind ajunse jos, se ridicd qi M5, dacd nici acn nu l*ai atins. .
-
.

str5bdtu plaja, in fug5, strigind Ei fdcind incepu Haralamb.

semne cu bralele, deznidijduit. Pe pun-
tea Penelopei se ivirh doi oameni buim5-
cigi. Dupi cireva clipe se dezmeticird,
vdzurl oaspegii neaqteptali sus la creastb
gi se repezird, sd ridice pinzele.
Dar nu-gi sfirEi vorba, cind fugarul
se ridicd speriat, cu miinile in sus li
porni inapoi, scuturindu-qi capul ca
s5-gi lepede nisipul care-i curgea in ochi.
Ceilalgi doi de pe corabie incremeru-
 - -:- a.

se re lingi parapet. Fiindcd se pornise

pe impusc5turi, Ierernia trimise un glong
printre ei. Auzind guierdtura pe ia urechi,
unul ridicd miirule in sus, iar celSlalt fu
cuprins de biliieli qi se prdbu;i pe para-
pet, su capul in ios, de-ai fi zis c5 o sd
cadl in apd ca un balot.
Echipajut Speranpei eobcri in liniEte
pe !drm.
Citeva minute mai tirziu, cei trei
piraii erau legali pe puntea Penelopei
s1 se uitau ingrozili la str6inii eare rdsco*
ieau corabia. In timp ce unii desfbceau
bocaportul, sub care se avzeau, gemete
-si striglte de ajutor, algii coborau sc5rile
in cabina cdpitanului. Anton Lupan se
apropie de tambuchiul de 3a prova, in*
chis pe dinafard cu cirligul,, impinse ca-
paeul qi r5mase incremenit.
 Jos, la picioarele scdriior, stetea o
fiin$ omeneascS, gata de lupt5, cu spi-
narea arcuitd sI se repeadd in sus, cu
mina inclegtati pe cufit, cu dingii stringi,
cu ochii scdpdrind. Cind vdzu un strdin,
cu int5fl$area blinda, care se uita in jos
uimit, scdpd culitul pe scdri, iqi duse
mina la inim5, scoase un strigdt slab
si lui Anton Lupan ii fu dat si vadi cel -
mai cald Ei mai proaspdt zimbet care ar
fi putut lumina un chip femeiesc.
In faga lui era o fatl de optsprezece
sau noll5sprezece ani, cu obrazul ardmiu,
-- Nu sint sora lui, minte ! Eu sint
sirianc5, nu vezi ? M-a r5pit cind aveam
zece ani...
in clipa aceea, Gherasim, care deschi-
sese bocaportul, scoase un strigdt:
Kir Iani, dumneata eqti ?
-Cdpitanul Penelopei pdEi pe punte,
girbov qi scofilcit, sLl barba crescutd
de-un cot. Gherasim il cuprinse in bra1e,
rizind.
Ce bine imi pare cd am dat de
-
dumneata, kir Iani ! Hei, ce bucurie o
sd fie la Pireu cind or vedea d triiegti !

cu ochii negri, codali, cu pdrul ca soa* Kir Iani se desprinse din imbriligarea
rele spre amurg. Purta o bluz5 cenugie, lui, dezv5luindu-qi firea colgoasS, il privi
de pinzd groasi de corabie. In jos avea dintr-o parte, ar!6gos, apoi pufni ca Ei
cind s-ar fi despdrlit abia ieri, ca qi cind
salvari, din aceea,;i pinzd ca bluza, strinEi
pe mijlcc cu o curea ardbeasci Ei legagi n-ar fi cdzut in ghearele pirafllor mai
pe glezn5, rdsfiingindu-se peste picio- bine de patru luni:
rul gol, ardmiu, cu unghii trandafirii. Ce cauqi aici, pezevenghiule ?
-
Cine eqti tu ? o intrebd Anton I)ac-ai plecat, umbl5 cu bine, nu te pri-
-
Lupary neputindu-,;i lua ochii de la ea. mesc inapoi ! .{m luat alt cirrnaci in locui
Fata ardt5 cu degetul la piept: tdu.
-- Eu?... Eu, Adnana... Tu? Zicind acestea, incepu sd se caute prin
Apoi f5cu ochii mari, zimbetul i se buzunare, furios, pinl gdsi un capdt de
pref5cu in ris, iEi scuturS capul, ca ,;i trabuc.
cind ar fi vrut sd vad5 dacd totul nu e Da$-mi chibrit ! se r5sti la cei
-
decit vis, $i, repezindu-se pe scdri, in din jur.
sus, se prdbuqi la picioarele lui Anton Tocmai atunci, Ieremia urmat de
Lupan. Haralamb ndvllirl pe punte, urcind din
-- 'Iu b5tut F{useim, stiu ! Nu cu- cabina cipitanului.
noEti? Eu, grece$te, pulin. Tu araba, nu? Domnule, strigard amindoi intr-un
Franluze9te, da? -
glas, repezindu-se spre Anton Lupan.
I)e unde ai inv5lat franluzeEte ? Vino si vezi ce avulii ! Un cuflr intreg
-
Nu e$ti sora lui F{useim ? numai cu pietre scunnpe qi podoabe de
Adnana i;i scuturS capul, fluturin- pref ! Asta-i comoara faraonilor !
du-Ei pdrul blond, m ,i cind ar fi vrut si Mihu, care fusese cu ei, mai zdbo',.i
arate absurditatea acestei intrebdri ,gi citeva clipe ios, cici tocmai cind sE puni
incepu s5 vorbeascd repede, intr-o fran- piciorul pe sc5ri, auz;- de dupd ugd un
luzeascd melodioas5, limba care se vor- gungurit clrnoscut. in minte ii veni
begte in sud, aproape cintat5, presdratd fulgerdtor cdlug5rul, desag4 colivia goald
insi cu o mul$me de cuvinte strdine, qi acelagi gungurit ciudat pe care il luase
cdrora le imprumuta in chip gingas ac- drept o inchipuire. Oare i se ndz5rea si
centul marsiliez. acum? Nu, de data asta vd:an cu ochii
R4'DU TL:DORAF{
lui. in spatele ugii arirna o colivie
,si-nluntru un porumbel aib, cu piep-
rul trandafiriu, gungurea intrebdtor, fre-
cindu-qi ciocul de gratii. Bdiatul ieEi pe
punte chinulit de ginduri Dl nedurnerit.
Poate cd tc1i porumbeii din lume gungu-
resc ia fel, ;i ureehea omeneascS nu-i
in stare s5-i deosebeascd pe unii de algii
dup6 giasui lor pdsdresc. Dar el ar fi
putut s5 jure c5 era un gungurit pe care
il rnai auzise.
intre timp, din hambar ieqird trei inqi,
pdmintii la fald qi cu bdrbi s5lbatice de
ocnaqi.
Lachi, Nieola ! strigd Gherasim,
-
repezindu-se la ei. Ce bucurie cX v-am
gdsit! Dar Ssta cine e, ed nu-l cunosc?
Nlitrofan, noul nostru cirmaci, frate
-
bun crr noi. Poii s5-i stringi rnina, cd-i
un om intreg.
Numai pe &larulis nu-l vdd"
-Nicoia iqi lds5 capui in jos:
A pierit, bietul de el, luptind vite- alte pd4i, cd
-
jegte, dar ce fcrlos, cd tilharii ne-au incol- rost de triit.
1it tare dibaei ! A,ga-i
Un de la Sfintul Munre,
cSlugdr
-
nu ? intrebd Gherasim, spumegind.
Da ! incuviingar5 cei trei marinari,
--
intr-un glas.
Numai cd
nu era c5lugir, ci Spinu,
-
piratul vestit, ad5ugi Nicola. Dar ru
de unde ptii?
O s5 r'edeti voi acu. $i v-a infundat
-
1er.ile pugtilor cu cilgi. Acum le-a venit
rindul sd pl5teascd qi pentru el, qi pentru
ceilalqi cilr au ucis ! zise Gtrerasim,
iiiqtit.
Piraiii se inghesuirS mai tare in para-
pet. Beteagul iqi didu ochii peste cap
li incepu sI icneasc5, de parc5 i-ar fi
umblat un gobolan prin piept.
Deodata, Negrila, care se invirtea in
jurul lor tot ar5tindu-gi colgii, se opd,
isi ciuli urechile spre bocaport Ei incepu
sI miriie incet.
.- Ei, dar Ssta cine mai e, ci parci are
un chip cunoscut ? intrebdGherasim.
LTn om negricios, cu nasul arcuit, cu
ochii vl5gu.iqi, in care se mai vedea insd
o ,;iretenie din trecutj se incurca in giu-
beaua neagrd, bdtut5 cu fir de argint in-
vechit, incercind sd pSEeascd peste gura
hambarului.
Mni sd fie-al naibii ! exclaml Hara-
- zgiindu-se \a el tot atit de mirat
lamb,
ca Ei Gherasim. Sd n-aibd barba asta, as
zice cd,-i jupin Agop !
Agop din Bazar? intrebd repede
-
striinul, g5sind qr prln farmec puterea
sd sarh pe punte. Il cunoa$tep pe Agop ?
Eu sint Haig, fratele lui.
Gherasim se bitu cu palma in frunte:
Mfi, fra$lor, acurn toate s-au ld-
-
murit ! Zi, egti frate cu Agop ? Negustori
scdpdtali amindoi ! Te duceai la Pireu
cu ceva boarfe, sd-p incerci norocul prin
la Stambul nu mai era
! incuviing5 Haig, inclinind
- cap.
din
Da comorile astea din cabind ale
cui- sint? s5ri ;i treremia cu greceasca lui.
in ochii armeanului se aprinserd
scintei.
Sint toate aici? intrebd grdbit, dind
sd-se repeadi spre sciri. N-au instrdinat
nimic?
N-au avut cind, rdspunse Ghera-
- tiindu-i calea. Numai c[ nu te
sim,
grdbi. O s5 vedem la urmd cum se cuvine
sd le impSrqim. Doar nu ne-arn luptat cu
piralii pentru tine ,;i pentru Agop !
Toat5 lumea se strinsese in jurul ham-
baruiui; Adnana, care nu inlelegea mai
nimic din amestecul de vorbe grece$ti
Ei rom6ne9tir stdtea ling! Anton Lupan,
uitindu-se pe rind la togi, miratd pi cu-
minte ca un copil.

Anton Lupan se uitS la creastS, unde
iarba lepoasd incepuse sd freamdte uqor,
se uitS la dira vindtd care pdta rnarea, la
orizont, Ei zise cdtre ai sdi:
.- Bdiegi, facegi ordine pe punte Ei
figi gata sd ridicagi ancora. Peste jum5tate
de ord o s5 avem vint din nord. Bietul
Ismail s-o fi plictisit a$teptindu-ne atit.
Apoi se intoarse spre Adnana) care se
tinea intruna dupS €i, aruncind priviri
speriate spre Huseim.
Adnana ! ii vorbi, punindu-i mina
-
pe umdr qi privind-o blind in ochi. Vrei
si ne fii de folos ?
Fata inclind din c&p, fluturindu-;i
genele, intrebltor. Prin ochii lui Anton
Lupan trecu 0 undd de mirare qi o
clipd Eovdi, fdrd, sd-gi dea seama- de ce.
Piralii lui Spinu iEi au cuibul pe
-
insula asta, sau in alt loc? o intrebd apoi.
Au multe cuiburi, dar eu nu le
- Nu le gtiu nici ei to1i, fiindcd Spinu
stiu.
p5streazd taind asupra lor qi in fiecare loc
are alfl oameni, care nu se cunosc intre
ei. Cei pe care i-ai prins sint aici numai
de doi ani. Cuibul lor adevdrat e la Ale-
xandria. Acolo fiecare e socotit om cins-
tit, unii marinari, al$i negustori.
._ Desigur ci au Ei o corabie.
Da, a fost aici pind acurn luni.
- Nu Etii incotro a plecat? o
- DupI cite am inleles, la Alexandria, - Tare
-
sI ducd o parte din prada care s-a adu-
nat in doi ani. Acum il aqteptam pe Spinu,
incdrcam ce mai era in peEteri Ei plecarn
qi noi.
Ce pegter5?
- Unde lin ei pr5zile. E aici pe mal. n-avem
- vrei, te duc s-o vezi.
DacE
Mihu se apropie de ei.
Domnule, zise incet, ca gi cind ar fel nu putem rdzbi.
-
fi fost o taind la mijloc, jos in cabind este
o colivie cu un porumbel.
Anton Lupan ise de tonui lui miste- dire de stinci rogiatice, printre care rAsa-
rios.
lii"-, 1.i: i:l'.;:i:L i- Si ."
-- 'Un porumbel ! Sper cd nll te-a
speriat prea riu !
Ce zice? intrebd Adnana.
-Aflind, se incrunt5.
E un porumbel cil6tor. Spinu i1
ia -cu el, pi de cite ori se intoarce cu
prada, il trimite inainte, € sd*i vesteasci
pe ceilalqi.
Acum arn inleles tot ! exclarnd
-
Mihu, luminindu-se, dupd ce cdpitanui
ii tdlmdcispusele ei. Dacd a$ fi fcrst mai
deqtept, ar fi trebuit s5 bdnuiesc de \a
inceput c5-i ceva tra rnijloc. Dar cum sd
bdnuiesc? Eu nici mdcar nu ,;tiam cd
porumbeii sint atit de isteli.
Nu to!i, Mihule, ci nurnai porum-
-
beii cdlStc'ri. Dach nu-i 1ii prea mult in
alte pirgi, ca sil se deprind5 cu locu-rile
noi, atunci se intorc sf,oar5 la cuibul 1or.
Pdi sqe, cum il ginea Spinu, in
-
desagd, cu ce sd se deprindS? Cu intu,-
nericul ? Eu ac cd Ei dup6 un an tot ar fr
fost dornic sd se intoarc5...
Dupd ce musul plec5, mulpmit cd
dezlegase gi aceastd tain5, Anton Lupan
se intoarse spre Adnana:
Mergem?
- Da... Dar crers, c5 n-au si ne
- ?
prindd
-- Cine ?
Spinu qi ceilalli.
1i-e teamd de ei !
- Mi*e teamd...
-
Anton Lupan tresbri.
Da ! r6spunse el repede, parcd fe-
-
rindu-se de privirea ei. S5 mergem, cd
timp de pierdut.
/Vlai ia cigiva oameni ! se rug5 Ad-
-
nana) aruncind iardEi o privire tern6toare
spre 15rm. Ne trebuiesc qi felinare, alt-
La citeva sute de paqi spre sud, poa-
lele dealului se pierdeau intr-o ingr[rna-
. l--' - ..-'- 68

reau ciflva copaci pipernicigi. Fata se Mdi, frate Gherasime, inrrebl in-
-
cd15rd pe povirniEul golaE urmind o cet, oare n-o fi weo capcan5?
poteci greu de ghicit, qi se opri in faga Aq ! Tu n-ai vdzut ce ochi de copil ?
unui boschet sdrdcdcios de mdslini. -
-- De, Etiu eu ? ! De cind cu cdlugdrul,
Aici ! zise, ardtind cu mina. Venigi nu mai cred in nimic !
-
dupi mine, dar se merge greu. $i, spre mai multd sigurant5, Ieremia
Gherasim l5sd puqca jos qi aprinse feli- iqi sprijini pugca sub brag, ca sd poat5
narul. Ieremia, care sosea din urm5, flcu trage in orice clip5, ffud, a mai ochi.
la fel. Intrarea peEterii era o guri scundi

'
ft
,
"':i'
; ,.:'
't' '
prin carc nu puteai merge decit frint de de inger: nu gtiu cum ar iesi de-aici I

mijloc. Pe perelii de piatrd se vedeau Adnana mergea in fruntea lor, sor'5ind.

zgirieturi ciudate, semne f-5cute de pirali incd temindu-se sI nu dea peste vreun
cine qtie de ce. Din loc in loc erau dese- pirat ascuns.
nate ciolane ;i capete de mort care rin- Dupd citeva cotituri, galeria incepea
jeau hid gi pireau c5 miEc5 in lumina sd se l5rgeascS, pini ce se sflrsi intr-c,
f elinarelor. grotd uriag5, ai c5rei pereqi *.b:::i se zdreau.
Ei, ai dracului ! injurS Gherasim, sclipind tainic din loc in loc., i-inde iu -
-
privindu-le pieziE. Si fie unul mai slab mina lovea vreun coll de pirit-i:: p jrzt. ,

.+,'
i-
t,.A

$d

..ur&+ad$i
 De jur-imprejurul pere$lor zd,ceau din pere! ieEeau colguri de stincd,
pBS,
sipete, baloturi, saci, covoare, arme ascufitei care parcS vibrau ca niqte
r echi, ardmdrii, aruncate claie peste 916- coarde, amplificind murmurul mdrii gi
mad5, ca lucrurile scipate de la foc f-Scindu-l mai aspru, in armonia bizard,
zd,ceau - pe care-o didea zbuciumul
intr-o t5cere amor1it5, rnustrS- apei Ei nep6-
toare gi plini de tristele, de parcd ar fl sarea granitului nemigcat de veacuri.
simtit pustiul si intunericul din jur. .A.nton Lupan mergea in frunte, cu
.- Asta-i ce-a mai rimas ? intrebd felinarul, iar Adnana venea dupi el, fdrd
Anton Lupan, uluit. Bine, dar atunci, sd i se simtd pasul. I se auzea numai
ce-a fost inainte, cd numai astea fac cit respiragia, la rdstimpuri, parci speriati
un bazar intreg ? ! In saci ce-o fi ? sau govditoare, ca gi cind fata n-ar fi fost
Covoare, mdtdsuri, stofe, draperii pe deplin convinsl c5 drumul acesta
-
si cite altele. Ti se impdienjenesc ochii trebuie fdcut pind la capit.
cind le vezi. Anton Lupan se opri. Din fagd rdz-
Nu le putem ldsa aici !. . . Ghera- bdtea o lumind slab5, furiqindu-se pe
-
sime, Ieremie, luaf cite ceva la spinare perelii colguro;i, fdcind s5 p5leasc5
si chemali-i pe tofi. Trebuie s5-i ddm zor) flacdra felinarului. Dupi cifiva paEi ga-
cd altfel ne prinde seara cirind. leria cotea in loc, ldsind sd se vad[
Nu-!r fie team5, domnule ! rds- pe nea$teptate un petic de mare, invol-
-
punse Gherasim. Sintern mul$ Ei voinici. burat. Vintul crescuse intre timp, gi jos
In doud ceasuri ifl cdrdm Ei peregii. valurile se zbuciurnau, rostogolindu-se
-- Adnar:,a, intrebd Anton Lupan, inspumate pe !irm.
Cupi ce rdrnaserd singuri, vrei sd mer- Crezi ci nu ne pindegte nimeni ?
-
gem prin pe,;ter5 pind la malul celSlalt ? intrebd Adnana, qov5ind iar.
\rreau, dar sd Etii cd ne trebuie ju- C5pitanul Speranpei se strecurd afafi,
-
mdtate de ceas. qi rdrnase nemiqcat. La inceput crezu ci
Nu-i nimic. La intoarcere o s5 ve- iegiserd in altd parte a insulei, nu spre
-
nim pe sus ,;i-o sd ne 1u5m la intrecere, rSsdrit. Apoi vdzu soarele in spatele sdu,
care urcd mai repede la deal... Oare recunoscu !5rmul, poteca pe care urca-
piratul care pindea pe !5rm de ce n-o fi serd la deal; barca era in acelaqi loc,
fugit pe-aici ? trasd pe nisip, numai cd valurile o im-
Nu putea fdrd felinar. $i-ar fi presuraserS, smucind nemilos de ea.
- capul de peregl.
spart Ce este? intrebd fata.
Foqnetul valurilor se avzea atit de -
Anton Lupan ldsd s5-i scape felinarul
limpede, incit ai fi ^ spus cd qlrmul se din miini qi rdmase impietrit cu ochii in
afld foarte aproape. In partea asta, gale- larg. Speranpa nu mai era la locul ei, de
ria era mai inalt5, aqa cd putea fi str5b5- parcd o inghi$se marea. La orizont se
tut5 cu uquringS, in schimb, la fiecare zdrea o pinzd cenu,;ie.
 RECHIhIII

smail se trezi in In loc de rdspuns auzi un geamdt, pier-

beznd qi un timp dut. Bucdtarul se frecd la ochi.
toropi, ftrd sd-gi Cine-i acolo ? N-auzi ? intrebS" in
-
dea seama unde graiul lui, uitind de ghiauri.
se afl5. DacI v5- Eu, Agop, efendi Ismail.
ztt cd, nu-l zore$- - Durnneata? $i ce cauqi aici?
te nimeni la nimic, inchise ochii, mulp- -
Armeanul gemu:
mit, si mai tragS un pui de somn. De Nu mai caut nimic, cd mi-au luat
-
citeva zile tot ar fi dormit. Numai covo- tot; m-au nenorocit.
rul pe care stdtea intins nu-i dddea liniqte, Bucdtarul dddu sd sari in picioare, dar
parcd ii era cunoscut. Da, gi dupd miros se lovi crr fruntea de un tavan scund gi
Ei dupd pipdit, ar fi zis c5-i covorul lui, intr-o clipl se dezmetici. Simf corabia -
de Brussa, cumpirat cu bani scumpi in leginindu-se, auze valurile splrgindu-se
ziua nungii cu Laleli. in bordaj, iEi aminti cum r{mdsese de
Aman, Laleli, Laleli ! Ismail. pazd, pe punte, $i inlelese cd era inchis
-Apoi tresdri qi deschise unoftd
ochi. Dupd in hambar.
cite iqi amintea, covorul il dusese Ghiul- Ce s-a petrecut, cum de-am ajuns
-
surn la Bazar qi-acum nu mai era al lui. aici? intrebS, tot in graiul lui, apropiin-
Hei, unde sint? intrebd nedumerit. du-se pe dibuite de armean Sr zgiltiin-
-
Mufid6, Valide, care sinteti aici? duJ de git.
 Pdi ce sd se petreacS?... rdspunse
- tremurind. Prea bine nu gtiu
Agop,
nici eu, cd am stat ascuns dupd bocaport,
si nu-i vdd. $tiu cd m-am pomenit cu ei
grdmadi in jurul meu.
$i eu) ce fbceam?
- Dumneata dormeai, efendi Ismail,
-
dormeai ,;i sfbrliai cu pu$ca pe genunchi.
Dar ei, cum au ajuns pind la dum-
- cI doar erau legagi ?
neata,
Se vede c5 s-au tirit uqurel, cu tofii
-
grdmad5, aqa cum erau legagi, Ei-au
cdzut in capul meu. <Dezleae5-ne, dacd
vrei sd scapi viu !u
De ce nu m-ai strigat, de ce n-ai
-
fugit ? scriEni buc5tarul, dezmeticit pe
deplin.
N-am avut curaj, efendi Ismail,
-
iartd-md, n-am putut: dumneata nu Etii
ce ochi aveau, sd te strdpungd, ,i altceva
nimic. Pe urmi, dac-ag fi strigat, parcd
zdriun pic de lumini de sus.
In clipa aceea, in cabina cipitanului
se auzi uga scirliind, cigiva oameni cobo-
rird scdrile Ei incepurl sI vorbeasc5, g5-
l5gio,;i, ca unii care nu mai aveau sd se
teaml de nimic.
Ismail se tiri pe sacii lui Agop qi iqi
lipi urechea de peretele sublire, care des-
pd4ea magazia de cabina cdpitanului...
Omd care vorbise mai inainte con-
tinud, mustritor:
C5pitane, te ascuna de noi, gi faci
rdu- !
--Taci ! rdcni Spinu, aqa de tare, incit
Agop, aflat in spatele lui Ismail, fugi
de-a buqelea pinl in colqul hambarului.
Un timp, dincolo, piralii tdcur5, in-
lemnili; se auzea numai rdsuflarea fio-
roasd a c5peteniei lor. Mai tirziu, un al-
tul dintre ei indrdzni sI rupd tdcerea,
ardtindu-qi temerile lui :

dumneata m-ai fi auzit? -- Oricuffi, cipitane, in Arhipelag nu

A$a ? ! Care va sd zicd,, tu i-ai dezle- mai e rost de trdit" Trebuie sd ne gindim
-
gat, ghiaur nemernic ce e$ti ! incotro o apucdm. Oare acurn nu ne-or
L-am dezlegat numai pe Spinu, urmdri ?
-
cd el era mai fioros. Pe ceilalti i-a dezle- Egti un fricos ! rispunse Spinu,
gat el. Numai pe grecul acela sl5bu1, l-a -
rizind crr disprel. Chiar dacd Huseim sau
ldsat in fringhii. Pe urmS Spinu a venit la ceilal{ ne-ar trdda qi le*ar spune incotro
dumneata, !i-a luat puqca de pe genunchi am pornit, cum ar putea sd se gind dupi
gi cind fl-a dat una cu patul ei in cap, !i-a noi cuprdp5ditul lor de barcaz ?
pierit sforlitul de parcd te-ar fi vrijit. Inainte sd ne trddeze Fluseim, o si
Bucdtarul se pipdi in cap. -
ne trddeze fata!
Aha ! Uite cd mi-a rdmas qi cucui... Spinu bdtu cu pumnul in masi Ei rdcni
Pe-urmi ce-au fbcut? din nou:
Au ridicat ancora, au intins pinzele Sd nu-mi mai pomenegti de ea !. . .
-
- pornit repede la drum. N-am apucat $i ajunge cu vlicirelile, muieri ce sin-
qi au
bine sd ne depdrtdm de gdrm, cd s-au gi tegi ! Hai, toatl lumea afard,, l5sagi-md
repezit la hambar, mi-au rdv5;it avutul singur, netrebnicilor!
ce-a fost mai de prel au cSrat dincolo, Oamenii nu mai aEteptard o nouS po-
-la c5pitan, iar pe noi ne-au aruncat aici runcd, ci se repezird pe scdri, buluc...
Ei ne-au inchis. Mai intii sd dormim pu[in; pind
Sd fie mult timp de atunci ? -
la Alexandria avem de mers doud sipti-
- $tiu eu ? Asta s-a intimplat pe la mini. Este destul timp de gindit.
- Ei-acum o fi noapte, ci altfel s-ar Zicind acestea, Ismail c5scd, iqi pipii
prinz
?'l To.{TE plxzele st's

cucuiul din cap, apoi se intinse tacticos c[pitanului, in vreme ce kir Iani se
pe covor, ;i peste citeva clipe magazia plimba prin spatele lor, furios.
incepu sd rlsune de sforditul lui. Cu sicriul Ssta plutitor n-o si-i
Ceasurile se scurgeau greu pentru -
ajungem niciodatd ! zise Gherasim, cl5-
Agop. Liniqtea de afard, ii dddea fiori, tinind neincrezdtor din cap.
iar sforditul bucdtarului il scorea din Dac6-i sicriu, poftim, d5-te jos !
mingi. Din cind in cind incerca sd-l tre- - cdpitanul, muscind din trabuc.
pufni
zeascd, trdgindu-l de picior, ori dindu-i Nu flne seafiul de ce spune omul
cite un ghiont, dar, ca urmare, sforditul -
la necaz, kir Iani ! interveni Anton Lu-
creqtea mai mult. pan, impdciuitor. Eu unul cred d Pe-
La aceeaqi ord de noapte, in partea faci de ris.
nelopa n-o sd ne
cealalt5 a insulei, Penelopa naviga direct Pe mine nu md privegte; eu merg
cltre sud-est, impinsd de un vint bun. -
la Pireu !
Anton Lupan, cu Gherasim al5turi, sti- Firegte, cdpitan Iani, qi
noi mer-
tea aplecat deasupra h5rlii, in cabina -
gem tot la Pireu, dar mai intii trebuie
 . i..:-.i r_.. i:

se-i prindem pe pirafi. Pini atunci, cu ceva nu se vedea nimic.

\-oia dumitale, comanda Penelopei o s-o IVlihule !
am eu! -_ Da ! r5spunse musul, de veghe la
Cu voia mea? Nu! prova.
- Atunci fdri voia dumitale ! Ne-am LTrcd-te pe catarg gi vezi dacd nu se
-
inleles ?... -
zdreqte vreun vas!
La citeva rnile in stinga se simlea Peste citeva clipe, Mihu era la mdrul
tdrmul apusean al insulei Skyros, in catargului. Oamenii de pe punte se ridi*
lr-rngul c[ruia navigau de mult. OdatH cu caseri gi cercetau orizontul, cu aceeaEi
apropierea dimineqii, vintul se intirea' infrigurare ca a cipitanului.
Cite o rafali vijelioas5 smucea pinzele, Parc-ar fi o corabie! strigd musul.
-
si arunci, catargele arcuite spre prova Dar trebuie sd fie tare departe, c5-i vdd
trosneau , gata sd se rupS din sarturi. numai virful catargelor.
Coborili pinzele, ce mai aEteptali ? ! Cite ?
- kir lani.
striga - Dou5.
Poate c-ar fi timpui, domnule ! zise
- incotro se duce?
si -Gherasim.
- Fuge spre sud, cu vintul.
Anton Lupan scuturd din caP :
-
Gherasim ldsl s5-i cadi bragele de-a
Nu ! CSutafi cabluri sau Parime si lungul trupului.
-
intdrif catargele !
-- Am pierdut-o ! Acum nimeni n-o
La fiecare rafald, Penelopa iqi afunda mai poate ajunge.
prova in ap5, qi uneori, clipe intregi born- Ridieali toate pinzele ! .Ivlergem
presul nu se mai ridica dintre valuri.
-
inainte ! Oriee ar fi s[ se intimple, trebuie
Duceli toate greut5lile la PuPa ! sd-i ajungene ! spuse clr hotdrire Anton
-
porunci Anton Lupan, netulburat. Go- Lupan.
lid toatX partea din fa15 a hambarului ! Mihu scoase un chiot ,?i iqi dddu dru-
in prova se vedea capul Sarakimonesi, mul din virful catargului.
coltul de sud al insulei Skyros. Peste O sX-i ajungem, domnule, sd n-ai
-
pulin timp, marea avea sd se deschidd nici o grijd !
liberd, in stinga. Anton Lupan iEi sirnli Oamenii se rep ezfud, sI indeplineasci
bdtlile inimii. Se apropia clipa cea mai poruncile cdpitanului.
grea a acestui joc plin de primejdii. $tia Ridicafi tot ce se poate chema pin-
cd daci la ora asta Sperany.a apucase sd
- continud acesta, simlind cd mari-
zd,!
treacd spre sud, n-o mai putea ajunge: narii il vor asculta orbeqte. Puneli cdn-
singura ;ansd era sd depdEeascd inaintea gile in afara bordului Ei intindegi pdtu-
ei insula Skyros gi s5-i taie drumul. .. rile. Intirigi mai mult catargele gi n-avefi
Capul Sarakimonesi se vedea in ba- grijd, n-au si se rupd. Mitrofan, ia-o
bord, inroEit de soarele care tocmai r5- doud carturi mai la stinga !...
sdrea. Dincolo de el se deschidea marea' La orrzont se ridicau nori negri, care
pustie cit rdzbeai cu ochii. Anton Lupan curind acoperir6 soarele abia risdrit din
cercetd infrigurat orizontul, de la un ca- valuri -- ,;i marea se invSlui in umbre.
pdt la altul, fdr6 sd descopere nici un Penelopa ipi afundd prova in ap5, scir-
catarg, nici o pinz6. De dincolo de ori- find din toate legdturile ei ostenite.
zont se ridica fumul unui vapor .- 9i alt- Catargele, arcuite, trosneau gata sd se
rupd ,si sarturile intinse vibrau pe toate Stampalia era o insuld tocmai in margi-
tonurile, impletindu-gi sunetele cu mu- nea de sud a arhipelagului; deci, iatd
getul infricogdtor al mirii. ci izbutise si <,facd punctull' neostenin-
* du-se cu mdsurdtorile !
** Mutd-d gindul ! se impotrivi Spinu,
-
rdspunzind celui care vorbise mai ina-
Dar, in timp ce Penelopa naviga astfel, inte. Ce, de asta ne arde noud?
in timp ce Mihu ,;i Adnana se urcau pe Pdi mai avem numu zece pesmeli
-
rind in virful catargului, ca sd cerceteze qi vreo doui ocale de sl5nind. Cum o s-o
marea, in timp ce oamenii obosili pico- ducem pin[ la capul drumului ?
teau in picioare, fiindci pe bord nu mai Ismail iqi lipi ochiul de perete gi prir-i
era un singur colgigor uscat unde s-ar fi in cabind. Pe mas5 nu se mai vedea ni-
putut intinde la odihnS, in timp ce Haig mic de-ale gurii.
igi fringea miinile, ascuns in cabina echi- Rdbdali ! strigd Spinu, mingiin-
-
pajului, ingrozit de o noud intilnire cu du-,;i cutitul. Cite un pesmete de fiecare !

piragii, in timp ce NegrilS l5tra furios, Asta-i tot, ajungS-vd !

scuturindu-qi blana ori de cite ori un $i slinina ? intrebd unul din pirali,
-
nou val i se prdbuEea in spinare, in timp inghigind in sec qi lingindu-,;i buzele.
ce Anton Lupan stdtea la prova, neclin- O 1iu la mine sub pernd. O s[ r-d
-
tit, cu ochii alintili inainte, cu pumnii dau in fiecare a cite o felie. Hai, actun
ti cu dingii strinEi, ca Ei cind prin incor- cirati-v5, minclilor !
darea lui ar fi vrut si transmitd o fo45 Piralii urcard scdrile, bombinind cu
mai mare cordbiei, in sfirqit, in timp ce ciudd, mdritd fiindu-le vechea nemullu-
kir Iani alerga pe punte, molfbindu-Ei fu- mire. Rdmas singur, Spinu scoase sld-
rios trabucul stins, zgiindu-se de iur- nina, iEi tdie o halcd de vreo qase degete,
imprejur in nideidea cd s-ar ivi vreun puse un pesmet in aP5, sd se inmoaie,
vapor care s5-i aduci sc5parea in apoi incepu s5-nfulece, aruncind prir-iri
timp ce se intimplau toate acestea, oare spre u$5. Dupd ce-gi sfirEi cina, indesd
ce fdcea Ismail, bucdtarul? restul de slSnind sub perni, ii strigi ce\-a
Apoi ce sd facS? Dormea sfordind pe omului de la cirm5, apoi ficu lampa
covorul de Brussa, visind la dulcea gi micd, se trinti pe pat, ftrd sd lase cutirul
gingaqa lui Laleli, rimasd intr-o mahala din min5, Di incepu sd sforlie.
a Stambulului. Muncit de ginduri, bucltarul se scdr-
Efendi Ismail ! il striga Agop, din pind in cap, ocolind cu grijd cucuiul.
-
cind in cind, trdgindu-l de un picior. AEa nu mai merge; daci ei tre-
Lasd-mi sd dorm, mai avem pind buie - si posteascS, atunci despre mincarea
la -Alexandria ! rispundea bucdtarul, des- noastrd nici vorbd nu mai poate sd fie !

chizind numai un ochi. Ce ai de gind, efendi Ismail ? in-

-
Cind se trezi Ismail, alSturi in cabind trebd armeanul.
era mare gdldgie. O sd vezi indatd. Tu ai griji numai
Miine diminea,ti 0 sd fim prin s5-g - fli gura !
-
dreptul Stampaliei, spunea unul. Tre- Cu aceste vorbe, bucitarul desprinse
buie sd ne oprim, sd ludm provizii. scindura din colpl hambarului, se sue-
Bucitarul iqi ciuli urechile. $tia cd curl in desp54iturd, ascultd o vreme sto-
 .,

ri;
E
3
{, ,,a:"

L
{i!i,
1R*.
*-
'
l-'.'l':, / s.":
1i','t.
't .l:'t
rt s-,1''
:,..

:'

..'..?,=
c
t'
- 'k'*

.r.
 rile, bijbiind in noaptea de^smoald, fdrd
reitul lui Spinu, apoi scoase panoul gi igi
r.iri capul in cabind. SlSnina era colea, cirmaci Ei om de veghe. In vreme ce
sub pern5. DacS ar fi intins mina... Dar desficea bocaportul, Ismail zdri un far
nu, acum sosise timpul pentru altfel de in dreapta, dar n-avu cind sd se gin-
isprav5, nu mai mergea sd tot Dterpe- deascd ce coll de pimint, ce insulS se
leascd dintr-o biati bucatd de sl5nind ! afld acolo.
Ismail se pipdi la briu, scoase lingu- Hai afard,, Agop, c-am inchiriat al-
-
roiul, se aplecd deasupra patului, ridicd tora hambarul !
bralul qi lovi din toate puterile. Capul Armeanul se ridici anevoie, tremurin-
- po,cni c:t o sticld desfundatS.
lui Spinu du-i qi trupul qi inima.
Piratul deschise ochii, ii dddu peste cap Dumneata e$ti, efendi Ismail ? Ai
li rlmase moale, inainte de a putea - frrd si te spinzure?
scdpat
scoate un singur cricnet. Vino-ncoa $t pune mina ! il zofi
Ce faci, cipitane ? strigd omul de la -
bucdtarul, in loc s5-i rdspund5.
-
cirm5, auzind pocnetul. Bei de unul in citeva minute, cei doi piragi de la
singur? Ziceu cd nu mai e nici o sticl5! cirm5, impreunl cu Spinu, pe care il
in hambar, Agop, pe care il minase scoaserl cu gr€u din cabind, zdceau in5-
necuratul sd se uite pe gduric5, scoase untrul magaziei.
doar un geamdt gi iEi pierdu simlirile. In stinga, unde era rdsiritul, parc5
in acest timp, Ismail nu stdtea de po- incerca sd se reverse o slabd luminS.
man5: sdri in cabin6, ii scoase giubeaua Acum ce facem? intrebd armeanul.
lui Spinu, Ei-o puse pe dinsul, la fel -
foindu-se pe ling6 cirmI.
fEcu Ei cu turbanul, infundd gura pira- Intii mincdm, pe urm5 a$teptdm
tului cu o cirpd, apoi il legl zdravdn, qi-l -
sd se faci ziud,...
Dar unde mergem?
-Ismail ridicl din umeri: $tii
15si leapdn in fundul patului. drumul ?
Ei, aEa mai merge ! zise cirmaciul,
-
r-6zindu-1 pe cdpitan cd iese pe tambuchi, De, dupl valurile astea, aq zice ci
cu o sticld in min5. Credeam c-ai sI bei
-
arn ieqit in MediteranS; mai departe,
singur. Hai, vino mai repede, cd mi s-a Alah cu mila !
uscat gitlejul ! Farul pe care il vdzuse adineaurea rd-
Dar hai, cipitane, odatd ! stirui mdsese in urm5, iar in fagd, nu se mai
- de la cirmd.
piratul vedea nici unul.
Ismail iEi potoli bdtdile inimii, se in- $i dacd ne ritdcim? stdrui armea-
-
toarse spre el Di-l atinse in creqtet cu nul. Dacd ne prinde furtuna?
llngurolur. Bucdtarul ridicd nasul ,;i adulmecd in
Pind una alta, Ismail legS cirma cit aer. Furtund ?
putu mai bine Ei alerg6 la tambuchiul Peste un ceas, cind in sfirEit incepu si
de ia prova, pe care il inchise qr zdvorul. se facd luminS, vintul se preflcuse intr-o
Ultimii doi piragi, cici al treilea atirna brizd moartd, care se leglna in pupa
de crucet5, erau astfel puEi bine in cabini Speranpei, c€L o trend mincatd de molii,
li nu mai puteau ieqi decit dacd ar fi bijbiind printre valuri, nehotSrindu-se
avut asupra lor mdcar un topor, sd spargd s5-qi aleagS drumul. Dar dacd cineva ar
zdvorul. fi privit barometrul, ar fi vdzut cA in
Sperany.a se lupta, gemindr cu valu- aceastd ord acul lui coborise cu vreo
patrLr linii gi pirea hot5rit si inghitd tot
cadranul.
--- \rine o corabie ! strigd Ismail, cu-
prins de bucurie. Auzi, bre, Agop ? O
eoraoie cu dou5 catarge. Acum o sd cd-
pdtirn Ei de rnincare, o sd afldm gi dru-
mu1! Am scXpat de oriee grijd! Ia co-
ooard in cabina cSpitanului Ei vezi cd mai
l,.ie uil oehean acolo.
Dar n-o fi r5mas vreun pirat ascuns
pc-sub paturi ? se intinse pe punte, su mliniie sub cd-
frici sd te iei cu el la
- $i
c€r !i-e
trinti ? rdspunse bucdtarul, pus pe gium5.
Deqi vintul aproape murise_' corabia
din urml se apropia atit de repede, de
parc-o minau duhurile. Dincolo de ea
se ridicau nori negri si marea, care aici
se alblstrise, pSrea vinbti Ei involbu-
ratd, rdscolitS de cine ,;tie ce diavoli
- !
ascun,gi in adincuri. Pinzele Speranpei miqti
incepurd sX fluture, nelinistite, aga, fErE Pregdtindu-se Je euicare, briciiarul
nici o pricin6.
<,Ce*o mai fi ;i asta?,r se intrebd bu- Spinu, c5 era mare c'5idurd, gi aiunci
cdtarul, mirai, de iuleala corabiei striine. simqi in buzuna,rul diniuntrui giubelei
Apoi de*Cat5 iEi dddu seama cd se o hirtie foEnind. Ilegi pica de somii,
pornise furtuna, pornise de undeva, din
Egee, se furiqase cenuqie printre insule,
se rdsfirase peste Mediteranil, Ei-acum
se apropia ridicind pe sus corabia str6in5.
<rSint nebuni, sau n-au intilnit nici-
odatd o furtund !r igi zise, vdzind ci mari-
narii necunoscuqi veneau cu toat5 vela-
tura, ca gi cind ar fi fost hotdri$ sd nime-
reascd de-a dreptul pe gurile iadului.
Armeanul urc5 sclrile, mai inzdrSve-
nit, cu ocheanul in min5.
_- Bre, Agop, hai si coborim pinzele,
cd nu-i a bun5. Rdminem numai cu focul
$i cu trinca, altminteri...
Ismail privi prin ochean 15rmul pustiu.
LTndeva, spre apus, se vedea un pilc de
palmieri, leginindu-Ei umbrele verzi sub
ultimele adieri de vint, ca Ei cum le-ar
fi urat corlbierilor bun venit.
Bre' Agop, si zrci c5 n-ai noroc l
- cirmaciul, rizind. Ai pintit pind la
strigd
Pireu, qi uite cd te-aln adus in Atica.
tir-ai tu si fii !
Apoi, pind 7a l6rm nemaiflind mu1t,
aruncl ancora, eob'rri pinzele, le strinse
pe ghiuri, se increding5 cd hambarul era
bine inchis, incercd inci o i:atd z6r-orul
tambuehiuh-ri, intinse o tcrri5 iingi ;a-
targul nrie, ca s6 aibh urn-br5 la somn, si
p5tii. Pdeat c* n-avea luleaua sI puffue
pulin inainte de a adormi !
PinI miine dirnineai5 sd nu mi
- c[ altfel te dau la rechini ! ii po-
scoli,
runci lui Agop.
Sint rectrini pe-aici? intreb5 ar-
-
meanul, uitindu-se speriat in jur.
Cu duiumui ! Aqa cd ai grijd curn te
ipi mai intii imbr5cSmintea l''-ii
scoase
curiozitatea il irnpinse s5 vadd ce-cl fi.
Deci scoase hirtia, care pSrea o scrisoare
umplutd cu slove grecegti de rrrina stin-
gace a unui om nedeprins la scris, ciscd
Ei se intinse pe punte, ciind:
<Cipitane, sd te fln5 tartorul sinltos
pi si te vbd in curind venind, cd se impli-
neqte anul de cind n-ai mai fost pe la nor.
Fiindc6 Selim pleacd in Arhipelag' cu
porunca pe care o $tii, igi trimit vegti de
la MusaraFr, ca sd fii liniEtit...,,
Aici Ismail se opri, ostenit" Ct n.,i'b:
ef,a Musarah, cd parcd mai au:ise ? Se
fi fost nume de om, de oraE, sau poate un
golf tii ! cum de nu-qi putea amin-
- -
ti ?. . . Dar la urma urmelor, ce-l privea
pe el scrisoarea piratului, mai cu sea:ri
cd somnul il apdsa in creEtet ca un turban
de plumb ?
R{DU TTT}ORA.\ Qt1

Pe jumdtate toropit, turcul dddu sd im-

pdtureascd hirtia Ei s-o pun6 la loc. in
clipa aceea, un ochi ii mai alunecd in
treacdt asupra ei, Ei el tresdri.
<,Corabia e gata de doui luni, cdpitane,
scria in acel loc, $r nu a$teptam decit
porunca incotro sd pornim... r
Ismail se ridicd intr-un cot, de data
asta cr; amindoi ochii deschiqi, vii, sd
zict cd-i pierise orice urmd de somr5 din
cot se sdltd intr-o rin5, tot citind, din ce
in ce mai aprins, pinl ce slri in picioare
gi incepu sd strige, parcd ieqit din minli:
Mdi, Agop, tu $tii ce-am gdsit ?. . .
-
Tot Coranul nu face cit un rind
de-aici !. . . Alah, Alah, fii
inlelegdtor
$i-un sd md pocdiesc dacd am greqit !. . .
Ce-o sd se bucure cdpitanul cind o auzi!.
Nespus de tulburat ,;i de fericit, bu-
cdtarul Speranpei cobori in cabina de la
pupa: ascunse scrisoarea sub c54ile lui
Anton Lupan, pe un raft, socotindu-l
drept locul cel mai ferit, apoi ieqi pe
punte qi inci o vreme umbld de colo
pind colo, b5l5bSnind din miini, rizind,
oprindu-se uneori in faTa lui Agop Ei
zgil$indu-I, incit acestuia i se pirea
cd turcul a innebunit.
Mdi, Agop, grozav o sd se bucure
-
 cdpitanul ! O si aibd de ce sd-i mullu- o adiere de vint. Bucltarul rdmase cu
meascd lui Ismail ! gura cdscat5, minunindu-se de aceasti
Dar osteneala care se adunase in tru- dibicie, uitind c5 avea in fa15 vrijmasii
pul lui in atitea zile de zbucium ii in- cei mai de temut. Dar cind piralii ajun-
frinse bucuria dupd un rimp qi bucdtarul, serd la vreo sutd de paEi, incepu sd cli-
ldsindu-se pe punre in locul pregitit peascd din ochi, crezind cd totul este \,-is.
- pitit. Chiar!dacd
dinainte, umbrit, se prdvdli in somn, ca E Penelopa strigd, uitind sd mai
intr-o prdpastie fdrd fund, cit miile de stea ar mai fi incd o
valuri intilnite in drum, puse unul peste Penelopl in Arhipel ag, e cea pe care am
altul, parte spre iad, parte spre cer) cd pictat-o eu !. . .
altfel, numai cerul sau numai iadul nu Pe puntea Penelopei ciliva oameni se
ie-ar fi inclput. ridicard in picioare, cu pugrile in miini.
Pe la ceasul prinzului, cind soarele ii Ismail auze o impugcdturd
Ei glonpl
ajunse in crestet, fdcind s5-i fiarbd creie- ii piui pe la urechi. Agop gemu in spa-
rul, armeanul se trezi, sdri in picioare si tele lui, dupd care se pr5buEi.
rdmase trSsnit: corabia pirafllor, parcd Predafi,vilzbucni un glas, ru-
-
ieqitS din adinc, era in fap lui, la cireva nind. Haide, toati lumea miinile sus,
sute de pagi, Ei se apropia incet, impinsd cit nu e prea tirziu !
de ultimele adieri ale vintului. <,Dar e cipitanul nostrulr isi zise bu-
Efendi Ismail ! cdtarul, fdrd, s5 mai priceapd nimic.
- Ce-i, Agop, 1i s-a ficut de rechini ? $i incepu si fad semne prietenesti
- Efendi Ismail, piralii ! din miini.
-Bucltarul se ridicd intr-un cot, fre- Citeva clipe mu tirziu, cele doud co-
cindu-se la ochi. ribii erau al5turi, bord la bord, Ei noii
Bre, tu ai n5luciri !
-Dar in clipa venif il inconjurard pe Ismail, care de
aceea vdae corabia cu ca- care mai nedumerit.
pul de mort pe catarg, $t inlemni. LTnde-i Spinu? intrebl Anton Lu-
SA coborim barca qi sd fugrm la -
pafl, uitindu-se in jur.
-
lirm ! zise armeanul, dirdiind. Bucltarul ardtd spre hambar.
Prea tirziu! Acum nu mai putem Estem aici, dar poate arn murit,
-
decit sI luptdm Di s5 murim ! -
cd n-am mincat ioc, rispunse, revenind
De ce sd luptdm, efendi Ismail ? la graiul ghiaur. Sintem rofi cinci aici,
-
Dumneata egti singur, iar ei is mulgi. Sd unul am spinzvrat Spinu am dat
le cerem indurare, le dau jum5tate din in mare, bildibic !
avutul meu ai sd ne lase vii. Bine, pdginule, sdri Gherasim, ne-
Ismail nu-l ascuha, lu5 puEca de jos, -
qtiind dacd s5-l imbrSli$eze sau s5-1 ia
cd o flnea totdeauna cu el, se duse la in pumni, atunci de ce-ai fugir cind ne-ai
prova .;i se piti dupd parapet, uitindu-se vlzut?
deasupra numai cu un ochi, in aqtep- Eu nu de voi fugeam, filgeam de
-- care
tarea clipei cind sd tragi primul foc, bine asta este sus ! rdspunse bucbtarul,
tintit. arltind steagul cu cap de mort, care, in
Corabia pira$lor se apropia incer, lipsa vintului, atirna pleogtit pe catarg.
incSrcatd cu fel de fel de pinze, intinse Oamenii intoarser5 capul qi r[maseri
iscusit in fiecare loc unde putea fi prins5 incremeniti.
R.{J]U TUDOR,A.Ri
Steagul piralilor ! Cine l-a ridicat ? pe un fund limpede ca at piriului
-Kir Iani, care rlmdsese pe puntea
celeilalte cordbii, se imbujord atit de
tare, cd pind qi gepii din obraz i se fbcuri
rogii.
Anton Lupan se repezi la el $i-l in-
ghesui in parapet.
Ce-a fost asta, cdpitan Iani ? EEti
bun - sd ne spui ?
Da, eu l-am ridicat! mdrturisi ci-
-
pitanul Penelopel, neqtiind dacd sd-l in-
frunte sau sd se facd mic.
$i pofi sd md l5mureqti ce-ai urmS-
-
rit ?
LTrmiream sI ne vadd vreun vapor
-
de rizboi ;i sd ne captureze, ca sd scap
de voi...
in acest timp, echipajul Speranpei
desc'hisese tambuchiul Ei magazia Ei-i
scosese afari pe cej cinci pirati leEinaqi
de foame"
Cu ceilalfl ^ce facem, domnule ?
-
intrebd Ieremia. Ii l5s5m de prisild lui
kir Iani ?
Nu ! eu zic cd-i mai bine si lucrdm
-
cu toptanul. C5ra1i-i pe togi incoace.
Altminteri te porneneEti cb scapd ,gi iar
li se inmulleqte neamul !
Lanlurile ancorelor incepuri si tros-
neasc5, pinzele se ridicari pe catarge, ,;i
Speranpa, urmate cu furie de kir Iani,
porni de-a lungul l5rmului.
La Bir-Sanje, ceie doud echipaje se
ospdtard cum nu se mai ospltaserd de
multd vreme, se desfdtard la umbra pal-
mierilor, incircard, apd proaspdtd gi pro-
vtzjt -_ toate astea f5r de parale, ci in
schimLrul citorva ;aluri de mitase, pe
care Gherasim le scoase: ca un inceput
de dijm5, din calabaiicul armenilor, parte
dreaptd de la fiecare, ca sd nu supere mai
tare weunul.
Aproape de gdrm apa era adincd, aqa
cn aneoraser5 numai la cigiva stinjeni,
de
munte. Pe bord nu rimdsese nimeni
la ce sd rimin5, cind puntea se vedea -ca
in palm5, $i Ieremia era colea. su flinta
lui nizdrSvanS? Numai Ismail, mai tir-
ziu, dupi ce iqi fdcuse slujba de bucdtar,
frigind un berbec african in spuzd, gi
igi indestulase gi el pintecele spurcat cu
slSnind, se duse si in cabina de
se culce
la prova, simgindu-se mai bine acolo
decit la lumin5, in gdldgia ghiaurilor.
Pe inserat, oarnenii coboriri pe plajd,
inconjuragi de copii tuciurii in pielea
goal5, se urcarl in blrci Ei i;i luard
rimas bun de la g5rmul Africei.
O ultimd intimplare tulburi liniqtea
acelei zlle, pesenme ca o incununare a
crincenelor incercdi pe care le infrunta-
serS pind acuma. Soarele cobora in spa-
tele palrnierilor qi la umbra lSrnnului
marea albastrd se intunecase, ficindu-se
vindti. Simgind cd oamenii fac pregStiri
de plecare, Ei cd de acurn inainte nu va
mai fi rost de fug5, Spinu incepu sd se
frdminte, aruncind in ,ur priviri pline
de spaim5.
Cdpitane ! gemu piratul, vdzindu-l
-
pe Anton Lupan in preajm5.
Ce vrei ?
- Unde ne rJuceqi acuma?
- La Pireu.
- Ne dai pe mina judecdtorilor?
- Dar crun ai vrea altfel ?
-Spinu i;i frecd gitul, cu o miqcare pe
care n*o poruncise creierul lui miinilor.
Cdpitane, grfii ei, incercind sd se
- intr-o rini. Ce ciEtigi dumneata
ridice
dacd o si ne spinzure? De-rni drurnul...
La auzul acestor cuvinte, obrazul lui
Anton Lupan se fisu vindt $i, fdrl si
vrea, ridici pumnul.
Dd-ne drumul, mie ;i lui Huseim,
-
continud piratul, Di-tr spun unde este
franluzul !

Care franguz?
- Pierre Vaillant, prietenul dumitale ! vedea frdrnintarea lui gi era sigur ci I-a
-Oamenii, care se adunaserd in iur,
rimaserS inlemnigi, numai ochii mi,;cin-
du-li-se in cap, privind parcd fbri inge-
legere, cind la clpitanul lor, cind la
Spinu.
Anton Lupan se aplecd spre pirat,
si-l apucfi c1e grumaz, tremurind:
Pierre Vaillant ? N-a murit ?
- Nu ! $i dac5 imi dai drumul, iti
- unde-l poli g5si.
spun
Nu mingi ? Ce dovadi pod s5-mi
-
aduci cd nu l-ai ucis ?
Spinu ardtd spre Huseim:
LTite, el l-a vdzut!
- Alt martor nu ti-ai gdsit ? intrebi
-
batjocoritor Anton Lupan, in timp ce o
sumi de alte ginduri se invdlmdqeau in
capul lui.
Era oare adevdrat ci Pierre Vaillant
triia, ci Spinu il flnea undeva ascuns si
cu o singurd vorbd a lui ar fi aflat acel
troc, ca s5-Ei regiseasci in sfirEit priete-
nul de atigia ani dispSrut ? La Stambul
fusese sigur c5-l va regdsi, tot a$a cum o
s5ptiminl mai tirziu se incredintase cI
Pierre \raillant a murit. Care era adevd-
rul li cum putea s5-l afle, ce-i riminea
,de fdcut ? toarse spre ai sdi, ascunzindu-Ei tulbu-
nu
Ceilalgi qtiunimic, urmS Spi-
-
nu, rdspunzind la intrebarea lui. Nu dau
mciodatd toate pe mina lor, dar cre-
'le-ne pe mine ,i pe Huseirn !
Auzind aceste cuvinte, ceilalqi pirafl
se smucird de ios $i, dacd n-ar fi fost
echipajul aproape, s-ar fi repezit cu
rcfil asupra cipeteniei lor.
Da, scrigni unul din ei. $tiam ci te
-
assunzi de noi _- qi-acum ai fi mul;u-
nmt sd ne vezi pe noi spinzuraqi. Doar
si scapi tu !
Ce faci, cdpitane ? intrebd Spinu,
-
;e si cind nu i-ar h auzit.
-i ). j,:.,-i\!l. l_:i \r,:
\rdzuse tulburarea lui Anton Lupan.
biruit.
-- LTite, continud el, aproape despo-
vdrat de spairna care il srbpinise la in-
ceput, d5-ne drumul sb ne ducem pe
15rm, mie Ei lui Huseim, nu-!i cerem
nimic sd luim cu noi, $i-fl spun locul
unde il pogi gisi.
Cdpitanul Speranpei rdmase cireva cli-
pe impietrit. Nu-Ei didea nimeni seama
ce se intimplS cu el, tofi erau buimdcrti,
numai Adnana, care il privea ne$tiutoare)
fiindci ingelegea prea pufin limba gre-
ceascd vorbitd de ei, simlea cd e rnare
frimintare in sufletul lui.
Nu ! rosti indbu,git Anton Lupan,
-
dupd un timp. Orice ar fi in joc, nu am
dreptul sd-!l dau drumul. Asupra sortii
voastre numai judec5torii vor hotdri !
-- N-ai s5-l mai g5seqti niciodatd pe
Pierre \/aillant ! scrigni Spinr-r.
DacS trlieEte intr-adevdr, am s5-1
-
gisesc, chiar fdrd, ajutorul tdu. tlar nE-
d5jduiesc cd in faga judec5lii tcit ai sd
spui.
-- De ce ? Ca s5-mi pund un ,gtreang
mai bun?
Cdpitanul nu-l mai ascultS, ci se in-
rarea Jare il stlpinea, fdcind sd se inv51-
mdEeascd o mie de ginduri in cap qi o
mie de simtdminte in sufletul lui.
Hai, bdiegi, ridicagi ancora !
-In clipa aceea) in bordul sting se auzird
doud plescdituri, una dupS alta, ;i Ad-
nana scoase un strigit de spaimS.
.- Ce s-a intimplat ? intrebb c5pita-
nul, l5sind cirma.
Fata iEi ap5si mina pe inim5:
Spinu !. . . Spinu ,;i Huseim au sSrit
in -apd.
DouS dire de spumd tulburau fala
rndrii, indreptindu-se spre mal cu o re-
R.{DLT TLDORAIT
peziciune uimitoare. Ieremia lds6 cabes-
tanul qi puse mina pe puEc5.
Stai, nu-i ucide ! il opri cSpitanul,
-
fiindu-i foarte scump5 viap lui Spinu.
Asteaptd sd ajungd la !5rm qi p-orm5
suier5-le sd se opreasc5. \roi ceilal$ co-
boriti repede barca !
Nu apuc5 s5-Ei termine vorba, cind
copiii de pe !5rm o luard la fug5, sco-
tind strig5te de spaim6. De-a lungul ma-
lului aluneca fulgeritor, dar cu o liniqte
maiestuoas5, fdrd, s5 tulbure fala mdrii,
ca gi cind ar ft fost numai o umbrd, spi-
narea unei dihdnii fioroase. In spatele
ei se vedea incl una, apoi a treia, grd-
bindu-se sd taie calea fugarilor.
Rechinii ! strig5 Adnana.
-Anton Lupan o cuprinse de urneri gi
o trase deoparte, € qi cum ar fi vrut s-o de spaim5.
8i
fereasci de priveliqtea inspdimintitoare.
Primul rechin {ilni lnainte, lovi apa cu
coada ,gi se intoarse pe spate, ar5tindu-$i
burta alb5. In volbura care rSscoli unda
se auzi un r5cnet de moarte, marea in-
cepu si fiarb5, inroqindu-se, intr-o zvir-
colire dezndddiduitd. in clipa urmdroare
deasupra nu mai r5mdseserd decit vir-
tejuri potolite qi o patd intinsd de singe.
Al doilea fugar se aruncd in lSturi, vru
s5 se intoarcd spre corabie, sco{ind stri-
gdte de spaimS, dar indatS, alt rechin lovi
apa in preajmS-i, se intoarse pe spate qi,
cSscindu-ti gura hrdpdrealS, il trase in
adincuri, idsind deasupra numai vol-
bura purpurie.
Piragii rSmaEi pe corabie priveau pe
deasupra parapetului, cu ochii holbali
&ga's

-G-
ncepea si se lu-
mineze de ziud,
a treizecea zi de
cind luptau cu
se
vintul de nord,
sd se apropie de
Pireu, peste MediteranS.
fi trebuise numai patru zile coribiei
si ajungi de la Skantsura la Bir-Sanje,
pe coasta africand, $i intr-o lund impli-
nitd nu izbutise sd facS inapoi nici trei
sferturi drumul, fiindcd abia se apropia
de Egee.
Navigau in volte, <rstringindr> vintul cit
se putea mai bine, tdind zig-zaguri mari
peste MediteranS, o n indreptindu-se
spre nord-est, spre nord-vest ziua urmi-
toare, dar fumltate din ciqtigul lor asu-
pra mlrii se pierdea, fiind mare deriva
gi tot impingindu-i in urmi. Barem pe-
AI-T FEL DE PRIMEJDII
nelopa, care avea liniile mai greoaie gi
velatura nu tot atit de bund, deqi pornise
odatd cu dinqii, se pierduse de multl
vreme in zare, poate oberclind qi-acum,
neputincioasd, pe lingd nedorita coaSti
de nisip africand.
Dar, in sfirgit, aseard Speranpa oco-
lise Capul Krio Ei, odatd cu zorile, vin-
tul, aqezat printre insule, dupd ce mai
smuci o datS velele din prova, se abdtu
in ldturi, apdsindu-i tribordul. Acum,
corabia nciastri naviga de,a lungul .o"r-
tei de apus a insulei Creta, pregdtindu-se
s5 se intoarc5, ostenitS, in marea Egee.
Negril5 se ardtd pe fagd cucerir odatd
pentru totdeauna de blindegea gi gingd-
DiaAdnanei. Zadarric il musrra srdpi -
nd-su, poate din pizmd, zadarnic il ud.-
menea bucdtarul q,r ciolanele cele mai
bune el nu mai qria de nimeni.
-
R.A.DU T-UE}ORA:q

Nimeni nu-l vdzuse vreodatl scolind

ldtrdturi mai vesele, fdcind tumbe mai
nlstruEnice, alergind mai zvdpdiat pe
punte, dupl cum, dacd fata, obositi de
atita zbenguial5, se oprea s5-Ei tragl
rdsuflarea, sau se a9eza ginditoare pe un
colac de parime, nimeni nu-l vdzuse pe
NegrilS mai potolit gi mai cuminre.
Cit era zrua de mare, ciinele nu fbcea
decit sb urmdreasci ririgcdrile Adnanei,
iar seara, cind ea se intindea in hamacul
ei, la pupa, el se ghemuia t6cut al5turi,
cu ochii vii qi urechile ciulite, ca s5 miriie
qi s5-gi arate c<ll1ii indatS ce ar fi auzit
un pas pe punte.
in stinga bornpresului se zdrea insula
Cithera, vestind apropierea continen-
tului Ei sfirqitul acestei etape zbuciumate,
prelungitd mai mult decit ar fi putut
prevedea mintea cea mai chibzuitS.
Adnana iqi scoase capul de sub cear-
$af, iqi scuturd pirul ud, indepirtin-
du-qi-l de pe frunte, ,si dddu cu ochii de
namenii care, dupi ce se ferchezuiserd
ei, incepeau sd f-brchezuiascd qi puntea.
BunS-dimineala ! le strigS, impdr-
-
trnd fieciruia cite un zimbet.
Bun5-dimineala ! rdspunserd cu to-
-
Iii, imbujoragi de lumina rdsdritului.
Negril5 incepu sE se zbenguie pe
punte.
Bun5-dimineata ! se grdbi sd strige
- din bucdtirie. Am dormit bine ?
Ismail,
Acum estem gata cafeaua. Aqteptam, re-
pede caldd aduceam!
Numal Agop stltea zgribulit pe mar-
gnea bocaportului, cu ochii rogii, cu
barba crescute, aruncind priviri speriate
spre piraqii legagi aldturi. De cind iqi adu-
nase bog5liile la loc in cufere qi le dusese
inapoi in magazie, nu mai avea liniqte sd
inchidi ochii. Daci ar fi fost ca drumul
sd mai gind incd o sdptdmin5, ar fi ingepe-
nit acolo, gata prefScut in munnie.
 Dupd ce-i aruncd o privire plind de nu mai st5teau malddr, ci orinduite
ciud[, Gherasim se apropie de Anton frumos, ca la prdvdlie. Ia s5-mi spui, de
Lupar5 care trecuse la cirmdo Ei-i spuse, ce, dacd ai vrut s5-g strdmu$ sdrdcia de
abia stlpinindu-se: la Stambul la Atena, ai ales drumul pe
Domnule, miine-dirnineagd sosim mare ?
-
la Pireu, dacl nu qi-o bate iar joc de noi Pe uscat, cu caravanele, line mai
-
vintul. Eu cred cd a venit timpul s6-l mnltd vreme) qi-s o mulflme de pri-
judec6m pufin pe armeanul nostru; pe mejdii.
urmd n-o sd mai avem cind, Ei mi-e sd Dar, dupd cum vezi, ruci pe mare
nu ne scape printre degete. - rners tocmai in deplin5 liniEte !
n-am
Fdri indoial5, Gherasim. Mai ales Cine-ar fi bdnuit? Gindeam cd
- -
cd ne trebuie bani, bani mul$, si ne piragii n-au s[ se lege de o corabie ca a
ajungd luni de zile, ca si rdscolim Arhi- dumitale.
pelagul gi rdsiritul Mediteranei, pe unde $i nici nu s-ar fi legat, line seama !
-
iEi aveau piragii cuiburile. O si mergem Nu ne pare rdu de intilnirea noastri
pin5 la Alexandria, pin5 la Port Said, cr-i dinEii, dar vreau s5 tii lSmurit cd dacd
daci o fi nevoie. Nu pot sdJ las pe Pierre ne-au luat urma, intimplarea !i se dato-
\/aillant in plrdsire, aculn cind qtiu cil re$te numai durnitale. Asta pentru noi
trdieqte. inseamnd o intirziere de aproape patru-
A$a e, domnule ! Nici eu n-a$ avea zect de zile, ceea ce costS multe parale,
-
linigte dacd a$ qti ci nu ne-arn ficut ca si nu mai spun c-ar fi putut s5 coste
datoria. viaqa unora dintre noi, adici s-ar fi
Oamenii ceilal$ ce gindesc ? putut prea bine ca unii sd rnoard,, apd-
- La fel ca mine. Sint gata si te rind avutul dumitale. $i-acurn, dacd ai
- to[i, oriunde.
urmeze priceput cum stau treburile, du-te sE
Ei, atunci nu ne mai lipsesc decit vorbegti mai pe indelete qt cirmaciul,
-
banii cd poate n-o sI avem totdeauna sd incheiali socotelile.
-
prilejul sE luim m5rfuri. E nevoie, dupd Agop ii aruncd o privire speriatd lui
clun vezi, sd cerem platd armeanului. Gherasim, care a$tepta al5turi, qi incepu
Vorba-i, care dintre ncri s5-l judece ? sI vorbeasc5 repede:
Las5-l pe mine: mi-e c5 dumneata -- Efendi c5pitary $tiu, m-a!r scdpat
-
ai inimd prea bun5. de la moarte. Am s5 vd risplStesc cnm se
Cdpitanul se uitd la Adnana. <,Miine cuvine.
o s5 fim la Pireu, iqi zise. Iar apoi, ce voi Tocmai despre asta vrea s5-!r vor-
-
f'ace? I-am fXgdduit s-o duc la Marsi- beasc5 qi cirmaciul.
lia. .. )) De ce sE mai vorbesc cu €1, cind
- si md ingeleg cu dumneata, czr oa-
Bine, judec5-l ! incuviinl5, cu gin- pot
dul - aiurea. Dar mai intii trimite-l in- menii? Igi dau junnltate din averea pe
coace, s5-l intreb qi eu unele. care o arn la mine.
Armeanul se apropie, codindu*se, tot Cirmaciul i;i zimbea pe sub musta15,
aruncindu-pi privirea in urm5. cu ascunsd giretenie, flrd sX se iase mo-
Stai jos, efendi Agop! il imbie An- mit de ddrnicia c5l5torului. (,\/orba e-.
ton- Lupan, ardtindu-i un colac de pa- ce fel de jumdtate, dup5 cintar, sau dupi
rime, cd pe puntea Speranpee parimele prelul lucrului? CA, dacd e si dai boar-
 :: : a, r '.

fele, iar tu sd rdmii cu avuliile, mai bine puzderie de vapoare, toropeau cordbii,
nu te ardta a$a filotim, jupine.,i cu dou5, tnei Ei patru catarge, unele ve-
Jumdtate e prea mult ! zise, cu o nite din cele mai indepirtate mdri ale
-
cumpStare la care nu se a$tepta nimeni. lumii. Pavilioanele lor, fluturate de brizd,
Eu md gindisern s5-1i cer numai un intindeau de la un chei la altul un f,rearnit
sfert, dar dacd dumneata eqti asa de dar- in care se impleteau toate culorile, ves-
nic, hai s[ ne oprim la o treime. tind prezenfa tuturor continentelor, tu-
Fie ! incuviinl5 armeanul. Cind turor 15rilor.
-
ajungern la Pireu? Printre aceste vase, in lumina orbi-
Nu, acolo o sd fie zarvd multd toare a zilei alunecau greoaie mahoane
-
qi nu vreau sf, md las la mila dumitale. negre, b5rci, qalupe qi remorchere, du-
Hai cu mine in hamLrar, sd facem impdr- cind mlrfurile la cheiuri, sub privirile
geala in liniqte" bdnuitoare ale vameqilor gi grdnieerilor.
Agop ii aruncd lui Anton Lupan o pri- Barcagiii se tocmeau cu pasagerii, mai
vire rugdtoare: mult prin semne, ceea ce era uimitor
Efendi, nu-l l5sa s5 vin5" O sI md dupd hdrm5laia din portul Stambulului.
-
jupoaie ! Chiar gi hamalii, marinarii ,;i negustorii,
Nu-!i fie team5, jupine, r5spr-lnse care forfoteau pe cheiuri, vorbeau o
-
cirmaciul, in locul cdpitanului. Aqa cum limbd mai potolit5, indemnindu-re s5 te
ne-am ingeles, aqa rdmine ! Dar vreau intrebi cu tearni dacd nu !i-a sl5bit sim-
ca treimea sI fie treime, dupd socoteald tul auzului.
dreapti, nu dupd a dumitale. Hai amin- Poate intinder ea bazinului fdcea s5 se
doi in magazie ! topeascd zgomotele, poate lipsa coline-
Gherasim zdbovi zu Agop in hambar lor indepdrta ecoul, fapt este cI deasupra
aproape toatd ztua. Ce faceau acolo gi ce portului plutea doar un zumzet domol,
vorbeaur ou stia nimeni. Numai din cind ca in preajma unui stup de albine. Numai
in cind il auzeau pe armean scolind cite arar se desprindea din aceasti monoto-
un^geam5t, de-ai fi zis cA il injunghie. nie huruitul unei macarale, buqitura unui
In acest timp, Speranpa naviga netul- balot scdpat pe punte ;i cite un strig5t
buratd in Egee; era a zr liniEtitS, dupd peltic, care rdsuna ca flpitul cocostir-
atitea zile zbuciumate pe care le intil- cului in pustie:
nise inainte. Curind, dup6-arniazd, l5s5 Kali-mera, cdpitan Iacovachi
la o jumdtate de mil5 in stinga insula --- A! Kali-mera, cipitan Iani!
!

Kaymene Ei de- acolo linu drurnul cltre Cdpitanul unei cordbii se saluta prie-
Capui Zurba, in dreptul ciruia ajunse teneqte cu barcagiul care trecea prin
cind cddea amurgul. fag6, trdgind alene la visle gi care, pe
{c barca lui, nu era socotit de nimeni. cipi-
** tan mai rnic decit primul.
indatX ee Speraiya arunci parimele
A doua zi inaintea prinzului, dupd ce l^" chei, in port se stirni mare fierbere.
stribdtuse toatS p5durea de catarge care Intii unul, apoi, doi, apoi o sut5 de oa-
impinzea bazinul portuh,ri, Speran{a eta meni se strinseri in capul schelei, silabi-
ancorat5 la Pireu, intre doud bricuri de sind numele vasului, privind cu indoialS
cite trei sute de tone. in fatS scoteau fum echipajul, schimbind priviri, vorbindu-$i
repede fi tot scolind exclamalii de uimire. Speranpa rimase la Pireu cinci
zile.
Ce-i cu voi aici ? strig5 Gherasim, Agop se fdcu nevdzut, fErd s5-si ia
-
deschizindu-i drumul lui Anton Lupan, rdmas bun de la echipajul Sperantei.
care trebuia sd se ducS ia polilie Ei Cdpi- S5 mai amintim cd stipinul chereste-
tdnie. lei, kir Nicolachi, era in culmea fericirii ?
Drept rdspuns) un orn ciin mulflme De mult igi pierduse el orice nidejde cd
fdcu un pas inainte Ei intrebX, privind va mai vedea vreodatd marfa comandatd
iardqi cu indoiald numele vasului: de atita vreme. Dar in aceastd lund de
Asta-i Speranya? intirziere, cind iqi blestemase soartar
- PIi vezi bine ! pretul cherestelei se dublase) ceea ce
- $i. . . Ei cum, nu v-au prins piralii ? insemna 3000 de drahme cisti-
-Cu greu i;i deschise drum cdpitanul gate tdrd aproape
nici o osteneal5.
prin mul$mea care continua sd se im- Sd lSsdm bucuria negustorului, cd nu
bulzeasc5 pe chei, ficind tot mai mare facem decit sd intirziem c5ldtoria ! Mai
gilSgie. Dar mergind ciliva paqi ajunse trebuie spus agita: prinzind de vest e
in dreptul tablei vaselor pierdute $i, clun stau socotelile, Gherasim nu pierdu
aruncindu-Ei ochii pe list5, se dumeri prilejul s5-i vindd cei ciliva metri de
dintr-o datd, ingelegind tulburarea lu- brad, baraca de la Sulina, Ei asta) im-
mii. S.peran{a era de multS vreme inscrisd preund cu costul transportului, pe care)
acolo, socotindu-se pierdutd de la sfirgi- in faga hirtiei lui kir Leonida, kir Nico-
tul lunii iulie, dupd mdrturia c5pitanu- lachi ii plSti fbrd cirtire, fdcu sd se rotun-
1ui John Tennyson, comandant pe vapo- jeascd punga SperanpEi cu o mie drahme.
rul englezesc Victory, care o vdzuse ple- adicd cincizeci de icosari de aur, cu mu-
cind de la Gallipoli. chia zimluitd
Bineinleles, intre alte zeci de vase pier- Sd trecem gi peste aceaste intimplare,
dute era'trecutS ,;i Penelopa lur kir Iani, cdci suma ar pdrea neinsemnatl pe linga
pierdere mai veche, care de mult nu mai bogSliile din sipetul armeanului.
tulbura pe nimeni, fiind obignuitd lumea Dar haide, incd o dat5, sI trecem pesre
porturilor cu orice fel de nenorocire. toate, cici mlrile ne a$teapt5.
In mullimea de pe chei se stirni fler- In cursul diminelii, Anton Lupan, ld-
bere Ei mai mare, cind se afld cd Speranpa sind la o parte celelalte treburi, didu o
nu numai cI nu pierise, dar ii ,gi infrun- frrga in ora$ sd cumpere imbricdminte
tase pe piralii lui Spinu, cunosculi in cuviincioas[ pentru Adnana qi daruri
Egee, gi-i aducea in fringhii, s5-i dea pe pentru nevasta Ei copilaqii lui Gherasim,
mina judecdtorului. fiindcd a doua zi acesta pleca la Liopese,
-- Gherasime ! zise Anton Lupan, satul lui, aflat la vreo treizeci de kilo-
vdzind cd pe chei se imbulzea prea multi metri, peste mungii Hymattios, in partea
lume, peste cinci sute de oameni, cd de rdsdrit a Pireului.
incepeau sd se audd strigdte ameninl5- De pe un vapor care sosise de la Liver-
toare. Eu nu mai plec de-aici, sd nu se pool debarca un grup de turigti, englezi
intimple vreuna. Du-te ;i vesteste-l pe gi englezoaice, cu ciEti coloniale, ca gi
cdpitanul portului s5 vind cu polilia. Alt- cind ar fi fost in Africa, gi cu ochelari de
minteri mi-e cd judecata s-ar putea face soare, verzr sau albaEtri. Cum barca ii
in lipsa judecdtorilor... aduse la chei tocmai la pupa Speranpei,
R{.DU TTTDORA}:

Ieremia avu- prilejul sd-i priveascd de

aproape $i pe chipul lui de pdsdroi se
ivi un zimbet qoltic, ceea ce i se intimpla
rar in viaqd.
Mdi, Gherasime, ia fb-te incoace !
- Ce e? intreb5 cirmaciul.
- Tu vea ochelarii Sstia?
- ii vdd.
- $tii ce rn-arn gindit eu? Tot te-am
- plingindu-te d pe la voi pe-acasd
auzit
cregte iarb6 firav5, gdlbuie gi uscatS. . .
Aga e; avem p5mint pietros, sterp,
-
de-aia-i gi iumea sdrac5.
de-aia nu-!i dau caprele lapte.
- $i Nu-mi dau. Am trei, gi toate trei
-
fac nazuri cind vdd iarba asta.
Pdi qtii ce, mdi frate? Intrd in vorbd
-
cu englezii Ei cumpdr5-le ochelarii, dar
din cei verzi, nu albaEtri. DaeS ai sd-i
pui la ochii caprelor, si vezi tu comddie,
au si creadd cd pasc iarb5 proaspdtd qi o
s5 li se pard mai gustoasd.
.#
Gherasim incepu sI rid5, riseri gi
ceilalfl de pe punte, care ii cunogt€au
i

G:=
TffiI
necazul cu caprele, qi vorba lui Ieremia
-r=
= se duse prin tot portul, ba se duse qi mai
* departe, prefdcindu-se in anecdota de
=
.=
:'=:':,
care se face haz pinl ast5zi.
:i a:
-5
git A doua zi dimineatS, cirmaciul tocrni
doi mdgdrugi, le inclrcd samarele gi porni
spre casa.
Sn-i urezi nevestei tale ,gi copiilor
-
sdndtate din partea noastrS, deEi nu ne
cunoaqte, ii spuse Anton Lupan, in clipa
pleclrii. Dacd n-ar fi aqa departe: Bffi
veni qi noi sd-F vedem casa.
Cit era" el de aspru ql de nepSsltor
cu toate, Gherasim se imbujori ca un
copilandru.
- $i n-a[r face rdu, domnule. Nevas-
t5-mea s*ar bucura tare mult, fiindcd e
de prin p54ile dumneavoastrS.
Nu cumva o fi rom6ncS?
-
 Ba chiar, si incd din munlii Vran-
-
cei...
$i, dupd ce govii o clipa Gherasim
ridici ochii spre Anton Lupan, ii intilni
privirea cald5, de frate, Ei atunci simli
nevoia s5-qi spunb gindul pin5 la caplt :
Sd nu te prindd mirarea dacd am
-
s5-F spun ci nici eu nu sint grec decit
pe jumdtate.
Cum adicd?
- Uite-a$a: taicd-meu, Dumnezeu
- ierte, era romdn, ca tatdl dumitale,
sd-l
dar a fugit din gard inc5 la tinerege, fiind-
c5, a avut o daravel5 cu v5taful, gi Cecit
sd-nfunde ocna...
-- MI miram eu de unde vorbegti aga
de bine romAneEte !
Pdi numai rom6ne$te s-a vorbit la
-
noi in cas5, su toate cA rnama a fbst
grecoaicd...
Dupd plecarea cirmaciului, Anton Lu-
pan se duse la judecStorie, unde se intilni
cu vdduva lui Marulis, dupi crrn fusese
inlelegerea de cu sear5. Acolo el scrise o
declaralie, pe care judecdrorul o intdri
cu semnltura lui Ei cu pecetea, precum ci
echipajul Speranpei ddruia femeii parrea
care i se cuvenea dupd lege din prada sc5-
pate din miinile pirafilor imp54irea
-
urmind sd se facd, la ivirea pigubagului
sau cel mult in trei luni de zile, dacd
piguba,gul n-ar da nici un semn de viag5.
Cind se intoarse, kir Nicolachi il
a$tepta pe punte.
Sintegi in drum spre lVlarsilia, ed-
-
pitane, sau am ingeles eu anapoda ?
Anton Lupan spusese intr-adevdr,
aseard, o vorbd in "privin{a asta, echipa-
jului, deEi nu avea incd hotdrirea luat5.
Oamenii credeau cd se gindeEte s-o duci
pe Adnana acas5, nevrind sd-qi amin-
teascd nici unul cE mai erau qi vapoare
pentru o treabd ca asta.
Dar cdpitanul se frdminrase toard
noaptea, cu harta Arhipelagului in fata.
Incotro si porneascd mai intii, ce drum
si aleag5 ;i cum s5 poat5 ei cerceta, cu
un singur vas, toatd puzderia de insule
care impinzea harta ? Ar fi fost iqi
dddea seama acum treabd Ei nespor-
nic5 si nes5n5toasS.
$i stind el aplecat peste hart5, ii ve-
nise alt gind peste noapte: sI se ducd in
Franla, la Marsilia, nu pentru Adnana,
ci fiindci portul acesta era cel mai
aproape, s5 urce sc5rile Antiralitdlii, sI
spund gi sd se roage; este un rnarinar
francez ascuns de piragi in insulele Ar-
hipelagului, un om a cdrui familie a flcut
cinste marinei franceze ln celelalte
veacuri. SI dea poruncd Amiralitatea
unei mici escadre ca, in loc s5-si facd ma-
nevrele de toamnd in alt5 parte, mai bine
s5 cutreiere Arhipelagul, scipinduJ gi
pe Pierre Vaillant, stirpind qi piragii.
Dar, cu toate cd se infierbintase pld-
nuind astfel, Anton Lupan se gindise
Ei la putinla neizbinzii, fiindc5, Etia el,
nu togi amiralii au fost marinari adevi-
ralr in via15. $i-avea de gind, dacd nu
se urnea Amiralitatea, s[ ia trenul qi s[
se ducl la Saint Malo, in nordul Franlei,
unde poate mai trdiau mog L€on gi mog
Gir gi ceilalgi, marinari ;i pescari de o
viagd intreag5, qi sd le spund lor astfel:
< Oameni buni, nepotul lui mog L6on
se afl5 de patru ani in miinile piralilor. ..,r
$i unde avea sd porneascd deodatd
intreaga escadrd a pescarilor, zeci, sute
de vase) nepotii corsarilor Franlei, sI
impinzeascl lttlediterana gi Arhipelagd,
Ei unde aveau sd rHscoleasci ei insulele,
Ei unde aveau sd se arunce in apd piralii,
sco,gi din culcugurile lor ca Eobolanii !. . .
Deci, inainte, la Marsilia, cu Speranpa !
*
**
 Se fdcuse ora noud ;i cdpitanul remor- Haraiamb nu mai gdsi nimerit sd rds-
cherului tocmit de cu seard ca s5-i scoatd pundd la aceastb intrebare grosoland.
in afata portului incepea s5-gi piardd \rizindu-l pe Anton Lupano care se in-
rdbdarea. torcea dinspre prova, unde se ciorov5ise
Pe la noui gi jumdtare, cind echipajul iar5gi clr cipitanul remorcherului, iEi
se friminta pe punte, agteptind intoar- duse mina la piept gi se inclind, fdrd sd
cerea nostromului plecat sd dea inci o se scoale, salutindu-l cu demnitatea pali-
raitd prin circiumi qi prin cafenele, in carului.
capul cheiului se ivi Haralamb, cu o -_ Domnule, zise alegindu-,gi vorbele,
infdligare sub care la inceput nu-l re- cind vE intoarcegi la Pireu, vb rugim
cunoscu nimeni. Oamenii vdzurd, un sd treceli pe la cafeneaua noastrd. O si ne
tindr spilcuit, plimbindu-se agale, ca fac5 mare onoare.
unul fdri nici o treabd, cu pantaloni negri iti mulqumim, kir Haralamb! rds-
-
peste cizmulige galbene, cu giubea al- punse Anton Lupano abia stdpinindu-qi
bastrd, cu tichie verde Ei cu ciubuc de risul. \rom veni cu cea mai mare plicere;
chihlimbar, lung de doi cofi, ca al negus- onoarea va fi a noastr5, nu a dumitale !
torilor. Mulpmit de acest rdspuns, Haralamb
Tinlrul merse astfel, ferindu-se crr ifos trase din ciubuc, iqi scuturd cu degetul
de l5zile, baloturile si butoaiele murdare, o scamd de pe poalele giubelei Ei se asezd
pini ce ajunse la pupa Speranpei, unde mai indesat pe bintd, dupd care isi con-
se agezd tacticos, picior peste picior, pe tinul convorbirea cu echipajul, avind
o bintd din marginea cheiului: ou ina- grijd, si nu se mai lase tutuit de nimeni.
inte de a-qi aqterne dedesubt batista li- Peste vreo jumltate de ceas sosi ,;i
liachie, purtindu-se ql mare grijd, fald Gherasim, nddugit gi injurind in neqtire,
de imbricSmintea lui noud qi strdluci- ca unul care bdtuse de pomand dru-
toare. Dupi aceea iqi potrivi tichia din murile.
cre$tet gi incepu sd tragi din ciubuc, slo- Ce facem, domnule, plecdm a$a sau
bozind fudul furnul in aer. -
mai aEteptdm vreo zi, doud ? intrebd p5-
Pdi. .. pdi 5-5sta-i nenea Haralamb ! qind pe punte, fdrd sd se uite la musafirul
-
zise Mihu, bilbiindu-se de mirare. care plesnea de ifos in marginea cheiului.
Oamenii se ingrimidird buluc in capul Cred c5 putem pleca, r5spunse cd-
-
schelei; Negril5 o lSsd pe Adnana $i, pitanul. La drept vorbind, nici nu griu
apropiindu-se, rdmase incurcat, cu ochii de ce-am mai zdbovit pind acuma. N-o
la cel de pe mal, neEtiind dacd si se gu- sd ne mdrirn prea mult truda, dacd o sI
dure sau s5-l miriie. lu5m in searrn noasrrd Ei treburile lui
Pthiu ! dar-ar boala-n tine ! Tu Haralamb. $i-apoi, sd nu uitdm ci...
- mdi vere? strigd Ieremia, gata sd-l Aici Anton Lupan tlcu Ei-qi aruncd
erai,
lase picioarele. ochii spre Adnana; ea nu le inf elegea
'fin5rul isi scutur5 ciubucul, apoi r5s- vorba, dar aceastS privire fu l5muritoare.
punse cu multd ingimfare: Eu? intrebS, apropiindu-se fuga qi
Eu sint ! Ce, te prinde rnirarea ?
-
ardtind cu degetul la piept, cum fdcuse
- Ia te uitd la el ! S-a inlolit la iu- prima oari, cind Anton Lupan o gdsise
- Ce, m5, ai Ei ficut nunta, sau ti-a prizonierd pe corabia lui kir Iani. pot
Ieald.
dat cafegioaica arvun5? s5 fac orice: si ridic pinzele, sd spll
puntea, sd stau la cirm5...
Bine ! hotdri cdpitanul. De aici
-
pind la Marsilia faci parte din echipaj.
Haide, biiegi, fili gata de plecare !
Oamenii se risipird pe punte, fiecare
acolo unde avea datoria. Haralamb rd-
mase singur, cu gura coclitd de la ciubu-
cul din care trdgea prima oard. igi privi
giubeaua, iEi privi cizmele Ei-l prinse mi-
rarea. Remorcherul fluier5 scurt, vidind
nerdbdarea cdpitanului. Langul ancorei
incepu sd zorndie. Cine invirtea cabes-
tanul? Ia te uitd: Haralamb crezuse cI
treaba asta o s5-l priveascd totdeauna
numai pe el Ei pe vdru-su Ieremia. in vir-
ful bompresului, Adnana desfdcea leg5-
turile focului. Cum naiba nu cddea in
api, cd stitea pe bompres cil pe scaun ?
Hei, Gherasime ! strigl Anton Lu-
- care urmdrea trasul ancorei. Nu
pan,
ridici schela? Ori vrei s-o laEi la Pireu,
amintire ? tinse, Ei Speranpa se urni cu o migcare
Gherasim se indrept5 spre pupa gi
dddu cu ochii de Haralamb, fudul.
Ce faci aici, m5, cafegiule? zise,
-
fdrd sd amegeascl la vederea giubelei
strdlucitoare.
Ia, te rog, kir Gherasim, vorbeqte
-
curn se cuvine, d n-arn cafegit impreund !
Nostromul cdscd gura, ;i abia acum il
apucd ameleala.
-_ Domnule, nu-i Haralamb, ori eu vapoare, cheiuri, magafri, circiumi, ca-
am orbul gdinilor? fenele.
E kir Haralamb, Gherasime, line
-
seama! $i haide, ridicl odati schela, ci
doar n-o sd stdm aici pin qi-o fuma dum-
nealui ciubucul !
Ancora se ivi greoaie, plind de nimo-
lul adincurilor, ardtind ochiului obiq-
nuit sd desprindd din pugin marile tilcuri,
ceva din fundul tainic al mirii. Remor-
cherul fluierd a doua oar5, ,gi incepu sd
frdminte apa cu zbaturile...
Trebuie sd cunoEti forfota asta de pe
puntea unei coribii, in clipa plecdrii,
freamdtul oamenilor, freamitul lemnu-
lui $i-al fierului, al pinzelor $i-al pari-
melor, sI simqi curn etrava, care a dormit
nepdsdtoare in apele moarte ale portului,
incepe sd vibreze, presimlind valurile,
sd auzi trosnetul surd al catargelor, zbir-
niitul sarturilor, piuitul scripegilor, tre-
buie s5-fl fi intrat in singe balsamul dulce
gi amar al deplrt5rilor, ca sE ingelegi cele
ce urmarS, fiindcd intimplarea de acum
nu va avea nici o legbturd cu o intimplare
asemdndtoare, petrecut5 nu de multd
vreme, cind insS f-useserd in joc cu totul
ti cu totul alte indemnuri.
Gherasim s5ri pe chei, desf5cu ultima
legdtur5, apoi, intorcindu-se \a bord,
puse mina pe schelS. Remorcherul flu-
ierl incd o datd, cablul remorcii se in -
domoald dar sigurS.
Mai mult decit atita, Haralamb nu
putu sd indure. Nurnai o dat5 intoarse
capul, privind peste cheiul inlesat de
mdrfuri, numai o clipd mai p5ru cd
qovdie apoi arunci ciubucul, igi lepddd
- Ei sdri pe schel5.
giubeaua
Stai c5-tt ajut eu, mdi Gherasime
-Rdmineau in urmi catarge, coguri de !
..
Incepea sd se simt5 vintul pi
freamdtul mirii.
Ismail ieEi pe punte, cu un filigean in
mind:
Cafeaua pofiim, kir Haralambie
-$i, cu toate grijile pe care le ducea cd- I
pitanul in minte, c-tr tot zbuciumul care-i
friminta inima, parcl niciodat5 etra\ra
Speranpei nu tdiase valuri mai albastre
ca in dimineap aceea!...
CIND SE IMPOTMOLESTE
ANCORA

neori se intim- buco, Bahia-Blanca, Rio de Janeiro,

pl5 ca ancora s5 Montevideo qi Buenos-Aires, porturile
se impotrnoleas- unde socotea cI mesajul lui ar putea sd-l
cd qi sd n-o mai prindd din urm5.
po1r smulge, de- <Plec peste Atlantic, spuneau cablo-
ai pune t0ate gramele, a$teapt5-md sau lasS-mi in orice
vinciurile. Atunci nu mai pogi face decit port din America latind rdspuns asupra
una din dou5: ori sd stai cu bragele in- locului de iernare. . .))

cruciqate ,gi sd putrezeEti impreund cu $i dupS alte citeva cheltuieli penriu

corabia, ori sd tai lanlul. nevoile vasului, intrind in asta qi drep-
Spbran{n zdcea la chei, in Portul Vechi turile oamenilor, rbmdsese cu punga
ai Marsiliei, pi taxele crefteau, de la o zi aproape goald.
la alta, picind pe capul cdpitanului cu Sperantra zdcea la ancora Ei Gherasim
duiumul. su Anton Lupan bdteau cheiurile, i,gi
Din banii primigi de la domnul Lam- bdgau nasul prin toate birourile, prin
brinis, pe transportul untdelemnului de toate magaaile, in vreme ce taxele por-
misline, Anton Lupan abia apucase sI tuare cresteau ffird, mil5...
dea chiria brutdriei, sd cumpere cincizeci Primise gi scrisoara de la Saint Malo
de saci cu fbini gi sd expedieze cinci ca- cdpitanul, dar nu-i scria moq L6on, ci
blograme lui Pierre Vaillant, la Pernam- unul din nepo$i b5trinului:
 (Eu sint Andrer.fratele cel mic al lui lui Pierre, fiinde5 vd eunoagteqi cie muird
Pierre. Dumneavoastr5 poate nu mi vreme qi agi fdeut planui cdldtoriei irn-
dneqi minte, aveam numai cinci ani cind preund. Ducegi-v# dup6 ei, dornnule,
veneagi la noi; mi-a1j f"5cut odat5 o mo- bunicul vd roag5, cu lirnb5 de moarte,
risci de vint, o mai am ,i astdzi. Acurn sd nu-l lSsaqi singur...,r
sint mecanic pe o galandl $i aq fi plecat Nu, chiar qi fdrH indennsrul b5trinu:-
;i eu cu Pierre, dar rdminea mama sin- lui nu qi-ar fi lSsat Anton Lupan priete-
gurd, gi e bdtrinS. Fratele celSlalt, Louis, nul sd infrunte singur primejdiile aces-
dumneavoastld ii spuneagi rrsavantul", tui grzu druna, la care visaserd irnpreunS.
s-a dus qi el ar L'Espdrance. Bunicul nu Trebuia si se ducd dupd el, s5-l ajungS,
poate sI vd scrie, e bolnav, n-a mai iesit oriunde, oricit de departe, fie qi la eapui
din cabina lui de asti toamn5. S*a bucu- drumului. Dar nu cu vaporul, ci cu
rat cind a venit Pierre, fiindcd il credea simbolul inf"dptuirilor vii toare,
Sp er anpa,
mort, din scrisorile dumneavoastrS. Dar Speranpa, care nu era numai a lui, i a
s-a intristat auzind c5. nu v-a gdsit, cd agi arnindurora !
pierit odatS cu vasul. Pierre v*a cdutat Deocamdat5 ?nsd, nu se ivea nici un
o lund de zile, dornnule, $i cind a vdzut negustor care sd aib5 marffi de trimis in
cA nu mai e nici o speran!5r s*B intors Brazilia, in Argentinar undeva pe drumul
acasd. A stat aici nurnai o lun5, pind in acela qi fdrS marf5, cu ce sd se duc5,
decembrie, a fost qi la Londra, su vapo- -
daci igi pierduser5 avufia? Avea astilzl,
ilI, a vorbit cu domnul Darwin, dar la sfir;itul lunii ianuarie, punga cu des5-
domnul Darwin e bolnav rdu, nu se mai virgire goald...
insin5tose$te, Ei cind s-a intors, a mai Cu toate necazunile, cu toatd alerg6-
stat o s5ptSmin5, fScind preg5liri mulre, tura, Anton I-upan gdsea tirnpul s5 treaci
muite, pe urmd a plecat in c5lStorie... rr uneori pe la brutlrie.
Citind aceste rinduri, lui Anton Lu- ** De ce nu trimiti se ia pesmelii? ii
pan aproape nu-i venea a crede: Pierre intreba Adnana. Sint gata de douS s5p-
\raillant plecase numai cu citeva zile tlmini.
inainte de a*i fi trimis el depepa de la Da?... O sd trimit. Dar Etii, mi-e
-
Gatrlipoli ! $i astfel, pentru aceasr5 mici teamd ed o sd mi-i dai pe datorie.
intirziere, intre el pi prietenul s5u, intre Trecealr zilele cu o iugeald nelinigti-
tr-'Esperance qi Speranpa, se a$terneau toare, qi in sufletele oamenilor grija
azi, desp54indu*i, valurile oceanului ! cre$tea de la o zi la alta. La ehei veneau
<,Bunicul se bucurl c5 sinteli sSn5tos, vapoare, desc5rcau mdrf,urile, srirnind
continua scrisoarea. El vd roag5 s5 luagi praf qi huiet, inedrcau altele, Ei plecau
vaporul ;i sd v5 duceqi in America, la iar5Ei. ". Aqa trecu gi a doua lund a anului,
Montevideo, ca sd-l aqtepragi pe Pierre f5rd sb aduci de unde\xa o scdpare.
acolo. \/aporul face nunaai opt zile, ali Degi ar fi fost d* mult timpul ca
putea sX ajungegi cu mr.llt inainrea lui.
L'Esperance sE fi sosit ixa Ameriea latin5,,
Mi-a spus sd v5 scriu cI vd iube;te foarte
nu venea nici un sernn de viagd de ia
mult, numai c5 el are 0 fire aspr5, ca Pierre, un r5spuns la aceie cablograme.
a marinarilor, ,9i cd se increde su totll,l
In zbuciurnul lui, pe eat€ in poate in!e-
in dumneavoastrd, cA numai dumnea- lege oricine, Anton Lupan avea un sin-
voastrS a{i putea sd-i dap sfaturi bune gur temei sd nu-gi piardd speranga: in
RTDU TLiDORAN 96

emisfera de sud trecea acum vremea verii,

se apropia toamna, $i, ca sd se ducl in
Jara de Foc, oricit de grdbit se ardrase
cu plecarea, Pierre Vaillant trebuia sd
a$tepte in vreun port, de pildd la Monte-
video, cel pulin pind in luna noiembrie.
Desigur, cSpitanul Speranpei ii ingelegea
graba, daci ar fi putut, ar fi fbcut la fel.
Aqa pl5nuiserd ei cdl5toria, sd aiungd in
America din vreme; sd le rdmini destul
timp spre a-gi desdvirgi pregltirile in
vederea celei mai grele p54i a drumului,
asaltul strimtorii lui Magellan qi explo-
rarea flnutului sllbatic, pe care nu-l atin-
sese nimeni.
Deci mai avea incd timp s5-qi ajungd
prietenul din urm5, cu condigia ca sI se
iveascl marfa care sd le inlesneascd
drumul.
ADa trecur5, intr-o agteptare care ar
fi putut sd imbolndveascl pe un om mai
qubred de inim5, lunile februarie, martie
Ei aprilie, Qi, pe la sfirEitul acesteia din
urm5, Anton Lupan citi in zsarc vestea
cd Charles Darwin murise, ceea ce ii
umplu sufletul de mihnire.
Nul cunoscuse pe Darwin, nu-l vd-
zuse niciodata, dar el gi mo$ L6on fuse-
ser5, fdrd sd qtie, insuflegitorii cdldtoriei
la care visa incd ,si acuma. TotuEi, moar-
tea savantului nu putea s5-i impiedice
plecarea, altele erau piedicile, treceau
lunile, iar el z bovea la Marsilia, tre-
cuse m&i, apoi iunie Ei venise iulie,
ffud, sI se iveasci exportatorul...
in aceste zile, Anton Lupan iqi pri-
vea corabia cuprins de mihnire; nu
spunea nimdnuia, dar luase o hotdrire,
singura cu puting5, chiar dac5-i sfiqia
inima: si se desparti de oameni, desp5-
gubindu-i, sd vindd vasul gi sd plece peste
Atlantic cu un vapor, cum il sfltuise
bdtrinul.
Da, se pare ci nu mai exista altd cale,
dacd vroia sd gind seann de ceea ce spunea .- Numai de-a9 glsi marfd; exporta-
moq Leono si nu-Ei lase prietenul singur. torii ne ocolesc, de parcd aln avea ciumd.
Decit dacd s-ar fi intimplat o minune, $i -- De ce te prinde mirarea ? Cine s e
el nu mai credea in minuni de multd mai incurci astdzj cu o corabie de o sutd
vreme. de tone, cind pe un cargobot pop sd in-
Dar iat5 ci intr-o zi,la prova Speranpei carci zece trenuri ? Mullume$te-te cu
trase un vapor englezesc, Bristol, care Levantul, prietene, sau mai bine imbar-
incdrca mdrfuri pentnr Brazilia. Era un c5-te pe un vapor. $tii cigi bani incasez
cargobot nou, cu elice, de 5 000 de tone, pe lunS? Treizeci de lire sterline, ca si
abia lansat lunile trecute. $i cind cbpi- nu mai pomenesc de alte venituri.
tanul acestui vas, sfirqind manevrele de La sfirqitul slptiminii, Bristol avea
acostare, i$i aruncd ochii la Speranpa, magaziile pline; seara incepu sd scoatd
care pe lingd Bristol plrea o coaji de fum gros pe cele doul coguri, ca sd pund
nuc6, scoase un strigdt de uimire. cllddrile sub presiune.
Era acelaEi John Tennyson pe care Pe la miezul nopfii, echipajul Speran-
Anton Lupan il intilnise la Gallipoli ,;i,l pei ndvdli buimdcit pe punte. LJn trosnet
ldsase in urm5, cu vasul lui vechi, Vic- surd, de fierlrie ruptd, urmat de fluiere
tory, in Dardanele. Acelagi John Tenny- nelinigtite, de injur5turi, vaiete qi stri-
son care dusese la Pireu vestea cd, Spe- gdte, ii trezise din somnul qi aga plin de
ran{a pierise in Egee. vise urite.
Dupd uimire, mare fu bucuria clpita- Uneori nu-i nevoie sI navighezi de-
nului sd afle cI prietenul sdu era teafir, parte, bunSoari pinl in strimtoarea lui
ba inci se mai gindea la vechiul lui plan Magellan, vrdjmaga navigatorilor, ca s5-!i
de cllStorie. De data asta, nefiind grdbili f5rimi prova vasului de o stincd. Vaporul
nici unul, nici altul, se vizitard pe rind, italian Aaanti, sosit de Ia Neapole, al
in cabinS, stiturl de vorbd cu ceasurile, c5rui cipitan, nesocotind sfatul pilotului,
i,i degertard iardqi, ling! un pahar de se incdplginase sd fad, noaptea rnne-
whisky Ei in fumul tutunului, sacii mari- vrele de acostare, intrase cu etrava in
nSreqti ai amintirilor. cargobotul de lingi Speranpa qi-i fEri-
Deci nufi-ai schimbat gindurile ! mase bordajul, in dreptul ancorelor, surn
-
spuse John Tennyson la urmd. Eu unul arfifdrimatoalunS.
n-a$ naviga prin strimtoarea lui Magel- Citeva ceasuri mai tirziu, dupd ce au-
lan nici dacd mi-ar pl5ti o sur5 de lire torit5lile portului terminaseri ancheta gi
sterline la fiecare clldtorie. De altfel, qi zarva se mai potolise, John Tennyson
compania mea iqi face socotelile cu veni pe puntea Sperangei ;i cobori in
aceeaqi ingelepciune. Mergem in Bra- cabina cdpitanului; nu plrea deloc im-
zilia, in Argentina, pinl la Buenos-Aires, presionat de nenorocire, totuEi Anton
dar mai departer ou. Pentru Pacific, Lupan se simli dator sd-qi arate compi-
pref-erdm vechiul drum al Indiilor. Ar timirea:
trebui sd qtii cite vapoare pier in linutul N5ddjduiesc cd direcrorii Compa-
acela al ploilor Ei-al furtunilor ! -
niei dumitale nu-!i vor g5si nici o r,-ind.
Pe Anton Lupan nu-l ingrozea gindul Ar fi absurd, atita timp cit erai la chei
furtunilor, ci acalmia din portul vechi Ei aveai luminile reglemenrare.
al Marsiliei. Musafirul incepu sd rid5:
 Nu, dragul meu, nu-mi purta de putea s5 Ei cu o barc5.
plece A ciutat
-
grtjdt! Te asigur cI au s5-mi dea Ei o toati dimineala pe la agenlii un vapor
primd. Tribunalul Maritim ne va acorda pentru Brazilia sau Argentina, dar se
o desp[gubire, care va intrece de cinci pare ci sdptSmina asta nu pleaci nici
ori paguba real5, incluzind in asta Ei unul. Ar fi fost altceva la Cherbourg sau
intirzierile, nu numai reparatul avariei. la Le Hdvre. Marsilia are mai putin
Dar pentru altceva arn venit... Sinteli de*a face cu Atlanticul.
tot in incurcdtur5? -- Dar cu noi o sd meargd mult mai
Anton Lupan umplu un pahar cu incet decit cu vaporul !
n'hisky gi-l puse in fala musafirului. E adevdrat; in schimb, o sd-l duceli
S-a ivit iar5gi ceva marfb pentru - pind la capul drumului. Ce spui,
direct
- dar nu-mi mai foloseqte la nimic.
Alger, s5-!1 trimit personajul ?... Auzi-l cum
Dacd nu plec peste Atlantic in patru- rdcneEte pe punte. L-am lSsat sd se certe
cinci zlle... cu secundul. Dar bagd de seam5, sub
Deci, gii cu tot dinadinsul sb ajungi trSsneala lui cred ci se ascunde o mare
-
acolo ? qiretenie. Cunoaqte ;i bdtrinul dumitale
Da. Chiar daci m-a; simli obosit, prieten, Jc,hn Tennyson, cite ceva la
-
chiar dac5... dacd mi s-ar ardta la uscat oameni ! SI nu afie care vI era ginta c5l5-
o via$ care si md imbie, prietenul meu a toriei. Las[*l pe el si facl propunerea si
apucat sd plece inainte. Acum sint dator instruie;te-f echipajul si se poarte dupd
sd plec, nu-l pot l6sa singur. trebuinla cauzer.
Oaspetele se ridicl in picioare Ei inde- -- Am un cirmaci de la care am invS-
pdrti fumul cu mina. Avea statura iui lat multe in privinla asta! rdspunse, ri-
Anton Lupan, aceea;i virstS, dar in clipa zind, cdpitanul Sp eranpei.
asta pdrea un bdtrin mihnit Ei mindru Un ceas rrrai tirziu, ciudatul personaj
totdeodati de puterile biruitoare ale se opri pe chei, in dreptul Sperantrei.
tineretii. Era un ins de staturl inaltS, slab ca un
Ei bine, dragul meu ! zise, bitin- ogar intors de la vinitclare, cu fata atit
-
du-gi gazda pe umir ;i pSrdsindu-gi vo- de supt5, incit i se vedeau limpede cele
cea ursuzd. Cred cE am gSsit mijlocul s5 dou5 maxilare, ca pe o planqd de anato-
ieqi din incurciturd ! Avem un pasager, mie, cel de jos fiind conturat de o barbi
care merge cu cinci vagoane de mbrfuri norvegianil, mai mult roqie decit blondd,
la Bahi4 in Brazilia. Jinta cdlStoriei lui imbricindu-i osul l5lcii ,gi partea din fa15
e Jara de Foc, dar n-a g5sit nici un vapor a bdrbiei. Personajul purta pdl5rie tare)
care s5-l duci acolo. La Bahia o s5-qi de culoare cenuqie, vestd inflorat5, sacou
transbordeze marfa, poate are si inchi- gri cu Eiret negru la revere qi pantaloni
rteze un schooner. Cred c5 e un ciutitor cadrilali, drepgi ca niqte burlane, legagi
de aur, dupi cite am putut inlelege, su elastic pe sub ghetele negre.
fiindci de la el nu poli scoate o vorb5. El se opri deci in capul schelei, iEi
Ce zici, te incumeli s5 pleci cu dinsul ? infipse bastonul de abanos cu miner de
Numai s5-i convind. Oare o sI aibi argint in praful cheiului gi se iiiti pe
-
incredere intr-o goeleti de o sut5 de deasupra pince-nez-ului la pavilionul
tone ? tricolor care flutura leneq la pupa goe-
.- Sint sigur ! E aga de trSsnit, ci ar letei.
 Hei, care-i aicea? strig5 in clipa Striinul incepu sd ridi, cuprins de o
-
urm5toare, bitind cu bastonul in schelS. nea$teptat5 voie bun5.
Echipajul mcg5ia pe punte, fScindu-se Imi place cdpitanul vostru: in-
-
cE nu*l vede. De inleles, vorbele i le in- seamnd cd are ceva singe in vine. Iati
lelegea numai Gherasim, care stia citeva omul care imi trebuie mie !
boabe englezeste. Apoi piEi pe punte, cobori scdrile qi
Personajul bdtu iarfui in schelS Ei intrd in cabin5, aplecindu-se adinc, ca sd
strigd incl o datd, rnai tare: incapd pe uE5.
Hei ! A1i murit cu tolii ? Dumneata e;ti Anton Lupan ? Mi
-._ Ce dore;ti ? intrebi cirmaciul, ri- s-a- pSrut cd omul de sus nu-p prea cu-
dicindu-se fbrS nici o tragere de inim5. noa$te numele. E prost sau se preface,
-- Ce pavilion ave{i ? Persan, sia- ia spune ?
mez ?.. . Nici una, nici alta; mai degrabd
RomAnesc, domnule !
- c-ai ficut dumneata ceva care l-a
cred
- Rom6nesc? ...Aha, mi-aduc amin- scos din fire.
te:- voi v-ati bdtut cu turcii. Foarte bi- A$u? imi plac oamenii care-si ies
ne !... Deci, acrun aveli gi cordbii ! Sin- din- fire. Restul echipajului e la fel de
teli o nalie care prosper5! iute?
Zicind acestea, necunoscutul cerceta .- Dar cu cine am cinstea si vorbesc
?
din ochi puntea Speranpei, aplecindu-$i intrebd Anton Lupan, privindu-qi oaspe-
capul cind pe o parte, cind pe alta, pdrind tele cu prefdcutS nedumerire.
cd impunge pe cineva din l5turi cu bar- Martin Stricland.
ba lui norvegianS. - Nu-mi aduc aminte...
Unde-i cdpitanul ? intrebd pe urmd. - Nici n-ai avea de unde. Md nu-
.-
- Jos, in cabina lui. a$a numai de o lun5... Cite tone
- Ce mai astepti? Spune-i s5-,;i scoa- mesc
are goeleta dumitale?
-
ti nasul pe punte; vreau s5-l vdd la .- O sut5.
lumin5. Cili oameni echipaj ?
Gherasim zdbovi citeva clipe sub pun- - $apte.
te, dindu-i timp lui Negril5 sdl miriie, -._ Pute$ pleca la drum in orice clipd ?
ctr vlditd lipsd de prietequg, pe per- In orice clipa plus doudzeci gi pa-
sonajul din capul schelei. -
tru de ore.
Cdpitanul re pofreqte la dinsul I zi- Martin Stricland rise:
-
Se, intorcindu-se plictisit din cabind. : Cipitane, felul
-- Ha ! Eu sinr Martin Stricland ! imi place. Vom pleca dumitale de a vorbi
miine sear5.
strigd lifnos musafirul. LTnde ?
Foarte bine, domnule ! Pofteste ! - Iat5, in sfirEit, o intrebare ! izbucni
-
Fugi de-aici, NegrilS ! musafirul.
-_ Pe cdpitanul vostru curn il cheamd ? invirtind globul pdmintesc, ardtd
-- Anton Lupan, dupd cite mi-aduc cu$i, degetul peste Atlantic, dela lungul
aminte. coastelor Braziliei, Uruguayului, Argen-
Si nu vrea sd vin5? tinei, ca sd se opreascd la Capul Horn, in
--_ Nu cd n-ar vrea, dar gindepte mai sudul continentului.
nimerit sX te duci dumneata la dinsul. -- fara de Foc ! zise, ridicind ochii
RADU TIIDORAN 100

€
$i asteptind ca omul din faga lui sd vdnt nimeni pe punte, zile care*si pier-
p51easc5" durd numlrul.
Anton Lupan se uitd la ceas, in liniEtea Echipajul dezlega pinzele de pe ghiuri.
cea rnai deplin5" Haralamb ,;i Ieremia igi luaserd locul la
Foarte bine, domnule ! .lvl"iine seari, cabestan, si ridice ancora.
-
la sapte, dacil-r ora care igi convine ! Adnana pdEi pe punte Ei ii imbrSgiEi
* pe fiecare, apoi se indrept5 spre schelS.
** NegrilS ii flnea calea, f[rd, sd zburde
Sper,tnpa se pregltea de plecare. curn ii era obiceiul, de parcl ar fi pre-
Se implinise jumltate anul de cind simgit despdrgirea. Fata se aplecd qi ii
astepta la Marsilia, bdtutd de soare. Ha- cuprinse grumazul in brage.
malii cdrau in magazie incdrcitura de- $i tu, ,gi tu pleci la capul lumii ? SI
barcatd de pe Bristol : ldzi, butoaie, ba- n-o- uili pe Adnana, viteazul, dragul meu
loturi, legdturi de sape, lopegi, tirndcoape NegrilS !
9i fel de fel de ciururi qi site ciudate, in Lanpl incepu sd zorniie. Pinzele de
timp ce echipajul ficea ultimele pregitiri la prova zburard, in sus, pe straiuri.
pe punte. Adnana se intoarse spre cdpitanul SPe-
La ora gase, Martin Stricland sosi in rangei. Pe obrazul ei umezit de lactimi'
port intr-o trlsurd plind cu sticle de praful din blana lui Negrild l5sase pete,
toate formele Ei cu damigene pintecoase. gi cu ele nici cea mai primejdioasi sirenl
- $i bagajul domniei voastre ? in- n-ar fi putut avea o infSligare mai nevi-
trebi Gherasim, ieqindu-i in cale. novat5. Un timp stdturd a,;a fa$-n fa15,
Pasagerul Speranpei ardtd incbrcitura la un pas unul de altul, privindu-se filrd'
din trdsurd. sd se vad5, ascultind zornSitul lantului.
Asta-i tot ! Altceva nu-mi trebuie. De unde s5 ;tie, cel care rdmine, zbuciu-
-
Porunceqte hamalilor sd le ducl in cabina mul celui care pleac6? Iar cel ce pleac5,
cdpitanului. El unde este? de unde sd Etie deznddejdea din inima
Pe aici, pe aproape. cealaltS?
- Atunci spune-i cE nu vreau si ple- Adnana intrebS, stipinindu-gi lacri-
- mai tirziu de ora $apte. Mai am
c[m mile:
treizeci de l6zi cu sticle, debarcate de pe .- Dar dac5...
Bristol. Ce s-a fScut cu ele ? Ar fi vrut sd spund cea mai sfioas5, cea
Sint pe punte. Clpitanul mi-a spus mai modestd intrebare: <Dar daci are
-
sn agtept dispozilia domniei voastre. s5-mi fie dor de voi ? Dar dacl am sd
Bine ! Unul din voi sI le ia in pri- sufdr in lipsa voastr5?,>
-
mire ,?i sd le a$eze in magazie, peste Cuvintele se topir5, nu le gdsi, nu
marf5, ca sd poat5 scoate oricind sticlele putu sE le rosteascd.
trebuitoare. M-ai ingeles, cirmaciule ? El r[spunse:
Cu aceste cuvinte, Martin Stricland Atunci...
intrd in cabind, destupd o sticl6, bdu doul - Ancora la pic ! strigd Haralambie,
pahare mari, dupd obiceiul lui picd- -
opintindu-se in manelele cabestanului.
-
turl eu piciturd, ceea ce ii lud pe putin Era clipa in care nici un cdpitan nu
o jumdtate de or[, apoi se intinse in pst, qi-ar mai fi putut spune gindul pin5 la
fdrd sd se dezbrace, Di de atunci nu-l mai cap5t. Focul Ei trinca fluturau pe stra-
iuri... Adnana simgi in iniml ghearele nana. In schimb, marea se deschidea in
ancorei. f^te, inroEit5 de lumina dinaintea apu-
._ R5mii cr.rbine, Adnana ! \'ezi, ai sului, liberd pind la orizontul amdgitor
griji ca in lipsa noastrl piinea sE fi e Ei nestatornic, pe care nu-l poate atinge
bund ! nimeni, niciodatd.
Ea inclini din cap. Toate pinzele sus, Gherasime !
-- Am sd m5 strdduiesc ! Drum bun -Negril5 stdtea la pupa, cu capul dea-
Speranpei ! supra parapetului, uitindu-se stdruitor
$i inainte ca el sd poatd face un gest de peste ape... A$a rimase pini ce noaptea
impotrivire, ii cuprinse miinile qi i le se lesd asupra l5rmului Ei Gherasim
sdrutd una dupl alta. Apoi o lu5 la fugd aprinse felinarele. Atunci se intoarse, se
pe schel5, in timp ce parimele de la intinse incet pe punte gi iEi l5sd botul
pupa cldeau in ap5, cu plesnitura biciu- pe labe, scincind cu tristele qi nedu-
lui care indeamnd telegarii. merire.
Cipitanul apucd repede cavilele cir- Dar nimeni din echipaj nu era mai
mei, privindu-qi miinile pe care le sinr- putrn nedumerit, mai pufin trist decit
tase, umil5, biata sirenS- Prola se rotea, NegrilS.
clutindu-gi drumul printre r"apoare. El Iar Speran,ta naviga spre Baleare, in
nu mai putea intoare capul se se uite sunerul marqului triumfal pe care etrava,
in urm5. sarnrrile, catargele gi pinzele intinse ca
Abia dincolo de fornrrile care p,Szeau aripile unei mari plsdri singuratice il
intrarea bazinuluir a\n ragazul sf, arunce cinti in surdind, noaptea sau ziua, in
o privire spre lo€Lrl plecdrii- dar acum nu amurg sau la rdsdritul soarelui, in clipa
se mai vedea nirnic. nici cheiul. nici Ad- ruflrror plecdrilor...