Charles Dickens - Poveste de Craciun - 231227 - 012048

5/20/2018 Cha rle s Dicke ns Pove ste de Cra c iun - slide pdf.
c om
UN COLIND DE CRĂCIUN
Charles Dickens
În această cărticică fantomatică, m-am străduit să dau viaţă

fantomei unei idei care să nu-i stârnească e cititorii mei
!motriva "or !n#i#i, e unii !motriva a"tora, !motriva acestei
săr$ători sau !motriva mea% &ie ca ea să $ântuie case"e "or
!ntru $ucurie si nimeni să nu dorească să-i facă de etrecanie%
'rietenu" #i s"u(itoru" "or devotat,
C.D.
Decembrie 1843
)*+N+ ÎN*ÎI
Fantoma lui Marley
De "a $un !nceut vom sune că ar"e. murise% Nu e/istă

a$so"ut nici o !ndoia"ă !n rivinţa asta% Certificatu" de
!nmormântare fusese iscă"it de reot, de ar0ivar, de antrere-
noru" de ome fune$re, de mai-mare"e cioc"i"or% 1i )croo2e !"
iscă"ise% Iar nume"e "ui )croo2e era o 2aranţie si2ură "a 3ursa
din Londra, entru orice act e care !#i unea e" semnătura%
Pagina 10
3ătrânu" ar"e. era mort ca un cui de u#ă, cum sun

en2"e4ii%
Dar atenţie5 Cu toate acestea, duă #tiinţa mea, nu văd de
ce-ar fi cu ose$ire mort un cui de u#ă% Eu unu" a# socoti mai
de2ra$ă cuiu" de sicriu ce" mai mort dintre toate fiare"e% Dar
!nţe"eciunea strămo#i"or no#tri stă !n asemenea vor$e6 doar n-
o s-o smintesc eu, nevo"nicu" de mine, căci a"tminteri raf s-ar
a"e2e de ţări#oara mea% !n2ăduiţi-mi, a#adar, să reet cu
dinadinsu" că ar"e. era mort ca un cui de u#ă%
Dar #tia oare )croo2e că e mort7 De $ună seamă că #tia%
Cum a"tminteri7 )croo2e #i cu e" erau asociaţi de nu #tiu câtă
vreme% )croo2e era sin2uru" "ui e/ecutor testamentar, sin2uru"
"ui curator,sin2uru"
universa", sin2uru""ui
"uirieten
rere4entant, sin2uru"
#i sin2uru" "ui duă
!ndo"iat "e2atar
e"% 1i nici
măcar )croo2e nu a fost rea 42uduit de tristu" eveniment, $a
c0iar s-a dovedit a fi un desăvâr#it om de afaceri c0iar !n 4iua
!nmormântării, e care a oficiat-o cu ne!ndoios rofit%
http://slide pdf.c om/re a de r/full/cha rle s-dicke ns-pove ste -de -c ra c iun 1/64
'omenind de !nmormântarea "ui ar"e., a(un2 din nou aco"o
5/20/2018 Cha rle s Dicke ns Pove ste de Cra c iun - slide pdf.c om
de unde am !nceut% Nu e/ista nici o !ndoia"ă că ar"e. murise%

*re$uie să se !nţe"ea2ă "imede asta, căci a"tminteri nu mai
oate ie#i nimic $un din ovestirea e care o voi deăna% Dacă
nu suntem e de"in convin#i că tată" "ui 8am"et a murit !nainte
de a !ncee iesa, "im$area "ui "a ceas de noate, !n $ătaia
vântu"ui de răsărit, e rorii"e "ui metere4e, nu e cu nimic mai
deose$ită
mi("ocie de aariţia
duă "ăsarea $ruscă a unui !ntr-un
!ntunericu"ui, oarecare
"ocdomn de9vârstă
vântos "a
cimitiru" )aint 'au", să 4icem 9, entru a răvă#i cu adevărat
mintea s"a$ă a fiu"ui "ui%
)croo2e nu a #ters nume"e $ătrânu"ui ar"e. de e firmă% E"
a rămas aco"o mu"ţi ani duă aceea, deasura u#ii deo4itu"ui:
;)croo2e #i ar"e.<% &irma era cunoscută cu nume"e de
;)croo2e #i ar"e.<% Uneori, cei noi !n meserie !i suneau "ui
)croo2e )croo2e #i a"teori ar"e., dar e" răsundea "a am$e"e
nume. Pentru el era totuna.
O, dar )croo2e avea mâna scurtă #i nouă $ăieri "a un2ă% Un
tică"os $ătrân, 0răăreţ, aucător, "acom, ca"ic, cărănos, un
42ârie-$rân4ă5 Dur #i tăios recum o cremene din care niciodată
n-a i4$utit vreun fier să scaere un foc 2eneros6 ascuns, ursu4 #i
sin2uratic ca o stridie% Răcea"a din e" !i !n20eţa trăsături"e
$ătrâne, !i i#că nasu" ascuţit, !i 42ârcea o$ra(ii, !i !nţeenea
icioare"e, !i !nro#ea oc0ii #i !i !nvineţea $u4e"e su$ţiri6 #i i se
strecura 0oţe#te !n 2"asu" 2â(âit% 'e ca, e srâncene #i e
$ăr$ia ţeoasă avea romoroacă% 'urta retutindeni cu e"
roria "ui temeratură scă4ută6 !#i !n20eţa $irou" !n 4i"e de
canicu"ă6 #i nu !nmuia nici cu un 2rad 2eru" de Crăciun%
Că"dura #i fri2u" de afară !" afectau rea uţin e )croo2e%
Că"dura nu-" utea !ncă"4i, fri2u" iernii nu-i dădea fiori% Nu era
vânt mai $iciuitor ca e", nu era visco" mai ari2, nici "oaie
torenţia"ă mai ne!ndurătoare% =remea rea nu #tia de unde să-"
auce% '"oaia, ninsoarea, 2rindina, "aoviţa ce"e mai nărasnice
se uteau "ăuda doar cu un sin2ur avanta( faţă de e"% E"e ;se
a$ăteau< adesea mai cu mi"ă, dar )croo2e niciodată%
Nimeni nu-" orea vreodată e stradă să-i sună cu o fi2ură
vese"ă: ;Ce mai faci, dra2ă )croo2e7 Când vii e "a mine7< Nici
un cer#etor nu se ru2a de e" să-i dea un $ănuţ, nici un coi" nu-"
!ntre$a cât e ora, nici un $ăr$at sau femeie nu i-a cerut
vreodată "ui )croo2e să-i sună care e drumu" sre cutare sau
cutare "oc% 'ână si câinii or$i"or ăreau a-" cunoa#te6 #i când !"
vedeau că aare, !#i tră2eau stăânii !n ra2u" u#i"or sau !n vreo
fundătură6 aoi, dădeau din coadă, de arcă ar fi sus: ;ai
$ine fără oc0i decât să ve4i "umea cu oc0ii răi, stăâne fără
"umină5<
Dar ce-i ăsa "ui )croo2e7 *aman asta !i "ăcea% &iindcă e" se
strecura e-a"ături de cărări"e vieţii că"cate de mu"ţime, ţinând
2
"a distanţă orice semn de omenie, isteţii !i suneau "ui )croo2e
;ne$unu"<%
Odată, de demu"t 9 dintre toate 4i"e"e $une a"e anu"ui,
taman !n a(unu" Crăciunu"ui 9 $ătrânu" )croo2e !#i făcea de
"ucru !n casieria "ui% Era un 2er tăios, !nţeător6 $a mai era #i
ceaţă6 !i au4ea e oameni afară, !n fundătură, um$"ând !ncoace
#i-nco"o #uierând, "ovindu-#i mâini"e e iet #i troăind e
"ese4i"e
tocmai de iatră,
$ătuseră de ca sădar
trei, se !ncă"4ească% Oro"o2ii"e
era de(a !ntuneric $ine ora#u"ui
9 nu fusese
"umină toată 4iua 9 #i "umânări"e â"âiau !n ferestre"e
$irouri"or !nvecinate, ca ni#te ete ro#iatice e aeru" cafeniu
care căătase arcă su$stanţă% =ă"ătucii de ceaţă ătrundeau
rin fiecare crăătură #i 2aură de c0eie #i !ntr-atât de deasă
era, !ncât, de#i fundătura era cât se oate de !n2ustă, case"e de
este drum ăreau ni#te nă"uci% =ă4ând cum se "ăsa noru" ace"a
oac, !ntunecând totu", uteai să-ţi !nc0iui că natura a$ia !#i
mai tră2ea suf"etu", răsuf"ând din 2reu%
U#a casieriei "ui )croo2e era desc0isă ca acesta să fie tot
timu" cu oc0ii e s"u($a#u" "ui, care coia scrisori !ntr-o c0i"ioară
răădită, un soi de cutie% La )croo2e ardea un foc foarte mic,
dar "a coist focu" era mu"t mai mic, atât de mic, !ncât ărea
dintr-un sin2ur căr$une% Dar nu utea să ună mai mu"ţi, fiindcă
)croo2e ţinea "ada cu căr$uni !n odaia "ui6 a#a că, ori de câte ori
coistu" intra cu "oata, atronu" "ui revestea că !n curând se
vor desărţi% Duă care, coistu" !#i unea e e" #a"u" a"$ #i
!ncerca să se !ncă"4ească "a "uminare6 nefiind !nsă un om cu o
ima2inaţie vie, efortu" !i rămânea nerăs"ătit%
9 Crăciun fericit, unc0iu"e5 Domnu" să te ai$ă-n a4ă5 stri2ă
o voce vese"ă% Era vocea neotu"ui "ui )croo2e, care dădu $u4na
este e" atât de $rusc, !ncât aceasta fusese rimu" semn a"
aroierii "ui%
9 'tiu5 suse )croo2e% +stea-s mofturi5
Neotu" ăsta a" "ui )croo2e se !ncă"4ise atât de tare mer2ând
reede rin ceaţă #i 2er, !ncât stră"ucea tot6 avea o faţă rumenă
#i frumoasă6 oc0ii !i scânteiau, iar din 2ură fi mai ie#eau a$uri%
9 Crăciunu" nu e un moft, unc0iu"e5 suse neotu" "ui
)croo2e% )unt si2ur că n-ai vrut să sui asta%
9 3a da, suse )croo2e% Crăciun fericit5 Ce dret ai tu să fii
fericit7 Ce motiv ai tu să fii fericit7 E#ti destu" de sărac%
9 8ai, 4ău, !i răsunse vese" neotu"% Ce dret ai dumneata
să fii mo0orât7 Ce motiv ai dumneata să fii ursu47 E#ti destu" de
$o2at%
Întrucât )croo2e nu 2ăsi e moment a"t răsuns mai $un,
suse din nou Ptiu!"# urmat de Mo$turi.%".
9 Nu fi suărat, unc0iu"e5 suse neotu"%
9 Cum să nu fiu, !i re"ică unc0iu", când trăiesc !n "umea
asta de ro#ti7 Crăciun fericit5 are scofa"ă Crăciunu" ăsta5 E
3
taman vremea când ai de "ătit an2ara"e"e #i n-ai $ani6 când te
omene#ti cu un an mai $ătrân, dar cu nici un sfanţ mai $o2at6

când !ţi faci socote"i"e e un an !ntre2 #i ve4i cum te !nco"ţesc
cifre"e din 0ârţoa2e e douăsre4ece "uni "ine% Dacă ar fi duă
mine, suse )croo2e indi2nat, a# orunci ca fiece do$itoc care
um$"ă tot timu" cu ;Crăciun fericit5< e $u4e să fie fiert !n ro-
ria "ui $udincă #i !n2roat, cu o ţeaă !modo$ită cu 2"o$uri
!nfită !n inimă% se
9 Unc0iu"e5 +#a ar merita5
ru2ă de e" neotu"%
9 +scu"tă, neoate, i-o rete4ă tăios unc0iu", ţine tu Crăciunu"
cum vrei #i "asă-mă e mine să-" ţin cum vreau%
9 )ă-" ţii7 reetă neotu" "ui )croo2e% Dar dumneata nu-" ţii%
9 +tunci "asă-mă să nu-" $a2 !n seamă, suse )croo2e% Că
mu"t $ine !ţi oate face5 u"t $ine ţi-a făcut ână acum5
9 u"te "ucruri ar fi utut să-mi aducă $ine"e, dar !ndră4nesc
să sun că n-am tras fo"os din e"e, !i răsunse neotu"% 'rintre
care #i Crăciunu"% Dar sunt si2ur că am socotit !ntotdeauna
vremea Crăciunu"ui, atunci când !i vine sorocu" 9 e "ân2ă
resectu" ce i se cuvine datorită nume"ui #i o$âr#iei sa"e sfinte,
dacă se oate (udeca !n afara acestora 9, un răstim fericit6 e
vremea $unătăţii, a iertării, a mi"osteniei, a $ucuriei6 e sin2uru"
răstim e care-" cunosc !n "un2u" ca"endar a" anu"ui, când
$ăr$aţi #i femei ar să-#i desc0idă, cu mărinimie, "a unison,
suf"ete"e ferecate si să se 2ândească "a cei mai re(os decât ei,
ca #i cum ar fi cu adevărat că"ători sre mormânt, ca #i ei, #i nu
o a"tă secie de vietăţi, cu a"te destinaţii% De aceea, unc0iu"e,
c0iar dacă nu mi-a vârât niciodată !n $u4unar nici un $ănuţ de
aur sau de ar2int, eu cred că mi-a făcut mu"t $ine si !mi va face
mu"t $ine% 1i sun Domnu" să-" $inecuvânte4e5
Coistu" din Cutie a"audă fără să vrea% Dar dându-#i seama
de !ndată de necuviinţa "ui, scormoni !n foc #i stinse de tot
u"tima scânteie firavă%
9 Dacă mai faci vreun 42omot, suse )croo2e, o să rămâi e
drumuri de Crăciun5 Dar vă4 că #tii să otrive#ti vor$e"e,
cona#u"e, adău2ă e" !ntorcându-se către neotu" "ui% Nu m-a#
mira să a(un2i !n Parlament.
9 8ai, 4ău, unc0iu"e, nu fi suărat5 =ino mine "a noi "a masă%
)croo2e suse că e e" "-ar vi4ita 9 da, c0iar a#a a sus%
erse ână !n ân4e"e a"$e, mărturisind că numai e e" "-ar
vi4ita%
9 Dar de ce7 se "&nse ne'otul lui (crooge. De ce)
9 De ce te-ai !nsurat7 !ntre$ă )croo2e%
9 'entru că m-am !ndră2ostit5
9 'entru că te-ai !ndră2ostit5 $om$ăm )croo2e, de arcă ar
fi fost sin2uru" "ucru din "ume mai ridico" c0iar decât un Crăciun
fericit% La revedere5
9 Unc0iu"e, dar dumneata n-ai venit "a mine nici !nainte de a
4
se !ntâm"a asta% De ce socote#ti c-ar fi un motiv ca să nu vii
acum7
9 La revedere, suse )croo2e%
9 Nu vreau nimic de "a dumneata6 nu-ţi cer nimic6 de ce nu
utem fi rieteni7
9 La revedere, suse (crooge.
9 Îmi are sincer rău că e#ti atât de 0otăr!% Nu ne-am certat
niciodată,
entru nu te-am Crăciunu"ui
săr$ătoarea necă(it cu nimic%
#i !miEu
voiam !ncercat
ăstra $unadin resect
diso4iţie
de Crăciun ână "a sfâr#it% +#adar, Crăciun fericit, unchiule!
9 1i un +n Nou $un5
Neotu" ie#i din odaie, fără să rostească totu#i nici o vor$ă
urâtă% )e ori "a u#a de afară ca să-i ure4e săr$ători fericite
coistu"ui, care, de#i murea de fri2, !i răsunse cu mai mu"tă
că"dură decât )croo2e, !ntorcându-i urări"e%
9 Uite-" #i e-ăsta, mormăi )croo2e, care-" au4ise% Coistu"
meu câ#ti2ă cincisre4ece #i"in2i e sătămână, are nevastă #i
fami"ie si vor$e#te de Crăciun fericit5 Eu intru !n $a"amuc5
*unaticu" ăsta, duă ce-" conduse e neotu" "ui )croo2e,
introduse a"ţi doi oameni% Erau doi domni coro"enţi, "ăcuţi "a
!nfăţi#are, care stăteau acum, cu caete"e descoerite, !n $irou"
"ui )croo2e% ineau !n mâini ni#te re2istre #i 0ârtii #i se !nc"inară
!n faţa "ui%
9 &irma ;)croo2e #i ar"e.<, $ănuiesc, suse unu" dintre
domni, citind de e "ista "ui% +m "ăcerea de a mă adresa
domnu"ui )croo2e sau domnu"ui ar"e.7
9 Domnu" ar"e. e mort de #ate ani, răsunse )croo2e%
C0iar !n seara asta se fac #ate ani de c&nd a murit.
9 Nu ne !ndoim că mărinimia sa este $ine rere4entată de
asociatu" care i-a suravieţuit, suse domnu", re4entându-#i
!muternicirea%
1i cu si2uranţă că era6 căci cei doi fuseseră suf"ete !nrudite%
+u4ind cuvântu" fata" 9 ;mărinimie< 9, )croo2e se !ncruntă,
c"ătină din ca #i !i !naoie !muternicirea%
9 Domnu"e )croo2e, "a acest ceas de săr$ătoare, suse
domnu", scoţând un toc, se cuvine mai mu"t ca oricând să-i
a(utăm e cât utem e cei sărmani #i nevoia#i, aăsaţi acum
de suferinţă% ii de oameni sunt "isiţi de ce"e tre$uincioase
traiu"ui6 sute de mii sunt "isiţi de ce"e mai mărunte "ăceri,
domnu"e%
9 Nu mai e/istă u#cării7 !ntre$ă )croo2e%
9 )unt mu"te u#cării, suse domnu", unând "a "oc tocu"%
9 Dar a4i"uri entru săraci7 se interesă )croo2e% ai
funcţionea4ă7
9 &uncţionea4ă% Eu !nsă a# dori, !i re"ică domnu", să nu mai
+
funcţione4e%
9 Nu mai sunt !n vi2oare Le2ea ocna#i"or si Le2ea săraci"or7

!ntre$ă )croo2e%
9 O, $a da, domnu"e, amândouă sunt foarte des invocate%
9 3ravo5 Duă cum vor$eaţi "a !nceut, m-am temut că s-a
!ntâm"at ceva #i a fost 4ădărnicită acţiunea "or fo"ositoare,
suse )croo2e% ă $ucură ce-mi suneţi%
9 )ocotindsuf"ete"or
cre#tinească că e"e nu#iaduc nici e
truuri"or dearte
ce"or mu"ţi,mân2âiere
!i re"ică domnu",
câţiva dintre noi ne străduim să adunăm fonduri entru a
cumăra ce"or sărmani uţină carne #i $ăutură si mi("oace de a
se !ncă"4i% +m a"es această erioadă, entru că tocmai acum se
simt mai ari2 "isuri"e, iar $o2ăţia se "ăfăie mai mu"t% Cu ce
sumă să vă trec7
9 Cu nimic5 răsunse )croo2e%
9 =reţi să rămâneţi anonim7
9 =reau să fiu "ăsat !n ace, suse )croo2e% Dacă tot mă
!ntre$aţi ce vreau, iată, domni"or, care e răsunsu" meu% Eu unu"
nu mă vese"esc de Crăciun #i nu-mi ot !n2ădui să-i fac e
trândavi să se vese"ească% Contri$ui "a !ntreţinerea instituţii"or
e care "e-am menţionat 9 costă destu"6 iar sărăntoci"or aco"o
"e e "ocu"%
9 u"ţi nu se ot duce aco"o, iar mu"ţi ar refera să moară%
9 Dacă referă să moară, suse )croo2e, ar face $ine să o
facă, #i să mai scadă a#a risosu" de ou"aţie% 1i, e deasura,
vă ro2 să mă scu4aţi, dar eu nu sunt !n situaţia asta%
9 Dar s-ar utea să fiţi, remarcă domnu"%
9 Nu e trea$a mea, i-o !ntoarse )croo2e% Omu" tre$uie să-#i
vadă de tre$uri"e "ui #i să nu se amestece !n tre$uri"e a"tora% +"e
me"e nu-mi dau ră2a4% La revedere, domni"or5
=ă4ând "imede că era 4adarnic să mai insiste, domnii se
retraseră% )croo2e se !ntoarse "a munca "ui, cu o ărere mu"t
mai $ună desre e" !nsu#i #i !ntr-o diso4iţie mai vese"ă decât !i
era !n fire%
Între tim, ceaţa #i !ntunericu" se !ndesiseră !ntr-atât !ncât
oamenii um$"au cu torţe arinse, oferindu-se să mear2ă
!naintea ca"e#ti"or, entru a "e "umina cai"or drumu"% )trăvec0ea
tur"ă a unei $iserici, a" cărei c"oot vec0i si ră2u#it !" rivea
!ntotdeauna roste#te e )croo2e, dintr-o fereastră 2otică
ascunsă !n 4id, se făcu nevă4ută #i c"ootu" $ătea ore"e #i
sferturi"e din nori, vi$rând aoi tremurător, de arcă !i
c"ănţăneau dinţii !n cau" !n20eţat aco"o, sus% &ri2u" se !nteţi% 'e
strada rincia"ă de "a co"tu" fundăturii, câţiva muncitori
rearau conducte"e de 2a4% &ăcuseră un foc mare !ntr-un vas cu
man2a", !n (uru" căruia se adunaseră o mu"ţime de $ăr$aţi #i
$ăietani 4drenţăro#i6 !#i !ncă"4eau mâini"e #i c"ieau din oc0i,
fascinaţi de vâ"vătaie% 8idrantu" fusese "ăsat de i4$e"i#te #i aa
,
ce se revărsa din e" !n20eţa aco"o tristă, refăcându-se !n ţurţuri
mi4antroici% Lumina stră"ucitoare din ma2a4ine, !n care

coroniţe"e de Crăciun trosneau !n că"dura "ămi"or din vitrine,
!m$u(ora c0iuri"e a"ide care treceau rin faţa "or% Ne2oţu" cu
ăsări #i cu co"onia"e devenise o s"endidă 2"umă6 un mirific
carnava" care ărea să nu ai$ă nici o "e2ătură cu ni#te re2u"i
atât de "icticoase cum sunt tocmea"a #i vân4area% !n
maiestuoasa
a" "ui re#edinţă
Londrei !mărţea oficia"ă,
orunci ca o fortăreaţă,
ce"or cinci4eci "ordu"
de $ucătari #i rimar
ma(ordomi ai săi, ca să ţină Crăciunu" a#a cum se cuvine !n
2osodăria unui "ord rimar6 #i ână si croitora#u" e care-"
amendase cu cinci #i"in2i "unea trecută, entru că se !m$ătase
#i făcuse scanda" e stradă, mesteca $udinca entru a doua 4i
!n mansarda "ui, !n tim ce s"ă$ănoa2a de nevastă-sa dăduse
fu2a cu coi"u" să cumere ni#te carne de vită%
Dar ceaţa era tot mai deasă, fri2u" tot mai ari2% Era un 2er
ătrun4ător, sfrede"itor, !nţeător% Dacă rea$unu" )fânt
Dunstan ar fi i#cat uţin nasu" Du0u"ui Rău cu o asemenea
vreme, !n "oc să se s"u(ească de arme"e "ui o$i#nuite, atunci s-ar
fi de4"ănţuit !ntr-adevăr cu mu"t fo"os% 'osesoru" unui nas turtit
#i mitite", mu#cat #i mo"făit de fri2u" "acom recum oase"e
muscate de câini, se a"ecă ână "a 2aura c0eii de "a u#a "ui
)croo2e ca să-" !ncânte cu un co"ind de Crăciun6 dar de cum
au4i:
Domnu" să vă ai$ă-n a4ă,
1i nimic nu vă mâ0nească5
)croo2e !n#facă ri2"a cu atâta e"an, că $ietu" co"indător o
4$u20i seriat, "ăsând 2aura c0eii !n seama cetii #i a 2eru"ui, de-
aroae !nrudit cu stăânu" casei%
În ce"e din urmă, sosi #i ora de !nc0idere a casieriei, )croo2e
co$or! fără tra2ere de inimă de e scaunu" "ui, recunoscând
tacit această rea"itate faţă de coistu" "in de seranţe din
Cutie, care !#i stinse e dată "uminarea #i !#i use ă"ăria%
9 'resuun că o să vrei să fii "i$er mâine toată 4iua, suse
)crooge.
9 Dacă nu vă deran(ea4ă, domnu"e%
9 3a mă deran(ea4ă, suse )croo2e, #i nici nu e cinstit% Dacă
ţi-a# ori entru asta o (umătate de coroană, un rămă#a2 că
te-ai socoti nedretăţit%
Co'istul -&mbi s$ios.
9 Dar e mine, suse )croo2e, nu mă socote#ti nedretăţit
dacă-ti "ătesc "eafa e o 4i fără să munce#ti%
Coistu" !i aminti că asta se !ntâm"a doar o dată e an%
9 8a"a" scu4ă entru a $u4unări omu" de două4eci si cinci
decem$rie !n fiecare an5 suse )croo2e, !nc0eindu-#i a"tonu"

ână "a $ăr$ie% Dar cred că tre$uie să-ţi dau "i$er toată 4iua% +i
2ri(ă să fii aici mai devreme oimâine dimineaţă%

Coistu" romise că a#a va face6 #i )croo2e ie#i $om$ănind,
!nc0ise $irou" !ntr-o c"iită, #i coistu", cu caete"e "un2i a"e
#a"u"ui său a"$ f"uturându-i e su$ surtuc >căci nu avea a"ton?,
se dădu de două4eci de ori cu sania e Corn0i"", "a coada unui
#ir de $ăietani, ca să cinstească #i e" a(unu" Crăciunu"ui, #i
a"er2ă
să (oacecât$a$a-oar$a%?
!" ţineau icioare"e ână acasă, !n Camden *o@n, ca
(crooge "uă trista "ui masă !n o$i#nuita cârciumă tristă #i,
duă ce citi toate 2a4ete"e #i !#i trecu restu" serii cu contu" "ui
$ancar, se duse acasă să se cu"ce% Locuia !n aartamentu" ce
aarţinuse odinioară asociatu"ui său răosat%
Era a"cătuit dintr-un #ir de odăi !ntunecoase, af"ate !ntr-o
c"ădire ce sta să se ră$u#ească, din fundu" unei curţi, atât de
neotrivită aco"o, !ncât cu 2reu ai fi utut să nu ţi-o !nc0iui
a"er2ând e aco"o e când fusese o tânără căsuţă, (ucându-se
de-a v-aţi ascunse"e cu a"te căsuţe si nei4$utind să mai
2ăsească ie#irea% +cum era cam $ătrână #i cam mo0orâtă, căci
!n ea nu "ocuia nimeni !n afară de )croo2e, ce"e"a"te odăi fiind
!nc0iriate ca $irouri% Curtea era atât de !ntunecată, !ncât ână #i
)croo2e, care cuno#tea fiecare iatră, era nevoit să $â($âie cu
mâini"e rin ea% Ceaţa #i 2eru" frivă"uiseră !ntr-atât vec0ea
oartă nea2ră a casei, !ncât ărea că !nsu#i Du0u" Rău a" =remii
#edea !n ra2, cufundat !n (a"nică meditaţie%
Este adevărat că ciocăna#u" de "a u#ă nu avea nimic
neo$i#nuit, doar că era foarte mare% Este, de asemenea,
adevărat că )croo2e !" vă4use, !n fiecare seară #i dimineaţă, de
când stătea !n ace" "oc6 "a fe" de adevărat era că )croo2e
deţinea ceea ce se nume#te ima2inaţie "a fe" de uţin ca orice
"ocuitor a" Londrei, inc"usiv 9 cute4ăm să sunem 9 mem$rii
cororaţii"or, ai consi"iu"ui municia" #i ai $res"e"or% )ă mai ţinem
seama #i de fatu" că )croo2e nu se mai 2ândise de"oc "a
ar"e., din duă-amia4a când omenise u"tima oară nume"e
asociatu"ui său, mort !n urmă cu #ate ani% Ei, #i atunci să-mi
e/"ice mie cine oate cum de s-a !ntâm"at ca )croo2e, duă
ce a vârât c0eia !n $roască, să vadă !n ciocăna#u" de "a u#ă, fără
ca acesta să fi suferit !ntre tim nici o refacere, nu un ciocăna#
de u#ă, ci c0iu" "ui Marley.
C0iu" "ui ar"e.% Nu se af"a !n um$ra de neătruns !n care se
af"au ce"e"a"te o$iecte din fundătură, ci avea !n (ur o "umină
sinistră, ca un 0omar stricat !ntr-un $eci !ntunecos% Nu era o
fi2ură furioasă sau feroce6 se uita "a )croo2e a#a cum se uita de
o$icei ar"e.: cu ni#te oc0e"ari fantomatici ridicaţi e fruntea sa
fantomatică% 'ăru" !i era răvă#it !ntr-un mod ciudat, ca de o
răsuf"are sau de un curent de aer fier$inte6 #i, de#i oc0ii !i erau
"ar2 desc0i#i, nu se mi#cau de"oc% +sta, "ao"a"tă cu a"oarea "ui !"
8
făceau !nfrico#ător6 dar 2roa4a nu ărea a fi de2a(ată de roria
sa e/resie, ci mai de2ra$ă neţinând seama de ace" c0i si

nefiind !n uterea "ui%
'rivind ţintă acest fenomen, )croo2e vă4u din nou ciocăne"u"
de u#ă%
N-ar fi adevărat dacă am susţine că nu era seriat sau că nu
simţea o tu"$urare 2ro4avă !n vine, e care n-o mai cunoscuse
din runcie%
dăduse Cu toate
drumu", acestea,
o răsuci va(nic,use
intrămâna e c0eia
#i arinse căreia !i
"uminarea%
)e ori !ntr-adevăr, #ovăind o c"iă, !nainte de a !nc0ide u#a6
se uită !ntr-adevăr, rudent, mai !ntâi e duă ea, de arcă s-ar
fi a#tetat totu#i să se serie vă4ând codiţa de ăr a "ui ar"e.
aărând !n 0o"% Dar nu era nimic e dosu" u#ii !n afară de
#uru$uri"e #i iu"iţe"e cu care era fi/at ciocăna#u", a#a că suse
;'tiu5 'tiu5< #i o trânti%
3u$uitura răsună !n toată casa% &iecare odaie de deasura si
fiecare $utoi din ivniţe"e ne2ustoru"ui de vin de dedesu$t
ăreau să ai$ă, searat, ecou" său% )croo2e nu era omu" care se
serie de ecou% Aăvori u#a, stră$ătu 0o"u" #i urcă scara6 !ncet,
!ncet: otrivindu-#i "uminarea !n tim ce urca%
'oate vi se !ntâm"ă să vor$iţi !n dodii, sunând că a
resecta o "e2e roastă a$ia ie#ită din 'ar"ament e o 2o2omănie
"a fe" de mare ca !ncercarea de a mâna ditamai trăsura e o
scară 4dravănă de odinioară6 dar vreau să vă sun că e scara
aceea uteaţi urca ditamai dricu", #i !ncă de-a "atu", cu oi#tea
sre erete #i cu ortiera sre $a"ustradă6 #i aţi fi i4$utit foarte
u#or% Era destu" de "ată entru a#a ceva, $a mai rămânea #i "oc,
#i oate de aceea "ui )croo2e i se nă4ări că vede un dric urcând
!n faţa "ui !n !ntuneric% Nici (umătate de du4ină de fe"inare cu
2a4 de e stradă n-ar fi "uminat suficient 0o"u" de "a intrare, a#a
că vă uteţi !nc0iui că "uminarea de seu a "ui )croo2e nu
su"$era nicidecum !ntunecimea%
Dar )croo2e continua să urce fără să-i ese câtu#i de uţin,
!ntunericu" nu costă $ani #i asta !i "ăcea "ui )croo2e% Dar
!nainte de a !nc0ide u#a "ui cea 2rea, dădu o raită rin odăi ca
să se asi2ure că totu" e $ine% !" !m$o"dea "a asta amintirea
c0iu"ui care mai 4ă$ovea !n mintea "ui%
Odaia de 4i, dormitoru", de$araua cu vec0ituri% *oate !n
rânduia"ă% Nimeni su$ masă, nimeni su$ canaea6 un foc mic !n
cămin6 "in2ura #i $"idu" re2ătite6 #i cratiţa cu terci de ovă4
>)croo2e răcise "a ca? e "ită% Nimeni su$ at6 nimeni !n
#ifonier6 nimeni !n 0a"atu" care atârna !ntr-o o4iţie susectă e
erete% De$araua cu vec0ituri, ca de o$icei% Brătare vec0i de
cămin, !ncă"ţări vec0i, două co#uri entru e#te, un "avoar e
trei icioare si un vătrai%
Înc0ise mu"ţumit u#a si se !ncuie !năuntru6 !ncuie de două ori,
ceea ce nu-i era !n o$icei% Ocrotit astfe" de orice surri4ă, !#i
/
scoase fu"aru"6 !#i use 0a"atu" #i aucii, aoi scufia de noate
#i se a#e4ă !n faţa focu"ui să-#i mănânce terciu"%

Era cu adevărat un foc tare răădit6 o nimica toată entru o
noate atât de 2eroasă% Era nevoit să stea cocâr(at "ân2ă e" ca
să simtă un ic de că"dură de "a o mână de căr$uni% Căminu"
era vec0i, construit cu mu"t tim !n urmă de un o"ande4 #i
acoerit tot cu ni#te "ăci ciudate de faianţă o"ande4ă cu
i"ustraţii
re2ine din
din 3i$"ie%
)a$a, Erauvestitori
!n2eri aco"o Cain #i +$e",rin
co$orând fiice"e faraonu"ui,
vă4du0 e nori ca
ni#te sa"te"e de uf, +$ra0am, 3e"#atari, aosto"i ornind e
mare !ntr-un fe" de untiere, sute de fi2uri care să-i ademenească
2ânduri"e6 #i totu#i c0iu" "ui ar"e., mort de #ate ani, aărea
ca toia2u" străvec0iu"ui rofet #i !n20iţea tot% Dacă fiecare "acă
netedă de faianţă ar fi fost "a !nceut 2oa"ă, având daru" de a
a"cătui e surafaţa sa o ima2ine din frânturi"e de4"ânate a"e
2ânduri"or "ui, e fiecare dintre e"e s-ar fi vă4ut o coie a cau"ui
$ătrânu"ui ar"e.%
9 ofturi5 suse )croo2e #i stră$ătu odaia de-a curme4i#u"%
Duă ce se mai !nvârti un tim rin ea, se a#e4ă din nou,
re4emându-#i cau" de setea4a scaunu"ui, rivirea !i că4u e
c"ooţe", un c"ooţe" atârnat !n odaie, nefo"osit de mu"t, care
comunica, !n scouri acum uitate, cu o !ncăere de "a u"timu"
eta( a" c"ădirii% Cu nemăsurată uimire #i cu o frică stranie,
ine/"ica$i"ă, vă4u cum c"ooţe"u" !ncee să se "e2ene% )e
"e2ăna atât de "in !n "ăca#u" "ui, că a$ia de scotea vreun sunet6
dar !n curând !nceu să sune tare #i, o dată cu e", toţi c"ooţeii
din casă%
O ţinură a#a oate (umătate de minut sau un minut, dar ăru
un ceas% +oi c"ooţeii !ncetară să sune toţi deodată, a#a cum
!nceuseră, duă care se au4i un 4ornăit, undeva dearte,
dedesu$t6 de arcă cineva târa duă e" un "anţ 2reu este
$utoaie"e din ivniţa ne2uţătoru"ui de vinuri% +tunci )croo2e !#i
aminti că au4ise sunându-se că !n case"e $ântuite de fantome,
acestea târăsc "anţuri duă e"e%
U#a ivniţei se dădu de erete cu o $u$uitură #i atunci au4i
un 42omot si mai uternic "a eta(e"e de dedesu$t6 urcă scara,
aoi se aroie de u#a "ui%
9 ofturi5 ofturi5 suse )croo2e% Eu nu cred5
1i totu#i se sc0im$ă "a faţă, când, fără a se ori, fantoma
trecu rin u#a 2rea #i ătrunse !n odaie, !n vă4u" "ui% În c"ia
când intră, f"acăra muri$undă se !nvioră, de arcă ar fi stri2at:
;O cunosc5 E fantoma "ui ar"e.5<, duă care se mic#oră din
nou%
+ce"a#i c0i, "eit% ar"e. cu codiţa "ui de ăr, cu (i"etca,
nădra2ii #i 20ete"e e care i "e #tia6 canafuri"e acestora din urmă
erau 4$âr"ite ca #i codiţa "ui, ca #i u"ane"e (i"etcii, ca #i ăru"
de e ca% Lanţu" e care !" târa era rins !n (uru" ta"iei% Era "un2
10
#i răsucit !n (uru" "ui ca o coadă6 #i era a"cătuit >)croo2e !"
cercetă cu de-amănuntu"? din casete de $ani, c0ei, "acăte,

re2istre, !nscrisuri #i un2i 2re"e, din oţe"% Coru" !i era
străve4iu6 cercet!ndu-" cu rivirea, )croo2e vă4u rin (i"etca "ui
cei doi nasturi de "a sate%
)croo2e au4ise adesea că ar"e. n-avea inimă, dar nu
cre4use ână !n c"ia aceea, când se vedea că nu avea nici
măruntaie%
Dar nu, tot nu credea% De#i cerceta e toate ărţi"e stafia #i o
vedea stând !n faţa "ui6 de#i simţea fri2u" din oc0ii ei reci ca
moartea6 #i, de#i o$servă c0iar #i ţesătura $ro$oadei !ndoite #i
!nfă#urate !n (uru" cau"ui #i $ăr$iei, acoerământ e care nu-"
4ărise !nainte, tot nu-i venea să creadă #i se !motrivea
simţuri"or "ui%
9 Ce mai e #i asta7 suse )croo2e, caustic #i rece ca
!ntotdeauna% Ce vrei de "a mine7
9 u"te vreau5
Era vocea "ui ar"e., fără !ndoia"ă%
9 Cine e#ti7
9 Întrea$ă-mă cine am fost%
9 3ine, atunci cine ai fost7 suse )croo2e ridicând vocea%
E#ti nă4uroasă, entru o nă"ucă5 Era să sună ;ca o nă"ucă<, dar
renunţă, ărându-i-se mai otrivit cum susese%
9 În viaţă am fost asociatu" tău, aco$ ar"e.%
9 'oţi să%%% oţi să #e4i7 !ntre$ă )croo2e, rivindu-" $ănuitor%
9 'ot%
9 1e4i, atunci%
)croo2e usese !ntre$area, ne#tiind dacă o fantomă atât de
străve4ie s-ar utea omeni !n situaţia de a se a#e4a e un
scaun6 #i socotea că, !n ca4u" !n care ar fi fost cu neutinţă,
acest "ucru ar necesita o e/"icaţie stân(enitoare% Dar fantoma
se a#e4ă de cea"a"tă arte a căminu"ui, de arcă era ceva
o$i#nuit entru ea%
9 Nu cre4i !n mine, remarcă fantoma%
9 Nu, suse )croo2e%
9 Ce dovadă vrei să-ţi dau desre adevărata mea e/istenţă,
!n afara simţuri"or ta"e7
9 Nu #tiu, suse )croo2e%
9 De ce te !ndoie#ti de simţuri"e ta"e7
9 'entru că orice nimic "e afectea4ă, suse )croo2e% Un u#or
deran(ament stomaca" face din e"e ni#te #ar"atani% 'oate că e#ti
o $ucăţică nedi2erată de carne de vită, un $o$ de mu#tar, o
fărâmă de $rân4ă, o ărticică dintr-un cartof nefiert% Orice-ai fi,
!n "oc să semeni teamă, semeni cu o 4eamă%
)croo2e nu rea avea o$iceiu" să facă 2"ume, #i nici nu se
simţea de"oc vese" !n suf"etu" "ui, !n c"ia aceea% +devăru" este
că !ncerca să facă e de#tetu" ca să-#i a$ată atenţia #i să-#i
11
!nă$u#e saima6 căci 2"asu" vedeniei !i !n20eţa sân2e"e !n vine%
)croo2e simţea că, dacă ar sta o c"iă !n tăcere, rivind oc0ii

aceia nec"intiţi #i !măien(eniţi, s-ar termina cu e"% !nfrico#ător
era #i fatu" că vedenia răsândea !n (uru" ei o atmosferă de
infern% )croo2e !nsu#i n-o simţea, dar ea e/ista ne!ndoios6 căci,
de#i fantoma #edea erfect nemi#cată, ăru" ei, u"ane"e #i
canafuri"e tot mai f"uturau, de arcă e"e umf"au a$urii fier$inţi
ie#iţi
9 dintr-un cutor% asta7 suse )croo2e, 2ră$indu-se să
=e4i sco$itoarea
atace din nou, din motivu" mai !nainte omenit, #i dorind, fie si
numai entru o secundă, să a$ată de "a ersoana "ui rivirea
!mietrită a "ăsmuirii.
9 =ăd, răsunse fantoma%
9 Nu te uiţi "a ea, suse )croo2e%
9 Cu toate acestea, o văd, suse fantoma%
9 Ei $ine, !i răsunse )croo2e, e suficient s-o !n20it, #i tot
restu" 4i"e"or me"e voi fi ri2onit de o oaste de draci, toţi de
mine născociţi% ofturi, !ţi sun eu, mofturi5
+u4ind acestea, arătarea scoase un 2roa4nic ur"et #i !#i
scutură "anţu" cu un 42omot atât de sinistru #i de !nfrico#ător, că
)croo2e se ţinu strâns de scaun, ca să nu cadă, "e#inat% Dar #i
mai tare se !nsăimântă, când stafia !#i scoase $anda(u" din
(uru" cau"ui #i fa"ca inferioară !i că4u e iet5
)croo2e se "ăsă !n 2enunc0i #i !#i !n2roa faţa !n mâini%
9 !ndurare5 suse e"% De ce mă c0inui, cum"ită "ăsmuire7
9 *u, om cu minte ământeană, răsunse fantoma, cre4i sau
nu !n mine)
9 Cred, suse )croo2e% *re$uie să cred% Dar de ce um$"ă
du0uri"e e ământ #i de ce vin "a mine7
9 Du0u" fiecărui om, răsunse fantoma, e sortit să um$"e
rintre semenii "ui #i să că"ătorească 0ăt-dearte6 dacă du0u" nu
se arată !n timu" vieţii, este condamnat s-o facă duă moarte%
E $"estemat să rătăcească rin "ume 9 vai, mie5 9 #i să fie
martor "a ceea ce nu oate fi ărta#, dar ar fi utut să fie, e
ământ, #i să aducă fericirea5
Nă"uca scoase din nou un ur"et, !#i scutură "anţu" #i !#i frânse
mâinile $antomatice.
9 =ăd că e#ti !n "anţuri, suse )croo2e, tremurând% De ce7
9 'ort "anţu" e care "-am făcut !n viaţă, răsunse fantoma%
L-am a"cătuit 4a cu 4a, metru cu metru6 m-am !ncins cu e" din
roria mea vrere #i din roria mea vrere !" ort% i se are
cumva ciudată a"cătuirea "ui7
(crooge tremura tot mai tare.
9 1i nu #tii oare, continuă fantoma, cât cântăre#te #i cât de
"un2 este uternicu" "anţ e care-" duci tu !nsuţi7 Era taman "a
fe" de 2reu #i de "un2 ca acesta, !n a(unu" de Crăciun de acum
#ate ani% De atunci ai mai trudit "a e"% E un "anţ so"id5
12
)croo2e se uită e "ân2ă e" e odea, a#tetându-se să se
vadă !ncon(urat de vreo cinci4eci, #ai4eci de stân(eni de ca$"u

de fier, dar nu vă4u nimic%
9 aco$, !" im"oră e"% 3ătrâne aco$ ar"e., mai oveste#te-
mi% )une-mi vor$e de mân2âiere, aco$5
9 Nu-ţi ot aduce mân2âiere, răsunse fantoma% Ea vine din
a"te tărâmuri, E$ene4er )croo2e, #i e adusă de a"ţi mesa2eri,
a"tor uţin,
!ncă fe"uri de
atâtoameni% Nici nu ot
mi-e !n2ăduit% să-ţiot
Nu mă sun ce-a#nuvrea%
odi0ni, Doarnu
ot sta,
ot 4ă$ovi nicăieri% Du0u" meu n-a mers niciodată mai dearte
de casieria noastră 9 $a2ă de seamă5 9 !n timu" vieţii, du0u"
meu nu a 0ă"ăduit niciodată dinco"o de 0otare"e !n2uste a"e
vi4uinei noastre !n care mânuiam $anii6 #i !n faţa mea se a#tern
că"ătorii anevoioase5
Ori de câte ori cădea e 2ânduri, )croo2e avea o$iceiu" să-#i
vâre mâini"e !n $u4unare"e anta"oni"or% C0i$4uind "a vor$e"e
fantomei, a#a făcu #i acum, dar fără a-#i ridica rivirea #i
rămân&nd ngenuncheat.
9 +i um$"at cu !ncetinea"ă, aco$, remarcă )croo2e, ca un
om de afaceri, de#i cu oarecare umi"inţă si resect%
9 Cu !ncetinea"ă5 reetă fantoma%
9 E#ti mort de #ate ani, cu2etă )croo2e% 1i ai că"ătorit
atâta vreme5
9 *ot timu", suse fantoma% N-am cunoscut ace, nici
odi0nă% Doar c0inu" ne!ncetat a" căinţei%
9 Că"ătore#ti reede7
9 'e arii"e vântu"ui, răsunse fantoma%
9 3a2 seamă că ai stră$ătut ca"e "un2ă !n #ate ani, suse
)croo2e%
u-ind acestea# $antoma slobo-i iară#i un ur"et #i !#i 4ăn2ăni "anţu"
atât de crâncen !n "ini#tea de mormânt a noţii, !ncât a4nicu"
ar fi avut motive să-" !ntemniţe4e entru tu"$urarea ordinii
u$"ice%
9 O, fiinţă cativă, "e2ată #i de două ori !ncătu#ată, stri2ă
stafia, oare nu ai cuno#tinţă de veacuri"e de trudă ne!ncetată a
unor fături nemuritoare, căci acest ământ tre$uie să intre !n
ve#nicie !nainte ca $ine"e de care este !n stare să !nf"orească e
de"in7 Oare nu ai cuno#tinţă că orice du0 cre#tin care trude#te
cu $ună-credinţă !n mica "ui "ume, oricare ar fi aceasta,
descoeră că viaţa "ui muritoare e rea scurtă entru
nemăr2inite"e sa"e ri"e(uri de a aduce fo"oase7 Oare nu ai
cuno#tinţă că, oricât de amarnic te-ai căi, nu oţi !ndreta rău"
făcut, când nu auci mâna e care ţi-o !ntinde viaţa7 1i totu#i
a#a am făcut eu5 O, vai, a#a am făcut eu5
9 Dar tu ţi-ai vă4ut !ntotdeauna cu riceere de !ndatoriri"e
ta"e, aco$, #ovăi )croo2e, care !nceea să se 2ândească "a e"
!nsu#i%
13
9 Îndatoriri5 stri2ă fantoma frân2ându-#i iară#i mâini"e%
Omenirea era !ndatorirea mea% 3ine"e tuturor era !ndatorirea

mea6 mărinimia, mi"ostenia, !ndurarea #i $unătatea erau toate
!ndatoriri"e me"e% *re$uri"e "e2ate de me#te#u2u" meu erau doar
un stro de aă !n curin4ătoru" ocean a" !ndatoriri"or me"e!
Î#i !ntinse "anţu" de-a "un2u" $raţe"or, de arcă e" era sin2ura
ricină a 4adarnicei sa"e suferinţe, #i aoi !" trânti din nou cu
furie
9 e
La (os%
vremea aceasta din anu" care se scur2e, suse nă"uca,
sufăr ce" mai mu"t% De ce am trecut rin mu"ţimi"e de semeni ai
mei cu oc0ii "ecaţi #i nu i-am ridicat niciodată sre acea stea
$inecuvântată care i-a că"ău4it e cei !nţe"eţi sre o casă
sărmană7 Nu erau oare cămine sărace sre care să mă oarte #i
e mine "umina sa7
(crooge era $oarte s'eriat au-ind c ă nă"uca o ţinea tot a#a #i !nceu
să tremure !n2ro4itor%
9 +scu"tă-mă5 stri2ă fantoma% Ră2a4u" meu se-aroie de
sfâr#it5
9 +scu"t, suse )croo2e% Dar nu fi rău cu mine5 Nu fo"osi
vor$e !ntortoc0eate, aco$5 *e ro25
9 Nu #tiu să-ţi sun cum de mă !nfăţi#e4 acum ţie !n forma
!n care mă ve4i% +m stat 4i"e de-a rându" nevă4ut "ân2ă tine%
Nu era o idee rea "ăcută% 'e )croo2e !" trecură fiori #i !#i
#terse nădu#ea"a de e frunte%
9 Nu e nicidecum artea cea mai u#oară a edesei me"e,
continuă fantoma% ă af"u !n noatea asta aici entru a te
reveni că !ncă mai ai un ri"e( #i o seranţă de a nu-mi
!mărtă#i soarta% Un ri"e( #i o seranţă e care ţi "e ofer eu,
E$ene4er%
9 Întotdeauna mi-ai fost un rieten $un, suse )croo2e% Îţi
mu"ţumesc%
9 =ei fi vi4itat, re"uă fantoma, de trei du0uri%
Lui )croo2e !i că4u faţa, aroae "a fe" de (os cât !i că4use
fantomei fa"ca%
9 +cestea ar fi ri"e(u" #i seranţa de care ai omenit, aco$7
!ntre$ă e" cu 2"as #ovăitor%
9 Da%
9 Cred că%%% m-a# "isi de e"e, suse )croo2e%
9 Dacă e"e nu te vi4itea4ă, suse fantoma, nu oţi sera să
oco"e#ti cărarea e care am ă#it eu% +#teată-" e rimu"
mâine, când c"ootu" va $ate de unu%
9 Nu s-ar utea să vină toţi odată, ca să sca mai reede,
aco$7 !ncercă )croo2e%
9 +#teată-" e ce" de-a" doi"ea !n noatea următoare, "a
aceea#i oră% 'e ce" de-a" trei"ea, !n noatea următoare, duă ce
va !nceta răsunetu" u"timei $ătăi de ora douăsre4ece% 'e mine
n-ai să mă mai ve4i6 #i ai 2ri(ă, sre $ine"e tău, să nu uiţi ce s-a
14
etrecut !ntre noi!

Duă ce rosti aceste vor$e, nă"uca !#i "uă de e masă
$ro$oada #i se !nfă#ură cu ea !n (uru" cau"ui, cum fusese mai
!nainte% )croo2e rinse de veste duă c"ămănitu" e care-"
roduseră dinţii săi când fă"ci"e fură rinse !n $anda(% Cute4ă să-
#i ridice din nou rivirea #i !" vă4u e vi4itatoru" suranatura"
stând !n fata "ui cu sate"e dret #i cu "anţu" aruncat este #i !n
(uru" $raţu"ui%se !ndeărtă de e", cu sate"e6 #i, "a fiecare as a"
+rătarea
ei, fereastra se ridica un ic, a#a !ncât, când nă"uca a(unse "a
ea, era "ar2 desc0isă%
Îi făcu semn "ui )croo2e să se aroie, #i e" se suuse% Când
erau "a doi a#i unu" de ce"ă"a"t, fantoma "ui ar"e. !#i ridică
mâini"e, revenindu-" să nu se mai aroie% )croo2e rămase e
"oc%
ai mu"t de uimire #i de saimă, decât ca un 2est de
suunere: căci, o dată cu ridicarea mâinii, !i ătrunseră !n au4
un 0aos de 42omote din vă4du06 vaiete #i re2rete incoerente6
stri2ăte de (a"e ne!nc0iuit de triste #i "ine de căinţă% Duă ce
ascu"tă o c"iă, nă"uca se a"ătură ace"ui $ocet !ndurerat #i !#i "uă
4$oru" !n noatea ustie #i !ntunecată%
)croo2e se duse "a fereastră, diserat !n curio4itatea "ui% 'rivi
afară%
=ă4du0u" era "in de stafii, care se vân4o"eau de co"o-co"o,
curinse de neastâmăr #i 4orite, 2emând tot timu"% &iecare
avea "anţuri, ca fantoma "ui ar"e.6 câteva >erau oate 2uverne
vinovate? erau "e2ate "ao"a"tă6 nici una nu era "i$eră% u"te !i
erau cunoscute "ui )croo2e de e vremea când erau vii% &usese
foarte aroiat de o fantomă $ătrână, !m$răcată cu un surtuc
a"$, cu un seif de fier monstruos atârnat de 2"e4nă, care
"ân2ea sfâ#ietor, entru că nu utea a(uta o femeie necă(ită cu
un runc, e care !i vedea dedesu$t, !n ra2u" unei u#i% Era
"imede că suferinţa "or venea din aceea că doreau să intervină,
cu 2ând $un, !n viaţa oameni"or, dar !#i ierduseră entru
totdeauna această utere%
)croo2e nu-#i dădu seama dacă aceste fături se ierdură !n
ceaţă sau dacă ceaţa !i !nvă"ui% Dar atât e"e, cât #i 2"asuri"e "or
sectra"e disărură deodată6 si noatea redeveni ceea ce
fusese când venise e" acasă%
)croo2e !nc0ise fereastra #i cercetă u#a rin care intrase
fantoma% Era !ncuiată de două ori, a#a cum o !ncuiase cu
rorii"e "ui mâini, si 4ăvoare"e erau neatinse% Dădu să sună
;ofturi5<, dar se ori "a rima si"a$ă% 1i simţind, din ricina
emoţii"or suferite, a o$ose"ii de este 4i, a rivirii aruncate !n
Lumea Nevă4ută sau a "icticoasei conversaţii cu fantoma, o
mare nevoie de odi0nă, se $ă2ă direct !n at, fără să se mai
de4$race, #i adormi e "oc%
1+
)*+N+ + DOU+
Primul dintre cele trei duhuri
Când )croo2e se tre4i, era atât de !ntuneric, că, rivind din

at, a$ia utea des"u#i 2eamu" străve4iu de ereţii oaci ai
odăii "ui% )e că4nea să străun2ă !ntunecimea cu oc0ii "ui de
cămătar, când c"oote"e unei $iserici din aroiere $ătură ce"e
atru sferturi% Î#i !ncorda au4u" ca să audă ora%
)re marea "ui uimire, c"ootu" ce" 2reu trecu de #ase #i de
#ate, trecu #i de ot, #i tot a#a, ână "a douăsre4ece6 aoi se
ori% Douăsre4ece5 Când se cu"case, era două #i ceva% Ceasu"
se stricase% O fi intrat vreun ţurţure !n mecanism%
Douăsre4ece5
Duse mâna "a arcu" ceasu"ui cu reetiţie, entru a corecta
oro"o2iu" ace"a fără noimă% icu" "ui u"s iute $ătu
douăsre4ece6 #i se ori%
9 Dar nu e cu utinţă, suse )croo2e, să fi dormit o 4i
!ntrea2ă #i !ncă o $ucată $ună din noatea următoare% Nu e cu
utinţă să se fi etrecut ceva cu soare"e, iar acum să fie
douăsre4ece 4iua5
Ideea aceasta !" serie, a#a că se dădu (os din at #i $â($âi
ână "a fereastră% &u nevoit să #tear2ă 2eamu" !n20eţat cu
mâneca 0a"atu"ui de casă, ca să oată vedea ceva6 dar vă4u
foarte uţin% Nu des"u#i decât că ceaţa era "a fe" de deasă #i că
era un fri2 cum"it, că nu se au4eau oameni a"er2ând !ncoace
#i-nco"o #i roducând vân4o"ea"ă, cum fără !ndoia"ă s-ar fi
!ntâm"at, dacă noatea ar fi a"un2at 4iua cea "uminoasă,
unând stăânire e "ume% +sta era o mare u#urare entru e",
fiindcă ;"a trei 4i"e duă rimirea acestei o"iţe, ac0itaţi
domnu"ui E$ene4er )croo2e sau ordonanţei sa"e< #i a#a mai
dearte, ar fi rămas 4ă"o2 !n )tate"e Unite dacă nu mai avea
cum să numere 4i"e"e%
)croo2e se urcă din nou !n at #i se 2ândi #i iar se 2ândi, se
2ândi !n fe" #i c0i #i tot nu utu să riceaă o iotă% Cu cât se
2ândea mai mu"t, cu atât mai nedumerit era6 #i cu cât se
străduia mai mu"t să nu se 2ândească, mai di0ai se 2ândea%
&antoma "ui ar"e. nu-i dădea ace de"oc% Ori de câte ori se
convin2ea !n sinea "ui, duă matură c0i$4uinţă, că totu" fusese
un vis, 2ânduri"e !i fu2eau din nou !naoi, ca un arc uternic
care, duă ce i s-a dat drumu", revine "a rima o4iţie, unându-
#i aceea#i !ntre$are #i răsucind-o e toate ărţi"e : ;+ fost sau
nu un vis5
)croo2e 4ăcu !n starea aceasta ână ce c"oote"e mai $ătură
trei sferturi, când !#i aminti e nea#tetate că fantoma !i
1,
anunţase o vi4ită duă ce c"ootu" va $ate de unu% )e 0otăr! să
stea trea4 ână ce va trece ora6 #i, având !n vedere că nu utea

să adoarmă, a#a cum nu utea nici să a(un2ă !n rai, era ro$a$i"
cea mai !nţe"eată so"uţie care-i stătea !n utinţă%
)fertu" dură atât de mu"t, !ncât trase !ncă o dată conc"u4ia că
aţiise ro$a$i" fără să-#i dea seama #i nu mai au4ise ceasu", !n
ce"e din urmă, a(unse "a urec0i"e sa"e ciu"ite%
Din2,
9 1i don25suse )croo2e, numărând%
un sfert,
9 Din2, don25
9 1i (umătate, suse )croo2e%
9 Din2, don25
9 &ără un sfert, suse )croo2e%
9 Din2, don25
9 + $ătut ora5 suse victorios )croo2e% E "ucru si2ur5
=or$ise !nainte de a $ate c"ootu" ora, e care o $ătu acum,
anunţând cu un dan2ăt rofund, !ntunecat, 2ăunos #i
me"anco"ic, UNU% De !ndată, !n odaie străfu"2era o "umină #i
draerii"e atu"ui se dădură "a o arte%
Draerii"e atu"ui fură date "a o arte de o mână, vă sun eu%
Nu draerii"e de "a icioare"e "ui, nici draerii"e de "a sate"e "ui,
ci ace"ea sre care !i era !ntoarsă faţa% Draerii"e atu"ui erau
date "a o arte6 #i )croo2e, 0o"$ându-se !ntr-o o4iţie e
(umătate cu"cată, se tre4i faţă-n faţă cu vi4itatoru"
neământean care "e trăsese6 "a fe" de aroae de e" cum sunt
eu acum de voi, #i eu să #tiţi că sunt cu suf"etu" a"ături de voi%
Era o si"uetă ciudată 9 ca de coi": #i totu#i nu c0iar de coi",
ci mai de2ra$ă de mo#nea2 vă4ut rin mi("oace suranatura"e,
ceea ce dădea imresia că se retră2ea tot mai dearte,
mic#orându-se ână "a dimensiuni"e unui coi"% 'ăru", care-i
atârna e ceafă #i e sate, era a"$, ca a" unui $ătrân6 #i totu#i
faţa n-avea un rid e ea, iar ie"ea !i era fra2edă ca un $o$oc%
3raţe"e erau foarte "un2i #i muscu"oase6 mâini"e, "a fe", ca #i
cum ar fi fost neo$i#nuit de uternice% 'icioare"e #i tă"i"e, de o
formă de"icată, erau ca si $raţe"e, de42o"ite% 'urta o tunică de
un a"$ imacu"at6 iar !n (uru" ta"iei avea o centură stră"ucitoare,
cu un "uciu frumos% inea !n mână o ramură de i"ice verde,
roasătă6 #i !ntr-un ciudat contrast cu ace" sim$o" a" iernii,
avea oa"e"e ve#mântu"ui tivite cu f"ori de vară% Dar ce" mai
ciudat "ucru era că din cre#tetu" cau"ui !i ţâ#nea un fascico" "im-
ede #i sc"iitor de "umină, datorită căruia toate acestea se
vedeau6 #i care era fără !ndoia"ă motivu" entru care fo"osea, !n
momente"e de "ictisea"ă, o scufie !n c0i de formida$i"
stin2ător, e care o ţinea acum su$ $raţ%
1i totu#i nici asta nu era trăsătura sa cea mai ciudată,
o$servă )croo2e rivindu-" tot mai atent% Căci, e măsură ce !i
sc"iea #i-i scânteia centura, $a !ntr-o arte, $a !ntr-a"ta, astfe"
1
!ncât aco"o unde "a un moment dat era "umină !n momentu"
următor era !ntuneric, !nsă#i si"ueta suferea diverse f"uctuaţii6

$a era ceva cu un $raţ, $a ceva cu un icior, $a cu două4eci de
icioare, $a o erec0e de icioare fără ca, $a un ca fără tru6
iar aceste ărţi care se descomuneau nu a"cătuiau niciodată
un contur vi4i$i" !n $e4na adâncă !n care se toeau% 1i c0iar !n
tim ce se etrecea acest miraco", vi4itatoru" era din nou e"
!nsu#i6 "imede #idomnu"e,

9 Dumneata, des"u#it, !ntotdeauna%
e#ti du0u" a cărui aariţie mi-a fost
vestită7 !ntre$ă )croo2e%
9 Eu sunt5
B"asu" era $"ând #i duios% 3i4ar de firav, de arcă n-ar fi fost
"ân2ă e", ci undeva, dearte%
9 Cine e#ti #i cu ce te !nde"etnice#ti7 se interesă )croo2e%
9 )unt &antoma Crăciunuri"or *recute%
9 + trecutu"ui de demu"t7 !ntre$ă )croo2e, ţinând seama de
statura "ui itică%
9 Nu% + trecutu"ui tău%
Dacă "-ar fi !ntre$at cineva, )croo2e oate că n-ar fi #tiut să-i
sună de ce, dar simţea o ari2ă dorinţă de a vedea du0u" cu
scufia e ca si !" ru2ă să se acoere%
9 Cum75 e/c"amă fantoma, vrei să stin2i atât de curând, cu
mâini ământene, "umina e care o dau eu7 Nu e de-a(uns că
e#ti unu" dintre cei a"e căror atimi au făcut această scufie #i m-
au si"it atâta amar de ani s-o ort !ndesată e frunte5
)croo2e ne2ă resectuos că ar fi intenţionat să-" (i2nească
sau că ar fi avut cuno#tinţă să-i ;fi tras scufia e oc0i< du0u"ui,
cu $ună #tiinţă, vreodată !n viaţa "ui% !#i făcu aoi cura( să
!ntre$e ce tre$uri !" aduseseră aco"o%
9 3ine"e tău, suse fantoma%
)croo2e !#i e/rimă recuno#tinţa, dar asta nu-" !miedică să-
#i sună !n sinea "ui că o noate de odi0nă netu"$urată i-ar fi
fost de mai mu"t fo"os% 'ro$a$i" că du0u" "-o fi au4it ce 2ânde#te,
căci suse imediat:
9 +tunci, "ân2eri"e ta"e% Ia seama5 !#i !ntinse mâna
uternică !n tim ce vor$ea #i !" aucă u#or de $raţ%
9 Ridică-te #i urmea4ă-mă5
)croo2e s-ar fi văicărit 4adarnic că e vremea aceea si "a
ace" ceas din noate o "im$are nu era de"oc otrivită6 că atu"
era ca"d #i că termometru" arăta mu"te 2rade su$ 4ero afară6 că
era !m$răcat su$ţire, fiind doar !n auci, 0a"at #i scufie de
noate6 #i că era de(a răcit% Nu se utea !motrivi strânsorii "ui,
de#i era $"ândă ca a unei mâini de femeie% )e ridică, dar,
$ă2ând de seamă că du0u" se !ndreta sre fereastră, !i aucă
ve#mântu", ru2ându-se de e"%
9 )unt muritor, rotestă )croo2e, #i ot să cad%
9 În2ăduie atin2erea mâinii me"e aici, suse du0u",
18
unându-i-o e inimă, #i vei fi susţinut nu doar acum5
În tim ce rosti aceste vor$e, trecură rin 4id #i se omeniră

e un drum de ţară desc0is, măr2init de câmuri e fiecare
arte% Ora#u" disăruse cu totu"% Nu se 4ărea nici urmă de e"% O
dată cu e" disăruseră #i !ntunericu" #i ceaţa, căci era o 4i de
iarnă rece, senină, cu 4ăadă e (os%
9 Doamne Dumne4eu"e5 suse )croo2e, !nc"e#tându-#i
mâini"e
am !n tim ce se uită !n (ur% !n "ocu" acesta am crescut5 +ici
coi"ărit5
Du0u" !" rivi cu $"ândeţe% 3ătrânu" !i simţea !ncă va2
atin2erea, de#i fusese u#oară #i trecătoare% Era asa"tat de o mie
de miresme care "uteau !n aer, fiecare "e2ată de o mie de
2ânduri, seranţe, $ucurii #i 2ri(i, de mu"t de tot uitate5
9 Îţi tremură $u4e"e, suse du0u"% 1i ce ai e o$ra47
)croo2e mormăi, cu o ciudată (enă !n 2"as, că e un co#6 si se
ru2ă de fantomă să-" ducă unde ofte#te%
9 Îţi aminte#ti drumu"7 !ntre$ă du0u"%
9 Cum să nu mi-" amintesc7 stri2ă !nf"ăcărat )croo2e% +s
utea să-" urme4 "e2at "a oc0i%
9 Ciudat că "-ai uitat atâţia ani5 remarcă fantoma% 8ai să
mer2em%
'orniră e drum si )croo2e recuno#tea fiecare oartă, fiecare
stâ", fiecare coac, ână ce !n deărtare se ivi un mic târ2, cu
odu" #i $iserica "ui, cu râu" "ui #eruitor% =ă4ură câţiva onei
f"oco#i venind !n tra sre ei, urtând !n sinare ni#te $ăieţi care
stri2au sre a"ţi $ăieţi af"aţi !n #arete si căruţe mânate de
fermieri% *oţi $ăieţii erau voio#i si stri2au unii "a a"ţii, ână ce
câmuri"e "ate se um"ură de me"odii vese"e, făcând aeru"
răcoros să râdă au4indu-"e%
9 +cestea sunt doar um$re"e ce"or care au fost, suse
fantoma% Nu ne simt re4enţa%
=oio#ii că"ători veniră sre ei6 #i !n tim ce veneau, )croo2e !i
recunoscu #i !i numi e fiecare% De ce oare se $ucura este
măsură să-i vadă7 De ce !i stic"eau oc0ii reci #i de ce !i tresa"tă
inima când ei trecură rin faţa "ui7 De ce oare era fericit
au4indu-i că !#i urea4ă Crăciun fericit când se desărţeau "a
răscruci #i e drumuri "ătura"nice, ducându-se "a case"e "or7 Ce
!nsemna Crăciun fericit entru )croo2e7 Nai$a să-" ia de Crăciun
fericit5 Lui nu-i adusese niciodată nimic $un5
9 1coa"a nu e cu totu" ărăsită, suse fantoma, !ncă mai e
aco"o un coi" sin2uratic, uitat de rietenii "ui%
)croo2e suse că #tia% 1i susină%
'ărăsiră drumu" mare, "uând-o e un drumea2 $ine cunoscut
de )croo2e, #i a(unseră !n curând "a un conac din cărămidă ro#ie
#tearsă, cu o cuo"ă e acoeri#, o sfâr"ea4ă de vânt !n vârf #i
un c"oot atârnând !n ea% Era o casă mare, dar a(unsă acum o
ruină6 căci acareturi"e sa"e erau uţin fo"osite, ereţii erau
1/
ume4i si muce2ăiţi, 2eamuri"e sarte #i orţi"e că4ute% !n 2ra(d
um$"au ţanţo# si c"oncănind ni#te ăsări6 iar #oroane"e entru

trăsuri #i #uri"e erau năădite de iar$ă% Nici !năuntru nu mai era
mare "ucru care să amintească de starea ei de odinioară6 căci,
ătrun4ând !n 0o"u" mo0orât #i aruncând o rivire rin u#i"e
desc0ise a"e mu"tor !ncăeri, vă4ură că erau mari, fri2uroase #i
cu uţine mo$i"e% )e simţea un miros de ământ, de ustietate
2"acia"ă,
nu care !ţi
rea mu"tă evoca rea mu"te tre4iri "a "umina "uminării #i
mâncare%
Cei doi, du0u" #i )croo2e, stră$ătură 0o"u", !ndretându-se
sre o u#ă din dosu" casei% )e desc0ise !n faţa "or, dând "a ivea"ă
o !ncăere "un2ă, ustie #i tristă, e care #iruri"e de $ănci #i de
uitre urâte, din "emn de $rad, o făceau să ară #i mai ustie%
La unu" din uitre, un $ăiat sin2uratic citea "ân2ă un foc firav6
)croo2e se a#e4ă e o $ancă #i "ânse vă4ându-se e e" !nsu#i,
a#a cum fusese, o $iată fiinţă uitată%
Ecouri"e tăinuite a"e casei, c0iţăituri"e #i forfota #oareci"or din
dosu" "am$riuri"or, icături"e ce se scur2eau din ci#meaua e
(umătate de420eţată din curtea mo0orâtă din sate, "ene#u"
$a"ans a" u#ii unei ma2a4ii 2oa"e, trosnete"e focu"ui, toate
acestea !i !nmuiară inima "ui )croo2e, s"o$o4indu-i #i mai tare
"acrimi"e%
Du0u" !i atinse $raţu", arătând sre $ine"e său mai tânăr,
a$sor$it de "ectură% Deodată, un $ăr$at cu vesminte străine,
care se vedea "imede, miracu"os de rea", aăru "a fereastră, cu
un toor vârât !n centură #i ducând de frâu un mă2ar !ncărcat
cu "emne%
9 Ia uite, este +"i 3a$a5 e/c"amă )croo2e fascinat% 3ătrânu"
si cinstitu" +"i 3a$a, dra2u" de e"5 Da, da, !mi amintesc5 Odată,
de Crăciun, când coi"u" sin2uratic de aco"o a rămas !n #coa"a
ărăsită, e" a aărut de-adevărate"ea, entru rima dată, c0iar
a#a% 3ietu" $ăiat5 1i =a"entin, suse )croo2e% 1i să"$aticu" "ui
frate, Orson6 uite-i5 1i 9 cum !" c0eamă7 9 ce" care a fost "ăsat
!n i4mene, dormind, "a oarta Damascu"ui6 nu-" ve4i7 1i
2ră(daru" su"tanu"ui, răsturnat de du0uri"e re"e6 uite-" cum stă !n
ca5 +#a-i tre$uie5 !mi are $ine% De ce s-a !nsurat tocmai e" cu
rinţesa7
Dacă "-ar fi au4it e )croo2e, risiindu-#i toată ardoarea !n
asemenea su$iecte, cu un 2"as cu totu" neo$i#nuit, !ntre râs #i
"âns, #i dacă ar fi vă4ut faţa "ui "uminată #i emoţionată, tare s-
ar mai fi minunat artenerii "ui de afaceri din Londra%
9 Uite-" e 'aa2a"5 stri2ă )croo2e% Uite-" aco"o, ce" cu cor
verde #i coadă 2a"$enă #i un fe" de sa"ată verde !n cre#tet5
)ărmane Ro$in Crusoe, "-a stri2at când s-a !ntors acasă, duă
ce a navi2at !n (uru" insu"ei% ;)ărmane Ro$in Crusoe, e unde-ai
um$"at, Ro$in Crusoe7< Omu" a cre4ut că visa, dar nu visa% Era
'aa2a"u", să #tii% Uite-" #i e =ineri, a"ear2ă de rue ământu"
20
sre 2o"fu"eţ5 8ei5 +"o5 8ei-0o5
'oi# trecând iute "a o a"tă stare, trecere foarte străină

caracteru"ui său, suse, comătimindu-#i sine"e "ui de odinioară,
;3ietu" $ăiat5<, #i se orni iar e "âns%
9 +# vrea%%%, murmură )croo2e, $ă2ând mâna !n $u4unar #i
uitându-se !n (ur, duă ce !#i #terse oc0ii cu man#eta% Dar e rea
târ4iu%
Ce s-a suse
9 Nimic, !ntâm"at7 !ntre$ă
)croo2e% du0u"%
Nimic% Noatea trecută, un $ăieţe"
mi-a cântat un co"ind de Crăciun "a u#ă% +s vrea să-i fi dat ceva:
asta-i tot%
Du0u" 4âm$i, cufundat !n 2ânduri, #i suse, f"utur&nd m&na
9 8ai să mai vedem #i un a"t Crăciun5
)ine"e de odinioară a" "ui )croo2e crescu "a au4u" acestor
cuvinte #i !ncăerea deveni ceva mai !ntunecată si mai
murdară% Lam$riuri"e se scoro(iră, 2eamuri"e crăară #i din
tavan că4ură $ucăţi de mo"o4, scoţând "a ivea"ă #ici"e de42o-
"ite6 dar cum se etrecură toate acestea, )croo2e nu #tiu, a#a
cum nu #tim nici noi% 1tia doar că era foarte adevărat6 că toate
se etrecuseră c0iar a#a6 că e" era din nou sin2ur, !n tim ce
toţi cei"a"ţi $ăieţi "ecaseră acasă, să-#i etreacă frumoasa
vacanţă%
Nu mai citea6 se "im$a diserat de co"o-co"o% )croo2e se
uită "a du0 #i, c"ătinând trist din ca, rivi ne"ini#tit sre u#ă%
+ceasta se desc0ise #i o fetiţă, mu"t mai mică decât $ăiatu",
dădu $u4na #i, !nco"ăcindu-#i $raţe"e de 2âtu" "ui, i se adresă cu:
;Dra2u" meu, iu$itu" meu frate5<
9 +m venit să te iau acasă, dra2u" meu frate5 suse coi"a,
$ătând din a"me"e micuţe #i !ndoindu-se de râs% *e duc acasă,
acasă, acasă5
9 +casă, micuţa mea &ân7 reetă $ăiatu"%
9 Da, suse coi"a, !n cu"mea $ucuriei% +casă, entru
totdeauna% +casă, de acum !n vecii veci"or5 *ata e mu"t mai $un
decât era #i acasă e ca !n rai5 i-a vor$it atât de duios !ntr-o
noate minunată când m-am dus "a cu"care, că nu m-am temut
să-" mai !ntre$ !ncă o dată dacă oţi să vii acasă6 #i e" a sus da,
oţi să vii6 #i m-a trimis cu trăsura să te aduc% 1i o să fii $ăr$at5
suse coi"a, desc0i4ând oc0ii% 1i n-ai să te mai !ntorci niciodată
aici% Dar mai !ntâi o să fim !mreună tot Crăciunu" #i o să ne
vese"im cum nu sa mai eselit nimeni 'e lume!
9 E#ti o femeiu#că e cinste, micuţa mea &ân5 e/c"amă
$ăiatu"%
Ea $ătu din a"me #i râse #i !ncercă să-" mân2âie e ca, dar,
fiind rea mică, râse din nou #i se ridică e vârfuri ca să-"
sărute% +oi !nceu să-" tra2ă, !n neră$darea ei coi"ărească,
sre u#ă6 iar e", $ucuros să "ece, o !nsoţi%
O voce !nfrico#ătoare stri2ă e 0o":
21
9 Co$oară $a2a(u" cona#u"ui )croo2e, aco"o5
)i !n 0o" !#i făcu aariţia !nsu#i directoru" #co"ii, care !"

străfu"2era e cona#u" )croo2e cu o rivire condescendentă
feroce #i !" !nsăimântă !n2ro4itor dând mâna cu e"% Î" conduse
aoi e e" #i e sora "ui !ntr-un sa"on, care arăta !ntocmai ca un
vec0i uţ, !n20eţat cum nu s-a mai vă4ut, căci 0ărţi"e de e
erete, recum #i 2"o$uri"e ceresc #i ământesc de "a ferestre
erau
un vincaciudat
de ceară, din cau4a
de desc0is fri2u"ui%#i+ici,
"a cu"oare scoase
o $ucată deun c"ondir cu
ră(itură
ciudat de vârtoasă #i administra tineri"or câteva do4e din aceste
de"icatese: !n ace"a#i tim, trimise afară un s"u(itor coste"iv să
ofere un ă0ăre" cu ;ceva< o#ta"ionu"ui, care răsunse că !i
mu"ţume#te domnu"ui, dar, dacă era din ace"a#i $utoi din care
mai 2ustase, referă să se "isească% Cufăru" cona#u"ui )croo2e
fiind !ntre tim "e2at de coertina trăsurii, coiii !#i "uară rămas-
$un de "a director, cu mu"tă tra2ere de inimă6 aoi se urcară !n
trăsură #i orniră vese"i e a"eea din 2rădină6 roţi"e se !nvârteau
reede, !mro#când ca un u"veri4ator romoroaca #i 4ăada de
e frun4e"e !ntunecate ale 'lantelor 'erene.
9 + fost !ntotdeauna o fătură de"icată, e care o utea
do$or! #i cea mai mică adiere, suse fantoma% Dar avea o inimă
mare5
9 Într-adevăr, suse )croo2e rintre "acrimi% +i dretate% Nu
tă2ăduiesc asta, du0u"e, Doamne fere#te!
9 Era femeie !n toată firea când a murit, suse fantoma, #i
arcă a avut #i coii%
9 Un coi", reci4ă )croo2e%
9 +devărat, suse fantoma% Neotu" tău5 )croo2e ărea cam
tu"$urat #i răsunse scurt:
9 Da%
De#i "ăsaseră #coa"a !n urma "or c0iar !n c"ia aceea, se af"au
acum e stră4i"e a2"omerate a"e unui ora# mare, e care
treceau !ncoace #i-nco"o că"ători ca ni#te um$re6 e care, căruţe
#i ca"e#ti, ca ni#te um$re se !m$u"4eau să-#i croiască drum #i de
unde ră4$ătea toată 4arva #i forfota unui ora# adevărat%
'răvă"ii"e !modo$ite arătau "imede că #i aici era din nou
Crăciun6 dar era seară #i stră4i"e erau "uminate%
&antoma se ori "a u#a unui deo4it #i !" !ntre$ă e )croo2e
dacă !" cunoa#te%
9 Cum să nu-" cunosc5 suse )croo2e% Doar am fost ucenic
aici5
Intrară% =ă4ând un domn $ătrân cu o erucă ve"#ă, care
#edea "a un uitru atât de !na"t, !ncât, dacă ar fi fost cu câţiva
centimetri #i mai !na"t, ar fi dat cu cau" de tavan, )croo2e
stri2ă, curins de o mare emoţie :
9 Ia uite5 3ătrânu" &e44i@i25 3inecuvântată fie inima "ui5
&e44i@i2 e iară#i viu5
22
3ătrânu" &e44i@i2 use (os tocu" #i !#i ridică rivirea sre
ceas, care arăta ora #ate% Î#i frecă mâini"e, !#i aran(a surtucu"
vo"uminos, râse din tot truu", de "a !ncă"ţări #i ână "a or2anu"
2enero4ităţii "ui, #i stri2ă cu un 2"as "ăcut, mieros, $o2at, "in,
(ovia":
9 Iu0u5 Ia uită-te5 E$ene4er5 Dic5
)ine"e de odinioară a" "ui )croo2e, care era acum un tânăr
ado"escent,
9 E Dic intră vioi,de!nsoţit
i"ins, $ună de co"e2u"
seamă5 "ui de )croo2e
!i suse ucenicie%fantomei%
Doamne-a(ută, e" e5 Uite-"5 Dic era foarte ata#at de mine%
3ietu" Dic5 =ai, vai, vai5
9 Iu0u, $ăieţi, suse &e44i@i2% Nu se mai munce#te !n seara
asta% E a(unu" Crăciunu"ui, Dic% E Crăciun, E$ene4er5 Uite acu#i
unem o$"oane"e, stri2ă $ătrânu" &e44i@i2, $ătând tare din
a"me, cât ai 4ice e#te5
Nu v-ar fi venit să credeţi cu câtă râvnă se useră cei doi
$ăieţi e trea$ă5 Dădură $u4na !n stradă cu o$"oane"e 9 unu,
doi, trei 9 "e rinseră sus !n "ăca#uri"e "or 9 atru, cinci, #ase 9
"e useră dru2ii #i !i $ătură 9 #ate, ot, nouă 9 #i se
!ntoarseră, !nainte s-a(un2eţi voi cu numărătoarea ână "a
doisre4ece, 2âfâind ca ni#te cai de curse%
9 8o #i-a#a5 stri2ă $ătrânu" &e44i@i2, co$orându-se de "a
uitru" "ui !na"t cu o e/traordinară srintenea"ă% &aceţi
curăţenie, f"ăcăi, să se facă "oc aici5 8o #i-a#a, Dic, fii vioi,
E$ene4er5
Curăţenie5 +r fi curăţat orice, uteau să cureţe orice, su$
rivirea $ătrânu"ui &e44i@i2% *rea$a fu făcută !ntr-un minut% *ot
ce se utea de"asa fu ascuns vederii, de arcă ar fi fost
a"un2at din viaţa u$"ică entru totdeauna6 odeaua fu
măturată #i stroită, fiti"e"e "ămi"or otrivite, căr$unii
!n2rămădiţi e foc6 #i deo4itu" se refăcu !ntr-o sa"ă de $a"
conforta$i"ă, ca"dă, uscată #i "uminoasă, a#a cum ţi-ai dori să
ve4i !ntr-o noate de iarnă%
1i iată că intră un scricar cu o artitură, care se urcă "a
uitru" ce" măreţ #i făcu din e" o orc0estră, care suna recum
cinci4eci de stomacuri tu"$urate% Iată că intră doamna &e44i@i2,
cu un 4âm$et "ar2, adevărat% Iată că intrară ce"e trei
domni#oare &e44i@i2, surâ4ătoare #i dră2ă"a#e% Iată că intrară
cei #ase tineri cu inimi"e 4dro$ite de e"e% Iată că intrară toţi
tinerii si toate tinere"e care "ucrau aco"o% Iată că intră fata-n
casă, cu văru" ei, $rutaru"% Iată că intră $ucătăreasa, cu $unu"
rieten a" frate"ui ei, "ătaru"% Iată că intră $ăiatu" de este
drum, $ănuit că nu rimea destu"ă mâncare de "a stăânu" "ui6
!ncercând să se ascundă !n sate"e fetei de "a a doua casă duă
cea de a"ături, care se dovedise că fusese trasă de urec0i de
stăâna ei% Intrară cu toţii, unu" duă ce"ă"a"t6 unii cu sfia"ă, a"ţii
cu !ndră4nea"ă, unii cu 2raţie, a"ţii cu stân(enea"ă, unii
23
!min2ând, a"ţii tră2ând6 toţi intrară, !n toate fe"uri"e #i !n toate
c0iuri"e% 1i se rinseră !n dans, două4eci de erec0i deodată6

făcură (umătate de cerc #i aoi se răsuciră !n cea"a"tă direcţie6
veniră sre mi("oc, aoi se !ndeărtară din nou6 se !nvârtiră #i se
!nvârtiră, 2ruându-se duă cum !i tră2ea aţa6 vec0ea erec0e
care conducea "a !nceut dansu" aărea mereu unde nu tre$uia6
o nouă erec0e conducea aoi dansu", "uând-o de "a caăt, de
!ndată ce
dansu" a(un2eau
#i nici una deaco"o6 !n sfâr#it,
e mar2ini toate să
nu utea erec0i"e
"e a(ute5conduceau
Când se
a(unse !n acest unct, $ătrânu" &e44i@i2 $ătu din a"me ca să
orească dansu" stri2ând ;3ravo5<, iar scricaru" !#i cufundă faţa
!nfier$ântată !ntr-o oa"ă cu $ere nea2ră, adusă aco"o taman !n
acest sco% Dar disreţuind odi0na, !#i făcu din nou aariţia #i
re!nceu e "oc să cânte, de#i nu mai erau dansatori, ca #i cum
ce"ă"a"t scricar fusese dus acasă v"ă2uit, e o tar2a, iar e" era
unu" roasăt, 0otărât mai de2ra$ă să iară decât să-" mai
vadă-n oc0i%
1i iară#i dansară #i se (ucară 2a(uri, #i iară#i dans #i tort, vin
fier #i o 0a"că mare de fritură rece, o $ucată mare de răcitură
fiartă #i "ăcinte cu carne #i mu"tă, mu"tă $ere% Dar surri4a cea
mare a serii veni duă fritură #i răcitură, când scricaru" >mare
e4even20i, $ă2aţi de seamă5 Era dintre cei e care nici voi,
nici eu nu "-am fi utut !nvăţa meseria, că #i-o cuno#tea e"
$ine5? atacă )ir Ro2er de Cover"e.% +tunci, $ătrânu" &e44i@i2 o
ofti "a dans e doamna &e44i@i2% 1i ei conduseră dansu"6 un
dans e cinste, făcut arcă anume entru ei6 !n ritm de trei
ătrimi #i cu două4eci de erec0i ca arteneri6 oameni cu care
nu era de 2"umit6 oameni care dansau !n draci, nu um$"au, că
nici nu #tiau%
Dar să fi fost de două ori mai mu"ţi 9 $a c0iar de atru ori 9
$ătrânu" &e44i@i2 tot s-ar fi măsurat cu ei, #i doamna &e44i@i2
a#i(derea% Cât desre ea, era o arteneră vrednică de e", !n
toate sensuri"e cuvântu"ui% Dacă asta nu e o "audă 2ro4avă,
suneţi-mi voi una mai 2ro4avă #i o s-o fo"osesc% Din 2am$e"e
"ui &e44i@i2 ărea să iasă o "umină adevărată% )tră"uceau ca
ni#te "uni, retutindeni, rintre dansatori% N-ai fi utut revedea,
!n nici o c"iă anume, ce se va !ntâm"a cu e"e% 1i duă ce
$ătrânu" &e44i@i2 #i doamna &e44i@i2 e/ecutară !ntre2u" dans 9
!naintaţi si retra2eţi-vă, am$e"e mâini sre artener, "ecăciune
#i reverenţă, iruetă, odu" #i din nou !naoi, "a "ocuri"e voastre
9 &e44i@i2 făcu foarfecă 9 o făcu cu atâta di$ăcie, !ncât arcă
ar fi c"iit din icioare, #i aoi reveni e odea, fără să se c"atine
nici un ic%
Când ceasu" $ătu de unsre4ece, $a"u" fami"ia" se sarse%
Domnu" #i doamna &e44i@i2 !#i "uară o4iţia, de fiecare arte a
u#ii, si strânseră mâna fiecărei ersoane, e rând, e măsură ce
aceasta, fie $ăr$at, fie femeie, ie#ea, urându-i un Crăciun
24
fericit% Duă ce toţi "ecaseră !n afara ce"or doi ucenici,
rocedară "a fe" #i cu ei6 #i astfe", 2"asuri"e voioase se

!ndeărtară #i f"ăcăii se $ă2ară !n aturi"e "or, care erau su$ o
te(20ea, !n dosu" răvă"iei%
În tot acest tim, )croo2e se comortase ca un om ie#it din
minţi% Inima #i suf"etu" "ui erau !n scena aceea, cu sine"e "ui de
odinioară% Confirma tot, !#i amintea tot, se $ucura de tot #i era
curins
+$ia de cea duă
acum, mai ciudată
ce feţe"e a2itaţie%
fericite, cea a sine"ui său de
odinioară #i cea a "ui Dic, se !ntoarseră, !#i aduse aminte de
du0 #i !#i dădu seama că !" rivea fără !ncon(ur, !n tim ce
"umina de e cau" "ui stră"ucea foarte tare%
9 E o nimica toată, suse du0u", să tre4e#ti recuno#tinţa
rostimii%
9 O nimica toată5 reetă )croo2e%
Du0u" !i făcu semn să-i ascu"te e cei doi ucenici care se
!ntreceau !n "aude "a adresa "ui &e44i@i26 #i duă ce ascu"tă,
suse :
9 3a e nimica toată5 N-a c0e"tuit decât câteva "ire din $anii
vo#tri muritori: ro$a$i" vreo trei, atru% erită "aude doar
entru atât7
9 Nu-i vor$a de asta, suse )croo2e, !nfier$ântat de această
o$servaţie #i vor$ind, fără să-#i dea seama, ca sine"e "ui de
odinioară, nu ca sine"e de mai târ4iu% Nu-i vor$a de asta,
du0u"e% )tă !n uterea "ui de a ne face fericiţi sau nefericiţi6 de a
ne face s"u($a u#oară sau !movărătoare6 de a face din ea o
"ăcere sau un c0in% 'uterea "ui oate că stă !n cuvinte #i riviri,
!n "ucruri atât de va2i si ne!nsemnate, !ncât e cu neutinţă să "e
ui una su$ a"ta #i să "e aduni: #i atunci%%%7 &ericirea e care o
!marte el e la $el de mare ca si cum ar $i costat o aere.
)imţi rivirea du0u"ui #i se ori%
9 Ce s-a !ntâm"at7 !ntre$ă du0u"%
9 Nimic deose$it, suse )croo2e%
9 'arcă s-a !ntâm"at totu#i ceva, insistă du0u"%
9 Nu, suse )croo2e% Nu% +s vrea să-i ot sune o vor$ă,
două, coistu"ui meu, c0iar !n c"ia asta% +tâta tot%
)ine"e "ui de odinioară stinse "ămi"e, !n tim ce e" !#i
e/rima această dorinţă6 )croo2e #i du0u" erau din nou, unu"
"ân2ă ce"ă"a"t, afară%
9 Ră2a4u" meu se aroie de sfâr#it, o$servă du0u"% Re'ede!
Îndemnu" nu i se adresa "ui )croo2e sau a"tei fiinţe vi4i$i"e,
dar !#i făcu de !ndată efectu"% Căci )croo2e se vă4u din nou e
e" !nsu#i% +cum era mai !n vârstă6 un $ăr$at matur% Nu avea !ncă
!ntiărite e faţă "inii"e asre #i ri2ide din anii următori6 dar
!nceuse să caete semne"e 2ri(i"or #i a"e 42ârceniei% +vea o
neră$dare, o "ăcomie, un neastâmăr !n oc0ii !n care se citea că
năravu" rinsese rădăcini #i este care avea să se "ase um$ra
2+
coacu"ui tot mai !na"t%
Nu era sin2ur% 1edea "ân2ă o tânără $"ondă cu o roc0ie de

do"iu6 !n oc0ii ei erau "acrimi, ce scânteiau !n "umina e care o
răsândea Du0u" Crăciunuri"or *recute%
9 Contea4ă rea uţin, suse ea !nceti#or% 'entru tine, foarte
uţin% Un a"t ido" mi-a "uat "ocu"6 #i dacă e" va utea să-ţi aducă
voie $ună #i mân2âiere de acum !nco"o, a#a cum a# fi !ncercat
eu 9s-oCe
fac, nuţi-a
ido" am"uat
motiv de !n2ri(orare%
"ocu"7 interveni e"%
9 Un ido" de aur%
9 +sta e rânduia"a dreată a "umii5 suse e"% Cu nimic nu e
ea mai necruţătoare decât e cu sărăcia #i nimic nu condamnă
ea mai mu"t, cu vor$a, decât 2oana duă avere%
9 *e temi rea mu"t de "ume, !i re"ică tânăra cu $"ândeţe%
*oate ce"e"a"te seranţe a"e ta"e s-au contoit !n seranţa de a
nu risca niciodată să-ţi rero#e4e sărăcia% +m vă4ut cum te-ai
"eădat e rând de nă4uinţe"e no$i"e, ână ce atima de
căetenie% Câ#ti2u", a us stăânire e tine% Nu-i a#a7
9 1i ce dacă7 !i răsunse e"% C0iar dacă as fi devenit atât de
!nţe"et, ce-i cu asta7 &aţă de tine nu m-am sc0im$at%
Ea c"ătină din ca'.
9 -am sc0im$at7
9 Învoia"a noastră este vec0e% + fost făcută e când
amândoi eram sărmani #i mu"ţumiţi de soarta noastră, ână ce
va sosi #i vremea când ne vom sori $unuri"e ământene rin
0ărnicia noastră ră$dătoare% *e-ai sc0im$at, !ntr-adevăr% Când
am făcut !nvoia"a, erai a"t om%
9 Eram un coi", suse e" enervat%
9 C0iar inima ta !ţi sune că nu erai ceea ce e#ti acum,
răsunse ea% Eu sunt% *ot ceea ce era fă2ăduinţă de fericire,
când eram una #i aceea#i inimă, este acum, când suntem două
inimi, numai suferinţă% N-am să-ţi sun cât de des #i cu câtă
tristeţe m-am 2ândit "a asta% Este de-a(uns că m-am 2ândit #i că
ot să-ţi dăruiesc "i$ertatea%
9 i-am cerut-o vreodată7
9 În cuvinte, nu% Niciodată%
9 +tunci cum7
9 'rin sc0im$area firii ta"e6 rin stricăciunea suf"etu"ui6
rintr-o a"tă atmosferă a vieţii6 o a"tă seranţă de !m"inire a ei%
'rin tot ceea ce reţuia dra2ostea mea !n oc0ii tăi% Dacă n-ar fi
fost !nvoia"a dintre noi, suse fata, rivindu-" $"ând, dar ferm,
sune-mi, m-ai a"e2e #i ai !ncerca să mă cucere#ti acum7 O, nu5
E" ăru să accete !motriva voinţei "ui că resuunerea ei
era !ndretăţită% Dar se că4ni să sună:
9 *u cre4i că nu%
9 +# fi $ucuroasă să cred a"tminteri, dacă a# utea,
răsunse fata% Numai Dumne4eu #tie că atunci când am af"at
2,
acest adevăr, am !nţe"es cât de uternic #i de netă2ăduit
tre$uie să fie% Dar dacă ai fi "i$er astă4i, dacă vei fi mâine sau ai
fost ieri, ot să cred c0iar #i eu că ai a"e2e o fată fără 4estre 9
tu, care #i atunci când !i destăinui 2ânduri"e, reţuie#ti totu"
duă câ#ti27 )au, dacă ai a"e2e-o, dacă ai face-o !ntr-o c"iă !n
care ţi-ai trăda sin2uru" tău rinciiu că"ău4itor, nu a# #ti cu
si2uranţă că de !ndată te vei căi #i vei re2reta7 3a #tiu, #i de
aceea !ţi'entru
dragostei dăruiesc "i$ertatea%
cel care ai $ost. Din toată inima o $ac# n numele
E" dădu să-i răsundă, dar ea continuă, !ntorcând cau"%
9 'oate că 9 amintirea trecutu"ui mă face să ser !ntrucâtva
aceasta 9 vei suferi% 'entru foarte, foarte scurt tim, duă care
vei a"un2a $ucuros din 2ânduri"e ta"e această amintire, ca e un
vis nefo"ositor, din care ai avut norocu" să te tre4e#ti, !ţi doresc
fericire !n viaţa e care ţi-ai a"es-o5
&ata !" ărăsi #i se desărţiră%
9 Nu-mi mai arăta nimic, du0u"e5 suse )croo2e% Du-mă
acasă% De ce !ţi face "ăcere să mă c0inui7
9 Încă o um$ră doar5 e/c"amă du0u"%
9 Nu mai vreau5 stri2ă )croo2e% Nu mai vreau% Nu mai vreau
să văd nimic% Nu-mi mai arăta nimic5
Dar necruţătoru" du0 !" ţintui "ocu"ui cu am$e"e $raţe #i !" si"i
să rivească !n continuare.
=edeau acum o a"tă scenă, !n a"t "oc6 o odaie, nu foarte mare
#i nici foarte frumoasă, dar cât se oate de "ăcută% Lân2ă focu"
de iarnă, #edea o tânără frumoasă, care semăna atât de $ine cu
cea dinainte, !ncât )croo2e cre4u că era aceea#i, ână ce o
vă4u e ea, devenită acum o nur"ie mamă de fami"ie, a#e4ată !n
faţa fiicei ei% !n odaie era un tără$oi !n2ro4itor, fiindcă se af"au
aco"o mai mu"ţi coii decât ar fi utut număra )croo2e !n 0a"u"
de a2itaţie !n care era6 #i, sre deose$ire de "iota din cunoscuta
oe4ie, nu erau atru4eci de coii care se urtau ca #i cum ar fi
fost unu" sin2ur, ci fiecare coi" se urta ca atru4eci "a un "oc%
Urmarea era un vacarm de nedescris, dar nimeni nu ărea să
se sinc0isească, $a dimotrivă, mama #i fiica râdeau din toată
inima #i se simţeau foarte $ine rintre ei6 iar cea de-a doua
intră curând !n (oaca "or #i micii tâ"0ari o (umu"iră fără mi"ă% Ce
n-a# fi dat să fiu unu" dintre ei5 De#i, c0iar atât de 2roso"an n-as
fi utut să fiu niciodată, nu, nu5 Nici entru toată averea din
"ume n-as fi strâns #i n-a# fi tras de ăru" ace"a rins !n cosiţe6 #i
nu i-a# fi smu"s anto-fioru" ace"a minunat din icior, nici ca să-
mi sa"ve4 viata, Doamne-a(ută5 Iar să-i măsor ta"ia !n (oacă, a#a
cum făceau ţâncii ăia o$ra4nici, n-a# fi utut nicidecum6 s-ar fi
utut !ntâm"a să-mi rămână $raţu" !nco"ăcit !n (uru" ei, dret
edeasă, #i să nu se mai !ndrete niciodată% 1i totu#i, tare mi-
ar fi "ăcut, recunosc, să-i fi atins $u4e"e6 să mă fi ru2at de ea
să "e desc0idă6 să-i fi rivit 2ene"e oc0i"or "ecaţi, fără urmă de
2
ro#eaţă !n o$ra(i6 să-i fi des"etit cosiţe"e, "ăsând să cur2ă !n
va"uri ăru", din care o #uviţă cât de mică ar fi fost o amintire

nereţuită6 e scurt, mi-ar fi "ăcut, mărturisesc, să fi avut
u#urinţa #i "i$ertatea unui coi", dar să fiu !n ace"a#i tim $ăr$at
ca să #tiu s-o reţuiesc%
Dar iată că se au4i o $ătaie !n u#ă #i urmă de !ndată un
asemenea iure#, că fata se omeni urtată sre ea, cu faţa
surâ4ătoare
4$urătăcit #i #i cu roc0ia
2ă"ă2ios, (umu"ită,
taman !n mi("ocu"
"a tim unui
entru a-" cârd
!ntâmina e
tată, care venea acasă !nsoţit de un $ăr$at !ncărcat cu (ucării #i
daruri de Crăciun% 1i aoi, ce mai ţiete #i "ute, ce măce"
făcură cu $ietu" 0ama" "isit de aărare5 Ce s-au mai căţărat e
e", cu scaune !n c0i de scări, ca să-" cotro$ăi rin $u4unare, i-
au smu"s ac0ete"e !nve"ite !n 0ârtie cafenie, s-au a2ăţat de
cravata "ui, "-au "uat de 2ât, "-au $ătut cu umnii e sinare #i i-
au dat #uturi !n icioare, !ntr-un e"an de dra2oste nestăvi"ită5 Ce
de stri2ăte de mirare #i de !ncântare, cu care era rimită
desfacerea fiecărui ac0et5 1i ce anunţ 2roa4nic, că $e$e"u#u"
fusese surrins !n c"ia când !#i $ă2a !n 2ură o ti2ăiţă de ău#ă
#i era mai mu"t ca si2ur că !n20iţise un curcan de (ucărie "iit e
un $"id de "emn5 Ce u#urare când se descoeri că fusese o
a"armă fa"să5 Câtă $ucurie, câtă recuno#tinţă, cât entu4iasm5 N-
o să credeţi cum se !nvă"mă#eau toate astea5 Dar fu de-a(uns
ca, !ncet, !ncet, coiii !mreună cu emoţii"e "or să se retra2ă din
sa"on, urcând treată cu treată ână "a eta(, unde se $ă2ară !n
at, ca să se a#tearnă "ini#tea%
)croo2e rivi cu #i mai mu"tă atenţie când stăânu" casei,
sre care fiica "ui se a"eca dră2ăstoasă, se a#e4ă cu ea #i
mama ei, "ân2ă foc6 #i când se 2ândi că o a"tă fătură
asemenea ei, "a fe" de 2raţioasă #i de romiţătoare, i-ar fi utut
sune "ui tată #i ar fi utut să fie ca o rimăvară !n iarna
ne!m$"ân4ită a vieţii "ui, vederea i se tu"$ură foarte tare%
9 3e""e, suse soţu", !ntorcându-se cu un 4âm$et sre soţia
"ui, "-am vă4ut duă-amia4ă e un vec0i rieten de-a" tău%
9 'e cine7
9 B0ici5
9 Cum să 20icesc7 Ei drace, dar c0iar nu #tiu7 adău2ă ea
dintr-o răsuf"are, râ4ând !n tim ce #i e" râdea% Domnu" )croo2e5
9 Însu#i domnu" )croo2e% +m trecut rin faţa ferestrei
$irou"ui "ui6 nu erau trase o$"oane"e #i !năuntru era o "uminare,
a#a că "-am vă4ut fără voia mea% +m au4it că asociatu" "ui e e
moarte6 iar e" #edea aco"o, sin2ur% Cred că e sin2ur-sin2ure" e
"ume%
9 Du0u"e, suse )croo2e cu 2"asu" frânt, du-mă de aici!
9 i-am sus că acestea sunt um$re"e ce"or care au fost,
suse fantoma% Dar nu e vina mea că e"e sunt ceea ce sunt5
9 Du-mă de aici5 e/c"amă )croo2e% Nu mai suort5
28
)e !ntoarse sre du0 #i, vă4ând că !" rivea cu un c0i e
care se amestecau !n mod ciudat frânturi din toate c0iuri"e e

care i "e arătase, i se !motrivi%
9 Lasă-mă5 Du-mă !naoi5 Nu mă mai vi4ita5
*ot "utându-se cu e", dacă aceea se utea numi "ută, !n
care% du0u" nu se vădea că ar oune re4istenţă, rămânând
netu"$urat de eforturi"e adversaru"ui său, )croo2e o$servă că
"umina !i cu
"e2ătura stră"ucea ee
inf"uenţa ca cu toată
care o aveauterea6 #i făcând
asura "ui, !n#facăva2
scufia
stin2ătoare #i, cu un 2est $rusc, i-o !ndesă e ca%
Du0u" se "ăsă su$ ea, astfe" !ncât stin2ătoru" !i acoeri
!ntrea2a si"uetă6 dar, de#i )croo2e o aăsă cu toată forţa !n (os,
nu utea ascunde "umina care ie#ea de su$ ea, revărsându-se
e (os !ntr-un torent ne!ntrerut%
)e simţea co"e#it de o$osea"ă #i de o toroea"ă cu care nu
se utea "uta #i mai mu"t% +oi, !#i dădu seama că se af"a !n
dormitoru" "ui% ai strânse o dată scufia, !n semn de rămas-$un,
#i mâna i se re"a/a, aoi a$ia aucă să se !m"eticească ână "a
at, că se #i cufundă !ntr-un somn adânc%
)*+N+ + *REI+
Cel deal doilea duh dintre cele trei
*re4indu-se !n mi("ocu" unor sforăituri cum"ite #i ridicându-se

!n cau" oase"or ca să-#i adune 2ânduri"e, )croo2e nu mai avu
nevoie să fie anunţat că se aroia din nou c"ia când c"ootu"
avea să $ată de unu% )imţea că se tre4ise "a rea"itate taman "a
ţanc, cu rostu" anume de a susţine o discuţie cu ce" de-a" doi"ea
mesa2er e/ediat e adresa "ui rin intervenţia "ui aco$ ar"e.%
Dar, descoerind că !" cam "uase cu fri2 când !nceuse să se
!ntre$e care dintre draerii va fi trasă de această nouă vedenie,
"e trase e toate !n "ături cu mâini"e "ui #i, "un2indu-se din nou,
se use e ari2ă ve20e de (ur-!mre(uru" atu"ui% Căci dorea să
i atace du0u" c0iar !n c"ia aariţiei sa"e, ca să nu fie "uat rin
surrindere #i să se serie%
Domnii care iau "ucruri"e !n u#or #i se fă"esc că ei cunosc
toate dedesu$turi"e, făcând de o$icei de toate, !#i e/rimă
2ama "ar2ă a !nc"inaţiei "or către aventură, afirmând că se
rice "a orice, de "a ri#că ână "a omor6 !ntre aceste e/treme
e/istă fără !ndoia"ă o 2amă destu" de "ar2ă #i de curin4ătoare
de su$iecte% &ără a mă aventura să-" socotesc e )croo2e
rintre ace#tia, nu re2et să vă convin2 că era re2ătit entru o
mare varietate de nă"uciri #i că, !nceând cu un $e$e"u# #i
terminând cu ni#te rinoceri, nimic nu "-ar fi u"uit rea tare%
&iind re2ătit entru aroae orice, nu era !nsă de"oc
2/
re2ătit entru nimic6 rin urmare, când c"ootu" $ătu de UNU #i
nu se ivi nici o arătare, !" curinse un tremurici uternic% Cinci

minute, 4ece minute, un sfert de ceas trecură #i nimic nu se
arătă, !n tot acest răstim, stătea !ntins e atu" "ui, mie4u" si
focaru" unei ete de "umină ro#iatice, care se revărsă este e"
când oro"o2iu" anunţă ora6 #i care, fiind doar "umină, era mai
!nfrico#ătoare decât o du4ină de fantome, !ntrucât e" nu utea
să des"u#ească
când !n când, senicicum
temea căce ar
!nsemna sau ce !n
utea deveni avea dec"iă
orice 2ând6un#i,ca4
din
interesant de ardere sontană, fără a se utea măcar conso"a
cu ideea de a #ti acest "ucru, !n ce"e din urmă, !nceu totu#i să
se 2ândească 9 a#a cum voi sau eu ne-am fi 2ândit de "a
!nceut, căci !ntotdeauna nu ersoana !n cau4ă #tie ce ar fi
tre$uit făcut, #i fără !ndoia"ă că ar fi făcut 9 deci, !nceu să se
2ândească !n ce"e din urmă că sursa #i secretu" acestei "umini
fantomatice ar utea fi !n odaia a"ăturată, de unde, mer2ând e
urme"e ei, ărea să stră"ucească% Când această idee use cu
totu" stăânire e mintea "ui, se ridică !ncet #i !#i târ#âi aucii
ână "a u#ă%
5n clia când )croo2e use mâna e c"anţă, un 2"as ciudat !"
stri2ă e nume #i !" ofti să intre% )e suuse%
Era roria "ui odaie% Nu e/ista nici o !ndoia"ă !n această
rivinţă% De ereţi #i de tavan atârna atâta verdeaţă, de arcă
!ncăerea era un crân2 adevărat6 #i, !n fiecare arte a ei,
scânteiau $oa$e stră"ucitoare% &run4e"e roasete de i"ice, de
vâsc #i iederă ref"ectau "umina, ca #i cum numeroase o2"in(oare
fuseseră răsândite aco"o6 iar e co# se !nă"ţa trosnind o
vâ"vătaie mare cum nu mai cunoscuse vatra aceea mo0orâtă #i
!mietrită e vremea "ui )croo2e sau a "ui ar"e., sau de-a
"un2u" mu"tor, mu"tor ierni% 'e ardosea"ă era o 2rămadă ca un
fe" de tron, a"cătuită din sumedenie de curcani, 2â#te, vânat,
ăsări de curte, carne de orc sărată, 0ă"ci !ntre2i de carne,
urce"u#i de "ate, "un2i co"aci de cârnaţi, "ăcinte cu carne,
$udinci cu rune, $utoaie cu stridii, castane fier$inţi, mere
rumene, ortoca"e 4emoase, ere mă"ăieţe, torturi uria#e cu
douăsre4ece $"aturi #i castroane cu unc0 fier$inte, care
!ntunecau odaia cu a$uru" "or de"icios% 'e acest tron #edea
to"ănit foarte comod un dră2ă"a# Uria#, mai mare dra2u" să-"
rive#ti, având !n mână o torţă arinsă, cu o formă oarecum
asemănătoare cu cornu" a$undenţei, e care o ţinea sus, sus de
tot, entru a răsândi "umina ei asura "ui )croo2e, când e"
$ă2ă cau" e u#ă%
9 'ofte#te5 e/c"amă fantoma% 'ofte#te, să mă cuno#ti mai
$ine, omu"e5
)croo2e intră cu ferea"ă #i !#i "ecă !ncet cau" !n faţa
du0u"ui% Nu mai era )croo2e ce" !ndărătnic dinainte6 #i, de#i
oc0ii du0u"ui erau senini #i $uni, nu-i făcea "ăcere să-i
30
!ntâ"nească rivirea%
9 Eu sunt &antoma Crăciunu"ui 're4ent, suse du0u"%

'rive#te-mă5
)croo2e se suuse, reverenţios% Du0u" era !m$răcat doar cu
o ro$ă sau mantie, verde, sim"ă, tivită cu $"ană a"$ă%
=e#mântu" !i atârna atât de "e(er e tru, !ncât ietu" "ui
vo"uminos era de42o"it, de arcă n-ar fi dorit să fie ocrotit sau
ascuns rin
fa"duri"e vreun
am"e a"evic"e#u2% *ă"i"e,
vesmântu"ui, care
erau de se 4ăreau de
asemenea su$
de42o"ite6
iar cau" nu-i era acoerit decât cu o coroniţă de i"ice !ncrustată
din "oc !n "oc cu ţurţuri sc"iitori% 3uc"e"e "ui castaniu-!nc0is erau
"un2i #i s"o$ode6 s"o$ode ca faţa "ui $"ândă, cu oc0i scânteietori,
ca a"me"e "ui desc0ise, ca 2"asu" "ui vioi, ca atitudinea "ui
de2a(ată #i ca !nfăţi#area "ui vese"ă, !n (uru" mi("ocu"ui avea o
cin2ătoare de care atârna o teacă străvec0e, mâncată de ru2ină
#i fără sadă%
9 N-ai mai vă4ut !n viaţa ta o arătare ca mine5 e/c"amă
du0u"%
9 Niciodată, !i răsunse )croo2e.
9 N-ai avut de-a face niciodată cu mem$rii mai tineri ai
fami"iei me"e, adică >fiindcă eu sunt foarte tânăr? cu fraţii mei
mai mari, născuţi !n anii din urmă7 continuă stafia%
9 Nu cred că am avut de-a face, suse )croo2e% ă tem că
nu% +i mu"ţi fraţi, duhule)
9 'este o mie ot sute, suse fantoma%
9 Câte 2uri de 0rănit5 mormăi )croo2e% &antoma Crăciunu"ui
're4ent se ridică%
9 Du0u"e, suse să#it )croo2e, du-mă unde dore#ti%
Noatea trecută am fost mânat cu forţa #i am !nvăţat o "ecţie
care-#i văde#te roade"e acum% +stă-seară, dacă ai ce să mă
!nveţi, a# vrea să tra2 un fo"os%
9 'une mâna e mantia mea5 )croo2e făcu !ntocmai #i o
aucă strâns%
I"ice"e, vâscu", $oa$e"e ro#ii, iedera, curcanii, 2â#te"e,
vânatu", ăsări"e, carnea sărată, orcii, cârnaţii, stridii"e,
"ăcinte"e, $udinci"e, fructe"e #i unc0-u", toate disărură e "oc%
La fe" #i odaia, #i focu", #i "umina ro#iatică, #i ceasu" de noate,
#i se omeniră e stră4i"e Londrei, !n dimineaţa de Crăciun,
unde >fiindcă era vreme rea? oamenii cântau un soi de mu4ică
rudimentară, dar vioaie #i de"oc ne"ăcută, adunând cu "oeţi"e
4ăada de e ava(u" din faţa "ocuinţe"or #i de e acoeri#uri"e
case"or, care, sre marea $ucurie a $ăieţi"or, se !n2rămădea !n
troiene e drumu" de dedesu$t #i se răsândea !n mici iscole
arti$iciale.
&aţade"e case"or erau cam ne2re #i ferestre"e #i mai ne2re, !n
contrast cu căciu"i"e netede #i a"$e de nea de e acoeri#uri #i
cu 4ăada mai murdară de e (os, a#ternută mai recent #i arată
31
de roţi"e 2re"e a"e trăsuri"or si căruţe"or care săaseră !n ea
$ra4de adânci6 $ra4de care se !ntretăiau iară#i #i iară#i, de sute

de ori, !n "ocuri"e unde se ramificau stră4i"e mari #i a"cătuiau
fă2a#e com"icate, 2reu de des"u#it !n noroiu" 2ros, 2ă"$ui #i !n
aa !n20eţată% Ceru" era mo0orât si stră4i"e mai scurte erau
sufocate de o âc"ă murdară, e (umătate toită, e (umătate
!n20eţată, a"e cărei articu"e mai 2re"e se "ăsau ca o "oaie de
atomi defoc
"uaseră funin2ine,
deodată,decaarcă
"a un toate
semn,co#uri"e dincu
#i ardeau area 3ritaniie
vâ"vătăi, duă
ofta inimii% +tmosfera ora#u"ui nu avea nimic vese" !n ea #i
totu#i retutindeni era un aer de vese"ie e care aeru" de vară
ce" mai curat #i soare"e de vară ce" mai ar4ător s-ar fi străduit
4adarnic să-" răsândească%
Căci oamenii care dădeau (os cu "oata căciu"i"e de omăt de
e case erau vese"i #i "ini de voie $ună6 stri2au unu" "a a"tu" de
e troiene #i, din când !n când, !#i aruncau câte un $u"2ăre de
4ăadă o4na# 9 un roiecti" cu mu"t mai $"a(in decât o 2"umă
e/rimată rin cuvinte 9 râ4ând din toată inima, fie că nime-
reau, fie că dădeau 2re#% 'răvă"ii"e cu ăsări de o2radă erau
!ncă e (umătate desc0ise, iar ce"e cu fructe se arătau !n toată
s"endoarea "or% Erau aco"o co#uri rotunde, $urdu0ănoase, "ine
cu castane, umf"ate ca surtuce"e unor dră2ă"a#i domni $ătrâni,
"ăfăindu-se !n fata u#i"or #i revărsându-se ână !n stradă, cu
a$undenţa "or ao"ectică% ai erau aco"o cee sanio"e
rumene, ro#covane #i ântecoase, atât de $ine crescute, !ncât
stră"uceau ca ni#te că"u2ări sanio"i 2răsani, făcând cu oc0iu"
de e rafturi, cu riviri (ucău#e, codane"or care treceau e aco"o
#i se uitau cu fa"să modestie "a vâscu" atârnat deasura% Erau,
de asemenea, ere #i mere, adunate !n iramide !nf"oritoare6
mai erau ciorc0ini de stru2uri e care 2enero#ii atroni !i
a2ăţaseră de ni#te câr"i2e "esne de vă4ut, entru ca oameni"or
care treceau e aco"o să "e "ase 2ura aă, e 2ratis6 mai erau
2răme4i de a"une, maronii #i mătăsoase, evocând, rin aroma
"or, vec0i "im$ări rin ădure, "ăcute târ#âiri de icioare, cu
frun4e ve#tede ână "a 2"e4ne6 mai erau mere de Norfo",
$ondoace #i oac0e#e, contrastând cu 2a"$enu" ortoca"e"or #i a"
"ămâi"or #i cerând cu insistenţă, im"orând c0iar, cu
ersona"itatea "or e/trem de comactă #i de sucu"entă, să fie
duse acasă !n un2i de 0ârtie #i mâncate duă-masă% C0iar #i
e#ti#orii aurii #i ar2intii, e/u#i !ntr-un castron, rintre aceste
fructe a"ese, de#i fac arte dintr-o secie "icticoasă #i cu sân2e
stătut, ăreau a #ti că se unea ceva "a ca"e6 #i toţi, ână "a
u"timu" e#ti#or, se foiau, răsuf"ând din 2reu, rin mica "or "ume,
curin#i de o emoţie mo"comă #i rece%
Iar "a $ăcănie, a0, "a $ăcănie5 +roae se !nc0isese, doar
două o$"oane erau use, sau doar unu"6 dar ce se 4ărea rintre
e"e5 Nu numai că, "ăsându-se e te(20ea, cântaru" roducea un
32
42omot vese" sau că sfoara se desfă#ura atât de iute de e
scriete sau că toate cutii"e de ta$"ă 4ăn2ăneau !n sus #i-n (os

ca #i cum ar fi fost mânuite de ni#te scamatori, că arome"e
amestecate de ceai #i cafea erau atât de "ăcute nasu"ui, sau că
stafide"e erau atât de mu"te #i de minunate, mi2da"e"e atât de
neasemuit de a"$e, $atoane"e de scorţi#oară atât de "un2i #i
drete #i ce"e"a"te mirodenii atât de de"icioase, fructe"e
4a0arisite
4a0ăr toit,atât deână
!ncât $ine !nc0e2ate #i atât de $ine
#i cei mai indiferenţi !m$i$ate
trecători !n că
simţeau
"i se !nmoaie icioare"e, iar aoi că "i se a"eacă de "a atâtea
$unătăţi% Nu numai că smoc0ine"e erau sirooase si cărnoase
sau că rune"e franţu4e#ti ro#eau cu modestă acrea"ă din cutii"e
"or $o2at !modo$ite sau că totu" era $un de mâncat #i 2ătit de
Crăciun6 dar mu#teriii erau toţi atât de 4oriţi #i de neră$dători,
!n seranţa "or de a trăi !m"inirea ace"ei 4i"e, !ncât se ciocneau
unii de a"ţii "a u#ă, !#i trânteau co#uri"e de nuie"e ca ni#te
tur$aţi, !#i uitau târ2uie"i"e e te(20ea #i a"er2au duă aceea
!naoi ca să "e ia #i făceau a"te sute de $oro$oaţe, !ntr-o vese"ie
ne$ună6 iar !n acest tim, $ăcanu" #i a(utoare"e "ui erau atât de
"ini de sâr2 si de vioiciune #i uneau atâta suf"et când !#i "e2au
#orţuri"e "a sate, de arcă #i-ar fi "e2at c0iar inimi"e "or curate,
entru a fi scoase !n vă4u" "umii #i cercetate, $a c0iar si
ciu2u"ite de niscaiva stăncuţe de Crăciun, dacă asta "e-ar fi fost
e 'lac.
Dar, curând, c"ootniţe"e c0emară toţi oamenii $uni "a
$iserici #i cae"e, #i iată-i venind, adunându-se cârduri-cârduri
e stră4i, cu 0aine"e ce"e mai $une #i cu ce"e mai vese"e c0iuri%
1i !n ace"a#i tim, aăreau cu 4eci"e din străduţe "ătura"nice, din
fundături #i răsântii anonime, nenumăraţi oameni, ducându-#i
co#uri"e cu mâncare "a $rutării% Du0u" ărea foarte interesat de
ace#ti sărmani etrecăreţi, fiindcă se ostă cu )croo2e a"ături !n
u#a unei $rutării #i, duă ce ridică #ervete"e de e co#uri !n tim
ce urtătorii "or "e treceau rin faţă, icură tămâie din torţa "ui
este e"e% 1i torţa asta avea ceva cu totu" neo$i#nuit, căci, o
dată sau de două ori, când câţiva urtători de co#uri care se
!n20ionteau sc0im$ară vor$e urâte, e" !i stroi cu câteva
icături de aă din ea #i de !ndată se !nvese"iră din nou% Căci,
suneau ei, e ăcat să te cerţi !n 4iua de Crăciun% )i c0iar a#a
este5 Doamne-a(ută, că a#a este5
În ce"e din urmă, c"oote"e conteniră să $ată #i cei ce !#i
coceau âini"e tăcură6 #i totu#i, ata de ume4ea"ă toită de
deasura fiecărui cutor a" $rutaru"ui, unde ie#ea fum din ava(,
de arcă #i ietre"e coceau ine, rămăsese aco"o ca o amintire
"ăcută a ace"or co#uri #i a coacerii ini"or%
9 Ceea ce icuri din torţa ta are vreo aromă deose$ită7
!ntre$ă )croo2e%
9 +re% 'roria mea aromă%
33
9 1i e entru orice fe" de co# de mâncare din această 4i7
!ntre$ă )croo2e%
9 'entru ce"e ce sunt date cu $unătate, !ndeose$i entru
ce"e sărmane%
9 De ce !ndeose$i entru ce"e sărmane7 !ntre$ă )croo2e.
9 'entru că au cea mai mu"tă nevoie%
9 Du0u"e, suse )croo2e, duă o c"iă de 2ândire, mă !ntre$
de ce
din tocmai
(uru" tu, dore#ti
nostru, dintre toate
să ieifături"e din nenumărate"e
acestor oameni un ri"e( de"umi
$ucurie nevinovată%
9 Eu75 stri2ă duhul.
9 Îi "ise#ti de mi("oace"e de a se !nfruta !n fiecare a #atea
4i, care e adesea sin2ura 4i !n care se oate sune că mănâncă
#i ei, nu-i a#a7 suse )croo2e%
9 Eu75 stri2ă du0u"%
9 Încerci să !nc0i4i aceste "ocuri !n 4iua a #atea, suse
)croo2e% )i asta !nseamnă cam ace"a#i "ucru%
9 Eu !ncerc75 e/c"amă du0u"%
9 )ă mă ierţi dacă 2re#esc% +ceasta s-a făcut !n nume"e tău,
sau ce" uţin !n nume"e fami"iei ta"e, suse )croo2e%
9 E/istă e ământu" vostru, !i răsunse du0u", unii care
retind că ne cunosc #i care săvâr#esc !n nume"e nostru fate
ce vădesc atimă, semeţie, rea-voinţă, ură, invidie, $i2otism si
e2oism, dar care sunt atât de străini de noi #i de toţi cunoscuţii
#i ru$edenii"e noastre, de arcă nici n-ar fi trăit vreodată% ine
minte asta #i une fate"e "or !n seama "or, nu a noastră%
)croo2e fă2ădui că a#a va face6 #i "ecară mai dearte,
nevă4uţi ca #i ână atunci, rin ma0a"aua ora#u"ui% Du0u"
deţinea neo$i#nuita !nsu#ire >e care )croo2e o o$servase "a
$rutărie? de a se acomoda cu u#urinţă !n orice "oc, !n ciuda
dimensiuni"or sa"e 2i2antice6 stătea su$ un acoeri# scund cu
aceea#i 2raţie, ca o fiinţă suranatura"ă, cum ar fi stat #i !ntr-o
sa"ă 2randioasă%
1i oate că din "ăcerea de a se fă"i cu această utere a "ui
sau oate mânat de firea "ui $"ândă, 2eneroasă, inimoasă #i de
comasiunea sa faţă de toţi oamenii sărmani, $unu" du0 se
2ândi de !ndată "a coistu" "ui )croo2e6 căci !ntr-aco"o orni,
"uându-" #i e )croo2e cu e", a2ăţat de mantia "ui6 #i !n ra2u"
u#ii, du0u" 4âm$i #i se ori să $inecuvânte4e "ocuinţa "ui 3o$
Cratc0it icurând din torţă% B!ndiţi-vă numai5 3o$ câ#ti2a doar
atât cât să-#i cumere câteva mâini de $o$ e sătămână6 !#i
vâra deci !n traistă !n fiecare sâm$ătă doar câteva mâini de
du"icate a"e nume"ui său de $ote46 #i totu#i, Du0u" Crăciunu"ui
're4ent !i $inecuvânta căsuţa "ui cu atru odăi5
1i iată că aăru doamna Cratc0it, nevasta "ui Cratc0it, 2ătită
cu o sărăcie de roc0ie !ntoarsă de două ori, dar $o2ată !n
an2"ici, care sunt ieftine #i, entru cei #ase eni cât costă, fac
34
imresie $ună6 ea use faţa de masă, a(utată de 3e"inda
Cratc0it, cea de-a doua fiică a ei, de asemenea $o2ată !n

an2"ici6 !n tim ce cona#u" 'eter Cratc0it, !nfi2ând o furcu"iţă !n
oa"a cu cartofi #i intrându-i !n 2ură co"ţuri"e imensu"ui său 2u"er
de căma#ă >rorietatea "ui 3o$, transmisă fiu"ui #i mo#tenito-
ru"ui său, !ntru cinstirea ace"ei 4i"e?, se $ucura vă4ându-se atât
de e"e2ant !nve#mântat #i a$ia a#teta să-#i arate "en(eria !n
arcuri"e
$ăieţe" #i mondene% 1i iată$u4na
o fetiţă, dădură că #i cei doi Cratc0iţi
4$ierând mai$rutăriei
că !n faţa mici, un
simţiseră miros de 2âscă #i #tiau că era 2âsca "or6 #i, 2ândindu-
se ofticio#i "a arome"e de sa"vie #i de ceaă, ace#ti Cratc0iţi
mititei ţoăiau !n (uru" mesei, ridicându-" !n s"ăvi e cona#u"
'eter Cratc0it, !n tim ce acesta >nu tocmai fă"os, de#i co"ţuri"e
2u"eru"ui aroae că-" su2rumau? suf"ă !n foc, ână ce cartofii
care a$ia fier$eau !nceură să c"ocotească #i să "ovească cu
42omot caacu" oa"ei, cerând să fie sco#i de-aco"o #i co(iţi%
9 'e unde-o fi um$"ând iu$itu" vostru tată7 suse doamna
Cratc0it% 1i mai e #i cu frăţioru" vostru, *im De2eţe"5 Iar art0a
arcă a !ntâr4iat #i "a u"timu" Crăciun cu o (umătate de ceas5
9 + venit art0a, suse o fetiţă care aăru c0iar atunci.
9 + venit art0a5 stri2ară cei doi Cratc0iţi mititei% Ura5 )ă
ve4i ce 2âscă avem, art0a5
9 =ai, scuma mea, să-ţi dea Dumne4eu sănătate, dar tare
mu"t ai !ntâr4iat5 suse doamna Cratc0it, sărutând-o de
nenumărate ori #i ree4indu-se s"u2arnică să-i ia #a"u" #i $oneta%
9 +m avut o 2roa4ă de tre$uri de terminat ieri noate,
răsunse fata, #i a4i-dimineaţă a tre$uit să fac curat, mamă5
9 Ei, nu mai contea4ă acum, dacă ai a(uns, suse doamna
Cratc0it% +#ea4ă-te !n faţa focu"ui, scuma mea, să te !ncă"4e#ti,
să te ai$ă Domnu" !n a4ă5
9 Nu, nu5 =ine tata, stri2ară cei doi Cratc0iţi mititei, care
erau retutindeni !n ace"a#i tim% 'ite#te-te, art0a, ite#te-te5
art0a se iti #i iată că intră mărunţe"u" 3o$, tată", cu e
uţin un cot #i (umătate de #a", fără a mai socoti #i fran(uri"e,
atârnând !n faţa "ui6 cu 0aine"e "ui (ere"ite, cârite #i eriate ca
să arate #i e" omene#te6 #i cu *im De2eţe" e umăr% )ărăcuţu"
*im De2eţe" ţinea o câr(ă micuţă #i mem$re"e "ui erau susţinute
de un cadru de fier5
9 Dar unde e art0a noastră7 stri2ă 3o$ Cratc0it, rivind !n
(ur%
9 Nu vine5 suse doamna Cratc0it%
9 Nu vine75 suse 3o$, ierindu-i $rusc toată $una
diso4iţie6 căci e tot drumu" de "a $iserică fusese ca"u"
ursân2e a" "ui *im #i venise ână acasă !n 2a"o% Cum să nu
vină !n 4iua de Crăciun5
art0ei nu-i "ăcea să-" vadă de4amă2it, nici măcar !n
2"umă6 a#a că !#i făcu rematur aariţia din dosu" u#ii de "a
3+
cămară #i a"er2ă !n $raţe"e "ui, !n tim ce cei doi Cratc0iţi mititei
!" "uară e sus e *im De2eţe" ca să-" ducă "a să"ătorie, de

unde utea au4i $udinca susurând !n cratiţa din cutora#u" de
aramă%
9 1i cum s-a comortat *im De2eţe"7 !ntre$ă doamna
Cratc0it, duă ce !" "uă este icior e 3o$ entru naivitatea "ui
#i 3o$ o !m$răţi#a e fiica "ui duă ofta inimii.
9 Cuminte
cuminte% Uneoricacade
un !n2era#, suse
e 2ânduri, 3o$,
stă $a c0iar
sin2ure" mu"t#i tim
mai #i !i trec
rin ca ni#te ciudăţenii cum n-ai mai au4it% =enind sre casă,
mi-a sus că seră să-" vadă oamenii !n $iserică entru că e" e
$etea2 #i oate "e rinde $ine să "e aducă aminte !n 4iua de
Crăciun de ce" care a făcut să um$"e cer#etori o"o2i #i a redat
or$i"or vederea%
Lui 3o$ !i tremură 2"asu" când "e ovesti aceasta #i !i tremură
#i mai mu"t când suse că *im De2eţe" va cre#te mare #i voinic%
icuţa "ui câr(ă se au4i mi#cându-se iute e ardosea"ă #i
*im De2eţe" se !ntoarse, !nainte de a se mai rosti vreo vor$ă,
fiind condus de frate"e #i sora "ui ână "a scăune"u" din faţa
focu"ui6 !n acest tim, 3o$, !ntorcându-#i man#ete"e 9 de arcă,
$ietu" de e", s-ar fi utut (ere"i #i mai mu"t 9 re2ăti !ntr-o cană
mare o $ăutură fier$inte cu 2in #i "ămâie, e care o amestecă
$ine !ntr-o arte #i !n cea"a"tă #i o use e "ită ca să fiar$ă6 iar
cona#u" 'eter #i cei doi omnire4enţi Cratc0iţi mititei se duseră
să aducă 2âsca, !ntorcându-se curând cu ea, de arcă ar fi
oficiat o măreaţă ceremonie% +tâta forfotă urmă, de-ai fi cre4ut
că 2âsca era asărea cea mai rară din câte e/istă6 un adevărat
fenomen cu ene, faţă de care o "e$ădă nea2ră era o nimica
toată 9 #i !ntr-adevăr, !n casa aceea cam a#a era% Doamna
Cratc0it făcu sosu" >re2ătit dinainte !ntr-o ti2ăiţă?, care sfârâia,
fiind !ncă fier$inte6 cona#u" 'eter 4dro$i cartofii cu o forţă
incredi$i"ă6 domni#oara 3e"inda !ndu"ci sosu" de mere6 art0a
#terse farfurii"e fier$inţi6 3o$ !" "uă e *im De2eţe" "ân2ă e", !ntr-
un co"ţi#or a" mesei6 cei doi Cratc0iţi mititei a#e4ară scaune"e
entru toată "umea, fără a uita de ei #i, insta"ându-se "a osturi,
!#i !nfundară "in2uri"e !n 2ură, ca nu cumva să ţie duă 2âsca
!nainte de a "e veni rându" să fie serviţi, !n sfâr#it, se useră
farfurii"e #i se rosti ru2ăciunea% )e "ăsă tăcerea, toţi ţinându-#i
resiraţia, !n tim ce doamna Cratc0it !#i "im$a !ncet rivirea
de-a "un2u" cuţitu"ui, re2ătindu-se să-" !nfi2ă !n ietu" 2â#tei6
dar când !" !nfise #i când ţâ#ni mu"t a#tetatu" (et de
um"utură, de (ur !mre(uru" mesei se ridică un murmur de
$ucurie #i c0iar #i *im De2eţe", !m$o"dit de cei doi Cratc0iţi
mititei, $ătu !n masă cu mâneru" cuţitu"ui #i stri2ă cu 2"ăscioru"
"ui firav: ;Ura5<
Nici că se mai omenise o asemenea 2âsca% 3o$ suse că e"
nu oate să creadă că a e/istat vreodată o 2âsca a#a de $ine
3,
rearată%
&ră2e4imea #i aroma ei, mărimea ei "a un reţ atât de mic

erau su$iecte de admiraţie unanimă% Lun2ită cu sos de mere #i
iure de cartofi, a fost o masă !ndestu"ătoare entru !ntrea2a
fami"ie6 !ntr-adevăr, duă cum suse foarte !ncântată doamna
Cratc0it >tră2!nd cu oc0iu" sre o fărâmiţă de os din farfurie?,
ână "a urmă nici măcar n-o mâncaseră e toată5 1i totu#i toţi
se săturaseră,
ână !ndeose$i
"a srâncene cu soscei
demai mici
sa"vie #i Cratc0iţi,
ceaă% Dar care erau
duă ce mân(iţi
domni#oara 3e"inda sc0im$ă farfurii"e, doamna Cratc0it ie#i
sin2ură din odaie 9 rea nervoasă ca să suorte martori 9 ca
să scoată $udinca din cutor #i s-o aducă "a masă%
Dacă nu era suficient de coată7 Dacă se va sfărâma când o
va scoate7 Dacă se furi#ase cineva !n curte, căţărându-se este
4id, #i o furase, !n tim ce ei se $ucurau de 2âscă 9
resuunere care !i făcu e cei doi Cratc0iţi mititei să ă"ească5
)e resuuneau tot fe"u" de 2ro4ăvii%
Ura5 Ce de a$uri5 3udinca fu scoasă din cutor% iros ca !n
4iua de să"at rufe5 De "a câra de deasura% irosu" de "a $irtu"
#i atiseria de-a"ături, #i de "a să"ătoria !nvecinată5 +sta era
$udinca5 'este (umătate de minut, doamna Cratc0it intră 9
!m$u(orată, dar 4âm$ind mândră 9 cu $udinca, tare #i vârtoasă
ca o 20iu"ea de tun estriţă, ar4ând !n (umătate de (umătate de
sfert de intă de $rand. #i !modo$ită cu o coroniţă de Crăciun
!nfită !n mi("oc%
+0, ce $udincă minunată5 3o$ Cratc0it suse, e un ton
c0iar foarte ca"m, că o socotea cea mai mare i4$ândă a
doamnei Cratc0it de când erau căsătoriţi% Doamna Cratc0it
suse că acum, duă ce scăase de ovara asta de e suf"et,
utea mărturisi că se temuse că nu-i va a(un2e făina% *oţi 2ăsiră
câte ceva de sus, dar nimeni nu suse #i nici nu se 2ândi că
era o $udincă mică entru o fami"ie atât de mare% +r fi fost
curată $"asfemie% Orice mem$ru a" fami"iei Cratc0it ar fi ro#it "a
2ându" unei asemenea insinuări%
În sfâr#it, masa se termină, se strânse totu", se curăţă so$a
si se făcu focu"% Duă ce fu 2ustat crusonu" #i dec"arat
desăvâr#it, se useră e masă mere #i ortoca"e, iar !n foc fu
$ă2ată o "oată de castane% +oi toată fami"ia Cratc0it se trase
!n (uru" so$ei, a"cătuind ceea ce 3o$ Cratc0it numi un cerc, dar
care de fat era un semicerc6 #i c0iar "ân2ă cotu" "ui 3o$
Cratc0it era toată stic"ăria fami"iei% Două a0are mari #i o
cea#că entru cremă, fără toartă%
+cestea conţineau !nsă "icoarea fier$inte din vas, "a fe" de
$ine ca ni#te oca"e de aur6 #i 3o$ !i servi cu oc0ii "icărind de
fericire, !n tim ce castane"e din so$ă ocneau #i sfârâiau% +oi
3o$ !nc0ină a0aru":
9 Un Crăciun fericit entru noi toţi, dra2ii mei% Dumne4eu să
3
ne a(ute5
1i toată fami"ia reetă duă e"%

9 Dumne4eu să-i a(ute e toţi5 rosti u"timu" *im De2eţe"%
1edea foarte aroae de tată" său, e scăune"% 3o$ !i ţinea
mânuţa ve#te(ită !ntr-a "ui, de arcă, din dra2oste entru e" #i
din dorinţa de a-" avea mereu a"ături, se temea să nu-i fie
smu"s%
9 Du0u"e,
simţise suse )croo2e,
ână atunci, sune-micu o curio4itate
dacă e va
*im De2eţe" care n-o mai
trăi%
9 =ăd un "oc 2o", răsunse fantoma, aco"o, !n cot"onu" de
"ân2ă co#, #i o câr(ă fără stăân, ăstrată cu 2ri(ă% Dacă aceste
um$re vor rămâne nesc0im$ate !n viitor, coi"u" va muri%
9 Nu, nu, suse )croo2e% +0, nu, du0u"e $un5 )une-mi că
va fi cruţat%
9 Dacă aceste um$re vor rămâne nesc0im$ate !n viitor,
nimeni din neamu" meu, !i răsunse fantoma, nu-" va mai 2ăsi
aici% 1i ce-i cu asta7 Dacă tot e sortit să moară, mai $ine să
moară, ca să scadă risosu" de ou"aţie%
)croo2e "ecă de !ndată cau" când !#i au4i rorii"e "ui vor$e
reetate de du0 #i !" co"e#iră căinţa si tristeţea%
9 Omu"e, suse fantoma, dacă e#ti om #i nu ai o inimă de
iatră, va tre$ui să !nduri aceste vor$e 2re"e ână ce vei
descoeri ce este risosu" #i unde se af"ă e"% 'oţi tu să 0otără#ti
care oameni se cuvine să trăiască #i care să moară7 'oate că !n
oc0ii Domnu"ui tu e#ti mai nevrednic #i mai uţin otrivit să
trăie#ti decât mi"ioane de oameni ca $ăieţe"u" acestui om
sărman% Of, Doamne, cum oţi au4i 2â4a de e o frun4ă
"ân2ându-se că fraţii săi !nfometaţi din ţărână se $ucură de
rea mu"tă viaţă5
(crooge se ncovoie au4ind mustrarea fantomei #i !#i aruncă
tremurând rivirea sre ământ% Dar #i-o ridică reede, "a au4u"
roriu"ui său nume%
9 În sănătatea domnu"ui )croo2e5 suse 3o$% !n sănătatea
domnu"ui )croo2e, ctitoru" osăţu"ui5
9 Da, da, ctitoru" osăţu"ui, !ntr-adevăr5 stri2ă, ro#ind,
doamna Cratc0it% *are a# vrea să-" am !n faţa oc0i"or5 I-a# servi
eu vreo câteva vor$e cu care să se osăte4e #i nădă(duiesc că
"e-ar !n20iţi cu oftă5
9 Dra2a mea, suse 3o$, sunt coiii de faţă% E 4iua de
Crăciun5
9 De $ună seamă, numai !n 4iua de Crăciun, suse ea, se
cuvine să !nc0ini !n sănătatea unui om atât de mâr#av, de
42ârcit, nemi"os #i nesimţitor ca domnu" )croo2e% Doar #tii $ine
că a#a este, Ro$ert ! Nimeni nu #tie asta mai $ine ca tine,
sărmanu"5
9 Dra2a mea, răsunse cu $"ândeţe 3o$% E 4iua de Crăciun%
9 3eau !n sănătatea "ui, de dra2u" tău #i a" acestei 4i"e,
38
suse doamna Cratc0it, nu de dra2u" "ui% )ă-i dea domnu" viaţă
"un2ă5 Crăciun fericit #i un +n Nou $un5 Nu mă !ndoiesc că va fi

foarte vese" #i fericit5
Coiii !nc0inară #i ei, duă ea% Era rima oară când făceau
ceva fără tra2ere de inimă !n seara aceea% *im De2eţe" $ău
u"timu", dar nici că-i ăsa vreun ic de e"% )croo2e era onstru"
fami"iei% 'omenirea nume"ui său aruncă asura etrecerii o
um$ră
Duă nea2ră, care se
ce aceasta adastă
risii,cinci
furăminute
de 4ece!ntre2i%
ori mai vese"i ca
!nainte, de u#urare că scăaseră de )croo2e ce" Rău% Cratc0it !i
anunţă că avea !n vedere o s"u($ă entru cona#u" 'eter, de e
urma căreia, dacă o va o$ţine, va aduce !n casă cinci #i"in2i #i
sase eni e sătămână% Cei doi Cratc0iţi mititei 0o0otiră de râs
"a ideea că 'eter va fi om de afaceri6 iar 'eter !nsu#i rivea focu"
dintre 2u"ere"e "ui, cufundat !n 2ânduri, de arcă ar fi c0i$4uit ce
investiţii să refere când va intra !n osesia ace"ui u"uitor venit%
art0a, care era o $iată ucenică "a o modistă, "e ovesti aoi ce
fe" de muncă tre$uia să facă #i câte ore "ucra "a !ntinderea unei
ă"ării #i cum avea de 2ând să 4acă !n at !n dimineaţa 4i"ei
următoare, ca să se odi0nească #i ea ca "umea6 !n 4iua
următoare fiind săr$ătoare, utea să stea acasă% Le mai ovesti
că !n urmă cu câteva 4i"e vă4use o contesă #i un "ord #i că "ordu"
era ;cam cât 'eter de !na"t<, "a care 'eter !#i trase 2u"ere"e atât
de sus, că dacă aţi fi fost de faţă, nu i-aţi mai fi 4ărit cau", !n
tot acest tim, castane"e #i vasu" cu cru#on trecură din mână !n
mână6 #i curând duă aceea, se au4i 2"ăscioru" "ân2ăcios a" "ui
*im De2eţe" cântând un cântece" desre un coi" rătăcit rintre
nămeţi6 #i !" cântă c0iar foarte $ine%
Nu era nicidecum o atmosferă distinsă% Nu a"cătuiau un
ta$"ou frumos de fami"ie6 nu erau $ine !m$răcaţi6 !ncă"ţări"e "or
nu erau nici e dearte re4istente "a aă6 0aine"e "or erau
sărăcăcioase6 iar 'eter era ro$a$i" fami"iari4at, $a c0iar mai
mu"t ca si2ur că era, cu munte"e de ietate%
Dar erau fericiţi, recunoscători, se !nţe"e2eau $ine #i erau
mu"ţumiţi de 4iua aceea6 #i când disărură, ărând #i mai fericiţi
!n "umina stră"ucitoare răsândită "a desărţire de torţa du0u"ui,
)croo2e rămase ână !n u"tima c"iă cu rivirea aţintită asura
"or, !ndeose$i asura "ui *im De2eţe"%
)e !ntunecase de-acum #i nin2ea 4dravăn6 #i !n tim ce
)croo2e #i du0u" stră$ăteau stră4i"e, stră"ucirea focu"ui care
trosnea !n $ucătării, sa"oane #i !n tot fe"u" de odăi, era o
adevărată minune, !ntr-o casă, â"âitu" f"ăcări"or de4vă"uia
re2ătiri"e entru o masă intimă, cu mâncăruri fier$inţi, a$urind
!n faţa focu"ui, !n tim ce draerii"e ro#ii #i 2re"e erau trase en-
tru a a"un2a fri2u" #i !ntunericu" de afară, !n a"tă arte, coiii
dădeau $u4na afară, !n 4ăadă, ca să-#i !ntâmine surori"e #i
fraţii căsătoriţi, verii, unc0ii #i mătu#i"e, !ntrecându-se care să
3/
a(un2ă rimu" "a ei% Într-o casă, e transerante se 4ăreau
um$re"e oaseţi"or care se adunau6 !n a"ta, un 2ru de fete

frumoase, toate cu 2"u2i"e e ca #i cu ciu$oţe"e !m$"ănite,
sorovăind de-a va"ma, se furi#a sre casa !nvecinată, unde, vai
de $ur"acu" care "e vă4u dând iama 9 vră(itoare vic"ene, #tiau
e"e ce #tiau 9 ca o văaie5
Dar dacă te-ai fi "uat duă număru" ce"or care se !ndretau
sre adunări
nimeni rietene#ti,
care să-i !ntâmineai când
fi cre4ut
vor oate căde#i
a(un2e, acasă nu casă
orice mai era
s-ar
fi cuvenit să a#tete musafiri #i să-#i !ndese so$e"e ână "a
(umătatea co#uri"or% 3inecuvântat fie du0u", că tare se mai
$ucura5 Î#i de42o"ea ietu" e toată "ăţimea "ui, !#i desc0idea
a"ma !ncăătoare #i continua să "utească, revărsând cu
2enero4itate vese"ia "ui "uminoasă #i nevinovată oriunde
a(un2ea5 C0iar #i "ama2iu" care a"er2a !n faţa "ui, resărând
strada !ntunecată cu stroi de "umină, #i care era !m$răcat
frumos entru a etrece #i e" seara undeva, râse 42omotos
când du0u" trecu, de#i 0a$ar nu avea "ama2iu" că !nsoţitoru" "ui
era !nsu#i Crăciunu"5
Dar aoi, fără ca du0u" să-" revină e )croo2e !n vreun fe",
se omeniră e un dea" mo0orât #i ustiu, e care erau
răsândite 2răme4i monstruoase de iatră 2roso"ană, de arcă
aco"o ar fi fost un cimitir de uria#i6 iar aa se re"in2ea oriunde
oftea, sau s-ar fi re"ins, dacă 2eru" n-ar fi ţinut-o cativă6 #i
nimic nu cre#tea aco"o decât mu#c0i, 2ro4amă #i iar$ă asră,
ţeoasă, !n (os, sre aus, soare"e "ăsase o dâră de foc ro#iatic,
care c"ii o secundă este ustietatea aceea, ca un oc0i osac,
#i aoi, !ncruntându-se, co$or! tot mai (os, tot mai (os, ână ce
se ierdu !n $e4na adâncă a noţii ne2re%
9 Ce-i aici7 !ntre$ă )croo2e%
9 Un "oc unde trăiesc minerii care trudesc !n măruntaie"e
ământu"ui, !i răsunse du0u"% Dar ei mă cunosc% 'rive#te5
)e vă4u o "umină "icărind "a fereastra unei co"i$e #i ei
!naintară reede sre ea% *recând rin 4idu" de "ut #i iatră,
2ăsiră un 2ru vese", adunat !n (uru" unui foc stră"ucitor% Un
$ăr$at tare $ătrân #i o femeie, !mreună cu coiii "or #i coiii
coii"or "or #i !ncă o 2eneraţie e deasura, toţi 2ătiţi cu 0aine
vese"e de săr$ătoare% Cu un 2"as care acoerea rareori vuietu"
vântu"ui ce $ătea este ustietatea steară, $ătrânu" "e cânta
un cântec de Crăciun 9 fusese un cântec vec0i !ncă de e
vremea coi"ăriei "ui 9 #i din când !n când cântau toţi cu e", !n
cor% Cu e2a"ă reci4ie, $ătrânu" se !nviora #i cânta tare când ei
!#i !nă"ţau 2"asuri"e, entru ca aoi uteri"e să-" ărăsească din
nou când voci"e !ncetau%
Du0u" nu 4ă$ovi aco"o #i !" !ndemnă e )croo2e să se ţină de
mantia "ui #i, trecând e deasura dea"u"ui, se 2ră$iră 9
!ncotro7 Doar nu sre mare7 3a da, sre mare% )re 2roa4a "ui,
40
)croo2e vă4u, rivind !naoi, u"tima $ucăţică de ământ, un #ir
!nfrico#ător de stânci, !n sate"e "or6 #i deodată, !" asur4i vuietu"

va"uri"or care se rosto2o"eau #i mu2eau, de4"ănţuinduse rintre
2rote"e e care "e căscaseră #i !ncercând cu furie să sae
ământu"%
)us, e un recif mo0orât de stânci răvă"ite una este a"ta,
cam "a o "e20e de ţărmu" de care se săr2eau #i se i4$eau cu
să"$ăticie
uria#e va"uri"e
de a"2e erautota2ăţate
anu", se de!nă"ţa un sa"e
oa"e"e far sin2uratic%
#i, !n (uru" Brăme4i
"ui,
ăsări"e furtunii 9 4ămis"ite de vânt, am utea crede, a#a cum
a"2e"e ar utea fi 4ămis"ite de aă 9 se !nă"ţau #i co$orau, ca
va"urile 'e care le atingeau n -bor.
Dar c0iar #i aco"o, doi $ăr$aţi care ă4eau faru" făcuseră un
foc, care arunca o ra4ă de "umină e marea cum"ită, rin
crăătura din 4idu" 2ros de iatră% 'rin4ându-#i mâini"e $ătăto-
rite e deasura mesei 2roso"ane "a care #edeau, !#i urară
Crăciun fericit, ciocnind căni"e cu 2ro26 #i unu" din ei, ce" mai
$ătrân, cu faţa !năsrită #i $ră4dată de vreme rea, ca fi2ura
scu"tată de "a rova unei vec0i coră$ii, !nă"ţă un cântec
nărasnic, aidoma furtunii%
Din nou# $antoma 'orni iute mai dearte, e deasura mării
ne2re, fremătătoare 9 mai dearte, tot mai dearte 9 ână ce,
!ndeărtându-se de ţărmuri, duă cum !i suse "ui )croo2e,
co$orâră e o cora$ie% )e insta"ară "ân2ă timonieru" de "a
cârmă, "ân2ă marinaru" de ve20e #i "ân2ă ofiţerii care făceau de
cart6 ni#te si"uete !ntunecate, fantomatice, !n diverse atitudini,
dar fiecare fredona o me"odie de Crăciun, avea un 2ând de
Crăciun sau !i ovestea !n #oată tovară#u"ui său desre o 4i de
Crăciun de odinioară, de care se "e2au seranţe"e de a a(un2e
acasă% 1i fiecare om af"at "a $ord, fie e" trea4 sau adormit, $un
sau rău, avusese entru cei"a"ţi, !n acea 4i, o vor$ă mai $ună
decât !n toate 4i"e"e anu"ui, "uase arte !ntr-un fe" oarecare "a
săr$ătorirea ei #i !#i amintise de cei cărora "e ducea 2ri(a de
dearte, #tiind că ei se 2ândeau cu $ucurie "a e"%
+ fost o mare surri4ă entru )croo2e, care ascu"ta 2emete"e
vântu"ui #i se 2ândea "a so"emnitatea că"ătoriei "or rin
!ntunericu" sin2uratic, deasura unui 0ău necunoscut, a"e cărui
străfunduri erau taine "a fe" de rofunde ca moartea6 a fost o
mare surri4ă entru )croo2e, a$sor$it de toate acestea, să
audă un râs vi2uros% )urri4a a fost #i mai mare, când )croo2e
!#i dădu seama că aarţinea roriu"ui său neot #i se omeni
!ntr-o !ncăere "uminoasă, uscată, stră"ucitoare, cu du0u" "ân2ă
e", 4âm$ind #i sunându-i din riviri ace"uia#i neot că e
mu"ţumit de e"%
9 8a5 8a5 r&se ne'otul lui (crooge. 6a# ha# ha!
Dacă se !ntâm"ă, de#i e aroae cu neutinţă, să cunoa#teţi
un om mai !n4estrat entru a râde decât neotu" "ui )croo2e, tot
41
ce ot să vă sun este că a# vrea să-" cunosc #i eu% =ă ro2 să
mi-" re4entaţi #i voi fi !ncântat să-" cunosc%

E/istă o dreată, e2a"ă #i no$i"ă rânduia"ă a "ucruri"or !n
fatu" că, duă cum se răsândesc $oa"a #i neca4uri"e, tot a#a
nimic nu e mai ire4isti$i" #i conta2ios ca râsu" #i $una diso4iţie,
!n tim ce neotu" "ui )croo2e râdea, ţinându-se de $urtă,
rotindu-#i cau" #i sc0imonosindu-#i faţa !n ce"e mai ciudate
2rimase,
oftă ca #ineoata "ui )croo2e
e"% Iar rietenii rin "a
adunaţi a"ianţă
ei nu râdea cu de"oc
se "ăsau aceea#i
mai
re(os #i râdeau !n 0o0ote%
9 8a, 0a5 8a, 0a, 0a, 0a5
9 + 4is desre Crăciun că e un moft, 4ău a#a5 stri2ă neotu"
"ui )croo2e% 1i o sunea cu convin2ere5
9 )ă-i fie ru#ine, &red5 suse indi2nată neoata "ui )croo2e%
)ă "e dea Dumne4eu sănătate femei"or, căci nu fac nimic e
(umătate% E"e iau "ucruri"e !n serios%
Era foarte frumu#ică6 oate c0iar rea frumu#ică% +vea o faţă
s"endidă, "ină de 2roiţe #i tot timu" mirată, o 2uriţă ca o
cirea#ă, care ărea a fi făcută entru a fi sărutată 9 #i fără
!ndoia"ă că a#a era6 mai avea tot fe"u" de uncti#oare adora$i"e
e $ăr$ie, care se toeau unu" !n ce"ă"a"t când râdea, #i cea mai
!nsorită erec0e de oc0i e care aţi vă4ut-o vreodată e c0iu"
unei fiinţe, !ntr-un cuvânt, era, cum aţi sune, o femeie care te
aţâţă6 dar te #i mu"ţume#te, totodată% O, da, care te mu"ţume#te
erfect%
9 E un $ătrâne" cu 0a4, suse neotu" "ui )croo2e% Ăsta-i
adevăru"6 #i ar utea fi mai rietenos, !ntr-adevăr% Dar rău" e
care !" face o să-i aducă edeasa #i n-am nimic de sus
!motriva "ui%
9 )unt si2ură că este foarte $o2at, &red, insinuă neoata "ui
)croo2e% Ce" uţin, a#a-mi sui tu mereu%
9 1i ce-i cu asta, dra2a mea7 suse neotu" "ui )croo2e%
+verea nu-i este de nici un fo"os% Nu face nimănui $ine cu ea%
Nu-#i face viaţa mai u#oară cu a(utoru" ei% Nu are mu"ţumirea de
a se 2ândi 9 0a, 0a, 0a5 9 că ne va $"a2os"ovi vreodată cu ea%
9 Eu nu am ră$dare cu e", o$servă neoata "ui )crooge.
)urori"e neoatei "ui )croo2e #i toate ce"e"a"te doamne erau
de aceea#i ărere%
9 O, $a eu am5 suse neotu" "ui )croo2e% i-e mi"ă de e"6
nu m-a# utea suăra e e", nici dacă a# vrea% Cine suferă de e
urma toane"or "ui7 !ntotdeauna e" !nsu#i% )-a !ncăăţ!nat să-#i
$a2e !n ca că nu ne oate suferi #i nu va veni "a noi "a masă% 1i
care este urmarea7 Nu ierde cine #tie ce osăţ%
9 3a cred că ierde o masă foarte $ună, interveni neoata
"ui )croo2e%
*oţi cei"a"ţi suseră ace"a#i "ucru #i se cuvine să socotim că ei
vor$eau cu riceere, fiindcă tocmai terminaseră de mâncat #i,
42
cu desertu" e masă, se adunaseră !n (uru" focu"ui, "a "umina
"ămii%
9 Ei, mă $ucur s-aud asta, suse neotu" "ui )croo2e, entru
că nu rea am !ncredere !n tinere"e 2osodine% *u ce ărere ai,
*oer7
Era "imede că *oer usese oc0ii e una dintre surori"e
neoatei "ui )croo2e, fiindcă răsunse că un $ur"ac e un $iet
roscris,La
su$iect% care nu eacestor
au4u" !ndrituit să-#i sora
vor$e, sună ărerea"ui
neoatei asura acestui
)croo2e 9
cea durdu"ie, cu #a" de dante"ă, cu trandafira#i 9 ro#i%
9 *e ro2 să continui, &red, suse neoata F"ui )croo2e,
$ătând din a"me% Niciodată nu termină ce are de sus% E un
$ăiat tare cara20ios5
Neotu" "ui )croo2e i4$ucni din nou !n râs #i, fiindcă era cu
neutinţă să scai de contaminare, de#i sora cea durdu"ie se
strădui, cu a(utoru" oţetu"ui aromatic, e/em"u" "ui fu urmat !n
unanimitate%
9 =oiam doar să sun, continuă neotu" "ui )croo2e, că
urmarea antiatiei "ui faţă de noi #i a refu4u"ui de a se !nvese"i
cu noi este, cred eu, fatu" că ierde ni#te momente "ăcute,
care nu i-ar fi rins rău% )unt si2ur că astfe" a ierdut o
comanie "ăcută, e care n-o oate 2ăsi nici !n 2ânduri"e "ui,
nici !n $irou" vec0i #i muce2ăit sau !n odăi"e "ui răfuite% Eu am
de 2ând să-i ofer ace"a#i ri"e( !n fiecare an, fie că-i "ace sau
nu, fiindcă mi-e mi"ă de e"% 'oate să $om$ăne ână craă
!motriva Crăciunu"ui, dar e cu neutinţă să nu-#i facă o ărere
mai $ună desre e" 9 l 'rooc 'e tema asta 9 dacă o să se
omenească an de an cu mine "a e" acasă, !ntre$ându-" vese":
;Ce mai faci, unc0iu"e )croo2e7< 1i dacă asta !" va face să-i
dăruiască amărâtu"ui "ui de coist cinci4eci de "ire, voi fi i4$ândit
ceva% 1i cred că ieri "-am 42uduit%
*e eni lor r&ndu" să râdă "a 2ându" că e" !" 42uduise e
)croo2e% Dar fiind un om $un "a suf"et #i nesinc0isindu-se de ce
râdeau, numai să râdă oricum, !i !ncura(a să se vese"ească #i "e
turnă tuturor de $ăut cu dra2ă inimă%
Duă ceai, au făcut uţină mu4ică% Căci erau o fami"ie
mu4ica"ă, #i vă asi2ur că #tiau ce fac când cântau un cântec
entru trei sau atru voci, cu refren: !ndeose$i *oer, care
utea să $u$uie "a nesfâr#it !n re2istru" 2rav, ca un $as foarte
$un, fără să i se umf"e vene"e de e frunte sau să se facă ro#u
ca un rac% Neoata "ui )croo2e cânta $ine "a 0ară6 #i cântă,
rintre a"te me"odii, o arietă sim"ă >un f"eac6 uteai !nvăţa s-o
f"uieri !n două minute?, e care o #tia coi"u" care !" adusese e
)croo2e de "a internat, duă cum !i amintise &antoma Crăciu-
nuri"or *recute% Când răsunară acorduri"e acestei mu4ici, tot ce-i
arătase fantoma !i veni !n minte6 se !nduio#a tot mai mu"t6 #i se
2ândi că, dacă ar fi ascu"tat-o mai des, cu ani !n urmă, ar fi
43
utut !nc"ina $unătatea vieţii sre roria "ui fericire cu rorii"e
"ui mâini, fără a recur2e "a "oata 2roaru"ui care !"

!nmormântase e aco$ ar"e.%
Dar nu-#i dedicară toată seara mu4icii% Duă un tim se
aucară să (oace 2a(uri"e, căci e $ine să fim coii uneori #i nu e
moment mai otrivit decât Crăciunu", de vreme ce mare"e său
Întemeietor era #i e" coi"% Dar staţi uţin5 ai !ntâi s-au (ucat
de-acu
era $a$a-oar$a% De $ună
adevărat or$, seamă5
a#a cum 1i nu
nu ot ot să
să cred căcred
aveacăoc0i
*oer
!n
20ete% 'ărerea mea este că a fost o !nţe"e2ere !ntre e" #i neotu"
"ui )croo2e6 #i că #tia #i &antoma Crăciunu"ui 're4ent% &e"u" !n
care se ţinea duă sora cea durdu"ie cu #a" de dante"ă era ur #i
sim"u o insu"tă adusă credu"ităţii fiinţei umane% Răsturna
vătraie"e, se !miedica de scaune, se ciocnea de ian, se sufoca
!ntre erde"e #i oriunde se avânta ea, 0o #i e"5 1tia !ntotdeauna
unde era sora cea durdu"ie% Nu rindea niciodată e a"tcineva%
Dacă v-aţi fi "ovit de e", a#a cum se "oviră câţiva dintre ei, #i aţi
fi rămas e "oc, e" s-ar fi refăcut că !ncearcă să vă auce, ceea
ce ar fi fost o (i2nire entru riceerea voastră, #i ar fi cotit-o de
!ndată !n direcţia !n care se af"a sora durdu"ie% Ea stri2a mereu
că nu e cinstit #i, !ntr-adevăr, nu era% Dar când, !n sfâr#it, o
rinse, duă ce ea !#i f"uturase !n 4adar fusta de mătase
fo#nitoare rin faţa "ui #i e" i4$uti s-o !n20esuie !ntr-un co"ţ, de
unde nu mai avu scăare, atunci, comortarea "ui fu cât se
oate de mâr#avă% Căci refăcătoria "ui era (osnică,
monstruoasă: se făcea că n-o recunoa#te, se făcea că tre$uie
să-i iăie $oneta, $a mai mu"t, să se asi2ure de identitatea ei,
vârându-i un anumit ine" e de2et #i a2ăţându-i un anumit "anţ
"a 2ât% &ără !ndoia"ă că ea i-a comunicat ărerea ei, când,
af"ându-se !n rea(mă un a"t or$, s-au retras !n mare intimitate,
duă erde"e%
Neoata "ui )croo2e nu "uă arte "a (ocu" de-a $a$a-oar$a,
fiind insta"ată comod !ntr-un foto"iu mare, cu scăune" entru
icioare, !ntr-un co"ţi#or "ăcut, unde &antoma #i )croo2e
stăteau !n sate"e ei% Dar intră !n (ocu" 2a(uri"or, arătându-#i e
de"in măiestria cu toate "itere"e a"fa$etu"ui% Ca #i "a (ocu" 7cum,
când #i unde<, fu nemaiomenită #i, sre $ucuria ascunsă a
neotu"ui "ui )croo2e, "e $ătu măr e surori"e ei6 de#i e"e erau
fete isteţe, duă cum v-ar fi utut sune *oer% )ă fi fost aco"o
vreo două4eci de ersoane, tineri #i $ătrâni, dar toţi (ucau, #i
(uca #i )croo2e6 căci, a$sor$it de ceea ce se etrecea !n faţa
oc0i"or "ui, uitase cu totu" că 2"asu" "ui nu a(un2ea "a urec0i"e "or
#i uneori !#i sunea #i e" ărerea #i adesea c0iar 20icea foarte
corect6 căci nici ce" mai ascuţit ac, nici acu" de 0itec0ae",
2arantat să nu i se ruă urec0ea, nu era mai ascuţit ca mintea
"ui )croo2e, de#i se refăcea 2reu de ca%
&antoma se $ucură mu"t să-" vadă !ntr-o asemenea diso4iţie
44
#i !" rivea cu atâta $unăvoinţă, că )croo2e se ru2ă de e", ca un
coi", să-i fie !n2ăduit să mai stea ână ce vor "eca musafirii%
Dar du0u" suse că asta nu se utea%
9 Uite, !nce un nou (oc, suse )croo2e% Numai o (umătate
de ceas, duhule# doar at&t!
Era un (oc care se c0eamă 7da #i nu<, !n care neotu" "ui
)croo2e tre$uia să se 2ândească "a ceva #i cei"a"ţi tre$uiau să
20icească
sau nu, duă"a ce6
cum iarera
e" răsundea
ca4u"% *iru" "a !ntre$ări"e
iute "or numai
de !ntre$ări "a carecu
fuda
suus scoase "a ivea"ă că e" se 2ândea "a un anima", un anima"
viu, un anima" cam nesuferit, un anima" să"$atic, un anima" care
mârâia #i mormăia uneori, uneori vor$ea, trăia "a Londra, um$"a
e stră4i, dar nu era arătat oameni"or, nu era dus de nimeni !n
"anţ, nu trăia !ntr-o mena(erie, nu era omorât !n iaţă #i nu era
nici ca", nici mă2ar, vacă sau taur, nici ti2ru, câine, orc, isică
sau urs% La fiecare nouă !ntre$are care i se unea, neotu"
nostru i4$ucnea iară#i #i iară#i !n 0o0ote de râs, #i !ntr-atâta se
umf"ă de râs, că fu nevoit să se ridice de e canaea #i să $ată
din icioare, !n ce"e din urmă, sora cea durdu"ie, curinsă de
aceea#i vese"ie, stri2ă:
9 +m descoerit5 1tiu ce este, &red5 1tiu ce este5
9 Ce este7 stri2ă &red%
9 E unc0iu" tău, )croo2e5
1i c0iar a#a era% )entimentu" 2enera" era de admiraţie, de#i
câţiva o$iectară că răsunsu" "a ;este un urs7< ar fi tre$uit să fie
7da<6 dat fiind că un răsuns ne2ativ a fost suficient entru a "e
a$ate 2ânduri"e de "a domnu" )croo2e, resuunând că "e-ar fi
dat vreodată rin minte să se 2ândească "a e"%
9 + fost entru noi un ri"e( de mare vese"ie, suse &red, a#a
că am fi ni#te nerecunoscători dacă n-am $ea !n sănătatea "ui%
Uite că se nimere#te să avem !n c"ia asta !n mână un a0ar cu
vin fiert, a#a că eu roun să-" $em !n sănătatea unc0iu"ui
)croo2e5
9 &ie5 !n sănătatea unc0iu"ui )croo2e5 stri2ară toţi%
9 Îi urăm mo#u"ui, oricum ar fi e", un Crăciun fericit #i un +n
Nou $un5 suse neotu" "ui )croo2e% De "a mine n-ar rimi
!nc0inarea, dar eu tot $eau !n sănătatea unc0iu"ui )croo2e5
Unc0iu" )croo2e se !nvese"ise e nesimţite #i inima !i
devenise atât de u#oară, că ar fi răsuns #i e" cu o !nc0inare
2ruu"ui care nu #tia de re4enţa "ui, dacă du0u" i-ar fi dat
ră2a4% Dar !ntrea2a scenă se risii !n răsuf"area u"timu"ui cuvânt
rostit de neotu" "ui6 #i astfe", e" #i du0u" orniră din nou !n
ere2rinări"e "or%
u"te au vă4ut, dearte au mers #i mu"te cămine au vi4itat,
dar !ntotdeauna cu un sfâr#it fericit% Du0u" stătea "a căătâiu"
$o"navi"or, #i ei se !nvese"eau6 !n ţări străine, #i oamenii se
simţeau aroae de casă6 "ân2ă $ăr$aţii care "utau, #i ace#tia
4+
deveneau ră$dători, având
seranţe mai mari6 "ân2ă săraci, si ace#tia se simţeau $o2aţi,

!n a4i"uri, !n sita"e, !n !nc0isori, !n toate adăosturi"e ce"or
necă(iţi, unde omu" vanitos, !n scurtu" "ui e"an de autoritate, nu
oruncise să se !ncuie u#a, "ăsându-" e du0 e afară, e" #i-a
!mărţit 0aru" #i i-a dat !nvăţătură "ui )croo2e%
+ fost o noate "un2ă, dacă a fost doar o noate 9 căci
)croo2e aveaCrăciunu"ui
săr$ătoarea !ndoie"i"e "ui !n această
ărea rivinţă, !ntrucât
a se fi concentrat !n erioada de
tim e care o etrecuseră !mreună% Era ciudat #i că, !n tim
ce !nfăţi#area "ui )croo2e rămânea nesc0im$ată, du0u"
!m$ătrânea, !m$ătrânea vi4i$i"% )croo2e o$servase această
sc0im$are, dar nu susese nimic, ână când, "ecând de "a o
etrecere de coii din seara de 3o$otea4ă #i rivindu-" e du0,
!n tim ce stăteau !mreună !ntr-un "oc desc0is, o$servă că
!ncărunţise%
9 +t&t de uţin trăiesc du0uri"e7 !ntre$ă )croo2e%
9 =iaţa mea e acest 2"o$ este foarte scurtă, răsunse
fantoma% )e sfâr#e#te !n noatea asta%
9 În noatea asta5 stri2ă )croo2e%
9 În noatea asta, "a ora douăsre4ece% +scu"tă5 C"ia se
aroie%
5n c"ia aceea, c"oote"e $ăteau trei sferturi !nainte de
douăsre4ece%
9 Iartă-mă dacă nu sunt !ndrituit "a această !ntre$are, suse
)croo2e, cu rivirea ironită e mantia du0u"ui, dar 4ăresc ceva
ciudat #i care nu-ţi aarţine, ie#indu-ţi de su$ u"ane% Este un
icior sau o 20eară7
9 +r utea fi o 20eară, căci are carne e ea, răsunse cu
tristeţe du0u"% 'rive#te aici5
Dintre fa"duri"e mantiei ie#iră "a ivea"ă doi coii6 răădiţi,
(a"nici, !nfrico#ători, 0ido#i, amărâţi% !n2enunc0easeră "a
icioare"e "ui #i i se a2ăţaseră de mar2inea ve#mântu"ui%
9 'rive#te aici, omu"e5 'rive#te aici, (os5 e/c"amă du0u"%
Erau un $ăiat #i o fată% Bă"$e(iţi, coste"ivi, !ncruntaţi,
cum"iţi6 dar #i rosternaţi, !n umi"inţa "or% +co"o unde
2randioasa tinereţe ar fi tre$uit să "e desene4e trăsături"e si să
"e co"ore4e cu vose"e"e sa"e ce"e mai roasete, o mână
utredă #i 4$ârcită "e sc0imonosise #i "e 4drenţuise% +co"o unde
ar fi tre$uit să trone4e !n2erii, ândeau, rân(ind ameninţător,
diavo"ii% Nici o sc0im$are, nici o de2radare, nici o ervertire a
naturii umane, oricât de rofundă, rin toate mistere"e
minunatei creaţii, nu 4ămis"e#te mon#tri nici e (umătate atât
de ori$i"i #i de !nsăimântători% )croo2e se trase !naoi, !n2ro4it%
Duă ce !i arătă !n fe"u" acesta, du0u" !ncercă să sună că erau
coii $uni, dar vor$e"e "ui referară să se !nece sin2ure decât să
fie ărta#e "a o minciună atât de uria#ă%
4,
9 Du0u"e, sunt ai tăi7 +tât utut să sună )croo2e%
9 )unt ai Omu"ui, suse du0u", co$orându-#i rivirea sre ei%

1i se a2ăţa de mine, aărându-se de taţii "or% 3ăiatu" este
I2noranţa% &ata este )ărăcia% &ere#te-te de amândoi si de toţi
cei din stirea "or, dar !ndeose$i fere#te-te de acest $ăiat, căci
e fruntea "ui ve4i că stă scris oarte, dacă nu cumva inscriţia
a fost #tearsă% Renea2ă-"5 stri2ă du0u", !ntin4ând mâna sre
ora#% 'one2re#te-i
scouri"e e cei
ta"e nefire#ti care ţi-o sun51i
#i !nrăutăţe#te-"5 +ccetă-"
a#teatăentru
sfâr#itu"5
9 Nu au nici o scăare, nici un "eac nu e/istă entru ei7
stri2ă )croo2e%
9 Nu mai e/istă !nc0isori7 suse du0u", răsun4ându-i
entru u"tima oară cu rorii"e "ui cuvinte% Nu e/istă a4i"uri7
C"ootu" $ătu mie4u" noţii%
)croo2e se uită !n (uru" "ui duă fantomă #i nu o vă4u% Când
ecou" u"timu"ui dan2ăt se stinse, !#i aminti re4icerea $ătrânu"ui
aco$ ar"e. #i, ridicându-#i rivirea, 4ări o nă"ucă 2rasă, cu
mantie #i 2"u2ă, venind sre e", ca âc"a sre ământ%
)*+N+ + '+*R+
ltimul duh
Nă"uca se aroia !ncet, so"emn, !n tăcere% Când a(unse

"ân2ă e", )croo2e se "ăsă !n 2enunc0i6 căci !ncă din vă4du0u" !n
care "utea, acest du0 ărea să risiească !ntunecimea #i
misteru"%
Era !nfă#urat !ntr-un ve#mânt ne2ru rofund, care-i ascundea
cau", c0iu", forma #i nu "ăsa să se vadă decât o mână !ntinsă%
Dacă n-ar fi fost aceasta, cu 2reu i s-ar fi conturat si"ueta !n
noate, cu 2reu s-ar fi des"u#it de !ntunericu" de care era
!ncon(urat%
Când a(unse a"ături de e", simţi că era !na"t #i imunător #i că
re4enţa "ui misterioasă !i strecura !n suf"et o saimă so"emnă%
+"tceva nu mai #tiu, căci du0u" nu vor$i #i nu se mi#că%
9 ă af"u !n re4enţa &antomei Crăciunuri"or Ce =or =eni7
!ntre$ă )croo2e%
Du0u" nu răsunse, dar arătă cu mâna !nainte%
9 Îmi vei arăta um$re"e ce"or ce nu s-au etrecut, dar se vor
etrece !n vremuri"e ce vor veni7 continuă )croo2e% +#a e,
du0u"e7
'artea de sus a ve#mântu"ui se strânse o c"iă !n fa"duri"e
sa"e, ca #i cum du0u" #i-ar fi "ecat cau"% &u sin2uru" răsuns
e care !" rimi%
De#i se o$i#nuise de-acum cu tovără#ia fantome"or, e
)croo2e !" !nsăimântă !ntr-atât forma aceea tăcută, !ncât
4
icioare"e i se !nmuiară #i descoeri că a$ia utea să se ridice,
când dădu să-" urme4e% Du0u" se ori o c"iă, o$servând arcă

starea !n care era #i dându-i ră2a4 să-#i revină%
Dar )croo2e se ne"ini#ti #i mai tare% !" curinse un sentiment
va2 de nesi2uranţă #i 2roa4ă, "a 2ându" că din sate"e ace"ui
2iu"2iu !ntunecat !" ţintuiau ni#te oc0i fantomatici, !n tim ce e",
de#i !#i !ncorda cât utea rivirea, nu vedea decât o mână
sectra"ă #i o 2rămadă
9 &antomă mare
a =iitoru"ui5 de cu"oare
e/c"amă nea2ră%
e", mă tem de tine mai mu"t
decât de toate arătări"e e care "e-am vă4ut% Dar !ntrucât #tiu
că scou" tău este să-mi faci $ine si !ntrucât ser să devin a"t
om decât eram, sunt re2ătit să-ti ţin tovără#ie #i s-o fac cu
recuno#tinţă% Nu vrei să-mi vor$e#ti7
Nu rimi nici un răsuns% âna arăta !n faţa "or%
9 'orne#te5 suse )croo2e% 'orne#te5 Noatea se scur2e
reede #i #tiu că entru mine e reţios timu"% 'orne#te, du0u"e5
)tafia se !ndeărtă a#a cum se aroiase de e"% )croo2e o
urmă !n um$ra ve#mântu"ui ei, care i se ăru că !" ridică #i-"
oartă mai dearte%
'arcă nici nu ătrunseră !n ora#6 căci ora#u" ărea mai
de2ra$ă să răsară !n (uru" "or #i să-i !nvă"uie rin roria "ui
voinţă% Dar erau aco"o, !n inima "ui6 !n centru" comercia", rintre
ne2ustori, care mer2eau 2ră$iţi de co"o-co"o, 4ornăindu-#i $anii
!n $u4unare, #i discutau !n 2ruuri, se uitau "a ceas #i se (ucau,
cufundaţi !n 2ânduri, cu si2i"ii"e "or mari, de aur, #i a#a mai
dearte, cum !i vă4use adesea )crooge.
Du0u" se ori "ân2ă un mic 2ru de oameni de afaceri%
O$servând că mâna-i era !ndretată sre ei, )croo2e !nainta ca
să ascu"te ce vor$esc%
9 Nu, suse un $ăr$at imunător #i coro"ent, cu o $ăr$ie
monstruoasă, oricum nu #tiu mare "ucru% 1tiu doar că a murit%
9 Când a murit7 se interesă un a"tu"%
9 Cred că noatea trecută%
9 Dar ce s-a !ntâm"at cu e"7 !ntre$ă un a" trei"ea, ri4ând o
do4ă uria#ă de tutun dintr-o cutie foarte mare% Credeam că nu
va muri niciodată%
9 Dumne4eu #tie, suse rimu", căsc&nd.
9 1i ce-a făcut cu $anii7 !ntre$ă un domn ro#u "a faţă, cu o
e/crescenţă atârnată de vârfu" nasu"ui care tremura ca 2u#a
unui curcan%
9 N-am au4it nimic, suse $ăr$atu" cu $ăr$ia mare, căscând
din nou% 'ro$a$i" că i-a "ăsat firmei% ie nu mi i-a "ăsat% E tot ce
#tiu%
B"uma "ui fu rimită cu un râs 2enera"%
9 =a fi o !nmormântare foarte ieftină, suse ace"a#i vor$itor,
fiindcă 4ău dacă #tiu cine va articia "a ea% Ce-ar fi să ne
oferim noi să mer2em7
48
9 N-am nimic !motrivă, dacă se dă #i o masă, remarcă
domnu" cu e/crescenţă e nas% Eu, dacă mer2, tre$uie să

mănânc ca "umea%
Din nou r&sete.
9 Dintre voi toţi, eu sunt, !n fond, ce" mai de4interesat,
suse rimu" vor$itor, fiindcă eu nu ort niciodată mănu#i ne2re
#i nu mănânc "a rân4% Dar mă ofer să mer2, dacă mer2 #i cei-
"a"ţi% Bândindu-mă mai $ine, cred că eram totu#i ce" mai $un
rieten a" "ui, fiindcă ne oream să stăm de vor$ă ori de câte ori
ne !ntâ"neam% =ă sa"ut5
*oţi cei care vor$iseră #i ascu"taseră se !mră#tiară,
amestecându-se cu a"te 2ruuri% )croo2e !i cuno#tea #i rivi
sre du0, a#tetând o e/"icaţie%
)tafia se strecură mai dearte, e o a"tă stradă% De2etu" său
arătă sre două ersoane care se !ntâ"niseră% )croo2e ciu"i din
nou urec0i"e, 2ândindu-se că va af"a aco"o e/"icaţia%
5i cuno#tea erfect #i e ace#ti $ăr$aţi% Erau oameni de
afaceri: foarte $o2aţi #i cu mu"tă 2reutate% )e străduise
!ntotdeauna să fie $ine rivit de ei: din unct de vedere a"
afaceri"or, vreau să sun6 strict, numai din unctu" de vedere a"
afaceri"or%
9 Ce mai $aci) s'use unul.
9 Dar tu7 răsunse ce"ă"a"t%
9 3ine5 suse rimu"% 3ătrânu" A2ârie-3rân4ă a dat ortu"
oii ână "a urmă, nu7
9 +#a am au4it, !i răsunse ce" de-a" doi"ea% &ri2 a" nai$ii%%%
9 E firesc, de Crăciun% 3ănuiesc că nu atine4i%
9 Nu, nu% +m a"te"e e ca% La revedere% Nici un a"t cuvânt%
+stfe" "uară sfâr#it !ntâ"nirea, conversaţia #i desărţirea "or%
La !nceut, )croo2e fusese !nc"inat să se mire că du0u"
acordase atâta imortanţă unor conversaţii vădit $ana"e6 dar
fiind convins că e"e tre$uie să fi avut un sco ascuns, !nceu să
cu2ete care anume ar utea fi acesta% Nu se utea resuune
că aveau vreo "e2ătură cu moartea "ui aco$, vec0iu" "ui asociat,
căci ea aarţinea trecutu"ui #i tărâmu" du0u"ui de acum era
=iitoru"% Nici nu-i trecea rin ca vreo ersoană foarte aroiată
de e", "a care s-ar fi utut referi% Dar, ne!ndoindu-se nicidecum
că, "a oricine s-ar fi referit, e"e conţineau o !nvăţătură tainică
entru !ndretarea "ui, se 0otăr! să $a2e "a ca tot ce va au4i #i
tot ce va vedea6 #i !ndeose$i să-#i o$serve um$ra când aceasta
va aărea% Căci resimţea că fe"u" !n care se va comorta sine"e
său viitor !i va oferi c0eia care-i "isea #i va 2ăsi astfe" u#or
răsunsu" "a aceste 20icitori%
'rivi !n (ur, căutându-#i roria ima2ine c0iar !n ace" "oc6 dar
un a"t $ăr$at stătea !n co"ţu" !n care stătea e" de o$icei #i, de#i
ceasu" arăta ora "a care se af"a !ndeo$#te aco"o, nu vă4u vreo
ersoană aidoma "ui !n mu"ţimea care se revărsa e su$ orta"%
4/
Dar nu se miră rea mu"t, căci răsucise !n minte e toate ărţi"e
osi$i"itatea unei sc0im$ări !n viaţa "ui #i credea, #i c0iar sera

că vede !n aceasta !m"inirea noii "ui 0otărâri%
*ăcută #i !ntunecată, stătea "ân2ă e" stafia, cu mâna !ntinsă%
Când se tre4i din frământarea 2ânduri"or, i se nă4ări, duă fe"u"
!n care era !ntoarsă mâna #i duă o4iţia ei faţă de e" !nsu#i, că
Oc0ii Nevă4uţi !" cercetau% )e cutremură #i i se făcu foarte fri2%
'ărăsiră
retrasă "ocu" ace"a
a ora#u"ui, a2"omerat
e unde #i ătrunseră
)croo2e nu se a$ătuse!ntr-o arte mai
niciodată,
de#i !#i dădu seama !n ce 0a" era #i ce reutaţie roastă avea%
Drumuri"e erau murdare #i !n2uste6 răvă"ii"e #i case"e,
dărăănate6 oamenii, e (umătate desuiaţi, $eţi, !n2ă"aţi, urâţi%
&undături"e #i 2an2uri"e, toate ni#te 0a4na"e care !#i vărsau
scâr$ării"e, miasme"e, 2unoaie"e #i (e2uri"e umane, e stră4i"e
ră4"eţite6 #i !ntre2 cartieru" du0nea a crimă, murdărie #i sărăcie%
În străfunduri"e acestui a$omina$i" viesar se af"a o răvă"ie
rofi"ată ameninţător !n afară su$ acoeri#u" unui #oron, de
unde se cumărau fiare, 4drenţe, stic"e, oase #i măruntaie
unsuroase% 'e ardosea"a dinăuntru erau 2răme4i de c0ei, cuie,
"anţuri, $a"ama"e, 0u"u$e, cântare, 2reutăţi ru2inite #i fiare de
toate fe"uri"e% *aine e care uţini ar dori să "e cercete4e
co"căiau ascunse !n mormane"e de 4drenţe scârnave, !n
2răme4i"e de 2răsime !muţită #i !n morminte"e de oase% 'rintre
mărfuri"e cu care se !nde"etnicea, "ân2ă o so$ă cu căr$uni,
făcută din cărămi4i vec0i, #edea un un2a# cărunt, de vreo
#ate4eci de ani, care !#i usese ca avă4ă !motriva aeru"ui
rece de afară o erdea soioasă din 4drenţe tărcate, a2ăţată de o
frân20ie% !#i fuma ia, $ucurându-se !n ti0nă de sin2urătate%
)croo2e #i stafia intrară "a omu" acesta, c0iar !n c"ia când o
femeie se furi#ă cu o $occea 2rea !n răvă"ie% Dar a$ia ă#ise
!năuntru, când intră o a"tă femeie, cu o ovară asemănătoare,
urmată !ndearoae de un $ăr$at !m$răcat cu 0aine ne2re
deco"orate, care, vă4ându-"e, se serie "a fe" de tare cum se
seriaseră #i e"e când se recunoscuseră% Duă un scurt răstim
de uimire stân(enitoare, care-" curinse si e $ătrânu" cu ia,
toţi trei i4$ucniră !n râs%
9 )ă fie rândă#oaica rima5 stri2ă cea care intrase !ntâi% )ă
fie să"ătoreasă a doua #i omu" de "a ome fune$re să fie a"
trei"ea% Uite, mo# oe, ce oca4ie5 Aău că ne-am !ntâ"nit toţi trei
aici fără să vrem5
9 Nici că vă uteaţi !ntâ"ni !ntr-un "oc mai nimerit, suse
mo# oe, scoţându-#i ia din 2ură% =eniţi !n sa"on% 1tiţi că v-am
dat voie mai de mu"t să intraţi !n e"6 iar cei"a"ţi doi nu sunt ni#te
străini% )taţi să !nc0id u#a răvă"iei% +0, cum scârţâie5 Cred că
nu e/istă o $ucăţică de meta" mai ru2inită ca $a"ama"e"e astea6
#i nici oase mai $ătrâne ca a"e me"e% 8a, 0a5 )untem toţi e
măsura !nde"etnicirii noastre, ne otrivim foarte $ine% 8ai, veniţi
+0
!n sa"on% =eniţi !n sa"on%
)a"onu" era saţiu" din dosu" erde"ei de 4drenţe% 3ătrânu"

adună (aru" "a un "oc, cu o vec0e ver2ea de scară, #i, duă ce !#i
otrivi "ama fume2ândă >căci era noate? cu coada iei, $ă2ă
ia din nou !n 2ură%
În acest tim, femeia care vor$ise mai !nainte !#i a4vâr"i
$occeaua e ardosea"ă #i se a#e4ă fudu"ă e un ta$uret,
!ncruci#ându-#i
sfidătoare coate"e
e cei"a"ţi doi%e 2enunc0i #i rivindu-i cu !ndră4nea"ă
9 1i ce-i cu asta7 Ce-i cu asta, doamnă Di"$er7 suse
femeia% &iecare are dretu" să se !n2ri(ească de e" !nsu#i% E" s-a
!n2ri(it !ntotdeauna%
9 +sta-i adevărat5 suse să"ătoreasa% N-a fost om care să
se !n2ri(ească mai mu"t%
9 +tunci nu te mai 0o"$a de arcă ţi-ar fi frică, femeie6 cine
#tie7 Doar n-o să ne căutăm acum râcă !ntre noi7
9 Nu, de $ună seamă că nu5 suseră deodată doamna
Di"$er si $ăr$atu"% )erăm că nu%
9 &oarte $ine atunci5 stri2ă femeia% +sta-i de-a(uns%
)ărăce#te careva dacă ierde câteva $oarfe7 3ănuiesc că
nicidecum un mort.
9 Nu, de $ună seamă, suse râ4ând doamna Di"$er%
9 Dacă voia să #i "e ăstre4e duă moarte, mo#u" ă"a rău #i
scârţan, continuă femeia, de ce n-a fost mai darnic !n timu"
vieţii7 Dacă ar fi fost, #i-ar fi "uat e careva să se !n2ri(ească de
e" când "-a "ovit moartea, !n "oc să 4acă aco"o sin2ur, dându-#i
u"tima suf"are fără nimeni "ân2ă e"%
9 N-am au4it, 4ău, vor$e mai adevărate, suse doamna
Di"$er% E o edeasă dumne4eiască%
9 3a ar fi tre$uit să fie o edeasă mai 2rea, i-o !ntoarse
femeia% 1i să fiţi si2uri că a#a ar fi fost, dacă a# fi utut să mai
un mâna #i e a"tceva% Desfă $occeaua, mo# oe, #i
reţă"uie#te ce-i !n ea% =or$e#te e cinstite5 Nu mi-e frică să fiu
rima, nici nu mi-e frică să va4ă ei ce-i !năuntru% Cred că #tiam
foarte $ine că #tere"im !nainte de a ne !ntâ"ni aici% Nu e nici un
ăcat% Desfă $occeaua, oe%
Dar rietenii ei cei curtenitori nu !n2ăduiră una ca asta6 #i
$ăr$atu" !m$răcat cu 0aine ne2re deco"orate !#i "uă rimu"
inima-n dinţi #i !#i arătă rada% Nu era mare "ucru% Una, două
eceţi, un enar, o erec0e de $utoni de căma#ă #i o $ro#a fără
rea mare va"oare 9 cam atât% o# oe "e cercetă #i "e eva"ua
cu atenţie e toate, scrise cu creta e erete sume"e e care
era disus să "e dea entru fiecare #i, când vă4u că nu mai era
nimic !n $occea, făcu tota"u"%
9 +sta-i socotea"a ta, suse oe, #i nu-ţi dau !n "us nici #ase
eni, c0iar dacă m-ar fier$e !ntr-un ca4an ca s-o fac% Cine
urmea4ă7
+1
=eni rându" doamnei Di"$er% Cear#afuri #i rosoae, o 0aină
cam (ere"ită, două "in2uriţe de ar2int demodate, o erec0e de

c"e#ti entru 4a0ăr #i câteva !ncă"ţări% I se făcu #i ei socotea"a
e erete, !n ace"a#i fe"%
9 Întotdeauna "e dau rea mu"t doamne"or% Ăsta-i cusuru"
meu, #i uite-a#a o s-a(un2 !n saă de "emn, suse mo# oe% +sta-
i socotea"a ta% Dacă-mi mai ceri un eni !n "us #i c0iar insi#ti,
să #tii
tai că o să-mi
o (umătate de ară rău că am fost atât de 2eneros #i !ţi mai
coroană%
9 +cum, 0ai, desfă #i $occeaua mea, oe, suse rima
femeie%
oe se "ăsă e 2enunc0i ca să um$"e mai u#or !n ea #i, duă
ce desfăcu o mu"ţime de noduri, scoase un su" mare #i 2reu
dintr-un materia" !nc0is "a cu"oare%
9 Ce vrea să fie asta7 suse oe% Draerii de at5
9 Ei, da5 !i răsunse femeia râ4ând #i a"ecându-se !n faţă,
sri(inită e $raţe"e !ncruci#ate% Draerii de at5
9 Doar n-o să-mi sui că "e-ai smu"s cu ine"e cu tot, !n tim
ce mortu" 4ăcea aco"o7 suse oe%
9 3a $ine că nu, răsunse femeia% De ce nu7
9 E#ti menită să faci avere, suse oe, #i o să faci, cu
si2uranţă%
9 Ori#icum, !ţi romit, oe, că n-o să-mi ţin mâna când ot să
!n#fac orice cu ea !ntin4ând-o, de dra2u" unuia cum a fost e", !i
re"ică femeia e un ton rece% =e4i că ică u"ei e ături"e a"ea%
9 )unt ături"e "ui7 !ntre$ă oe%
9 DaF a"e cui să fie7 răsunse femeia% Eu 4ic că n-o să
răcească fără e"e%
9 *ra2 năde(de că n-a murit de vreo $oa"ă mo"isitoare, nu7
suse $ătrânu" oe, orindu-se din trea$ă #i ridicându-#i
rivirea%
9 N-ai nici o teamă, !i răsunse femeia% Nu mă răădeam
!ntr-atât duă tovără#ia "ui, !ncât să mai 4ă$ovesc e "ân2ă e" ca
să mă mo"isesc, dacă o fi fost $o"nav% +, oţi să te uiţi "a
căma#a aia ână te dor oc0ii, că tot n-o să 2ăse#ti !n ea nici o
2aură, nici o rosătură% Era căma#a "ui cea mai $ună #i era faină%
De n-a# fi fost eu, s-ar fi a"es 'ra$ul de ea.
9 Cum adică, s-ar fi a"es rafu"7 !ntre$ă $ătrânu" oe%
9 Dacă !" !nmormântau cu ea, de $ună seamă, răsunse
femeia râ4ând% + făcut careva rostia să i-o ună, dar i-am
scos-o eu% DFaoi, dacă nu-i $ună stam$a entru asta, atunci nu
e $ună de nimic% E foarte nimerită entru un stârv% N-o fi mai
urât cu aia decât cu asta%
)croo2e ascu"tă !n2ro4it acest dia"o2, !n tim ce #edeau
adunaţi "ân2ă rada "or, !n "umina firavă răsândită de "ama
$ătrânu"ui, e" !i rivea cu atâta reu"sie #i si"ă, cum nu i-ar fi
rivit nici dacă ar fi fost ni#te demoni scârnavi care se târ2uiau
+2
entru cadavru%
9 8a, 0a5 râse aceea#i femeie, când $ătrânu" oe scoase un

săcu"eţ de f"ane" "in cu $ani #i vărsă e odea câ#ti2uri"e "or%
=edeţi7 Ăsta-i sfâr#itu"5 I-a seriat e toţi când trăia, ca să
rofităm noi de moartea "ui5 8a, 0a, 0a5
9 Du0u"e5 suse )croo2e, tremurând din ca ână !n
icioare, !nţe"e2, !nţe"e2% )oarta acestui nefericit oate fi #i a
mea% =iaţa
ne4eu", ce-imea
asta) !ntr-aco"o se !ndreată acum% Doamne, Dum-
)e dădu !ndărăt !nsăimântat, căci decoru" se sc0im$ase si
acum aroae atin2ea cu mâna un at: un at de42o"it, fără
draerii, unde 4ăcea, su$ un cear#af trenţăros, ceva acoerit
care, de#i nu vor$ea, su2era o 2ro4ăvie%
Încăerea era foarte !ntunecată, rea !ntunecată ca să oată
fi cercetată !n amănunţime, de#i )croo2e rivi !n (ur, ascu"tând
de un im$o"d tainic, neră$dător să af"e ce fe" de !ncăere era% O
"umină a"idă se !nă"ţa !n aeru" din (ur #i cădea direct e at6 iar
e e" se af"a cadavru" rădat, (efuit, nerive20eat, ne"âns,
neiu$it, a" acestui om%
)croo2e aruncă o rivire stafiei% âna ei fermă arăta sre
ca% !nve"itoarea era a4vâr"ită "e(er este e", !n a#a fe" !ncât un
ic dacă ar fi fost ridicată sau un de2et dacă ar fi mi#cat
)croo2e, faţa ar fi ie#it "a ivea"ă% E" se 2ândi s-o facă, simţind
cât de u#or ar fi fost, #i tân(ea s-o facă, dar nu avea uterea de
a tra2e acoerământu", a#a cum nu avea uterea să a"un2e
nă"uca de "ân2ă e"%
O, oarte rece, ţeaănă, !nfrico#ătoare5 +#terne-ţi aici a"taru"
#i 2ăte#te-" cu toate saime"e ce-ţi stau !n utere, căci acesta
este tărâmu" tău% Dar iu$itu"ui, veneratu"ui #i cinstitu"ui ca nu-i
oţi smu"2e un fir de ăr entru cum"ite"e ta"e scouri, nici nu-i
oţi ur! vreo trăsătură% âna aceasta este 2rea #i va cădea
dacă-i dai drumu"6 inima #i u"su" nu mai $at6 dar mâna a fost
desc0isă, 2eneroasă #i cinstită6 inima a fost vitea4ă, ca"dă,
afectuoasă #i u"su" a fost u"su" unui om% Love#te, um$ră,
"ove#te5 1i ai să ve4i cum fate"e "ui $une vor ţâ#ni din rană #i
vor !nsămânţa "umea cu viaţă fără de moarte5
Nici un 2"as nu rosti aceste vor$e !n urec0i"e "ui )croo2e #i
totu#i e" "e au4i când rivi atu"% 1i se 2ândi: dacă omu" acesta
ar utea fi !nviat acum, care ar fi rime"e "ui 2ânduri7
A2ârcenie, târ2uie"i mesc0ine, 2ri(i aăsătoare7 3o2at sfâr#it i-
au adus toate astea5
Aăcea aco"o, !n casa !ntunecată #i ustie, fără un $ăr$at, o
femeie sau un coi" a"ături, care să sună : cu mine a fost $un
!n cutare sau cutare !mre(urare #i, !n amintirea unei sin2ure
vor$e $une, eu o să fiu $un cu e"%
O isică râcâia "a u#ă #i de su$ vatră se au4eau ronţăind
#o$o"anii% Ce căutau ei !n odaia morţii #i de ce erau atât de
+3
ne"ini#tiţi #i frământaţi, )croo2e nu cute4a să se 2ândească%
9 Du0u"e, suse e", "ocu" acesta este !nfrico#ător% Crede-mă

că nu voi uita !nvăţătura e care mi-o dă, dacă !" vom ărăsi%
8ai să mer2em5
Dar stafia continua să arate cu de2etu" nec"intit sre ca%
9 *e !nţe"e2, !i răsunse )croo2e, #i a# face-o dacă a# utea%
Dar nu am uterea asta# duhule# no am.
'ăru
9 că-"e/istă
Dacă rive#te
vreodin nou%
ersoană !n ora# căreia moartea acestui
om i-a stârnit vreun sentiment, suse )croo2e curins de
c0inuri, arată-mi această ersoană, du0u"e, te im"or5
)tafia !#i !ntinse o c"iă mantia !ntunecată !n faţa "ui, ca o
ariă6 aoi, retră2ând-o, de4vă"ui o odaie, "a "umina 4i"ei, !n care
se af"au o mamă #i coi"u" ei% Ea a#teta e cineva,
neră$dătoare #i ne"ini#tită, căci se "im$a !ncoace #i-nco"o rin
odaie6 tresărea "a orice 42omot6 se uita e fereastră6 rivea sre
ceas6 !ncerca 4adarnic să coasă #i suorta cu 2reu 2"asuri"e
coii"or care se (ucau%
În sfâr#it, au4i mu"t a#tetata $ătaie !n u#ă% )e 2ră$i !ntr-
aco"o #i !#i !ntâmină soţu", un $ăr$at cu c0iu" a$ătut #i
măcinat de 2ri(i, de#i era tânăr% !n c"ia aceea, faţa-i căătă o
e/resie ciudată: un fe" de $ucurie rofundă de care se ru#ina #i
e care !ncerca s-o !nă$u#e%
)e a#e4ă să mănânce ceea ce fusese adunat entru e", "ân2ă
foc6 #i când ea !" !ntre$ă cu 2"as stins ce ve#ti !i aduce >ceea ce
se !ntâm"ă a$ia duă o tăcere re"un2ită?, e" ărea că se
code#te să răsundă%
9 )unt $une sau roaste7 suse ea ca să-" a(ute%
9 'roaste, răsunse e"%
9 +m rămas fără nici un $an7
9 Nu% !ncă mai sunt seranţe, Caro"ine%
9 Numai dacă se-ndură e", suse ea mirată, doar a#a5 Nici o
seranţă nu e ierdută dacă s-a etrecut un asemenea miraco"%
9 Nu mai oate acum, suse soţu" ei% + murit%
&emeia era o fătură $"ândă #i ră$dătoare, dacă faţa ei
sunea adevăru"6 dar !n suf"etu" său, era recunoscătoare entru
această veste #i o suse cu 2"as tare, !m"etindu-#i de2ete"e, !n
c"ia următoare, !#i ceru iertare #i !i ăru rău, dar mai !ntâi !i
tresărise inima%
9 Ceea ce mi-a sus femeia aceea e (umătate $eată, ieri
seară, când am !ncercat să mă duc "a e", ca să o$ţin o amânare
de o sătămână, #i ceea ce am cre4ut că e doar un rete/t ca
să nu mă rimească s-a dovedit a fi adevărat% Nu era doar
foarte $o"nav, atunci, era e moarte%
9 Cine va re"ua datoria noastră7
9 Nu #tiu% Dar ână atunci vom face rost de $ani6 #i c0iar
dacă nu vom i4$uti, am avea !ntr-adevăr mare 20inion dacă
+4
urma#u" "ui va fi un creditor "a fe" de nemi"os% 'utem dormi cu
inimi"e mai u#oare !n noatea asta, Caro"ine5

Da% Oricât s-ar fi !nduio#at, nu uteau tă2ădui că !#i simţeau
inimi"e mai u#oare% &eţe"e coii"or, tăcute #i adunate ciorc0ine !n
(uru" "or ca să audă ceea ce !nţe"e2eau rea uţin, erau mai
"uminoase #i, datorită morţii ace"ui om, fami"ia era mai fericită%
)in2uru" sentiment rovocat de acest eveniment, e care a
utut să il arate

9 =reau $antoma#
să văd era un sentiment
#i uţină de bucurie.
duio#ie faţă de un mort, suse
)croo2e, căci a"tminteri, du0u"e, odaia !ntunecată e care
tocmai am ărăsit-o mă va urmări ve#nic%
&antoma !" că"ău4i e mai mu"te stră4i $ătute deseori de e"6
#i, !n tim ce mer2eau, )croo2e se uita !n toate ărţi"e !n
căutarea "ui !nsu#i, dar nu se 4ărea nicăieri% Intrară !n casa
sărmanu"ui 3o$ Cratc0it, !n "ocuinţa e care o mai vi4itase, #i
2ăsiră mama #i coiii a#e4aţi !n (uru" focu"ui%
Era "ini#te% O "ini#te desăvâr#ită% icuţii #i 2ă"ă2io#ii Cratc0iţi
#edeau nec"intiţi ca ni#te statui !ntr-un co"ţ, cu riviri"e ridicate
sre 'eter, care avea !n faţa "ui o carte% ama #i fiice"e se
!nde"etniceau cu cusutu"% Dar tare tăcuţi mai erau5
9 1i E" "uă coi"u" #i-" a#e4ă !n mi("ocu" "or%
Unde mai au4ise )croo2e ace"e cuvinte7 Nu "e visase%
'ro$a$i" că $ăiatu" "e citea când e" #i du0u" "e trecuseră ra2u"
casei% De ce nu continua7
ama !#i use "ucru" e masă #i !#i duse mâna "a faţă%
9 ă suără "a oc0i ne2ru", suse ea% Ne2ru"7 +0, sărmanu"
*im De2eţe"5
9 +cum văd mai $ine, suse nevasta "ui Cratc0it% !mi
s"ă$e#te vederea "a "umina "umânării #i nu tre$uie să am oc0ii
umf"aţi când vine tată" vostru acasă, entru nimic !n "ume% )e
aroie ora când tre$uie să sosească%
9 Cred că a #i trecut, răsunse 'eter !nc0i4ând cartea% Dar
mă 2ândesc, mamă, că !n u"time"e seri n-a mai mers a#a de
reede ca a"tădată%
Din nou, se "ăsă o tăcere desăvâr#ită% !n ce"e din urmă, ea
suse cu o voce fermă, vese"ă, care nu #ovăi nici măcar o dată :
9 Eu "-am vă4ut mer2ând cu%%% "-am vă4ut mer2ând foarte
reede, c0iar #i cu *im De2eţe" e umăr%
9 1i eu "-am vă4ut, stri2ă 'eter% +desea%
9 1i eu "-am vă4ut, e/c"amă un a"t coi"% *oţi !" vă4useră%
9 Dar e" era tare u#ure", continuă ea, a$sor$ită de "ucru" ei6
#i tăticu" "ui !" iu$ea atât de mu"t, că nu-" suăra, nu-" suăra
de"oc% Dar uite că a venit tată" vostru5
)e 2ră$i să-i iasă !n !ntâminare #i măruntu" 3o$ intră cu
#a"u" "ui 9 avea cu adevărat nevoie de e", sărmanu"% Ceaiu" !i
era re2ătit e "ită #i toţi se !ntreceau care să-" a(ute mai mu"t%
+oi, cei doi Cratc0iţi mititei i se căţărară e 2enunc0i #i fiecare
++
!#i "ii o$ra4u" de faţa "ui, ca #i cum ar fi vrut să sună: ;Nu te
necă(i, tată5 Nu mai fi suărat5G

3o$ se arătă foarte vese" cu ei, vor$ind frumos cu !ntrea2a
fami"ie% )e uită "a "ucru" "ăsat e masă #i "ăudă 0ărnicia #i
iuţea"a doamnei Cratc0it #i a fete"or% Le suse că vor termina cu
si2uranţă mu"t mai devreme de duminică%
9 Duminică5 Deci ai fost astă4i aco"o, Ro$ert, s'use neasta lui.
9 Da, dra2a
fi $ucurat să ve4imea, !i răsunse
cât de !nver4it e3o$% +#Dar
"ocu"% fi vrut să vii
o să-" #i adesea%
ve4i tu% *e-ai
I-am romis că mă voi duce aco"o !n fiecare duminică% Coi"a#u"
meu, coi"a#5 !nceu să "ân2ă 3o$% Coi"a#u" meu5
)e ierdu $rusc cu firea% Nu se mai utu stăâni% Dacă s-ar fi
utut stăâni, e" #i coi"u" "ui nu ar mai fi fost oate atât de
aroiaţi%
Ie#i din odaie #i urcă !n camera de "a eta(, care era vese"
"uminată #i !modo$ită de Crăciun% Lân2ă coi", se af"a un scaun
#i erau semne care arătau că fusese cineva aco"o mai !nainte%
3ietu" 3o$ se a#e4ă e scaun #i, duă ce medita uţin #i !#i veni
!n fire, sărută feţi#oara coi"u"ui% )e resemnase cu ceea ce se
etrecuse #i co$or! !naoi, fericit%
(e strânseră !n (uru" focu"ui #i se useră e vor$ă, !n tim ce
fete"e #i mama continuau să coasă% 3o$ "e ovesti desre
surrin4ătoarea $unătate a neotu"ui domnu"ui )croo2e, e
care nu-" vă4use decât o sin2ură dată, #i care, !ntâ"nindu-se cu
e" e stradă !n 4iua aceea #i vă4ând că era cam 9 ;era, a#a,
cam a$ătut<, suse 3o$, !ntre$ase care era cau4a tristeţii "ui%
9 La care, suse 3o$, fiind un domn desre care se sun
numai vor$e $une, i-am ovestit, ;!mi are nesus de rău,
domnu"e Cratc0it, a sus e", #i !mi are nesus de rău si entru
$una dumita"e soţie%< Dar, aroo, 4ău dacă #tiu cum de-a af"at%
9 Ce anume, dra2u" meu7
9 Cum ce7 Că e#ti o soţie $ună, răsunse 3o$%
9 *oată "umea #tie5 suse 'eter%
9 3ună o$servaţie, $ăiete, stri2ă 3o$ "ân2ând% )er că #tie
toată "umea, ;Îmi are nesus de rău, a sus e", entru $una
dumita"e soţie% Dacă vă ot a(uta cu ceva, mi-a sus,
!ntin4ându-mi cartea de vi4ită, iată adresa mea% =ă ro2 să
ae"aţi "a mine%< -a uns e suf"et, suse 3o$ "ân2ând, nu atât
entru că ar utea să ne fie de fo"os, cât entru $unătatea cu
care mi-a vor$it% 'arcă "-ar fi cunoscut e *im a" nostru #i #tia ce
simţim%
9 )unt si2ură că are un suf"et $un, suse doamna Cratc0it%
9 +i fi fost #i mai si2ură, dra2a mea, !i răsunse 3o$, dacă "-
ai fi vă4ut #i ai fi vor$it cu e"% Nu m-ar mira 9 ţine minte ce
sun 9 dacă i-ar 2ăsi "ui 'eter o s"u($ă mai $ună%
9 I-au4i, 'eter, suse doamna Cratc0it%
9 1i e urmă, stri2ă una dintre fete, 'eter se va !ntovără#i
+,
cu cineva #i va fi e icioare"e "ui%
9 =or$e#ti rostii, !i re"ică 'eter cu un 4âm$et forţat%

9 ai mu"t ca si2ur că asta n-o să se !ntâm"e !ntr-o 4i,
două, suse 3o$% ai e tim destu", dra2a mea% Dar oricum #i
oricând ne vom desărţi unii de a"ţii, sunt si2ur că nici unu"
dintre noi nu-" va uita, nu-i a#a, e sărmanu" *im De2eţe" #i nici
această rimă desărţire din fami"ia noastră%
9 Niciodată, tată, stri2ară

1i eu #tiu, suse toţi%
3o$, #tiu, dra2ii mei, că atunci când ne
vom aminti cât de ră$dător #i de $"ând era, de#i era doar un
coi"a#, un mic coi"a#, nu ne vom mai ciondăni atât de u#or
unii cu a"ţii, căci a"tminteri va !nsemna că am uitat de sărmanu"
*im De2eţe"%
9 Nu, niciodată, tată5 stri2ară toţi, din nou%
9 )unt foarte fericit, suse mărunţe"u" 3o$, sunt foarte
fericit5
Doamna Cratc0it !" sărută, fiice"e "ui !" sărutară, !" sărutară #i cei
doi Cratc0iţi mititei, iar 'eter #i cu e" !#i strânseră mâini"e% O,
sirit a" "ui *im De2eţe", coi"ăreasca ta scânteie era de "a
Dumne4eu5
9 Nă"ucă, suse )croo2e, ceva !mi sune că se aroie c"ia
desărţirii noastre% 1tiu asta, dar nu #tiu cum va fi% )une-mi,
cine era ce" e care "-am vă4ut 4ăcând mort7
&antoma Crăciunuri"or Ce =or =eni !" urtă, "a fe" ca mai
!nainte 9 de#i era a"tfe" acum, se 2ândi )croo2e: !ntr-adevăr, nu
ărea să fi e/istat vreo rânduia"ă a acestor u"time vi4iuni, !n
afară de fatu" că e"e aarţineau viitoru"ui 9 rintre oamenii de
afaceri, dar e e" !nsu#i nu i-" arătă% Du0u" nu 4ă$ovi de"oc, ci
merse mai dearte, sre sfâr#itu" dorit acum, ână ce )croo2e
se ru2ă de e" să se orească o c"iă%
9 &undătura rin care trecem acum !n 2ra$ă, suse )croo2e,
este "ocu" unde "ucre4 de mu"tă vreme% =ăd casa% Lasă-mă să
văd ce voi fi !n 4i"e"e ce vor urma5
Du0u" se ori6 mâna arăta !n a"tă arte%
9 Casa este aco"o5 e/c"amă )croo2e% De ce nu arăţi sre ea7
De2etu" ne!ndurător nu se c"inti%
)croo2e a"er2ă sre fereastra $irou"ui "ui #i rivi !năuntru% Era
tot $irou, dar nu mai era a" "ui% o$i"e"e nu erau ace"ea#i #i
si"ueta de e scaun nu era e"% )tafia arata !n aceea#i direcţie ca
mai nainte.
O urmă din nou #i, !ntre$ându-se de ce #i !ncotro mer2ea, o
!nsoţi ână ce a(unseră "a o oartă de fier% )e ori să se uite !n
(ur !nainte de a intra%
Un cimitir% Ici sau co"o, nefericitu" a" cărui nume era nevoit
să-" af"e acum 4ăcea su$ ământ% Un "oc venera$i", !nc0is !ntre
4iduri de case6 năădit de iar$ă si de $ă"ării, rod a" morţii
ve2etaţiei #i nu a" vieţii6 sufocat de rea mu"te !n2roăciuni6
+
rea 2ras de-atâta 20iftuia"ă% Un "oc venera$i"5
)tând rintre morminte, du0u" arătă cu de2etu" !n (os, sre

Unu"% )croo2e !nainta sre e" tremurând% )tafia era "a fe" ca
ână atunci, dar e" vă4u !n2ro4it un nou !nţe"es !n forma sa
so"emnă%
9 Înainte de a mă aroia mai mu"t de iatra sre care arăţi,
suse )croo2e, răsunde-mi "a o !ntre$are% )unt acestea umbrele
celorDar
ce or $i sau umbrele
&antoma celor să
continua ce doar
aratear 'utea
!n (os,$i)sre mormântu" "ân2ă
care stătea%
9 'urtarea oameni"or anunţă un sfâr#it anume, sre care ea
!i conduce dacă #i-o menţin, suse )croo2e%
Dar dacă ei se "eaădă de ea, atunci sfâr#itu" va fi a"tu"% +sta
vrei să-mi arăţi7
Du0u" era de nec"intit, ca #i ână atunci%
)croo2e se târ! sre e", tremurând !n tim ce mer2ea6 #i,
urmând de2etu", citi e iatra mormântu"ui ărăsit roriu" său
nume, E3ENEAER )CRO9:;.
9 Eu sunt ce" care 4ăcea !n at7 stri2ă e" cu "acrimi !n oc0i,
că4ând !n 2enunc0i%
De2etu" se mi#că de "a mormânt sre e" #i iară#i !naoi%
9 Nu, du0u"e5 O, nu, nu5 De2etu" nu se mi#că%
9 Du0u"e5 stri2ă e", a2ăţându-se cu diserare de mantia "ui,
ascu"tă-mă5 Nu mai sunt ce" care am fost% Nu voi fi ce" ce a# fi
fost dacă nu te-a# fi !ntâ"nit% De ce-mi arăţi asta, dacă orice
seranţă e ierdută entru mine7
'entru rima dată, mâna ăru să tremure%
9 3unu"e du0, continuă e", târându-se !n fata "ui% &irea ta
$ună se va mi"ostivi de mine #i !mi va ţine artea% )une-mi că
mai ot sc0im$a um$re"e e care mi "e-ai arătat, ducând o a"tă
viaţă5
âna cea $ună tremură%
9 =oi cinsti Crăciunu" din adâncu" inimii #i mă voi strădui să-"
resect tot anu"% =oi trăi !n *recut, 're4ent #i =iitor% Du0uri"e
ce"or trei vor dăinui !n mine% Nu voi uita nicicând !nvăţăminte"e
e care mi "e-au dat5 O, sune-mi că ot #ter2e !nscrisu" de e
această iatră5
În de4năde(dea "ui, aucă mâna fantomatică% +ceasta
!ncercă să se e"i$ere4e din strânsoare, dar )croo2e i4$uti s-o
reţină, cu forţa e care i-o dădea ru2ămintea "ui stăruitoare% Cu
o forţă #i mai mare, du0u" !" resinse%
Ridicându-#i mâini"e !ntr-o u"timă ru2ă entru sc0im$area
destinu"ui său, omu" vă4u cum 2"u2a #i mantia stafiei se
resc0im$ă% Du0u" se !muţina, se ră$u#i #i se refăcu !ntr-un
stâ" de at%
+8
)*+N+ + CINCE+
)fâr#itu" ovestirii
D+5 )tâ"u" de at era c0iar a" "ui% 'atu" era a" "ui, odaia era a
"ui% 1i "ucru" ce" mai $un, cea mai mare fericire, timu" din faţa
"ui !i aarţinea #i utea a#adar să se !ndrete5
9 =oi trăi !n *recut, 're4ent #i =iitor5 reetă )croo2e, dându-
se (os din at% Du0uri"e ce"or trei vor dăinui !n mine% O, aco$
ar"e.5 Ceru" #i Crăciunu" să fie s"ăvite5 O sun !n 2enunc0i,
$ătrâne aco$# n genunchi!
Era atât de a2itat #i de !nf"ăcărat de $une"e sa"e intenţii, că
2"asu" "ui do2it a$ia de-" mai ascu"ta% '"ânsese !n 0o0ote
cum"ite !n confruntarea cu du0u" #i faţa !i era scă"dată !n
"acrimi%
9 N-au fost smu"se5 stri2ă )croo2e, "uând !n $raţe una din
draerii"e atu"ui, n-au fost smu"se cu ine"e cu tot5 )unt aici 9
eu sunt aici 9 um$re"e ce"or ce ar fi utut fi ot fi a"un2ate% =or
fi a"un2ate% 1tiu că vor fi5
În tot acest tim, mâini"e "ui !#i făceau de "ucru cu
ve#minte"e6 "e !ntorcea e dos, "e a#e4a cu susu" !n (os, "e sfâ#ia,
"e răsucea, făcându-"e ărta#e "a tot fe"u" de năstru#nicii%
9 Nu #tiu ce să fac5 stri2ă )croo2e, râ4ând #i "ân2ând !n
ace"a#i tim si !nfă#urându-se cu cioraii recum Laocoon cu
#erii% ă simt u#or ca o ană, fericit ca un !n2er, vese" ca un
#co"ar% )unt ameţit ca un $eţivan% Un Crăciun fericit tuturor5 Un
+n Nou $un !ntre2ii "umi5 )a"ut5 8ei, voi toţi5 )a"ut5
O 4$u20i !n sa"on, dar aco"o nu stătu "ocu"ui, se !nvârtea tot
timu"%
9 Uite cratiţa cu terci5 stri2ă )croo2e, ţâ#nind din nou #i
dând roată căminu"ui% Uite u#a e care a intrat fantoma "ui
aco$ ar"e.5 Uite co"ţu" unde s-a a#e4at &antoma Crăciunu"ui
're4ent5 Uite fereastra de unde am vă4ut du0uri"e rătăcitoare5
*otu" e !n $ună rânduia"ă, totu" e adevărat, toate s-au !ntâm"at%
8a, 0a, 0a5
'entru un om care nu mai râsese de atâţia ani de 4i"e, era cu
adevărat un râs s"endid, un râs a$so"ut fantastic5 Era tată" unui
"un2, "un2 #ir de râsete nemaiomenite5
9 Nu #tiu !n ce 4i suntem, suse )croo2e% Nu #tiu cât tim
am stat rintre du0uri% Nu #tiu nimic% )unt ca un $e$e"u#% Dar
nu contea4ă% Nu-mi asă% 'refer să fiu un $e$e"u#% 8ei, voi,
sa"ut5 =ă sa"ut5
Efu4iuni"e "ui fură domo"ite de dan2ăte"e de c"oot ce"e mai
vese"e e care "e au4ise vreodată% C"in2, c"an2, ciocăne"6 din2,
don2, c"oot 2reu% C"oot, don2, din26 ciocăne", c"an2, c"in25 +0,
minunat, minunat5
+"er2ă "a fereastră, o desc0ise #i scoase cau"% Nici âc"ă,
+/
nici ceaţă6 2er senin, stră"ucitor, (ovia", !nsuf"eţitor6 un 2er care-i
cântă sân2e"ui ca să danse4e6 "umina aurie a soare"ui6 cer divin6

aer $un, curat6 c"oote vese"e% +0, minunat, minunat5
9 Ce 4i e a4i7 stri2ă )croo2e sre un $ăiat de e stradă, !n
0aine de săr$ătoare, care 0oinărea ro$a$i" e aco"o%
9 Ce7 !i răsunse $ăiatu" din ca"e-afară de mirat%
9 Ce 4i e a4i, dră2uţu"e7 suse )croo2e%
9 +4i5 răsunse
E Aiua $ăiatu"%
de Crăciun5 'ăi, e )croo2e%
!#i suse AIU+ DE CRĂCIUN%
N-am ierdut-o% *ot
ce au făcut du0uri"e s-a etrecut !ntr-o sin2ură noate% E"e ot
face orice% De $ună seamă că ot5 )a"ut, dră2uţu"e5
9 )a"ut5 !i răsunse $ăiatu"%
9 1tii răvă"ia cu ăsări, a doua stradă de aici, e co"ţ7 se
interesă )croo2e%
9 Cred #i eu c-o #tiu5 răsunse f"ăcău"%
9 De#tet $ăiat5 suse )croo2e% inunat $ăiat5 Nu #tii
cumva dacă au vândut curcanu" remiat, care era a2ăţat aco"o7
Nu curcanu" ce" mic, ci ă"a mare%
9 Ă"a mare cât mine7 !ntre$ă $ăiatu"%
9 De"icios $ăiat5 E o "ăcere să stai de vor$ă cu e"% Da,
ie4i#oru"e%
9 ai e a2ăţat #i acum aco"o, răsunse $ăiatu"%
9 Da, mai este7 suse )croo2e% Du-te #i cumără-"%
9 Ei, e nai$a5 e/c"amă $ăiatu"%
9 Nu, 4ău, suse )croo2e% =or$esc serios% Du-te #i cumără-"
#i sune-"e să vină cu e" aici, ca să "e arăt unde să-" ducă%
!ntoarce-te cu omu", #i o să-ţi dau un #i"in2, !ntoarce-te cu e" !n
mai uţin de cinci minute, #i !ţi dau (umătate de coroană5
3ăiatu" o 4$u20i ca din u#că% Nici un u#ca# cu mâna si2ură
e tră2aci nu ar fi fost atât de iute%
9 O să i-" trimit "ui 3o$ Cratc0it, #oti )croo2e, frecându-#i
mâini"e #i răădindu-se de râs% N-o să #tie cine i "-a trimis% E de
două ori mai mare decât *im De2eţe"% oe i""er !nsu#i n-a făcut
vreodată o 2"umă atât de $ună ca această surri4ă entru 3o$5
âna cu care scrise adresa nu era rea si2ură, dar, oricum,
reu#i s-o scrie, aoi co$or! să desc0idă u#a dinsre stradă,
re2ătindu-se entru sosirea omu"ui de "a răvă"ia de ăsări, !n
tim ce stătea aco"o, a#tetându-", rivirea !i că4u e ciocăna#u"
de "a u#ă%
9 O să-" iu$esc toată viaţa5 stri2ă )croo2e mân2âindu-"%
!nainte, a$ia de mă uitam "a e"% Ce e/resie cinstită are faţa "ui5
E un ciocăna# minunat5 9 Iată curcanu"5 8ei, sa"ut5 Ce mai faci7
Un Crăciun fericit5
Era un curcan e cinste5 Dar era o asăre care n-ar fi utut
sta e icioare"e ei% I s-ar fi !nmuiat su$ ea, !ntr-o c"iită, ca
$eţe"e de ceară entru eceţi%
9 +, dar e cu neutinţă să fie dus !n Camden *o@n, suse
,0
)croo2e% *re$uie să iei o trăsură%
C0icotea"a cu care suse acestea, c0icotea"a cu care "ăti

curcanu", c0icotea"a cu care "ăti trăsura, c0icotea"a cu care !"
răs"ăti e $ăiat fură mai re(os doar de c0icotea"a cu care se
a#e4ă din nou e scaun, cu răsuf"area tăiată, #i c0icoti ână ce
i4$ucni !n "âns%
Nu-i fu u#or să se $ăr$ierească, fiindcă mâna continua să-i
tremure
nu danse4ifoarte tare #itim%
!n ace"a#i $ăr$ieritu" cere#i-ar
Dar dacă atenţie mare,
fi tăiat c0iar
vârfu" dacă
nasu"ui,
#i-ar fi "iit un "asture e e" #i ar fi fost foarte mu"ţumit%
)e !m$răcă frumos, ;cu 0aine"e ce"e mai $une< #i, !n sfâr#it,
ie#i !n stradă% Oamenii se erindau e afară, a#a cum !i vă4use
e" !mreună cu &antoma Crăciunu"ui 're4ent6 #i, mer2ând cu
mâini"e "a sate, )croo2e !i rivea e toţi cu un 4âm$et fericit,
!ntr-un cuvânt, avea o fi2ură atât de "ăcută, de atră2ătoare,
!ncât trei sau atru ersoane $ine disuse !i suseră: ;3ună
dimineaţa, domnu"e5 Un Crăciun fericit5< Iar )croo2e avea să
sună adesea duă aceea că, dintre toate sunete"e rietenoase
e care "e au4ise !n viaţa "ui, ace"ea fuseseră ce"e mai
rietenoase entru au4u" "ui%
Nu mersese rea dearte, când !" vă4u venind sre e" e
domnu" coro"ent care intrase !n casieria "ui cu o 4i !nainte #i !"
!ntre$ase : ;&irma H)croo2e #i ar"e., $ănuiesc7< )imţi un
(un20i !n inimă 2ândindu-se cum !" va rivi ace" $ătrân domn
când se vor !ntâ"ni6 dar cuno#tea drumu" care se a#ternea !n
faţa "ui #i !" urmă%
9 Dra2u" meu domn, suse )croo2e, mărind asu" #i "uându-
i $ătrânu"ui domn amândouă mâini"e% Ce mai faceţi7 )er că aţi
i4$utit ieri% +ţi fost foarte ama$i"% Un Crăciun fericit, domnu"e5
9 Domnu" )croo2e7
9 Da, suse domnu" )croo2e% +cesta este nume"e meu #i mă
tem că nu e rea "ăcut entru dumneavoastră, !n2ăduiţi-mi să
vă cer iertare% 1i vă ro2 să aveţi $unătatea să%%% 1i )croo2e !i
#oti ceva "a urec0e%
9 Doamne sfinte5 stri2ă domnu", de arcă-i ierise
răsuf"area% Dra2ă domnu"e )croo2e, vor$iţi serios7
9 =ă ro2, suse )croo2e% Nici un $ănuţ mai uţin% =ă asi2ur
că voi fi răs"ătit cu vârf #i !ndesat, !mi faceţi această favoare,
vă ro2%
9 Dra2ă domnu"e, suse ce"ă"a"t, strân2ându-i mâna, nici nu
#tiu ce să sun faţă de această mărini...
9 Nu suneţi nimic, vă ro2, !i răsunse )croo2e% =eniţi e "a
mine% =eţi veni "a mine7
9 =oi veni5 stri2ă $ătrânu" domn% 1i era "imede că era
0otărât s-o facă%
9 =ă mu"ţumesc, suse )croo2e% =ă rămân !ndatorat ii de
mu"ţumiri% )ă v-a(ute Dumne4eu5 )e duse "a $iserică, se "im$ă
,1
e stră4i, rivi oamenii care se vân4o"eau de co"o-co"o, mân2âie
coi"a#ii e ca, vor$i cu cer#etorii, se uită !n (os, sre

$ucătării"e case"or, #i !n sus, sre ferestre, #i descoeri că toate
acestea !i făceau "ăcere% Nu visase niciodată că o "im$are 9
că, de fat, orice 9 !" utea face atât de fericit% Duă-amia4ă, !#i
!ndretă a#ii sre casa neotu"ui său%
*recu rin faţa u#ii de nenumărate ori ână să-#i facă !n ce"e
din urmădinţi
inima-n cura(u" să urce scara #i să $ată "a u#ă% Dar !#i "uă
#i $ătu%
9 )tăânu" tău e acasă, dra2a mea7 o !ntre$ă )croo2e e
fată% &rumu#ică fată5 &oarte frumu#ică%
9 Da, domnu"e%
9 Unde e, scumo7 !ntre$ă )croo2e%
9 În sufra2erie, domnu"e, !mreună cu doamna% =ă conduc
eu sus, dacă doriţi%
9 Îţi mu"ţumesc, dar mă cunoa#te, suse )croo2e cu mâna
e c"anţa u#ii dinsre sufra2erie% +m să intru aici, dra2a mea%
+ăsă u#or c"anţa #i $ă2ă !ncet cau" e u#ă% 1edeau "a
masă >care era aran(ată ca de săr$ătoare?, fiindcă 2osodine"e
tinere sunt foarte retenţioase !n rivinţa asta #i se !n2ri(esc să
fie toate a#a cum se cuvine%
Fred! s'use (crooge.
Doamne, Dumne4eu"e, ce se mai serie neoata "ui rin
a"ianţă5 !n c"ia aceea )croo2e uitase că ea #edea !n co"ţu" unde
se af"a scăune"u" entru icioare, căci a"tminteri n-ar făcut cu
nici un c0i una ca asta%
-)finte Doamne, stri2ă &red, cine e7
-Eu sunt% Unc0iu" tău, )croo2e% +m venit "a masă% Îmi !n2ădui
să intru, &red7
Cum să nu-i !n2ăduie să intre7 'ăi, a fost o minune că nu i-a
smu"s $raţu" din !nc0eietură5 !n cinci minute se simţea ca acasă%
Nu mai omenise o rimire mai că"duroasă% Neoata "ui era
nesc0im$ată% La fe" #i *oer, când sosi #i e"% La fe" #i sora cea
durdu"ie, când veni #i ea% La fe" arătau toţi, când sosiră #i ei%
inunată etrecere, minunate (ocuri, minunată !nţe"e2ere, mi-
nu-na-tă fericire5
Dar a doua 4i dimineaţă se duse devreme "a $irou% O, da,
a(unse devreme, !#i dorea tare mu"t să a(un2ă rimu" #i să-"
rindă e 3o$ Cratc0it că !ntâr4ie5 C0iar asta !#i usese !n 2ând%
1i i4$uti, !ntr-adevăr, i4$uti5 Ceasu" $ătu de nouă% Nici urmă
de 3o$% 1i un sfert% Nici urmă de 3o$% !ntâr4ie e/act otsre4ece
minute #i (umătate% )croo2e #edea cu u#a "ar2 desc0isă, ca să-"
oată vedea când intră !n Cutie%
Î#i scoase ă"ăria !nainte de a desc0ide u#a6 !#i scoase aoi #i
#a"u"%
Într-o c"iită era e scaunu" "ui, mâ42ă"ind iute cu tocu", de
arcă ar fi !ncercat să rindă din urmă ora nouă%
,2
9 )a"ut5 $om$ăni )croo2e, !ncercând să imite cât mai $ine
tonu" "ui o$i#nuit% Cum !ndră4ne#ti să ii la ora asta)

9 =ă ro2 foarte mu"t să mă iertaţi, domnu"e, suse 3o$% +m
!ntâr4iat, !ntr-adevăr%
9 +i !ntâr4iat7 !ntre$ă )croo2e% Da% Cred că da% 'ofte#te aici,
domnu"e, te ro2%
9 Nu se !ntâm"ă decât o dată e an, domnu"e, se ru2ă 3o$,
ie#ind
#i "a ivea"ă
eu ieri, din Cutie% Nu se va mai reeta% +m cam etrecut
domnu"e%
9 1tii ceva, rietene7 suse )croo2e, n-am de 2ând să mai
admit asemenea "ucruri% De aceea, continuă e", sărind de e
scaun #i dându-i "ui 3o$ un 20iont atât de uternic, !ncât acesta
a(unse c"ătinându-se !naoi, !n Cutie% 1i de aceea, !ţi voi mări
sa"ariu"5
3o$ !nceu să tremure #i se aroie uţin de ri2"ă, !i trecu
rin minte să-" ocnească e )croo2e cu ea, să-" ţină $ine #i să
stri2e duă a(utor !n fundătură, cerând oameni"or să aducă o
căma#ă de forţă%
9 Un Crăciun fericit, 3o$5 suse )croo2e, cu o sinceritate
care nu utea fi usă "a !ndoia"ă, !n tim ce-" $ătea e sate, !ţi
doresc un Crăciun fericit, 3o$, $unu" meu rieten, cum nu ţi-am
dorit de ani de 4i"e5 O să-ţi măresc sa"ariu" #i o să mă străduiesc
să-ti a(ut fami"ia nevoia#ă% O să discutăm desre tre$uri"e ta"e
c0iar astă4i duă-amia4ă, "a un castron cu cru#on fier$inte de
Crăciun5 !n2ri(e#te-te de foc #i mai cumără o 2ă"eată de
căr$uni !nainte de a mai une un unct e i# <ob Cratchit!
)croo2e a făcut mai mu"t decât a romis% + făcut tot ce
romisese #i mu"te a"te"e e deasura6 iar entru *im De2eţe",
care NU murise, a fost ca un a" doi"ea tată% + devenit un rieten
atât de $un, un stăân atât de $un #i un om atât de $un, cum
nu se mai vă4use !n $unu" #i $ătrânu" ora#, !n nici un a"t $un #i
$ătrân ora#, oră#e" sau târ2, #i nici !n toată $una #i $ătrâna
"ume% Unii râdeau vă4ându-" atât de sc0im$at, dar e" !i "ăsa să
râdă #i nu se sinc0isea de ei6 fiindcă era !ndea(uns de !nţe"et
ca să #tie că e acest ământ, niciodată, dar niciodată, nu s-a
etrecut ceva $un, fără ca unii oameni să se răădească de
râs "a !nceut6 #i #tiind că asemenea oameni sunt oricum or$i,
se 2ândea că e mai $ine să-#i !ncreţească oc0ii a râs, decât să-
#i manifeste $oa"a !ntr-un mod mai uţin atră2ător% 'roria "ui
inimă râdea #i asta-" mu"ţumea e de"in%
N-a mai avut nici o "e2ătură cu du0uri"e, dar a trăit duă
aceea conform 'rinciiu"ui +$stinenţei *ota"e6 #i se sunea
!ntotdeauna desre e" că #tie să ţină Crăciunu", dacă e/istă
vreun om !n viaţă care să #tie !ntr-adevăr acest "ucru% )ă dea
Dumne4eu să se oată sune asta #i desre noi, desre noi toţi5
1i, duă cum a sus *im De2eţe", să ne dea Dumne4eu
sănătate, tuturor5
,3
=s$âr#it>
,4

Charles Dickens - Poveste de Craciun - 231227 - 012048

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Charles Dickens - Poveste de Craciun - 231227 - 012048

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/20/2018 Cha rle s Dicke ns Pove ste de Cra c iun - slide pdf.

În această cărticică fantomatică, m-am străduit să dau viaţă

De "a $un !nceut vom sune că ar"e. murise% Nu e/istă

3ătrânu" ar"e. era mort ca un cui de u#ă, cum sun

de unde am !nceut% Nu e/ista nici o !ndoia"ă că ar"e. murise%

omene#ti cu un an mai $ătrân, dar cu nici un sfanţ mai $o2at6

9 Nu mai sunt !n vi2oare Le2ea ocna#i"or si Le2ea săraci"or7

mi4antroici% Lumina stră"ucitoare din ma2a4ine, !n care

2ri(ă să fii aici mai devreme oimâine dimineaţă%

sa e/resie, ci mai de2ra$ă neţinând seama de ace" c0i si

#i se a#e4ă !n faţa focu"ui să-#i mănânce terciu"%

cercetă cu de-amănuntu"? din casete de $ani, c0ei, "acăte,

)croo2e simţea că, dacă ar sta o c"iă !n tăcere, rivind oc0ii

vadă !ncon(urat de vreo cinci4eci, #ai4eci de stân(eni de ca$"u

Omenirea era !ndatorirea mea% 3ine"e tuturor era !ndatorirea

etrecut !ntre noi!

Când )croo2e se tre4i, era atât de !ntuneric, că, rivind din

stea trea4 ână ce va trece ora6 #i, având !n vedere că nu utea

următor era !ntuneric, !nsă#i si"ueta suferea diverse f"uctuaţii6

!nsu#i6 "imede #idomnu"e,

În tim ce rosti aceste vor$e, trecură rin 4id #i se omeniră

um$"au ţanţo# si c"oncănind ni#te ăsări6 iar #oroane"e entru

'oi# trecând iute "a o a"tă stare, trecere foarte străină

)i !n 0o" !#i făcu aariţia !nsu#i directoru" #co"ii, care !"

c0iuri"e% 1i se rinseră !n dans, două4eci de erec0i deodată6

rocedară "a fe" #i cu ei6 #i astfe", 2"asuri"e voioase se

Nu era sin2ur% 1edea "ân2ă o tânără $"ondă cu o roc0ie de

va"uri ăru", din care o #uviţă cât de mică ar fi fost o amintire

care se amestecau !n mod ciudat frânturi din toate c0iuri"e e

*re4indu-se !n mi("ocu" unor sforăituri cum"ite #i ridicându-se

nu se ivi nici o arătare, !" curinse un tremurici uternic% Cinci

9 Eu sunt &antoma Crăciunu"ui 're4ent, suse du0u"%

$ra4de adânci6 $ra4de care se !ntretăiau iară#i #i iară#i, de sute

scriete sau că toate cutii"e de ta$"ă 4ăn2ăneau !n sus #i-n (os

Cratc0it, cea de-a doua fiică a ei, de asemenea $o2ată !n

!" "uară e sus e *im De2eţe" ca să-" ducă "a să"ătorie, de

&ră2e4imea #i aroma ei, mărimea ei "a un reţ atât de mic

1i toată fami"ia reetă duă e"%

"un2ă5 Crăciun fericit #i un +n Nou $un5 Nu mă !ndoiesc că va fi

um$re"e oaseţi"or care se adunau6 !n a"ta, un 2ru de fete

!nfrico#ător de stânci, !n sate"e "or6 #i deodată, !" asur4i vuietu"

mi-" re4entaţi #i voi fi !ncântat să-" cunosc%

"ui mâini, fără a recur2e "a "oata 2roaru"ui care !"

seranţe mai mari6 "ân2ă săraci, si ace#tia se simţeau $o2aţi,

9 )unt ai Omu"ui, suse du0u", co$orându-#i rivirea sre ei%

Nă"uca se aroia !ncet, so"emn, !n tăcere% Când a(unse

când dădu să-" urme4e% Du0u" se ori o c"iă, o$servând arcă

domnu" cu e/crescenţă e nas% Eu, dacă mer2, tre$uie să

osi$i"itatea unei sc0im$ări !n viaţa "ui #i credea, #i c0iar sera

)a"onu" era saţiu" din dosu" erde"ei de 4drenţe% 3ătrânu"

cam (ere"ită, două "in2uriţe de ar2int demodate, o erec0e de

9 8a, 0a5 râse aceea#i femeie, când $ătrânu" oe scoase un

9 Du0u"e, suse e", "ocu" acesta este !nfrico#ător% Crede-mă

inimi"e mai u#oare !n noatea asta, Caro"ine5

utut să il arate

necă(i, tată5 Nu mai fi suărat5G

9 =or$e#ti rostii, !i re"ică 'eter cu un 4âm$et forţat%

9 Niciodată, tată, stri2ară

)tând rintre morminte, du0u" arătă cu de2etu" !n (os, sre

cântă sân2e"ui ca să danse4e6 "umina aurie a soare"ui6 cer divin6

C0icotea"a cu care suse acestea, c0icotea"a cu care "ăti

coi"a#ii e ca, vor$i cu cer#etorii, se uită !n (os, sre

tonu" "ui o$i#nuit% Cum !ndră4ne#ti să ii la ora asta)